Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)

1899-03-03 / nr. 3454

CHESTIA. ZILEI Viitoarele agenţii­ nemţeşti I, E I Ţăranul. Agentul. ţeştî, tu nmin prost la cap,' 0 depeşa, '.vă rog. Scrie la d-ta nentţeşte--şi add donerveter hani nem nainte de toate rezolvarea azilurilor pentru bătrini. In­­bestiile religioase parlamentul sa caute a­penline auto­ritatea puterei civile. IMPRESIUNl si PALARE Ce’mx spun cărţile Cărturăreasa mea nu­’i o bal­ă care să-ţî inspire groază bătrînă ori dezgur-'. E plină de tinereţă şi mai degrabă sin -a s­­pus să-mi citesc v­itorul în ochii ei­­ şi frumoşi, de cit îa cărţile ce le întinat măscioară. — Trebuie să fii cuminte şi serios, dacă vrei să-ţî iasă cărţile. Renunţ dar pentru moment, să'î culeg sărutări pe buzele ei setoase de sărutări şi urmăresc cu privirea preparativele ghicitului. Alege treî­zeci şi două de cărţi, mă pune să le tatii de trei ori cu mina stingă, apei începe să le în­şire trei cîte trei fâcînd un cerc cu ele. — Uite o să-ţi cază o afacere bine, o afacere mare, mare de tot, un om influent şi bogat te ajută, îţi voieşte binele, şi ţi-e prieten. Apoi un bancher care iar îţi vo­ieşte binele şi o să-ţî fie un ajutor. O damă brună te iubeşte... te iubeşte mult, dar nu pune temeiu pe dragostea ei, căci se va sfârşi cu... trădare. — Ca de obiceiu, şoptesc eu, interesat, pinii la un punt de această povestire. A ! vezi căsătoria o în­ afara lin r.­H­ nu te însori, deşi pare­ ca se proiectează aşa ceva. O damă blondă îţi voieşte răul, apoi o să ai un conflict cu un om de legi, cu un avocat. Afacerea cea mare nu se va face uşor, nu, dar o să se facă la sigur şi ce de mai bani îţi cade, bani mulţi... Dar te văd îngrijat, nu prea eşti sigur da reu­şită, te îndoeşti, dar degeaba aî grije, căci vei reuşi... O altă damă blondă lăcrămează şi este veselă în acelaşi timp gîndindu-se la d-ta, apoi vin, vin buluc o mulţime de cocoane, iii... ce, de mai femei can te iu­besc, dar aşa în treacăt, fără nici o ur­mare serioasă... Şi cărţile cad, cad, mîna ei mică le ri­dică, le aşează alt­fel şi tot acelaşi lucru cade: afacerea mare care va reuşi, bani mulţi, căsătoria in afară de cărţi şi o damă blondă care lăcrămiăză, una brună care o să mă trădeze, infama. — Ei, ce mai cade? — O văduvă din familia d-tale, care o să se mărite. — S’o ea dracul ? Ce-mi pasă mie, de dînsa !.. De mine mai spune-mi. — Ce să-țî mai spun? cărțile sunt bune, prosperitate, prosperitate peste tot şi reu­şită în toate; cîte-o umbră pe ici colea, dar trecătoare. Dari eu mîna peste cărţile înşiruite şi le amestec, apoi iau capul drăguţ al cărtură­­resei şi prelung şi lacom pun pe gura ei carmina un dornic sărutat. — Eşti divină, amica mea, eşti divină ca şi prezicerea ta: scap da însurătoare şi totul îmi merge cum e mai bine. ... Şi ast­fel într’o seară, pe cînd tim­pul curgea încet, am aflat ce-raî spun căr­ţile şi ce-mi rezerva viitorul meu, eu­ care iată că dafi în cărţi, văd negru înainte ca şi negru înapoi. — Dar dacă ar spune cărţile adevărul? Chiţibuş. Poşta lui Chiţibuş. Turquoise. Tot era ştiută, afară de intâmplărî extraordi­nare. Viorica. — La revedere! Par cum? Ch. zece luni de la ceşti cinci copii aceasta. Fie-care din a­­n’a trăit insă de cit opt zile de la naştere. Drept principe. — Un tăietor de lemne din Cernăuţi, profitind de cre­dinţa răspîndita printre ţărani că prin­ţul moştenitor al coroanei austriace Rudolf n’ar fi mort, se dădu drept el şi exploata credulitatea sătenilor. Intr’o noapte ducindu-se la un ţăran cu nu­mele Pidlubey, acesta se prosternă la picioare­î şi, după cererea lui, îi mai dădu și o sută fiorini. După cite­va zile săteanul păcălit, văzînd că nu i se aduc banii înapoi, după cum i se promisese, se prinse autorităților cari, pornind cer­cetări, nu intimară să prindă și să ares­teze pe escroc. C­A­H­ITsTkE MÎ &TE Invăţămintul comercial, conferinţă ţinută la Atheneu­ din Galaţi, în ziua de 17 ianuarie 1899, de I. G. Munteanu, o broş. în 16 de 56 de pagini Galaţi, Tip. Buciumul Român. Emanciparea femeei de P. Muşoiu, o broş. în 10 de 79 de pagini. Bucureşti Tip. lucrătorilor asociaţi. (Depozit la li­brăria Socec). Discursul rostit de d. Paul Gor­ges, deputat, cu ocaziunea raportului general al budgetelor.—O broş. în 16 de 71 de pagini. Bucureşti. Imprimeria sta­tului. Arta de a se mărita este titlul unui volum apărut zilele acestea ca urmare la volumul „arta de a se însura“a apărut deja, tradus din italienește de d. V. Pronel, după renumitul autor Paolo Mantegazzi profesor de antropologie. D­I­A­E­H­S­E Pentru pace. — Zilele acestea a a­­vut loc la Londra o întrunire socialistă internaţională în favoarea păcei. Au luat parte la această întrunire aproape toţi şefii socializmului european, printre Carl Jaures din Franţa, Liebknecht din Germania şi Vandervelde din Belgia, întrunirea a avut un succes indescrip­tibil şi toţi oratorii au demonstrat că numai socialismul va aduce pacea intre naţiuni, î’comidîtate curioasă. — Intr’un orăşel din Franţa s’a întimplat un caz curios de fecunditate. O doamnă a năs­cut, ia timp de trei­zecî şi una luni de cînd e măritată, cinci copii: doi după nouă luni de la măritiş şi trei după Scriito­­rea engleză Sara Hemell a încetat zilele acestea din viaţă la Convent,ry. _____ Autorul dramatic francez Albert Guinon lucrează la o piesă în patru acte, un fel de comedie de moravuri, întitulata Les t­eux Races. —, Marele istoric austriac J. Weias a încetat zilele acestea din viață la Graz. —­ Scriitorul german Frank Schwanzer declară printr'un articol că poate să de­finească caracterul oamenilor de litere după grosimea și lungimea condeiului. »1» ŢARA — De la poresp. noştri particular!— BAU TURNU-SEVERIN CONFERINŢA.—Vinerea trecută d­e pro­fesor din localitate Coriolan Magheţiu, şi-a desvoltat, în amfiteatrul liceului Traian, conferinţa sa despre: Supra-omul lui Fr. Nietzsche. Conferenţiarul a început cu teo­ria lui Darwin aplicată la supra­omul lui Nietzsche, arătînd că viaţa naturii este partea cea mai slabă a eticei şi că s­pra­­omul lui Nietzsche e un anarchist în care e întrupat* Orfoismul d­­­upan­c­a. Coriolan Magh­­iu vorbi despre morala domnilor şi despre morala sclavilor. Binele, după omul domn, însemnează: putere, curagiu, geniu, a avea instinctul o­­mului excepţioal; iar după omul sclav, bine este ceea ce-i moae inima, virtuţi strămo­şeşti. Morala lui Nietzsche este, spunea conferenţiarul, jenseits von Gut und Böse; el voeşte crearea unor caste aristocratice din materialul spiritelor libere şi ca un re­prezentant al voinţei şi puterea el ia de exemplu pe Napoleon. Pe femeie Nietzsche o numeşte cea mai periculoasă jucărie băr­batului, arătînd că bărbatul este creat pen­tru luptă, femeia trebue însă să-i fie supu­să; restul e o nebunie, chiar şi cea mai dulce fem­eie este amară. Şi aci Nietzsche doreşte creiarea unei generaţii şi aristocra­tice prin căsătoria celor nobili cu cele mai culte femei; ast­fel cei slabi vor dispărea. Acesta este în cîte­va cuvinte resumatul interesantei conferinţe a d-luî profesor Coriolan Magheţiu şi care a fost mult co­mentată de către «cei ce-afi înţeles-o.— Dr. Bicilie. TETOVA IN FOLOSUL­ CANTINELOR ŞCO­LARE. — In seara zilei de 18 Februarie a. c. a avut loc în tîrguşorul Murgoni din acest judeţ, un splendid bal în localul şcoa- 1 i. Scopul a fost de a se închipui un fond pentru o cantină şcolară ce va funcţiona în iarna anului viitor. Am remarcat la acest bal familiile: Sona, Ţicărt, Iliescu, Balmus, Rotami, Lupaşcu, Macii, Teofanat,, etc.; d-rele Macri Dimitriu, E. Iacob, Afrodita Stoian, Neculiţe, Teofanat, Sava, Dumbravă, etc ; d-nii T. Popovici, I. Donca, Patriciu Istrate, Chiriac, Tudor, Apostol, Vîrgoliciu, Bubea, etc.—Azistent. MEHEDINŢI BAL IN FOLOSUL COPIILOR SĂRĂCI. — Sîmbătă 20 Februarie a c. a avut loc în comuna Broşteni din judeţul Mehedinţi un frumos bal dat în beneficiul copiilor săraci din şcpa a acestei comune. Graţie comitetului organizat­or compus din d-n­a G. Bengulesciu, suprefect, Vulpascu, jude­cător, Ioneson, adjutor de judecător Her­­gott, adjutor de suprefect etc., balul a a­­vut un succes spl­edid. Printre azistenţi am remarcat pe d-n-le Elena Bengulescu, Ionescu, Bernfeld, Velcean, Strehăianu etc.; d-rele M. Stucan, L. Drăguţ, Cuţin, Arcu­, Petrescu, Mănăstireanu, etc.; D-nii G. Ben­­gulescu, Bungeţianu, Vulpescu, Iones­u, Ilergott, controlor, Băleanu, I. Bengulescu, I. Hergott, student veterinar, Gh. Coadă, Ct. Mehedinţeanu, Bornfold, etc.— Spectator. ILFOV BAL IN FOLOSUL CANTINELOR.—Din iniţiativa d-rei învăţătoare Sevasta Iaco­­bescu, s’a dat zilele aceste, sub patronajul d-luî arendaş Niculescu, un dat în localul şcoaleî comunale din­ comuna Pitoasca-Pasă­­rea acest judeţ , în frumosul scop de a se mări fondul pentru întreţinerea cantinei şcolare, cum fiinţează deja şi este întreţi­nută de d-lui Niculescu, Salonul şcoalei or­nat cu gust de domnişoarele învăţătoare Iacobescu, şi Sachelare a atras mulţimea din prejurime, care s’a grăbit să vină nu mai mult pentru a petrece de­cît pentru a contribui prin puţinul lor la un scop aşa de nobil. Printre cei de faţă am observat pe d-şoarele Pattimia şi Elvira Panaitescu, Efrosina, Sa­velarie, Ggeorgescu, Irina Po­­pescu, Elena Antonin, Constanţa Georges­­cu, Zoe Radulescu, Elena Iremia, Elena A. Petrescu, Eugenia Pandorescu, Ecaterina și Florica Petrescu, etc.; d-nele Gutulescu, Niculescu, Nicolau, Tănăsescu, Anastasiade, Petrescu, Niculescu, Tîrca, etc.; d-nii Nicu­­lescu, arendaş Niculescu, Tîrcă, Ap. Tănă­sescu, primarul comunii, Atanasiade, S. Niculescu G. Guţulescu, A. Petrescu, M. Rădulescu şi alţii mulţi.—Coresp. Litere-lite-S­a linie .— Cunoscutul autor dramatic francez Paul Gavanet a fost rănit într'un dunel pe care l-a avut zilele acestea cu fiul directo­rului teatrului Cluny din Paris. ME1ESTO — Mărfi 2 Martie 1899 — ~v~- Şedinţă la Cameră şi Senat. — Idem la e misiunea pentru organiza­rea programelor învăţâmîntului secundar. Sala Bragadiru. concert de orchestră. Berăria Bristol.­­ concert de orchestră. Spectacole - In fie­ care seară In fie­ care seară CARNETUL I­ubitilAh Vadra electrică In camera de fumat şi de taifas a avocaţilor fumul se inalţa cu belşug din ţigări şi din guri, ca in Vremile cele bune. O serie de avocaţi şi de fumaţî au incheiat luna cu bine, cu sume bu­ni ele, şi acuma stau veselii bine dis­puşi împrejurul mesei şi pun ţară la cale. După ce aiu regulat afacerea Dreyfus, chestia Fasodei, a Afganistanului şi alte chestii mai mult sau mai puţin in­ternaţionale; după ce au regulat răs­coala ţărănească, aprobind guvernul că a ştiut să fie energic şi cu cap în mo­mente aşa de grave; după ce au înju­rat pe primul ministru şi pe cei-l’alfî confraţi de la cabinet, că nu pricep că trebue să facă loc altora mai cu cap ca ei, ajung la luminatul Capitalei cu electricitate. — Eu, spune unul cu barbă mare şi căruntă, după ce a tras vre-o două fumuri,—eu nu înţeleg de loc atita ri­sipă dă banul public, dă banul nostru, al contribuabililor. Nu înţeleg dă loc pentru ce luxul e­­lectricităţeî. Vrem să introducem elec­tricitate numai ca să cheltuim mai mult. Ce are lumina actuală 7 Nu-i bună 7 Ba este. Şi afară de asta este şi mai eftinâ. Atunci ce ne mai trebue elec­tricitate 7 Lux, lux, lux şi iar lux ! Asta ne omoară! Eu, d-lor, crez şi zic câ-i bine, să rămiie tot gazometri aerian, că-i mai eftin. — Atunci mai bine să renunţăm şi la gaz şi să luminam oraşul cu lumi­nări de seu, observă altul în batae de joc. — Şi de ce nu, dacă-i mai eftin , răspunde bărbosul foarte serios. Apoi se încinge o discuţie aprinsă în care vorbesc toţi de­odată, amestecând cuvinte technice, cu cuvinte obicinuite, dar din care nu se înţelege nimica. La un moment dat, unul întreabă: — Ma rog, ce o fi insemnind vorba «watt»? La consiliul comunal, eind s’a discutat electricitatea, am auzit m­ereu pe oratori spuind, cinci wwatti, şapte watti şi aşa mai încolo ; tot aşa s’a scris și la gazetă. Ce să fi insemnînd vorba asta watt ? — Nici atita lucru nu știi 7 'zîmbeşte bărbosul cu milă. Să ’ți spuiu eu; watt însemnează vadră. V-Jxo picutrlva; !­OUaCHESC lOJl ID-tr’un hohot de ris. Iar bărbosul răm­îne cu gura căscată. Gondela. Ştiri teatrale Săptămîna aceasta fiind săptămîna mare spectacolele sînt interzise. "— Sîmbătă se dă la Teatrul Naţional Romeo şi Julieta de Shakespeare în bene­ficiul d-nei Romanescu, care va juca pe Julieta. Pe Romeo îl va juca d. Murgeanu. ------ De la Iaşi ne vine ştirea că d-na Carlota Lor­ia a avut un succes extraordi­nar la opera de acolo. Publicul i-a făcut ovaţiuni şi florile în abondenţă i s’a arun­cat. Tot ce laşul are mai distins asista şi lumea doreşte s’o mai auza. Reprezentaţia în beneficiul d-nei Ana Ciupagea ce trebuia să se dea Du­minică la Teatrul Naţional s’a amînat pen­tru ziua de 14 Martie. — Duminică ziua încep la Teatrul Na­ţional reprezentaţiile piesei Ocolul pămîn­­tului. Atîta lipsea Teatrului Naţional. Din cîmpul socialist la întrunirea de Simbătă seara de la clubul muncitorilor din Capitală s’a votat următoarea Moţiune: «Membrii clubului muncitorilor din Bucureşti întruniţi în seara de 27 Fe­bruarie, avind in vedere nelegiurilor săvirşite la sate şi la oraşe de către administraţiunea guvernului liberal; «Avind în vedere că guvernul, de fapt a suspendat constituţiunea la sate, des­­fiinţind cluburile muncitorilor plugari, iar la oraşe abuzind de o lege infama şi ruşinoasă a expulzat pe o mulţime de muncitori şi ziarişti evrei păminteni; «Avind in vedere că în urma acestei nedemne terori consiliul general al par­tidului social-democrat s’a descomplec­­tat din cauza diferitelor neînţelegeri asupra tacticei. «Pentru aceste motive, membrii clu­bului muncitorilor din Bucureşti, pe de o parte protestează în contra tuturor infamiilor saviiste de către guvernul liberal şi administraţia lui, iar pe de alta muncitorii rominî, încredinţaţi că singura lor mîntuire din organizarea lor temeinică, declară că nu părăsec cu nici un preţ steagul social-democraţieî şi hotăresc reorani­zarea clubului mun­citorilor din Bucureşti şi continuarea propagandei legale, atit la oraşe, cit şi la sate. «Pînă la noi dispoziţiunî invită pe membrii comitetului executiv de a lua conducerea întregeî organizaţii munci­toare bucureştenă şi de a merge înainte pe căile legale, lăsind guvernului sar­cina de a nesocoti legile şi constituțiu­­nea ţarei». Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIUNI Guvernul a trimis aseară telegrame tuturor prefecţilor să expedieze pe toţi deputaţii guvernamentali la Bu­cureşti. D. Sturdza e foarte îngrijat de a­­titudinea pe care a luat-o în Ca­meră d. Fleva şi gruparea demo­crată care e decisă să facă o opo­­ziţiune energică celor trei legi regale. Discuţia legei falimentelor promite a fi furtunoasă la Senat. Mai mulţi senatori vor lua cuvîntul în discuţia generală şi, la discuţia pe articole, vor propune amendamente mai la fie­care articol. Astă­zi vor vorbi d-nii P. Carp, Meiiani şi Mănescu-Călăraşi. Iaşul se pregăteşte pentru o ser­bare literară. Dumineca viitoare, d. dr. Urechiă va ţine în sala Teatrului Naţional de acolo o conferinţă, intitulată Spre nebunie, iar d. Radu D. Rosetti va citi cîte­va poezii şi nuvele inedite de ale d-sale. Consiliul comunal a ţinut aseară a doua şedinţă extraordinara la Primărie, sub preşidenţia d-lui primar C. F. Ro­­bescu. S’au­ rezolvat maî multe chestiuni ur­gente, ca exproprieri pentru alinieri de strade, autorizaţiuni pentru construcţii. Astă-seară se va ţine a 3-a şi ultima şedinţă a acestei sesiuni extraordinare Alăm că Bolcaş a reuşit să treacă graniţa tot prin munţi ca şi la venirea in ţară. Trecerea aceasta in Ungaria, n’a fost maî puţin aventuroasă ca tre­cerea in Rominia. D. Muşescu s’a întors in Bucureşti, Curtea de casaţie secţia II va judeca astă­zi recursul d-luî Camil Demetrescu. D. Dem­etrescu­ va fi apărat de d-nii Disescu, Fleva şi d. Const. Mille, direc­torul nostru. D. G. Panu­it a reţinut la Galaţi în pro­cesul Morisseau, care începe acolo tot astăzi. Lucian Boleaş­b a plecat din capitală cu trenul de Predeal în noaptea de Vineri spre Simbătă. Prigonitul student din Oradea-Mare a plecat întovărăşit de d. Const. Mu­şescui, membru în comitetul naţional studenţesc. Se ştie că Bolcaş nu are paşaport, aşa că nu se ştie cum o fi trecut gra­niţa,—poate în acelaşi mod ca la venirea in Rominia. Pină acum insă nu s’a primit nici o ştire in această privinţă de la d. Muşescu, ceea ce nelinişteşte foarte mult pe studenţii din Capitala. D. C. Nacu a administrat, în şe­dinţa de ori a Camerei, un sdravăn bobărnac preşedintelui consiliului. D. Sturza ceruse furios să­ se în­ceapă imediat discuţia legei învâţă­­mintului profesional. Toată opoziţia era în picioare şi protesta. D. Nacu, cerdetind ordinea zilei, declară că proectul nu se poate lua in discuţiune, de­oare­ce nu-i la or­dinea zilei. Işi poate ori­cine închipui ce figură a făcut primul-ministru ! Eri s’a înfăţişat înaintea Curtei de Apel din capitală procesul intentat de ciobanul Gărţan fostului comisar Puică pentru arestare ilegală. Se ştie cît, pe cind Gărţan se afla a­­restat, î s’au furat şi 260 lei. Procurorul general a cerut amânarea procesului, procedură ne­fiind îndepli­nită. Carţan a fost obiectul unor manifes­­tati­­ulţi avocali i­ar acum D. colonel dr. Dianu a fost înaintat general pe ziua de 1 Martie. Ştirile primite la ministerul de in­terme din judeţul Vlaşca, anunţă că intr’o singură zi s’au fondat în’acest atlet 40 de cluburi tarăneşti. Din Iaşi ni se telegrafiază că d. dr. Puşcariu, directorul institutului anti-rabic, a descoperit microbul tur­burei, după îndelungate cercetări. Această descoperire este menită să facă mare senzaţie. Eri la Senat de general Berendeiu a fost mult amărit. Comitetul delegaţilor in unanimitate era sa primească amendamentul propus de d-nii generali Budişteanu şi Manu, ca ofiţerii in rezervă să nu poată fi nu­miţi şefi de depozite de recrutare, de­şi legea poziţiei ofiţerilor, votată tot de Senat acum 5 zile, prevede ca ofiţerii in rezervă să poată fi numiţi şefi’ de depozite. D. general Berendeiu, înfuriat a stri­gat delegaţilor: faceţi ce poftiţi, eu rămin cu convingerile mele ! Şi supă­rat s’a trintit pe banca ministerială. Delegaţii numai cind au văzut că ministrul de război face atîta caz de primirea acestui amendament, au res­pins amendamentul. D. general Berendeiü a plecat foarte separat de la Senat. La banchetul ce se va da în onoarea d-lui Fleva, pentru­ că a apărat înain­tea Camerei libertăţile călcate in picioare de guvernul d-lui Sturdza, vor lua parte şi reprezentanţii ziarelor democrate. Guvernul decisese dizolvarea clu­bului muncitorilor din Capitală şi spre acest scop chiar se şi făcuse unele acte. Socialiştii, prilizind de veste, au reorganizat clubul şi partidul socia­list, ast­fel că membri ai clubului nu pot fi de­cit cetăţeni romini. Un fapt de necrezut s’a petrecut în sinul comitetului Teatrului Na­ţional din Bucureşti, după ce timp de 25 de ani şi sub toate guvernele s’a autorizat reprezentarea reviste­lor politice de sf­irşit de an, dupe ce chiar Nae Ulmeanu, a fost îngăduit ca să joace cunoscuta revistă Paşol, alaltăeri s’a refuzat aceeaşi autori­zare. D-nii Constantin Bacalbaşa, Ioan Bacalbaşa şi Anton Bacalbaşa au pre­zentat o revistă umoristică intitulată Pardon, care, după afirmarea celor cari au citito, este chemată să aibă un mare succes. Dar comitetul se adună Duminecă, fiind 6 membri prezenţi, iar d-l V. A. Ureche absent, şi cu 3 voturi contra 3 refuză aprobarea. Dupe informaţiunile ce avem au votat pentru aprobare d-nii Petre Grădişteanu, Polizu-Micşuneşti şi D. R. Rosetti, au­ votat contra d-nii Malla, Wachman şi D. Olănescu. D-l Malla, deputatul guvernamental ale căruia obscenităţi figurează şi astă­zi în re­pertoriul Teatrului Naţional, a vocife­rat timp de o jumătate ceas in­po­triva revistei, pentru motivul că, au­torii sunt trei ziarişti din opoziţie. Aceasta este o ruşine şi o laşitate guvernamentală. De­o­cam­dată autorii au făcut de urgenţă apel la Curte, iar d-nii N. Fleva, G. Panu, C. Disescu, C. Arion, Al. Dj­uvara s' au oferit imediat ca să susţină plingerea­ autorilor. E de prevăzut că in cite­va zile fruntea baroului se va inscrie ca să înfiereze înaintea justiţiei această nouă mixe­rie ocultistă. Nu-i aşa că avem un regim li­beral ?! Exportul următorilor Neglijenţa culpabilă a serviciului nostru sanitar nu ne-a adus numai pur şi simplu închiderea graniţelor austro­­ungare, dar a deschis cim­p larg nem­ţilor la o exploataare ruşinoasa menita sa deprecieze cu desăvîrşire comerţul nostru de vite. 1.­ Societatea productivă din Viena, care are fabricile sale de conserve şi de taiere a vitelor slabe şi eftine chiar lingă tirgul de vite din Viena, a obţi­nut de la guvernul austriac dreptul exclusiv de a importa rimatori din Rominia in următoarele condiţiuni: Societatea va putea importa numai 400 rimători pe săptămina. 2.) Punc­tul d­e trecere va fi numai prin Iţ­­cani. 3.) Rimitorii nu vor putea pro­veni din judeţele Dolj, Dolj, Mehe­dinţi, od­ostiţii şi cu deosebire să nu fie de la tirgul din T.­Severin. . * Ce e ciudat e că Fischer, reprezen­tantul societatei productive, are deja permisia de trecere la vama austriacă din Ițcani, pe cind ministrului nostru de externe nu i s’a notificat nimic. Permisiunea e data lui Fischer nu­mai pentru trei sâptămini. In caz cind lucrurile vor merge bine, ea va fi pre­lungită. Vom reveni asupra acestui fapt foarte grav menit să ne facă de ris pe piaţa Vienei şi să deprecieze cu desăvîrşire comerţul nostru de vite. D. Sturdza şi tipografii grevişti Intervenţia d-luî Sturdza în greva tipografilor a luat proporfiunî mari. Am arătat că ministrul de externe a ordonat consululu român din Berna să cerceteze la secretariatul tipografic in­ternaţional din Berna, ce sume s’au­ ex­pediat la Bucureşti şi ce rapoarte s’a primit acolo asupra grevei. Organul oficial al secretariatului pu­blică, in ultimul său număr, un lung raport asupra grevei tipografilor din Bucureşti. Intre altele acest raport relatează cam următoarele asupra demersului consulului romin din Berna : La 2 Martie st. n. a­m primit invita­ţia consulatului romin din Berna pen­tru a ni se face o comunicare. Am ur­mat acestei invitaţiuni şi spre c­a mai mare a noastră mirare am constatat a­­mestecul ministrului de externe român in afacerea grevei din Bucureşti. Ni s’a dat o adresă a ministrului de externe prin care d-nii Carol Gobi şi Thoma Basilescu spun ca la 30 Decem­brie numai ciţî­va elevi tipografi au fost excluşi din diferite ateliere pentru rea purtare şi în fruntea lor s’a pus preşedintele societatei «Gutenberg» şi a comunicat secretariatului că e o grevă generală de tipografi pentru a dobindi ajutoare. Sumele dobîndite au fost distribuite la persoane cari nu fac parte din cor­poraţia tipografică. Secretarul asociaţiei a înţeles imediat «de a face cu un denunţ calumnius şi, ca o dovadă de solidaritate, a trimes telegrafic încă 1500 lei pe lingă suma de vr’o 8500 lei rimeasă pina acum. Pe de altă parte secretariatul a pus imediat in cunoştinţă societatea «Guten­berg» de demersurile din Bucureşti şi a cerut amănunte asupra acestei în­scenări. * Societatea «Gutenberg» fiind pusă in cunoşt­inţă de aceste denunţuri a cerut telegrafic" de la Berna copii legalizate de pe adresa ministerului de externe romin şi de pe denunţurile d-lor Gobi şi Basilescu. Consiliul de administraţie al societa­te! «Gutenberg» a hotarit, pe de alta parte, darea in judecata a d-lor Gobi şi Basilescu pentru denunţări calomnioase. Iată-ne dar în ajunul unui proces interesant, provocat de intervenţia d-luî Sturdza care a scoborit departamentul externelor la rolul unei simple agenţii de denunţări calomnioase. Rep. Noul minister maghiar şi Rominil — Corespond. parte­a „Adevărului“ — Căderea lui Banffy.—Szell şi legea electorală.—Apony ministru de in­terne.—Desfiinţarea secţiu­­nei naţionalităţilor.—In­­tenţiunile lui Szell. Budapesta, 26 Februarie. — Chesti­unea naţionalităţilor din Ungaria intră acum intr’o faza cu totul noua. Aceas­ta mai ales din cauză, că odată cu că­derea de la putere a baronului Banfl­y, a căzut şi întreg sistemul de guverna­­m­int al acestuia. Ca personalitate po­litica Banffy dispare de asemenea de pe scenă, ceea ce se vede clar mai ales din faptul că a fost numit mareşal suprem al Curiei ungare, numire pe care toţi oamenii politici de aci cu cari am avut ocaziunea să vorbesc o consideră ca identică cu trecerea la pensie. »1. Noul prim ministru însă, după toate declaratuunile pe caii le-a facut pină acum,se vede ca vroieşte să schimbe tactica in politica maghiară faţă cu na­­ţioalităţile, in sensul ca să se lase mai m­ulta libertate acestora. Se înţelege că contele Szell nu va intra in tratative cu partidul naţional rominesc din Transilvania. In condiţiu­­nile politice date, aceasta ar fi identic cu o sinucidere politică, dară atitudi­nea guvernului va fi aşa fel, in­cit rominiî vor simţi că regimul s’a schmbat. * Persoanele politice de a fi sunt foarte mulţumite şi de atitudinea naţionalităţi­lor faţă cu nou! guvern. Tribuna din Sibiu se arată aplecată a sta în es­­pectativă—aceasta-î deja foarte de mult, ilar mai mult încă esta că nu are o atitudine duşmănoasă, ci maî mult pri­etenească pentru noul minister. Aceasta întăreşte eu drept cuvint pe acei de aci, cari de mult predică o atitudine maî bine-voitoare faţă cu naţionalităţile, şi in special cu cea ro­­romina. Ea întăreşte insă şi pe Szell in convingerea că politica no care a în­ceput-o este singură buna, dreaptă şi sigură de succes. De aceia — după cum se afirmă — va persista pe această cale, şi va aduce cit maî curind în discuţia parlamentului un proect de reformă a actualei legi e­ectorale. R­eforma nu este radicala, Cim ar dori rominii şi toţi democraţii, este insă de o deosebită importanţă toc­mai pentru naţionalităţile din Ungaria, fiind­ca asigură alegeri mai cinstite, luînd Camerei şi dînd casaţiei dreptul de a judeca reclamaţiunite Şi contesta­­ţiuniie contra neregularitaţiior şi nu a ne­perilor electorale. Pina aaumn Camera, adică majoritatea, judeca aceste cazuri, şi se intelege că îndată ce alesul era guvernamental, a­­legerea se valida. Naţionalităţile şi de­mocraţia spera ca magistraţii indepen­denţi şi inamovibili ai Gurţei (casaţiei), vor fi o garanţie că presiunile şi ma­­noperile electorale, daca nu vor dispare cu totul, dar vor descreşte foarte mult. O altă dovadă că noul prim-mini­­stru are intr'adevăr intenţiunea de a da o mare libertate naţionalităţilor, ar constitui-o ştirea că secţiunea na­ţionalităţilor va fi desfiinţată pină peste două sau trei lucii, iar direc­torul ei, Jeszensk­y, va fi trecut sau­ la Tabla regală, sau la Curtea de casaţie, sau, la ministerul de interne, intratn serviciu cu totul neutral şi fără importanţă politică. Toate acestea pun intro bună lu­mină pe noul minister maghiar. Să nu ne pripim insă cu concluziunile, ci să aşteptăm ca să'l vedem, la firctul Rx. Goana contra greviştilor D. judecător de instrucţie Malcod a fost însărcinat cu anchetarea de­nunţărilor făcute de d-nii Carol Gobi şi T. Basiiescu contra societatei „Gutenberg“. Eri au fost citaţi şi interogaţi trei elevi din tipografia Basiiescu­, doi streini şi un român. D. Malcod, a ameninţat pe cei două streini cu expulzarea, iar pe al treilea cu depunerea, dacă nu vor reîncepe lucrul în tipografia Basi­iescu. Elevii au declarat că sunt anga­jaţi aiurea, dar de judecător de in­strucţie le-a ordonat să reintre la Basiiescu. D. Malcod a mai spus acestor elevi că va depune peste cîte­va zile pe preşedintele şi pe casierul socie­­tăţii „Gutenberg“. Pentru astă­zi sunt citaţi trei copii, elevi începători tot din atelierul Ba­silescu. Goana aceasta contra tipografilor grevişti e ridicula şi odioasă şi pre­vedem consecinţe grave. alegeri se lună Maitiî vor prin viitoare»1 Spitz Afacerea Milan-Jadowsky~ * — Telegramă particulară — Viena 1 Martie Se tegrafiază din Colonia :­­ Gazeta de Colonia“ înregistrează, de­şi sub rezervă, ştirea că incidentul Jadoivsk­i ar putea să tulbure înţele­gerea austro-rusă cu privire la chestiu­nea bal­anică, de­oare­ce raportul d-lui Jadowsky demonstra în mod peremp­toriu amestecul Austriei în afacerile interioare ale Serbiei. A mi ai castă știre a ziarului din Colonia a produs mai mult un efect de ilaritate de­cît minure sau su­părare, Spitz Tragerea premiilor gra­tuite la Moda,,Ilustrată“ Duminecă 28 Februarie a avut loc in Sala de Depesi a Adevărului, tragerea premiului gratuit pentru abonatele pe un an la Moda Ilustrată. Acest premiu—o frumoasă roche (demi­­confection) de stofă de lină gros vert cu garnitură de catifea, — a fost cişti­gat prin tragere la sorţi de către dom­nişoara Diamandi lonescu din Găeştî, care este rugata a’l lua in primire de la administraţia Mode! Ilustrate, Str. Băi’indar No. 10 sau, daca doreşte, ’i-i vor expedia prin poştă. In curind administraţia Modei ilus­trate va pune la dispoziţia abonatelor sale o mare serie de premii gratuite. Preţul abonamentului la aceasta re­vista este de : Lei T0’anual, lei 5 se­mestrial şi lei 3 trimestrial. Redacţia şi Administraţia strrada Sărindar No. 11 Bucureşti. Depeşile Meverulu­i Explozia pudreriei din Toulon — Telegramă particulară — Paris 1 Martie Din ce in ce ia mai mula conzis­­tență părerea că explozia pudră­­riei din Toulon ar fi datorită unui atentat anarchist. Spitz Politica d-lui Goluchowski In China' — Telegramă particulară —* Paris 1 Martie Pe cînd contele Goluchowsky, mi­nistrul de externe austro-ungar, este pentru o acțiune a Austriei în China, guvernul ungar lucrează pentru a zădărnici această politică a contelui Goluchov­sky. Se prevăd oare­cari conflicte între cabinetul austriac și cel ungar din această cauză. Spitz Limbile in Austro-Ungaria —• Telegramă particulară — V­ena 1 Martie Guvernul este decis a regula or­donanțele relative la limbi conform paragrafului 14 din ex-lex. Ziarul „Neue freie Presa“ a fost confiscat azî pentru că a publicat un articol criticînd această măsură Spitz Procesul Urbain Grohier — Telegramă particulară — Paris 1 Martie Astăzi a început înaintea ju­raţilor Senei procesul de pre­să intentat scriitorului Urbain Gohier pentru articolele sale violente apărute în L'Aurore şi publicate apoi în volum sub titlul: Il Armee contre la Nation. Martorii ascultaţi, toţi oame­ni politici sau scriitori cu vază, au depus în mod favorabil lui Gohier. Ei au zis că in­­tenţiunile lui Gohier scriind p articolele acelea contra unora din actualii şefi ai armatei au fost patriotice. Camille Pelletan a criticat ministerul de rǎzboiu. Depoziţia deputatului radi­cal a făcut o mare impresie diine rechizitoriul ministeru­lui public şi pledoariile avoca­ţilor. ­Cornel. Dizolvarea Nobraniei — Telegramă partion­ară — Viena 1 Martie Se telegrafiază din Sofia că în cercurile politice se consideră ca si­gură dizolvarea Camerei și cu noile.. China şi Italia —• Telegramă particulară —• Viena, 1 Martie China a primit nota d’Initi a to­tale!. ftpitz. Conflict parlamentar in Germania — Telegramă pSPietilara — Viena 1 Martie. Din Berlin se telegrafiază că un con­dict parlamentar a isbucnit şi provoacă o mare iritaţie. împăratul e I hotărît a dizolva ca­mera deputaţilor, dacă ea nu va a­­corda creditele militare în întregi­mea lor. Spitz. Cecil Rhodes — Telegramă particulară — Viena 1 Marile. Cecil Rhodes, primit in audieră de împăratul Wilhelm ,al Germaniei, e cum nul se poate mai satisfăcut de re­zultat. El speră acum că proiectul Lui1 va fi cu desăvirșire realizat. Spitz. Ediţia de seară Ultimele informaţiuni D. Sturdza face o adevărată an­chetă la ministerul de domenii. Funcţionarii cred că a descins parchetul la acest departament de cînd a luat interimatul primul-mi­­nistru. Toate rezoluţiunile luate de d. Stolojan, în afacerile mai impor­tante, sunt cercetate de d. Sturdza şi multe, cari s’au­ putut, au­ fost re­vocate. D. Sturdza nu se fereşte a spune funcţionarilor că n’a mai pomenit aşa destrăbălare în nici un minister, şi sub nici un guvern. De altmii trelea, d-sa a spus ace­laşi lucru şi în Cameră. ^ Procesul căpitanului Busuioceanu din Craiova va veni înaintea consiliului de rǎzboiu din Capitală la 24 Martie. La 8 Martie vine înaintea Gurţei de Casaţie procesul martorilor duelului Fi­­lipescu-Lăhovai’y, iar la ‘11 Martie re­cursul d-lui Jean Fargeon. Dumineca viitoare inginerii, architec­­ţiî şi constructori! romín! vor ţine o în­trunire in sala bailor Eforiei. li’e va discuta chesti­a infiinţăreî şi votarea statutelor societăţe! inginerilor şi architecţilor constructor!­î’onanî. Probele in scris ale căpitanilor aspi­ranţi la gradul de maior, ce se ţin la reşedinţa fie­cărui corp de armată, se vor termina joi seara. După cum se ştie, probele acestea sunt eliminatorii pentru examenul oral ce se va ţine după 10 Marii. Rezultatele se vor da săptămîna vi­itoare. Mişcarea ţărănească In privinţa revoltei ţăranilor din co­muna Gura-Sărâţe! jud. Buzea, mai a­­flam următoarele: Proprietar! în acea comună sunt fra­ţi! Danescu, dintre cari unul e prefect al judeţului şi altul a fost primar în Gura-Sa­râţe, pînă asta toamnă. Ma! mulţi ţarani embaticari ai fra­ţilor Danescu, avind să mai dea un rest de bani proprietarilor şi din cauza tim­pului de iarnă fiind cu totul in impo­sibilitate de a plaţi ceva, d. Danescu a încercat cu concursul administr­aţiei să-i execute cu ori­ce preţ ca să plătească. Ţăranii erau aduşi şi închişi la primă­rie, unda erau bătuţi, spre a plăti su­mele dator’a­te. La ciţi­va chiar rapacele proprietar le-a vindut şi vitele. * Din această cauză rudele ţăranilor în­chişi,—de oric-ce nu mai aveau unde să alerge, fraţii Danescu fiind tari şi mari in localitate,—s’au­ revoltat atunci, sco­ţând cu forţa pe cei închişi la primărie şi ameninţînd chiar să se dedea la es­­ceso contra proprietarilor. Imediat s’a dat atunci de veste la Buzău şi directorul prefecturei, însoţit de jandarmi şi călăraşi cu schimbul, s’a dus în localitate «potolind» astfel re­volta. ❖ Ţăranii din Gura­ Sărăriei au avut multe de îndurat de la proprietarul lor, pînă ce au desperat și s’au revoltat. Cotropirea pam­intului lor de către proprietar, precum și schingiuirile ce sufereau de la fostul primar i-au făcut de au reclamat in mai multe rîndurî la ministerul de interne. Dar două anchete administrative n’au putut descoperi nimic, de oare­ce ele s’au făcut numai de formă, prefectul judeţului, reclamat şi el de ţărani, stă­ruind ca să se muşam­alizeze afacerea. * O oare­ care mişcare ţărănească a mai existat şi in comunele Dora şi Michăi­­leşti din judeţul Buzău. Cauza revoltelor în aceste localităţi au fost tot mizeriile ce proprietarii şi arendaşii faceau ţăranilor’. In aceste localităţi n’au existat nici o dată clubul’i ţărăneşti, nu a fost nici o mişcare socialistă. Revoltele acestea s’au potolit imediat ce autorităţile au sosit la fața locului. _ Incendiul­­din Sinaia Corespondentul nostru din Sinaia nu scrie că ori, pe la orele 2 p. m., s’a declarat acolo un puternic incendiu la nişte dependinţî ale hotelului Boulevard proprietatea d-l­uî Albu. Fiind vînt, focul s’a întins imediat şi

Next