Adevěrul, ianuarie 1899 (Anul 12, nr. 3397-3420)
1899-01-14 / nr. 3406
Ştiri teatrale D-na Philipinne de Ambrosz Edelberg va da Simbata 16 curent în sala Ateneu Iu Goin concert cu concursul d-lor Fuchs, ieetzer şi Jacksch. Al Vineri 23 Ianuarie cor. se va da la Teatrul Naţional o reprezentaţiune extraordinară în beneficiul nepreţuitei noastre artiste d-na Elena Teodorini, care va ciuta: Cavaleria rusticana, actul al IlI-lea din Manon şi actul al V-lea din Africana.* D-na Elena Teodorini care, ca bună roraînes, ,n’a refuzat nici o dată preţiosul său concurs la operele naţionale’ de bine-făcere, a bine-voit şi de astă dată in mod graţios să pună talentul săli la, dispoziţia Societate! de binefacere pentru copiii sărmani «Leagănul» pusă sub patronagiul, reginei şi prezidată de d-na Ee. G. Cantacuzino. Mercur? 27 c. d-na Tedorini va evnta pentru a doua oară Gioconda în beneficiul Societatea «Leagănul». Preţurile locurilor pentru aceste două reprezentaţiuni extra-orimare s’au fixat astfel: Avant-scena le? 140. Loje benoare lei 120. Loje belle-etage lei 80. Loje rang II-lea lei 60. Stal I lei 20 Stal 11 Ie? 12. Stal III lei 8. Galena numerotată le? 4. Galeria nenumerotata le? 2. Biletele se pot lua pentru ambele re prezentaţiuni chiar da acum [aria Teatrului Naţional. la cance- 1GALERIA UNIVERSITARA Doctorul Gh. CAHTI si REVISTE ) 5_____ romînia militară, revista marelui Stat major al armatei intrînd în anul al doilea s’a reformat şi reorganizat, şî-a schimbat şi formatul apărînt în formă de ziar şi săptâmînal cu ştiri militare din sorginţi autorizate şi cu articole de studii şi polemică.—E de ajuns să arătăm că în primul număr se critică cca propusă în Senat dom-nul general Budişteanu, relativ la punerea în retragere a generalilor. Ideea direcţiunii Romînia militară de a deveni organ de actualitate este foarte nimerită şi ea va fi aprobată de întreaga lume militară în mijlocul căreia se simţea nevoia unui asemenea organ de publicitate.Colegiî noştri militari primească felicitările noastre. ....... ......1 Litere-Arte«Stiinţ© Drama d-luî Radu Rosetti O lecţie care a dat naştere la atitea discuţiunî a apărut in volum, în editura librăriei Steinberg. Se află de vinzare principalele librării.* Pictorul Mirea şi profesorul dr. Riegier din Iaşi au fost decoraţi cu medalia Bene-merenti clasa I. * Autoru’, dramatic francez Gaston Du jardin a terminat o comedie in proz intitulată Retour. DIVERSE Galantoiuia americană. — Jankei . îs tot-d’a una originali: in dragoste , chiar in măritiș, în politică și chiar i industrie, in comerciu și chiar in toate Astfel, miss Olive Sampson, fiica ami I raiului care a distrus in fața Iul Santiago-de-Cuba escadra fantomă a ami ralului Gervora, căsătorie u-s zii le a cestea cu iui mare neguţător din San I Fran Jscoî|anume Scott —prese ' ;r,tele re ■! publicul St: tep '-l «ite »-■ -■ ' • • idoul ' ■ te numi. Si stiti care a acest cadou 7 Originalei «»«.. ti tii-uu ti’imisă da amiralul american lut tti se ’Kinley p«..tru Vi anunţă victoria sa Galant şi -n acelaşi „uip econom accs practic preşedinte. F’ul şahului Fersteî şi afacerei Dreyfus.—Interogat asupra sentimentelor ce i-a insuflat afacerea Dreyfus fiul şahului Persie, anume Mansou Mirza care părăsi zilele acestea Parisa a răspuns: «Unul din strămoşii mei Assuerus avea ca ministru pe un oarecare Aman, care acuza de trădare pe evreul Mardocheîi, întocmai cum a fost şi Dreyfus. Doi generali Etzys Kathy afirmau culpabilitatea semitului Esther produse proba că Aman şi ce doi ofiţeri erau inventatorii unui complot care nu existase niciodata. Amar fu spinzurat atunci, Kathy sa sinucisi si Etzy fu masacrat de popor, in timp ce dreptatea deplină se dedea inocenta lui». Ce coincidenţă ! D. doctor Gh. Stoicescu, fratele d-lui C. Stoicescu, ministrul justiţiei, este născut în Bucureşti la 14 Mai 1845. Studiile liceale şi le-a făcut în ţară şi a urmat medicina la facultatea din Pris In 1869 a fost primit extern al spitalelor din Paris şi în 1871 intern. In 1876 şi-a luat doctoratul în medicină, fiind laureat de facultatea din Paris. In 1878 a fost numit medic șof al spitalului Colțea din Capitală. De la 1886 este profesor la Universitate, unde predă clinica chirurgicală. De la 1884 este membru în consiliul sanitar superior. D. doctor Stoicescu a fost deputat în constituantă şi eri a fost ales senator al col. I de Ilfov. Popp cere cam la sfîrşitul stagiului. Popescu refuză însă, spunînd că el nu vrea să jure credinţă unul Rege, om supus greşelii ca toţi semenii săi, — şi unor legi defectuoase, cari nu mai corespund prezentului, cînd să cere conservarea şi apărarea individului, iar nu omorîrea în masă a celor mai viguroşi şi preţioşi membri ai societăţii. Astfel, toate intervenţiile înctînd de la cel din urmă sergent pînă la şeful regimentului, au rămas zadarnice, lucru ce a hotârît pe acest din urmă să-l trimeată în observaţiaH) consiliului sanitar superior al armatei, unde se găseşte actualmente. Lucrul e cu atît mai de mirare die cît oricine a cunoscut pe acest învăţător trebuie să recunoască o foarte solidă şi întinsă cultură, în nici un caz acea uşurătate şi superficialitate ce caracterizează pe unii din acei ce nu ştiu să justifice astfel de revolte în contra actualei stări. Toată lumea şi mai ales dăscălimea aşteaptă cu nerăbdare ca să vadă ce va eşi din această afacere. — Absurte. RIMNICU-VILCEA ATENEUL VALCEAN. — Duminică 3.15 Ianuarie societatea culturală din judeţul Vîlcea a ţinut prima conferinţă în sala teatrului Adrean. Conferinţa s’a deschis la ora 2 p. m., de către dr. Constantinescu, revizor şcolar, care în puţine cuvinte arătă scopul înfiinţare? societăţii?; apoî d’ic cuvintul episcopului Atanasie Mironescu, al Rî mi o ului şi Noului Severin, [care sosise la acel mo;, iar însoţit de do? I »rchimandriţii, ; p.-pereul judeţului şi c mulţii so Uo'preoţi. Episcopul Atanasie, ur [ cîndi-re* l't 'tribună, mulţumi de o cam dau, comitetului că l‘a ales preşedinte o•-!f. - ' I ■" ■ f Mii 63 filantropia şi epei vorbi despre „Relisiune şi bine-facei"arătind că religiaşi bine-facerea viat strîns legate între ele. lntru susţinerea acestei teze episcopul cită parabola „Avutul şi Lazăr“, cum şi alte pa- ragii din Evanghlie. viala teatrului Adj-eahie,a literalmente plină de public, dirAţeare cea mai mare parte preoţi şi învăţăto-î din judeţ. ît. TEATRU. — Tot Duminică, 3.15A Ianuarie a'a jucat din nou la teatru ■ frumoasa piesă „Curcanii* de GrigorieIeri Ventura. Piesa a ieşit, binişor, artiştii dîndu-şi toată silinţa în interpretarea rolurilor; îndeosebi d-na Florica Viseanu (Nicu Albeanu) a fost cît se poate de bine; apoi d. Vasilescu Cormii (căpitan Coroiu) d. Alex Olarian (căpitan Lupu) cum şi Niculescu-Buzau, care a avut vre-o trei roluri, au fost de asemenea bine. Lume însă cam puţină—şi această din cauză că puţinii cunoscători ai artelor din oraşul nostru se aflau reţinuţi de alte distracţii la clubul „Unirea“. Nicu. SLOBOZIA SFINŢIREA UNEI BISERICI. — La 10 ianuarie s-a sfinţit biserica din Slobozianouă, un cătun ce ţine de Slobozia, de către Arhereul Ghenadie Petrescu, fost mitropolit primat, însoţit de protoereul judeţului şi alţi ciţîva preoţi din împrejurime. Deşi drumurile, mai peste tot, erai grele, din cauza nooului, totuşi a fost multă lume. Curgeau trăsurile şi căruţele, din toate părţile, ca la tîrg. In biserică era aşa de mare îmbulzeală, că abia 'ţi puteai trage sufletul. Ara putut deosebi prin astă mulţime pe: d. şi d-na . Chiriaceanu, proprietar; d. şi d-na Pavel Negreanu, comerciant, acel care a insistat pe lîngă Chenadie ca să vie la sfinţirea bisericei şi care a ajutat la termnarea ei; d. şi d-na Demetrescu-Vergu, silvicultor; d. şi d-na Bucşan, arendaş; d. şi d na M. Marinescu, comerciant în Slobozia; d. şi d-na G. Bobeş, comerciant, etc., etc. La finele serviciului divin, d. Popescu-Slobozia, student, a ţinut o cuvîntare aducînd elogii arhiereului Ghenadie pentru onoarea ce a făcut lojcalităţii de a veni să sfinţească biserica. Apoi d. P. Negranu a rostit cîteva cuvinte de mulţumire tot la adresa lui Ghenadie. In urmă arhiereul Ghenadie rosti şi d-sa o frumoasă cuvîntare, lăudînd pe răposatul Dobrinescu, ctitorul principal al bisericei, precum şi pe toţi cari au dat obolul lor pentru a se termina acest locaş. După aceasta Ghnadie se adresă către popor, îndemnîndu-l a avea dragoste pentru biserică şi pentru Hristos, întemeetorul ei. — Coresp. TURNU-SEVERIN BALUL SOCIETATEISERVO-SLAVE.Societatea Serbo-Slavă din localitate a dat în seara zilei de anul nou un bal-concert în sala Apolo cu concursul corului vocal „Jugovitz* şi în folosul şcoalei mixte întreţinuta de ea. Avindu-se în vedere scopul nobil ce se urmărea prin darea acestui bal pus sub patronagiul d-lui A. de Stojanovitz, inspectorul Maiei Austriace d. D.D.S G., lumea cea mai aleasă a ţinut să onoreze cu prezenţa sa această o trecere, care, atît din punctul de vedere moral cît şi din acel financiar, a întrecut ori şi ce aşteptări. Dansul a început pe la orele 9,30 şi a durat pînă la 4 dimineaţa cu o întrerupere la orele 12 cînd ,orul vocal pus sub conducerea profesorului Mindochicts, a executat cele nai plăcute bucăţi de concert romino-sîrbe. Tot timpul cît a durat balul, orchestra locală a d-lui Schuller, însoţită de o orchestră sîrbâ adusâ anume, a dilectat publicul cu cele mi frumoase arie de dam» după un program anume alcătuit. Petrecerea s’a terminat cu un splendid optilici. In asistenţă am remarcat pe d-na şi p. Theodor, P. Petoff, d-na şi d. de Stoianovitz, d-na şi d. D. Delici d-na şi d Stricescu, d-na şi dr. Milescu, căp. de ras Rafailoff cu d-na casiergam Ruso Kartolich, căp. de vas Obrenovisi..1 cu d-jia şi d-ra, d-na şi d. V. Arendt, d-na şi d. inginer Gaplamk, d-na şi d. inginer Antifiloe, d-rele Marie şi Elena Minds, d-ra Constanţa Protopopescu, d-rele Antonescu d-rele Athon şi Constanţi Kislinger, d-ra Stojanovitz, d-ra Fainghel, d-ra Milosovitz, d. Scarlat Creset, d. D. C. Eneanu, d. colonel Otetelescanu, d. I. Dimitrievitz, d. Harisiade, dr. Moscovici, d. Jak Dobie, d- sublocot. Fotzor, etc. CONFERINȚELE ATENEULUI LOCAL. —Comitetul ateneului român din localitate și-a început seria conferinţelor din anul acesta in lua de 8 Ianuarie, orele 8 şi jumătate seara, cînd medicul primar al judeţului Dolj,, d. dr. I. I. Dragoescu a vorbit despre „Origină oceanului“ în mijlocul unei săli pline e tot ce Severinul are mai distins. Confeinţele ateneului vor conţinu:* regulat în fiecare Vineri seară, la aceeaşi oră.—Voresp. --------- . ---------MEnEXTO — Mercurî 13 Ianuarie 1899— Şedinţă la Cameră şi Senat. Spectacole, Teatrul Naţional. — Vînzătorul de Păsări. Stabilimentul Hugo. — In tot timpul carnavalului, baluri mascate Marţea, Joia şi Dumineca. Băile Eforiei.—In tot timpul Carnavalului, baluri muscate Lunea, Mercurea, Vinerea şi Dumineca. Sala Braga Idiru. — Concert de orchestră, sub conducerea d-luî Oscar Pursch. Iafeneaua Bulevardului.— Concert de orchestră, sub conducerea domnului Peters. — Berăria Bristol.— In fiecare seară con ort de orchestră. ! Sala ilieaxar.—Teatru de varietăţi. Sahi Mitică Otor. eseu — In 'fie- i Mrs seară reprezentaţii date de d. şi d-na I Uagicsen- nic ui Acasă trupă sub coada-I cerea d-rul şi d-nei hcorlăteacu. i Circul Henry.-~B. prezentaţii în toate j • . i.t" :i.U tilturol a.'tisi.ix/», Juriu Barker şi Coco. Plingperi Comerciantul I. Gheorghiu din comuna Şerbăneşti-Poduri judeţul Dîmboviţa ni se plînge cădeşte mereu şicanat in afacerile sale şi împiedecat să-şi exercite drepturile sale de cîrciumar de către un controlor de pe lîngă casieria generală de Dîmboviţa, care s’a supărat pe d-sa şiacum caută să şi răzbune pentru că nu l'a lăsat să doarmă şi să mănînce de pomana două zile la d-sa,în prăvălie. Avis celor în drept.❖ Mai mulţi comercianţi din comuna Negraşî judeţul Argeş ni se pling că serviciul poştal pe linia Rociu-Băcăreţî se face atît de prost cu jurnalele şi scrisorile de cari au nevoie urgentă poate le primesc cu cite două şi trei zile mai tîrziu ; vina acestei stări de lucruri ar cădea şi asupra factorului poştal, care nu prea pune interes întru executarea serviciului pentru care este plătit. * Asemenea mai mulţi comercianţi din Constanţa ni se plîng că din cauza neglijenţei ce domneşte la oficiul poştal din localitate sînt loviţi adesea înteresele lor; astfel, unui domn comerciant i se trimise din Ploieşti la 16 Decembrie o scrisoare în valoare de lei 269.70 pentru plata unei poliţe cu scadenţa la 22 Decembrie, scrisoarea însă care deşi sosise la oficiul poştal din Constinţa n’o primi decît după zece zile cînd termenul scadenţei expirase. Avis celor în drept.« IMPRESIUNI şi PALAVRE (D.-1 etHtrp. U Chiţibuş cu antikreif sah) Divorţurile Una dintre instituţiei» bune pentru societatea asta resvrătită şi anemică este şi divorţul. Făcut' pentru ' Schimbări de regimuri, omului L 'să' urăşte tot „c’tm fel de bucate“ ca să întrebuinţez limbagiul celor cari ştim mai bine calea tribunalului decît a bisericei. Negreşit că în cazuri de nepotriviri prea mari, de necinste şi înjosire a soţilor, mijlocul cel mai bun este divorţul, dar la noi s’abuzează în aşa chip. La cîtc, dacă pe domnul îl doare capul se divorţează, iar doamnei dacă i se pune cârcei la picior a găsit motivul şi... divorţul e gata.* Ia minutul cind scriu aceste rînduri carifioate vă face să surîdeţî, gîndul meu, mereu călefcor, sboară şi se opreşte la atîţia soţi cari, ne găsind în căsnicie pe femeia de café chantant, îşi iau lumea în cap, de plictiseala și monotonia madonei de pension, care rida, plinge, suspină, _ mănîncă, doarme chiar, după codul manierilor elegante— la atîtea și atîtea femei cad negăsind în bărbat pe Romeo suspină, se sting după o scară de mătase... după un buchet de myosotis...* Sărmana Juliete, Virginii, înecate în valurile acestei vieţi, în care voi trebuie să plutiţi fără cîrmă şi fără lopeţi, învăţaţi— din vreme— pe feciorii şi ficele voastre. Ce este această legătură numită căsnicie? Cari sunt bazele ei ? Pentru ce trebuie să aibă temeinicie ? Spuneţi fetelor că bărbatul nu este păpuşa cu scripeţi pe care să-l suceşti ca p’o paiaţă, că ele va să fie blinde şi răbdătoare, „că femeia trebuie să aibă atîica, daruri câte capriţii are bărbatul“. * ■ .dor voştri?.. Ei vezi, lor nu ştiu ce ia hi p ilea spune, unii au nişte capete din care sar putea face caldarîm, nişte ii.mi. Dumnezeule !... Doamne, cînd creeaşi pe om şi voişi să-î o , şi îi piept un semn cum nu nemerişi, altceva de cît în steiul de piatră?... văsi sâ-i faci educaţia cum do-1 ■ nomai între tigru şi intre şearpe? , încolăceşte, să tîrăs'o ca şearpele .... unde vreî s’ajungi Frusinio?... 'dai * lipeşte, te fascinează, apoi te înveninciute di nu mai poţi găsi în viață lecuiri . ....-î-iu.. t tigrului? E nimic alături cu a u i-a năzărit pe prada lui să ai şi oi. se uită, nu alege cînd vrea să . . ■ . Sîngele lui chiar—copiii—și'i îl lasă să umple drumurile, luîn•itte pi. «i hrana de la gură pe care o -:a : -,! •’ sară pentru un poker sau pe vr'o damă di oro.* mile soţilor decurge nenorocirea ......., în aceste momente, dacă aşi lăsa eon leii’U mefe libertatea d’a aşterne aici toi ■ er. -'mi clocoteşte în sufletul şi în mino , a v'aşi întrista şi aţi plinge pe ştirUri societăţii civilizate, mai rău ca teremi* o ruinele Ierusalimului, di.t vă cu- ;Venea destăinuiri... şi închei cn ..î di./ a te cugetări, fiind o asociaţie de doi, cîşli-1 rti’.n »*«/ d'oe'r.it’ Copi . .ul/at'l din accost j ,t 'tciaţie a* trimi' ■■ • e ai stătu’,ut, ci se îngrijească de -f -■ ingr.j~.fi,. ds păduri, de nuri, de ,;ki fj/reti doamnelor frumoase sliţi? Așa ‘ cu*y Ce' să -«v vi'isP .ri m Vădăciţi iouiti. ! ' *• • ClM-u.».‘ z.* . . V.' j *• -ni -orii.'.sei şi pv Bii» dă.nţueşte): «un stăpân v., să vedeţi dacă at.i' : ■ fiime divorțuri. 1899. Frusinica. Duminică 17 Ianuarie 1899 orele 2 p. m. va avea loc în sala Liedertafel al 3-lea concert de muzică de cameră dat de d-nii G. Flesch, (I-a violină), G. A. Dinicu (II-a violină), E. Loebel (violă), D. Dinicu (violoncel), cu concursul d-lor E. Narice (pianist), F. Hoerath (II-a violă) şi Vaterstrat (II-lea violoncel). Programa conţine un quartet de d. Const. Dimitrescu.* Astă-seară se dă la Operă Vînzătorul de păsări, operetă. ♦ Joi, la Teatrul Naţional, se dă pentru prima oară O căznicie, comedie originală nr .1 acte de căpitan Uraachy. Reprezentația se dă in beneficiul talentatei artiste d-na Maria Giucurescu. * La 19 Ianuarie se dă pentru prima oară Asan, dramă istorică originala in versuri de d-nii Ion G. Bacalbaşa și Mircea G. Dimitriade, în beneficiul d-lui Ion Petrescu.* La 23 Ianuarie beneficiul d-lui Ion Brezeanu. Se va juca Avarul de Moliere şi Chouleury, operetă. ---,—»»neaisaSv ■**—---—de la oareap. noştri particularî DIN GIMPULUNO UN CAZ CURIOS.—Petre Popescu, umiiliu cei mai distinşi învăţători din Musca (ca elev, premianţi, în toate casele primare şi normale), a intrat în armată la 1 iulie trecut, ca să îşî facă stagiul. Naturi visătoare, spirit prea emancipat de prejudiciile şi cerinţele trecutului, adevărat apostol în şcoală cu copiii şi umanitar în cea mai largă accepţiune a cuvîntului faţi cu semenii săi, Popescu socoteşte rolul armatei în socitatea actuală nu numai nefolositor, dar primejdios, dăunător şi îngrozitor faţă cu conservarea individului şi societăţii. Călăuzit şi stâpînit de astfel de idei, îi vine timpul să depuc jură multul care, fie din neglijenţă, fie că era vorba să fie depus de un singur soldat, di si Primim plîngeri din partea locuitorilor de pe şoseaua Basarab cum că, din cauza ‘ neglijenţei celor de la primărie, acea şosea este plină numai de băltoace şi de tot soiul de mortăciuni, adevărate focare de infecţii pe lingă cari cineva, mai slab şi mai puţin sănătos, nu poate trece fără ca să nu se simtă apucat de dureri de cap şi de vărsături. F. Robescu, Victor Antonescu, avocat Sipsomo, Disescu, Rebapce, Borş Victor Antonescu, etc., etc. Panglicele au fost purtate de d-nii Eug. Statescu, Ioan Kalinderu, Ferekyda de la S.d- procuror Saraţeanu . La orele 3 cortegiul a pornit de la Biserica Albă, tireind pe lingă palatul justiţiei şi indreptindu-se spre cimitirul Şerban Vodă, unde d. Schina, primul-preşedinte al curţei de casaţie, a ţinut un discurs, prin care a scos in relief meritele defunctului. O escrocherie îndrăzneaţă O escrocherie din cele mai îndrăzneţe s’a savîrşit zilele trecute in prejudiţiul mai multor comercianţi de ouă din Botoşani. In oraşul Botoşani se află stabilit de mai multă vreme comerciantul de ouă Iosif Iancovici impreuna cu fiul său Simon. Aceştia stringeau ouă de prin judeţul Botoşani şi judeţele limitrofe şi apoi le expediau în Seret, Colomeia, Cernăuţi şi Viena la alţi comercianţi de ouă. De obicei expediţia ouălor se face în modul următor: expeditorul se duce la gară cu dada sau mai multe, primeşte recipisa de la şeful găreî, recipisă care conţine numărul lăzilor, greutatea şi numele căruia expediază şi apoi se duce şi încasează banii de la bancherii pe cari comercianţii de ouă ii auin fiecare oraş mare din Rominia le făcea insă lancovici-fiul ? Fiul mi lancovicî, care era însărcinat cu primirea banilor, falsifica, imn ■ iat ce primea recipisa, toate cifrele , avea ia loc de o ladă dată spre expediţie, punea 10 sau 15 prin adăogirea unei cifre înainte pri in urmă mărind bine înţeles şi cifra greutăţeî, de la rubrica greutate, după numărul răzdor. Operaţiunea aceasta Simon a făcut-o in nenumărate rînduri, isbutind astfel a se face stapin pe o sumă însemnată de bani.* Zilele trecute insă un comerciant din Seret, anume A. Graft, observa că în loc să primescă 71 lăzi cu ouă, după cum ii scrisese bancherul său din Botoşani că a plătit, a primit numai o singură ladă. Pe data Graft işi închipui ca trebua să fie victima unei îndrăzneţe escrocherii din partea lui lancovicî şi înştiinţa parchetul de Botoşani. Parchetul începu atunci cercetările, cînd Simon lancovicî, prinzînd de veste, dispăru din oraş. D. procuror Corneliu Botez dădu imediat ordin ca orice telegramă s’ar primi la oficiile din ţară pe adresa lancovici-Botoşani, să se oprească, crezind că cu modul acesta va şti unda se află escrocuL Simon lancovicî, in vremea aceasta, sosise la Hamburg, şi tocmai se îmbarca pe vapor, cind comisarul acelui vapor, observindu-1 şi pârindu-i cam suspect, il întrebă de unde este, cum il cheamă şi unde se duca La răspunsul că se duce în America II acest timp so..i şi o tr’-gamă •. .partea procurorului de Botoşani, caii înştiinţa poliţia din Hamburg despre fapt şi ’i cerea prinderea şi arestarea tinarului Simon lancovicî, in caz de s’ar afla acolo. lancovicî va fi acum extrădat. Tok Incendiul din calea Dudeşti Aseară la ora 1 noaptea un graoznic incendiu s’a declarat la chiristigia d-nul Visef Tendier, din calea Dudeşti No .9, lingă biserica Troiţei. CARNETUL JUDICIAR Ţaţa Irina Ţaţa Lina Capdebon e o muere naltă de un stînjen, cu un cap cît o oală de cinci litri şi cu nişte ochi negri şi mari ca prunele. Sprîncenele îi stau colac deasupra ochilor ca nişte lipitori umflate şi borţoase. La cap Ţaţa Lina e legată cu testemel de mătase şi între umeri poartă o scurteică lungă de catifea lileachie cu blană de vulpe pe dinainte. Ţaţa Lina se desparte de dumnealui al dumneaei, Ioniţă Capdebou. Dumnealui se presintă la înfăţişare în mare ţinută, adică cu pantaloni creţ? de lastică, în picioare cu ghete cu scîrţîitori şi cu tocul nalt de o şchioapă, dar în vîrf lat numai cît băncuţa de cinci-zecî de bani. Un cojoc, cusut şi împodobit in mătăsuri în fel de fel de feţe îl îmbracă pînă la betelia pantalonilor. La subţioara stîngă o căciulă de astrahan cu ţuguiul de doua palme. Cu dreapta -şi trage‘ mustăţile într’una, în vreme ce un afurisit de sughiţ nu-i mai dă pace. Lumea zice că sughiţă din beţie, el pretinde c’a răcit. Dar în privinţa asta, e treaba lui. Dacă miroase de-o poştă borhotul din el, ce vă priveşte? întrebată de preşedinte, de ce vrea să se despartă de aşa odor de bărbat, ţaţa Lina răspunde mînioasă. — Păi, findcă-î un stricat. Intr’o duminică seară ne-am dus la alde naşa să petrecem și ’l-am prins tcă ciupea pe naşa pa 'nfundate într’un colț. — Dac’ai numa atita n’gi motiv de divorț, îi observă președintele. Pentru un ciupit nu te despărțim. — Păi dac’ăi ptaşa, se schimbă treaba, răspunde ţaţa Lina. Eu v’am spus d’o ciupială, fiindcă ’mi-era rușine dă cinstea d-voastră. Dar dac’ăî p’aşa o spuiu pă șleau. Apoi cu vorba crude ţaţa Lina povesteşte cu deamănuntul cum ’și-a prins bărbatul cu naşa chiar un flagrant delict de adulter. Ca să dovedească spusele propune o serie de martori, între cari şi pe propria lor fiică, o tînără d-şoară de doî-spre-zece ani. La întrebarea preşedintelui, ce are de spus, soţul tace ca mutul. Dumnealui se mulţumeşte să strîngă căciula la subţioară par’că să’întoarcă mustul, clipeşte des din ochi şi sughiţe de’l ia dracu. Condeiu Ediţia de dimineaţă DTFOEMAŢITNNI POLITICE Incercarî. E liberale se dă ca sigura ştirea ca J. Gug Stătescu ar fi primit, a, * mu tăruinţe din partea d-lui Sturd/.a erikyde, să intre in guvern '■apă inch. Area Camerelor. "-ţ" ci. eastă ştire membrii grupării ikapuiste s’au adunat aseară la d. V. Lascar ca să decidă care trebue să fie atitudinea gruparelor. La orele 12 întrunirea nu se sfirşise. Opiniile, după cit am putut afla, sint împărţite. D. Aurelian a avut erî şi o convorbire cu d. Fleva asupra situaţie?. Unii sunt de părere că dacă d. Stătescu intră în guvern, să se împace toţi dizidenţi?. Teama de alegeri ii face ca mulţi sa fie mai concilianţi. Alţii perzista insă în ideea că nu se poate primi şefia d-lui Sturdza. Zilele acestea se zice că se va depune pe biuroul Camerei proectul pentru modificarea lege? pensiilor funcţionarilor telegrafo-poştali In şedinţa de astăzi a Camerei, d' Nicolae Fleva îşi va dezvolta interpelarea adresată ministrului de interne, şi privitoare la proectul de lege pentru introducerea colegiului unic. Camera, în şedinţa sa de astăzî, va proceda la validarea alegerea d-lui Victor Lecca ca deputat al colegiului al 111-lea de deputat din Bacau. Alegerile de ero ri au avut loc două alegeri parţiale de Cameră şi Senat, al căror rezultat este următorul: Vaslui Colegiul I de deputaţi.—Au fost înscrişi 162 alegători. Votanţi 86, buletine anulate 4. A fost un singur candidat, d. Eduard Chica, liberal, care a întrunit 82 voturi. Ilfov Colegiul al 11-lea de şezători.—Au fost înscrişi 200 alegători. Votanţi 1021. D. d-l Stoicescu, candidat liberal, a întrunit 1021 voturi şi a fost proclamat ales. Opoziţia, cum se ştie, s’a abţinut. ADMINISTRATIVIE Pentru postul de procuror general pe lingă Curtea da Casaţie, rămas vatant prin încetarea din viaţă a d-lui Filitis, sunt pina acum două candidaturi serioase. Aceea a d-lui Gicu Economii, membru la înalta curte şi aceea a d-luî G. D. Săraţeanu, procuror, de secţie la aceeaşi curte. E probabil că numirea noului procuror nu se va face decit după 15 Ianuarie, după întoarcerea d-lui Stoicescu, ministrul justiţiei, din concediu. Ministerul de instrucţie a acordat, cu începere de la 1 Ianuarie, un concediu preotului Ion Petculescu, institutor în Piteşti, cu însărcinarea de a se ocupa cu cultura leguminoaselor şi stupăritul, prin comunele rurale. Eri s’a împărţit in Cameră un proect de lege prin care ministerul agriculturei, industriei, comerciului şi domeniilor este autorizat să cedeze ministerului de instrucţiune publică terenul ■utuat la spatele palatului administrativ din oraşul Iaşi, in întindere de 15215 metri pătraţi, şi care să servească pentru înfiinţarea de grădini botanice. D. Hamangiil, judecător de instrucţie pe lingă tribunalul din Galaţi, care se afla de mai multe zile in Capitală, se întoarce astăzi la postul său. La ministerul de agricultură se lucrează la întocmirea unui tablou de numele tuturor marilor agricultori de grine din ţară. Acest tablou va fi înaintat prin ministerul nostru de externe guvernului italian, care l’a cerut guvernului nostru. Ministerul de domenii a luat dispoziţiunea ca cursurile la şcoalele de lăptarie de pe lingă fermele model ale statului să se înceapă chiar de la 15 ale luneî aceştia. DIVERSE Starea d-luî Poenaru-Bordea, membru la înalta Curte de casaţiune, inspira serioase îngrijiri familiei sale. Ministerul domeniilor a hotărit să angajeze pentru lăptăria de la ferma model Laza un maestru pentru fabricarea brinzeturilor,care să fi urmat insă cursuri speciale în Elveţia. In şedinţa de erî a Camerei s’au împărţit proectele de lege pentru recunoaşterea călităţeî de cetăţean romín d-ior Dionisie Maescanu, romín din Transilvania. Manolache Kippa, romin din Macedonia, Pândele Ar. Mussu, romín • ``n 'dr'nh. !• Todor, ” ' ’ Transilvania, Ion Ion,...eu, i sorin din i ansilv.iuia, Sinitrie A. Roco, mu.Li din Macedonia, Paul Svinti rrm'o din T.**osilvania, Petre Georgedctt, romit) • ii» Transilvania, George Ar’s«nu, romín dili Transilvan.a. loset Nicolae Gr. li sa, rom în doi: Transilvani», Temislocl* Theodor .romi;', din Macedonia, ion Cudantin Paciudy, romín din Macedonia, Vasile N. Cimnovici, romin din Bucovina, Ion Dragoiu, romin din Transilvania, precum şi proectul pentru inpamintenirea cu dispensă de stagiu a d-lor Oscar Szép din Sulina, Ilian G. Evgheniadis din comune Şuiei judeţul Argeş, Emil Sigmund din Bucureşti’şi dr. Eugen Leibschutz din Iaşi. Inmormlntarea lui Gh. Filiti Ieri după amiază s’a făcut imormintarea regretatului procuror general al curte? de casaţie Gh. Filiti. La orele 2, arhiereul Nifon Ploeşteanul, vicarul Mitropoliei, a oficiat serviciul divin în Biserica albă, din calea Victoriei.• Erau de faţă un mare număr de magistraţî, din toate ramurile magistraturei, precum d. Schina, prim-preşedinte al curţeî de Casaţie, d-nii preşedinţi ai Curţeî de casaţie Mandrea şi Lahovary, d-nii membri Gicu Economu, Henţescu, Al. Giani şi Al. Degre; d. C. D. Sarafeanu, procuror la casaţie; d-nii Bagdat, Kivu şi Schina, preşedinţi ai Curţeî de apel; d-nii Cornelii Manolescu-Rimniceanu, Paleologu, Dimboviceanu, membri la Curtea de apel; d. Stătescu, procuror general; d-niî procurori ai Curţeî de apel Stnmbulescu şi Tatăranu ; d. Gr. Ştefănescu, primpreşedinte al tribunalului de Ilfov; d. Aron Florian, preşedintele tribunalului de notariat; d-nii procurori Caracas, Al. Ionescu, Dobrescu, Lupaşcu, etc.; d-nii Eugeniu Stătescu, Al. Marghiloman, Al. Djuvara şi I. Calinderu, d-nii miniștri Sturdza și Fenkyde, d-nii G. , Adevirul Deuesile „Adevérnlnr Declaraţiile Iui Esterhazy şi al* Iui Mercier — Telegramă particulară —. Paria 12 Ianuarie ’ Intr’un nou interview ce l’a avut un redactor al lui Le Journal cu fostul ministru de războiu dn 1894, generalul Mercier, acesta a repetat asigurarea câ sub ministerul sǎu Esterhazy n’a fost niciodată însărcinat cu vre-o misiune de contra-spionaj, că prin urmare Esterhazy a lucrat fără ordin din partea ministerului. Cât pentru Dreyfus, el este vinovat. Ziarul antirevizionist Le Gaulois, publică știrea câ Esterhazy ar fi cerut să ’i se comunice dosarul înainte ca el să faca vre-o depoziţie înaintea Casaţiei la martor insă Esterhazy n’are nici uin drept de a lua cunoştinţa de actele FOIŢA ZIARULUI „ADEVERUL“ SECRETUL SECRETUL MILIONAREI MARE ROMAN DRAMATIC de EmileRschenburg PARTEA INTÎIA DRAMELE TîIEREŢEI IV Un prieten din copilărie — Andrei, ce ştii despre mine ? — Că eşti în totd’auna aceeaşi, Maria, dulce şi bună ca altă dată. — Androi, eviţi să ’mi răspunzi In întrebare. — Dar, îngînâ el. — Spune ’mi ce ai aflat de la Charlotic. — Aproape nimic. „Ceea ca știu nu ea mi le-a făcut cunoscut. — Cine dară ! — Le-am descoperit eu însumi. Ea suspină și ’și prinse capul în miniii. — Mario, Mario, pronunță cu dragoste tînărul om. — Așadar, zise sa. ca zdrobită, etl totul . — Ştiu, totul, şi poate chiar unele lucruri pe care d-ta încă nu le cunoşti. — Ce vrei să zici, Andrei! El se apropie de ea şi apucă mîinile. — Maria, răspunse el foarte emoţionat, suferi, ai plîns, ai plîns mult, adineauri plîngeai încă, nu eşti ferită. „ Destăinueşte’mi mie suferinţele d-tale. „Spune ’mi cauza durere! d-tale cele mari. — Da, Andrei, îi voi spune. „Vai, n’am nimic ce să ’ţi ascund! — Eri, după amiazi, aî avut vizita aceluia pe care 1 chemi Lucian Gervais. — De unde știi ? — Ce importă, odată ce știu ? — Andrei, te rog, nu mă judeca cu prea multă severitate. „Eram cinstită și cuminte, ți-o jur, cînd am cunoscut pe d. Gervais. „Am devenit metrezani fiindcă îl iubeam. „Atuncea lucram, aveam o slujbă pe care el m’a silit să o las. — Știu asta. „A, să n’ai nici o bănuială asupra intențiunilor mele, Mario. „N’am venit aci ca sâ mă erîgez în censor al purtă, ci d-t tie. „Vin la d ta ca să încerc sâ te consolez şi, dacă e nevoie, să te proteg şi să te eper. RI Simţi p.vt. pol Gtrînaft Pil mnEl simţi că ea il strînse cu putere mîinile şi văzu ochii el udindu-se de latră ml. — Ce s’a petrecut eri între d-ta şi d. Gervais? întrebă el. — A venit să mă înştiinţeze câ era numit la un post important la St.Petersburg şi că era silit să plece chiar seara. „A adăogat câ nu trebuie să ne mai revedem, că totul s’a sfîrşit între noi. — In sfîrşit, o ruptură. — Complectă. — Iţi înţeleg durerea, iată cauza lacrămilor d-tale. „Ai crezut în plecarea d-lui Gervois la Petersburg? — Nu. — Bine ai făcut, căci nu e adevărat. „Acest om, de-alminterî, te-a înșelat într’un mod odios şi te-a minţit într’una — Totuși, m’a iubit, spuse ea ca un fel de protestare. — Ponto. „in dî-ca caz, te părăseşte mişeleşte, şi o să-ţi dovedesc imediat câ-i un mizerabil. „Azi dimineaţa, o oră să fie de atunci, ai primit vizita d-lui de Simiarte, prieten intim al d-lui Gervais. „Venea din partea amicului său? „Ce avea să ’ţi spună ? — Ah ! acesta e intr'adevăr un mizerabil, un laş! — Te-a insultat cumva ? — M’a insultat îngrozitor; m’a tratat ca o prostituată Din ochii tinărului seînteiară luciri sumbre. — Mario, zise el surd, mi-ai promis să nu-mi ascunzi nimic. „Ce țî-a spus d. Sinione ? Ea se codi un moment, apoi făcind o scjrtare penibilă: — Știind că s’a sfîrșit totul între mine și d. Gervoîs, răspunse ea, d. de Simione a venit să ’mi propue să fii metreză, să mă întrețină. — Oh ! făcu Andrei. — Credea, fără îndoială, că sînt din soiul acelor fete cari se vînd ca o marfă. — E rușinos! — D-nul Gervois i-a zis, pretinde el: „— Las pe Marfa celui care va vroi să o ia. „Dacă vrei, ia-o tu !“ — Infamie ! exclamă tînărul om roșu de furie. — In urmă, după o declaraţiune de sentimente pe cari nu Ie-a simţit niciodată, omul fără inimă, lipsit de delicateţă, desfrînatul a reapărut : „Pierzîndu’și sărita, a mers pînă acolo încît să -mi spue cuvinte injurioase. — Există oameni de aceştia dezgustători de la cari te poţi aştepta la orice. „Dar 1-ai pus frumos la locul lui pe acest domn ? — Eram foarte turburată şi nu -mi mai aduc aminte ce i-am zis. „Eram indignată de atîta îndrăzneală şi neruşinare, dar şi foarte zdrobită, şi n’am găsit în mine forţa de a’î răspunde aşa cum aşi fi voit. „A văzut, fără îndoială, că sufăr oribil, şi a înţeles că n’avea altceva mai bun de făcut de cît să se retragă, ceea ce a şi făcut. Scoase un suspin adine şi ’şi acoperi obrazul cu mîinile. Un suspin al lu! Andre! răspunse celula al tinerei fete. — Mario, Mario, sărmană Mario ! pronunţă el cu un ton dureros — Iată, reluă dezolata, iată, pentru femee, consecinţele greşelei. „Ea nu mai are drept la stima nimănui. „E despreţuită ! — Mario, nu spune asta, nu vrei ca sâ spui asta ! exclamă el. — Vai! Andrei, spun ceea ce este. — Nu, nu de o mie de ori nu ! „Greşala este întot-d’auna o nenorocire ; dar în raulte cazuri nu ea face pe femee culpabilă. „Nu se dispreţueşte femea care trebuie deplînsă, compătimită. „Despreţuită, d-ta ! „Oare n’am eu pentru d-ta, Marie, aceeaşi stimă, aceeaşi afecţiune ! — D-ta, Andrei, aî o inimă nobilă. „Eşti generos și bun. —Da, cred că sînt bun ; dar slavă Domnului, nu sînt singurul. Ea se uita la tînărul om cu ochii plini de lacrămi. — Ah ! zise ea cu tristețe, m’ai asigura și m’ai consola dacă s’ar putea așa ceva. — Sper să te asigur și să te consolez, repliă el cu vioiciune. Ea dădu din cap — Vei vedea, Mario, vei vedea, făcu el. Un surîs melancolic ii flutură pe buze. Fu un moment de tăcere. — Mario, reluă tînărul om, ași voi să -ți adresez o întrebare. — Poftim. —Eri dimineața ai fost în strada Holder. — De unde știi ? — Te-am urmărit. — M’ai urmărit! repetă ea. — Nu e pentru întîia oară că, în stradă mă luam după paşii d-tale. „Oh, nu ca să te spionezi, sau sâ’ţi surprind secretele făceam aceasta. „Neavînd îndrăzneala să mă prezint la d-ta, te-am urmărit în afara locuinței d-tale cu speranţa că voiu găsi ocaziunea să mă apropii de d-ta şi să’ţi vorbesc. „Dar, din timiditate şi pentru alte multe cauze, n’am îndrăznit. „M’am ţinut vecinie la o distanţă respectuoasă. „Graţie acestei rezerve şi grijel ce luam de a mă disimula, am putut să te urmăresc de mai multa ori, după cum tî-am spus, fără ca să bagi de seamă. — Dar de ce mă urmăreai aşa? — Din cauza unui lucru ce aveam sâ’ţi spun, o descoperire de făcut. — D zeule, nu înţeleg. — O să înţelegi prea bine ime* diat. „Aşa dar, ori dimineaţa, te-ai dus în strada Holder, ai intrat într'o casă cu numărul 12 și ai rămas acolo mai bine de două ore. — E adevărat. — Doctorul Abel Chevriot toc»ește în acea casă. „Pe el te-ai dus sa ’1 vezi. — Cine ţî-a spus. — 0 persoană din casa doctorului. „Cind ai plecat, în urma consul tarei, mă găseam la cîţiva paşi numai de d-ta. „încă nu ’ţi lăsaseşi voalul şi potul să văd bucuria care ’ţi scinteii în ochi. „Er»i radioasă. — Şi la ce te-ai gîndit ? — Mai înainte te văzusem îngrijorată, neliniştită. (Va urma)