Adevěrul, martie 1899 (Anul 12, nr. 3454-3477)
1899-03-03 / nr. 3454
CHESTIA. ZILEI Viitoarele agenţii nemţeşti I, E I Ţăranul. Agentul. ţeştî, tu nmin prost la cap,' 0 depeşa, '.vă rog. Scrie la d-ta nentţeşte--şi add donerveter hani nem nainte de toate rezolvarea azilurilor pentru bătrini. Inbestiile religioase parlamentul sa caute apenline autoritatea puterei civile. IMPRESIUNl si PALARE Ce’mx spun cărţile Cărturăreasa mea nu’i o bală care să-ţî inspire groază bătrînă ori dezgur-'. E plină de tinereţă şi mai degrabă sin -a spus să-mi citesc vitorul în ochii ei şi frumoşi, de cit îa cărţile ce le întinat măscioară. — Trebuie să fii cuminte şi serios, dacă vrei să-ţî iasă cărţile. Renunţ dar pentru moment, să'î culeg sărutări pe buzele ei setoase de sărutări şi urmăresc cu privirea preparativele ghicitului. Alege treîzeci şi două de cărţi, mă pune să le tatii de trei ori cu mina stingă, apei începe să le înşire trei cîte trei fâcînd un cerc cu ele. — Uite o să-ţi cază o afacere bine, o afacere mare, mare de tot, un om influent şi bogat te ajută, îţi voieşte binele, şi ţi-e prieten. Apoi un bancher care iar îţi voieşte binele şi o să-ţî fie un ajutor. O damă brună te iubeşte... te iubeşte mult, dar nu pune temeiu pe dragostea ei, căci se va sfârşi cu... trădare. — Ca de obiceiu, şoptesc eu, interesat, pinii la un punt de această povestire. A ! vezi căsătoria o în afara lin r.H nu te însori, deşi pare ca se proiectează aşa ceva. O damă blondă îţi voieşte răul, apoi o să ai un conflict cu un om de legi, cu un avocat. Afacerea cea mare nu se va face uşor, nu, dar o să se facă la sigur şi ce de mai bani îţi cade, bani mulţi... Dar te văd îngrijat, nu prea eşti sigur da reuşită, te îndoeşti, dar degeaba aî grije, căci vei reuşi... O altă damă blondă lăcrămează şi este veselă în acelaşi timp gîndindu-se la d-ta, apoi vin, vin buluc o mulţime de cocoane, iii... ce, de mai femei can te iubesc, dar aşa în treacăt, fără nici o urmare serioasă... Şi cărţile cad, cad, mîna ei mică le ridică, le aşează altfel şi tot acelaşi lucru cade: afacerea mare care va reuşi, bani mulţi, căsătoria in afară de cărţi şi o damă blondă care lăcrămiăză, una brună care o să mă trădeze, infama. — Ei, ce mai cade? — O văduvă din familia d-tale, care o să se mărite. — S’o ea dracul ? Ce-mi pasă mie, de dînsa !.. De mine mai spune-mi. — Ce să-țî mai spun? cărțile sunt bune, prosperitate, prosperitate peste tot şi reuşită în toate; cîte-o umbră pe ici colea, dar trecătoare. Dari eu mîna peste cărţile înşiruite şi le amestec, apoi iau capul drăguţ al cărturăresei şi prelung şi lacom pun pe gura ei carmina un dornic sărutat. — Eşti divină, amica mea, eşti divină ca şi prezicerea ta: scap da însurătoare şi totul îmi merge cum e mai bine. ... Şi astfel într’o seară, pe cînd timpul curgea încet, am aflat ce-raî spun cărţile şi ce-mi rezerva viitorul meu, eu care iată că dafi în cărţi, văd negru înainte ca şi negru înapoi. — Dar dacă ar spune cărţile adevărul? Chiţibuş. Poşta lui Chiţibuş. Turquoise. Tot era ştiută, afară de intâmplărî extraordinare. Viorica. — La revedere! Par cum? Ch. zece luni de la ceşti cinci copii aceasta. Fie-care din an’a trăit insă de cit opt zile de la naştere. Drept principe. — Un tăietor de lemne din Cernăuţi, profitind de credinţa răspîndita printre ţărani că prinţul moştenitor al coroanei austriace Rudolf n’ar fi mort, se dădu drept el şi exploata credulitatea sătenilor. Intr’o noapte ducindu-se la un ţăran cu numele Pidlubey, acesta se prosternă la picioareî şi, după cererea lui, îi mai dădu și o sută fiorini. După citeva zile săteanul păcălit, văzînd că nu i se aduc banii înapoi, după cum i se promisese, se prinse autorităților cari, pornind cercetări, nu intimară să prindă și să aresteze pe escroc. CAHITsTkE MÎ &TE Invăţămintul comercial, conferinţă ţinută la Atheneu din Galaţi, în ziua de 17 ianuarie 1899, de I. G. Munteanu, o broş. în 16 de 56 de pagini Galaţi, Tip. Buciumul Român. Emanciparea femeei de P. Muşoiu, o broş. în 10 de 79 de pagini. Bucureşti Tip. lucrătorilor asociaţi. (Depozit la librăria Socec). Discursul rostit de d. Paul Gorges, deputat, cu ocaziunea raportului general al budgetelor.—O broş. în 16 de 71 de pagini. Bucureşti. Imprimeria statului. Arta de a se mărita este titlul unui volum apărut zilele acestea ca urmare la volumul „arta de a se însura“a apărut deja, tradus din italienește de d. V. Pronel, după renumitul autor Paolo Mantegazzi profesor de antropologie. DIAEHSE Pentru pace. — Zilele acestea a avut loc la Londra o întrunire socialistă internaţională în favoarea păcei. Au luat parte la această întrunire aproape toţi şefii socializmului european, printre Carl Jaures din Franţa, Liebknecht din Germania şi Vandervelde din Belgia, întrunirea a avut un succes indescriptibil şi toţi oratorii au demonstrat că numai socialismul va aduce pacea intre naţiuni, î’comidîtate curioasă. — Intr’un orăşel din Franţa s’a întimplat un caz curios de fecunditate. O doamnă a născut, ia timp de treizecî şi una luni de cînd e măritată, cinci copii: doi după nouă luni de la măritiş şi trei după Scriitorea engleză Sara Hemell a încetat zilele acestea din viaţă la Convent,ry. _____ Autorul dramatic francez Albert Guinon lucrează la o piesă în patru acte, un fel de comedie de moravuri, întitulata Les teux Races. —, Marele istoric austriac J. Weias a încetat zilele acestea din viață la Graz. — Scriitorul german Frank Schwanzer declară printr'un articol că poate să definească caracterul oamenilor de litere după grosimea și lungimea condeiului. »1» ŢARA — De la poresp. noştri particular!— BAU TURNU-SEVERIN CONFERINŢA.—Vinerea trecută de profesor din localitate Coriolan Magheţiu, şi-a desvoltat, în amfiteatrul liceului Traian, conferinţa sa despre: Supra-omul lui Fr. Nietzsche. Conferenţiarul a început cu teoria lui Darwin aplicată la supraomul lui Nietzsche, arătînd că viaţa naturii este partea cea mai slabă a eticei şi că spraomul lui Nietzsche e un anarchist în care e întrupat* Orfoismul dupanca. Coriolan Maghiu vorbi despre morala domnilor şi despre morala sclavilor. Binele, după omul domn, însemnează: putere, curagiu, geniu, a avea instinctul omului excepţioal; iar după omul sclav, bine este ceea ce-i moae inima, virtuţi strămoşeşti. Morala lui Nietzsche este, spunea conferenţiarul, jenseits von Gut und Böse; el voeşte crearea unor caste aristocratice din materialul spiritelor libere şi ca un reprezentant al voinţei şi puterea el ia de exemplu pe Napoleon. Pe femeie Nietzsche o numeşte cea mai periculoasă jucărie bărbatului, arătînd că bărbatul este creat pentru luptă, femeia trebue însă să-i fie supusă; restul e o nebunie, chiar şi cea mai dulce femeie este amară. Şi aci Nietzsche doreşte creiarea unei generaţii şi aristocratice prin căsătoria celor nobili cu cele mai culte femei; astfel cei slabi vor dispărea. Acesta este în cîteva cuvinte resumatul interesantei conferinţe a d-luî profesor Coriolan Magheţiu şi care a fost mult comentată de către «cei ce-afi înţeles-o.— Dr. Bicilie. TETOVA IN FOLOSUL CANTINELOR ŞCOLARE. — In seara zilei de 18 Februarie a. c. a avut loc în tîrguşorul Murgoni din acest judeţ, un splendid bal în localul şcoa- 1 i. Scopul a fost de a se închipui un fond pentru o cantină şcolară ce va funcţiona în iarna anului viitor. Am remarcat la acest bal familiile: Sona, Ţicărt, Iliescu, Balmus, Rotami, Lupaşcu, Macii, Teofanat,, etc.; d-rele Macri Dimitriu, E. Iacob, Afrodita Stoian, Neculiţe, Teofanat, Sava, Dumbravă, etc ; d-nii T. Popovici, I. Donca, Patriciu Istrate, Chiriac, Tudor, Apostol, Vîrgoliciu, Bubea, etc.—Azistent. MEHEDINŢI BAL IN FOLOSUL COPIILOR SĂRĂCI. — Sîmbătă 20 Februarie a c. a avut loc în comuna Broşteni din judeţul Mehedinţi un frumos bal dat în beneficiul copiilor săraci din şcpa a acestei comune. Graţie comitetului organizator compus din d-na G. Bengulesciu, suprefect, Vulpascu, judecător, Ioneson, adjutor de judecător Hergott, adjutor de suprefect etc., balul a avut un succes spledid. Printre azistenţi am remarcat pe d-n-le Elena Bengulescu, Ionescu, Bernfeld, Velcean, Strehăianu etc.; d-rele M. Stucan, L. Drăguţ, Cuţin, Arcu, Petrescu, Mănăstireanu, etc.; D-nii G. Bengulescu, Bungeţianu, Vulpescu, Ionesu, Ilergott, controlor, Băleanu, I. Bengulescu, I. Hergott, student veterinar, Gh. Coadă, Ct. Mehedinţeanu, Bornfold, etc.— Spectator. ILFOV BAL IN FOLOSUL CANTINELOR.—Din iniţiativa d-rei învăţătoare Sevasta Iacobescu, s’a dat zilele aceste, sub patronajul d-luî arendaş Niculescu, un dat în localul şcoaleî comunale din comuna Pitoasca-Pasărea acest judeţ , în frumosul scop de a se mări fondul pentru întreţinerea cantinei şcolare, cum fiinţează deja şi este întreţinută de d-lui Niculescu, Salonul şcoalei ornat cu gust de domnişoarele învăţătoare Iacobescu, şi Sachelare a atras mulţimea din prejurime, care s’a grăbit să vină nu mai mult pentru a petrece decît pentru a contribui prin puţinul lor la un scop aşa de nobil. Printre cei de faţă am observat pe d-şoarele Pattimia şi Elvira Panaitescu, Efrosina, Savelarie, Ggeorgescu, Irina Popescu, Elena Antonin, Constanţa Georgescu, Zoe Radulescu, Elena Iremia, Elena A. Petrescu, Eugenia Pandorescu, Ecaterina și Florica Petrescu, etc.; d-nele Gutulescu, Niculescu, Nicolau, Tănăsescu, Anastasiade, Petrescu, Niculescu, Tîrca, etc.; d-nii Niculescu, arendaş Niculescu, Tîrcă, Ap. Tănăsescu, primarul comunii, Atanasiade, S. Niculescu G. Guţulescu, A. Petrescu, M. Rădulescu şi alţii mulţi.—Coresp. Litere-lite-Sa linie .— Cunoscutul autor dramatic francez Paul Gavanet a fost rănit într'un dunel pe care l-a avut zilele acestea cu fiul directorului teatrului Cluny din Paris. ME1ESTO — Mărfi 2 Martie 1899 — ~v~- Şedinţă la Cameră şi Senat. — Idem la e misiunea pentru organizarea programelor învăţâmîntului secundar. Sala Bragadiru. concert de orchestră. Berăria Bristol. concert de orchestră. Spectacole - In fie care seară In fie care seară CARNETUL IubitilAh Vadra electrică In camera de fumat şi de taifas a avocaţilor fumul se inalţa cu belşug din ţigări şi din guri, ca in Vremile cele bune. O serie de avocaţi şi de fumaţî au incheiat luna cu bine, cu sume buni ele, şi acuma stau veselii bine dispuşi împrejurul mesei şi pun ţară la cale. După ce aiu regulat afacerea Dreyfus, chestia Fasodei, a Afganistanului şi alte chestii mai mult sau mai puţin internaţionale; după ce au regulat răscoala ţărănească, aprobind guvernul că a ştiut să fie energic şi cu cap în momente aşa de grave; după ce au înjurat pe primul ministru şi pe cei-l’alfî confraţi de la cabinet, că nu pricep că trebue să facă loc altora mai cu cap ca ei, ajung la luminatul Capitalei cu electricitate. — Eu, spune unul cu barbă mare şi căruntă, după ce a tras vre-o două fumuri,—eu nu înţeleg de loc atita risipă dă banul public, dă banul nostru, al contribuabililor. Nu înţeleg dă loc pentru ce luxul electricităţeî. Vrem să introducem electricitate numai ca să cheltuim mai mult. Ce are lumina actuală 7 Nu-i bună 7 Ba este. Şi afară de asta este şi mai eftinâ. Atunci ce ne mai trebue electricitate 7 Lux, lux, lux şi iar lux ! Asta ne omoară! Eu, d-lor, crez şi zic câ-i bine, să rămiie tot gazometri aerian, că-i mai eftin. — Atunci mai bine să renunţăm şi la gaz şi să luminam oraşul cu luminări de seu, observă altul în batae de joc. — Şi de ce nu, dacă-i mai eftin , răspunde bărbosul foarte serios. Apoi se încinge o discuţie aprinsă în care vorbesc toţi deodată, amestecând cuvinte technice, cu cuvinte obicinuite, dar din care nu se înţelege nimica. La un moment dat, unul întreabă: — Ma rog, ce o fi insemnind vorba «watt»? La consiliul comunal, eind s’a discutat electricitatea, am auzit mereu pe oratori spuind, cinci wwatti, şapte watti şi aşa mai încolo ; tot aşa s’a scris și la gazetă. Ce să fi insemnînd vorba asta watt ? — Nici atita lucru nu știi 7 'zîmbeşte bărbosul cu milă. Să ’ți spuiu eu; watt însemnează vadră. V-Jxo picutrlva; !OUaCHESC lOJl ID-tr’un hohot de ris. Iar bărbosul rămîne cu gura căscată. Gondela. Ştiri teatrale Săptămîna aceasta fiind săptămîna mare spectacolele sînt interzise. "— Sîmbătă se dă la Teatrul Naţional Romeo şi Julieta de Shakespeare în beneficiul d-nei Romanescu, care va juca pe Julieta. Pe Romeo îl va juca d. Murgeanu. ------ De la Iaşi ne vine ştirea că d-na Carlota Loria a avut un succes extraordinar la opera de acolo. Publicul i-a făcut ovaţiuni şi florile în abondenţă i s’a aruncat. Tot ce laşul are mai distins asista şi lumea doreşte s’o mai auza. Reprezentaţia în beneficiul d-nei Ana Ciupagea ce trebuia să se dea Duminică la Teatrul Naţional s’a amînat pentru ziua de 14 Martie. — Duminică ziua încep la Teatrul Naţional reprezentaţiile piesei Ocolul pămîntului. Atîta lipsea Teatrului Naţional. Din cîmpul socialist la întrunirea de Simbătă seara de la clubul muncitorilor din Capitală s’a votat următoarea Moţiune: «Membrii clubului muncitorilor din Bucureşti întruniţi în seara de 27 Februarie, avind in vedere nelegiurilor săvirşite la sate şi la oraşe de către administraţiunea guvernului liberal; «Avind în vedere că guvernul, de fapt a suspendat constituţiunea la sate, desfiinţind cluburile muncitorilor plugari, iar la oraşe abuzind de o lege infama şi ruşinoasă a expulzat pe o mulţime de muncitori şi ziarişti evrei păminteni; «Avind in vedere că în urma acestei nedemne terori consiliul general al partidului social-democrat s’a descomplectat din cauza diferitelor neînţelegeri asupra tacticei. «Pentru aceste motive, membrii clubului muncitorilor din Bucureşti, pe de o parte protestează în contra tuturor infamiilor saviiste de către guvernul liberal şi administraţia lui, iar pe de alta muncitorii rominî, încredinţaţi că singura lor mîntuire din organizarea lor temeinică, declară că nu părăsec cu nici un preţ steagul social-democraţieî şi hotăresc reoranizarea clubului muncitorilor din Bucureşti şi continuarea propagandei legale, atit la oraşe, cit şi la sate. «Pînă la noi dispoziţiunî invită pe membrii comitetului executiv de a lua conducerea întregeî organizaţii muncitoare bucureştenă şi de a merge înainte pe căile legale, lăsind guvernului sarcina de a nesocoti legile şi constituțiunea ţarei». Ediţia de dimineaţă INFORMAŢIUNI Guvernul a trimis aseară telegrame tuturor prefecţilor să expedieze pe toţi deputaţii guvernamentali la Bucureşti. D. Sturdza e foarte îngrijat de atitudinea pe care a luat-o în Cameră d. Fleva şi gruparea democrată care e decisă să facă o opoziţiune energică celor trei legi regale. Discuţia legei falimentelor promite a fi furtunoasă la Senat. Mai mulţi senatori vor lua cuvîntul în discuţia generală şi, la discuţia pe articole, vor propune amendamente mai la fiecare articol. Astăzi vor vorbi d-nii P. Carp, Meiiani şi Mănescu-Călăraşi. Iaşul se pregăteşte pentru o serbare literară. Dumineca viitoare, d. dr. Urechiă va ţine în sala Teatrului Naţional de acolo o conferinţă, intitulată Spre nebunie, iar d. Radu D. Rosetti va citi cîteva poezii şi nuvele inedite de ale d-sale. Consiliul comunal a ţinut aseară a doua şedinţă extraordinara la Primărie, sub preşidenţia d-lui primar C. F. Robescu. S’au rezolvat maî multe chestiuni urgente, ca exproprieri pentru alinieri de strade, autorizaţiuni pentru construcţii. Astă-seară se va ţine a 3-a şi ultima şedinţă a acestei sesiuni extraordinare Alăm că Bolcaş a reuşit să treacă graniţa tot prin munţi ca şi la venirea in ţară. Trecerea aceasta in Ungaria, n’a fost maî puţin aventuroasă ca trecerea in Rominia. D. Muşescu s’a întors in Bucureşti, Curtea de casaţie secţia II va judeca astăzi recursul d-luî Camil Demetrescu. D. Demetrescu va fi apărat de d-nii Disescu, Fleva şi d. Const. Mille, directorul nostru. D. G. Panuit a reţinut la Galaţi în procesul Morisseau, care începe acolo tot astăzi. Lucian Boleaşb a plecat din capitală cu trenul de Predeal în noaptea de Vineri spre Simbătă. Prigonitul student din Oradea-Mare a plecat întovărăşit de d. Const. Muşescui, membru în comitetul naţional studenţesc. Se ştie că Bolcaş nu are paşaport, aşa că nu se ştie cum o fi trecut graniţa,—poate în acelaşi mod ca la venirea in Rominia. Pină acum insă nu s’a primit nici o ştire in această privinţă de la d. Muşescu, ceea ce nelinişteşte foarte mult pe studenţii din Capitala. D. C. Nacu a administrat, în şedinţa de ori a Camerei, un sdravăn bobărnac preşedintelui consiliului. D. Sturza ceruse furios să se înceapă imediat discuţia legei învâţămintului profesional. Toată opoziţia era în picioare şi protesta. D. Nacu, cerdetind ordinea zilei, declară că proectul nu se poate lua in discuţiune, deoarece nu-i la ordinea zilei. Işi poate oricine închipui ce figură a făcut primul-ministru ! Eri s’a înfăţişat înaintea Curtei de Apel din capitală procesul intentat de ciobanul Gărţan fostului comisar Puică pentru arestare ilegală. Se ştie cît, pe cind Gărţan se afla arestat, î s’au furat şi 260 lei. Procurorul general a cerut amânarea procesului, procedură nefiind îndeplinită. Carţan a fost obiectul unor manifestatiulţi avocali iar acum D. colonel dr. Dianu a fost înaintat general pe ziua de 1 Martie. Ştirile primite la ministerul de interme din judeţul Vlaşca, anunţă că intr’o singură zi s’au fondat în’acest atlet 40 de cluburi tarăneşti. Din Iaşi ni se telegrafiază că d. dr. Puşcariu, directorul institutului anti-rabic, a descoperit microbul turburei, după îndelungate cercetări. Această descoperire este menită să facă mare senzaţie. Eri la Senat de general Berendeiu a fost mult amărit. Comitetul delegaţilor in unanimitate era sa primească amendamentul propus de d-nii generali Budişteanu şi Manu, ca ofiţerii in rezervă să nu poată fi numiţi şefi de depozite de recrutare, deşi legea poziţiei ofiţerilor, votată tot de Senat acum 5 zile, prevede ca ofiţerii in rezervă să poată fi numiţi şefi’ de depozite. D. general Berendeiu, înfuriat a strigat delegaţilor: faceţi ce poftiţi, eu rămin cu convingerile mele ! Şi supărat s’a trintit pe banca ministerială. Delegaţii numai cind au văzut că ministrul de război face atîta caz de primirea acestui amendament, au respins amendamentul. D. general Berendeiü a plecat foarte separat de la Senat. La banchetul ce se va da în onoarea d-lui Fleva, pentru că a apărat înaintea Camerei libertăţile călcate in picioare de guvernul d-lui Sturdza, vor lua parte şi reprezentanţii ziarelor democrate. Guvernul decisese dizolvarea clubului muncitorilor din Capitală şi spre acest scop chiar se şi făcuse unele acte. Socialiştii, prilizind de veste, au reorganizat clubul şi partidul socialist, astfel că membri ai clubului nu pot fi decit cetăţeni romini. Un fapt de necrezut s’a petrecut în sinul comitetului Teatrului Naţional din Bucureşti, după ce timp de 25 de ani şi sub toate guvernele s’a autorizat reprezentarea revistelor politice de sfirşit de an, dupe ce chiar Nae Ulmeanu, a fost îngăduit ca să joace cunoscuta revistă Paşol, alaltăeri s’a refuzat aceeaşi autorizare. D-nii Constantin Bacalbaşa, Ioan Bacalbaşa şi Anton Bacalbaşa au prezentat o revistă umoristică intitulată Pardon, care, după afirmarea celor cari au citito, este chemată să aibă un mare succes. Dar comitetul se adună Duminecă, fiind 6 membri prezenţi, iar d-l V. A. Ureche absent, şi cu 3 voturi contra 3 refuză aprobarea. Dupe informaţiunile ce avem au votat pentru aprobare d-nii Petre Grădişteanu, Polizu-Micşuneşti şi D. R. Rosetti, au votat contra d-nii Malla, Wachman şi D. Olănescu. D-l Malla, deputatul guvernamental ale căruia obscenităţi figurează şi astăzi în repertoriul Teatrului Naţional, a vociferat timp de o jumătate ceas inpotriva revistei, pentru motivul că, autorii sunt trei ziarişti din opoziţie. Aceasta este o ruşine şi o laşitate guvernamentală. Deocamdată autorii au făcut de urgenţă apel la Curte, iar d-nii N. Fleva, G. Panu, C. Disescu, C. Arion, Al. Djuvara s' au oferit imediat ca să susţină plingerea autorilor. E de prevăzut că in citeva zile fruntea baroului se va inscrie ca să înfiereze înaintea justiţiei această nouă mixerie ocultistă. Nu-i aşa că avem un regim liberal ?! Exportul următorilor Neglijenţa culpabilă a serviciului nostru sanitar nu ne-a adus numai pur şi simplu închiderea graniţelor austroungare, dar a deschis cimp larg nemţilor la o exploataare ruşinoasa menita sa deprecieze cu desăvîrşire comerţul nostru de vite. 1. Societatea productivă din Viena, care are fabricile sale de conserve şi de taiere a vitelor slabe şi eftine chiar lingă tirgul de vite din Viena, a obţinut de la guvernul austriac dreptul exclusiv de a importa rimatori din Rominia in următoarele condiţiuni: Societatea va putea importa numai 400 rimători pe săptămina. 2.) Punctul de trecere va fi numai prin Iţcani. 3.) Rimitorii nu vor putea proveni din judeţele Dolj, Dolj, Mehedinţi, odostiţii şi cu deosebire să nu fie de la tirgul din T.Severin. . * Ce e ciudat e că Fischer, reprezentantul societatei productive, are deja permisia de trecere la vama austriacă din Ițcani, pe cind ministrului nostru de externe nu i s’a notificat nimic. Permisiunea e data lui Fischer numai pentru trei sâptămini. In caz cind lucrurile vor merge bine, ea va fi prelungită. Vom reveni asupra acestui fapt foarte grav menit să ne facă de ris pe piaţa Vienei şi să deprecieze cu desăvîrşire comerţul nostru de vite. D. Sturdza şi tipografii grevişti Intervenţia d-luî Sturdza în greva tipografilor a luat proporfiunî mari. Am arătat că ministrul de externe a ordonat consululu român din Berna să cerceteze la secretariatul tipografic internaţional din Berna, ce sume s’au expediat la Bucureşti şi ce rapoarte s’a primit acolo asupra grevei. Organul oficial al secretariatului publică, in ultimul său număr, un lung raport asupra grevei tipografilor din Bucureşti. Intre altele acest raport relatează cam următoarele asupra demersului consulului romin din Berna : La 2 Martie st. n. am primit invitaţia consulatului romin din Berna pentru a ni se face o comunicare. Am urmat acestei invitaţiuni şi spre ca mai mare a noastră mirare am constatat amestecul ministrului de externe român in afacerea grevei din Bucureşti. Ni s’a dat o adresă a ministrului de externe prin care d-nii Carol Gobi şi Thoma Basilescu spun ca la 30 Decembrie numai ciţîva elevi tipografi au fost excluşi din diferite ateliere pentru rea purtare şi în fruntea lor s’a pus preşedintele societatei «Gutenberg» şi a comunicat secretariatului că e o grevă generală de tipografi pentru a dobindi ajutoare. Sumele dobîndite au fost distribuite la persoane cari nu fac parte din corporaţia tipografică. Secretarul asociaţiei a înţeles imediat «de a face cu un denunţ calumnius şi, ca o dovadă de solidaritate, a trimes telegrafic încă 1500 lei pe lingă suma de vr’o 8500 lei rimeasă pina acum. Pe de altă parte secretariatul a pus imediat in cunoştinţă societatea «Gutenberg» de demersurile din Bucureşti şi a cerut amănunte asupra acestei înscenări. * Societatea «Gutenberg» fiind pusă in cunoştinţă de aceste denunţuri a cerut telegrafic" de la Berna copii legalizate de pe adresa ministerului de externe romin şi de pe denunţurile d-lor Gobi şi Basilescu. Consiliul de administraţie al societate! «Gutenberg» a hotarit, pe de alta parte, darea in judecata a d-lor Gobi şi Basilescu pentru denunţări calomnioase. Iată-ne dar în ajunul unui proces interesant, provocat de intervenţia d-luî Sturdza care a scoborit departamentul externelor la rolul unei simple agenţii de denunţări calomnioase. Rep. Noul minister maghiar şi Rominil — Corespond. partea „Adevărului“ — Căderea lui Banffy.—Szell şi legea electorală.—Apony ministru de interne.—Desfiinţarea secţiunei naţionalităţilor.—Intenţiunile lui Szell. Budapesta, 26 Februarie. — Chestiunea naţionalităţilor din Ungaria intră acum intr’o faza cu totul noua. Aceasta mai ales din cauză, că odată cu căderea de la putere a baronului Banfly, a căzut şi întreg sistemul de guvernamint al acestuia. Ca personalitate politica Banffy dispare de asemenea de pe scenă, ceea ce se vede clar mai ales din faptul că a fost numit mareşal suprem al Curiei ungare, numire pe care toţi oamenii politici de aci cu cari am avut ocaziunea să vorbesc o consideră ca identică cu trecerea la pensie. »1. Noul prim ministru însă, după toate declaratuunile pe caii le-a facut pină acum,se vede ca vroieşte să schimbe tactica in politica maghiară faţă cu naţioalităţile, in sensul ca să se lase mai multa libertate acestora. Se înţelege că contele Szell nu va intra in tratative cu partidul naţional rominesc din Transilvania. In condiţiunile politice date, aceasta ar fi identic cu o sinucidere politică, dară atitudinea guvernului va fi aşa fel, incit rominiî vor simţi că regimul s’a schmbat. * Persoanele politice de a fi sunt foarte mulţumite şi de atitudinea naţionalităţilor faţă cu nou! guvern. Tribuna din Sibiu se arată aplecată a sta în espectativă—aceasta-î deja foarte de mult, ilar mai mult încă esta că nu are o atitudine duşmănoasă, ci maî mult prietenească pentru noul minister. Aceasta întăreşte eu drept cuvint pe acei de aci, cari de mult predică o atitudine maî bine-voitoare faţă cu naţionalităţile, şi in special cu cea roromina. Ea întăreşte insă şi pe Szell in convingerea că politica no care a început-o este singură buna, dreaptă şi sigură de succes. De aceia — după cum se afirmă — va persista pe această cale, şi va aduce cit maî curind în discuţia parlamentului un proect de reformă a actualei legi eectorale. Reforma nu este radicala, Cim ar dori rominii şi toţi democraţii, este insă de o deosebită importanţă tocmai pentru naţionalităţile din Ungaria, fiindca asigură alegeri mai cinstite, luînd Camerei şi dînd casaţiei dreptul de a judeca reclamaţiunite Şi contestaţiuniie contra neregularitaţiior şi nu a neperilor electorale. Pina aaumn Camera, adică majoritatea, judeca aceste cazuri, şi se intelege că îndată ce alesul era guvernamental, alegerea se valida. Naţionalităţile şi democraţia spera ca magistraţii independenţi şi inamovibili ai Gurţei (casaţiei), vor fi o garanţie că presiunile şi manoperile electorale, daca nu vor dispare cu totul, dar vor descreşte foarte mult. O altă dovadă că noul prim-ministru are intr'adevăr intenţiunea de a da o mare libertate naţionalităţilor, ar constitui-o ştirea că secţiunea naţionalităţilor va fi desfiinţată pină peste două sau trei lucii, iar directorul ei, Jeszensky, va fi trecut sau la Tabla regală, sau la Curtea de casaţie, sau, la ministerul de interne, intratn serviciu cu totul neutral şi fără importanţă politică. Toate acestea pun intro bună lumină pe noul minister maghiar. Să nu ne pripim insă cu concluziunile, ci să aşteptăm ca să'l vedem, la firctul Rx. Goana contra greviştilor D. judecător de instrucţie Malcod a fost însărcinat cu anchetarea denunţărilor făcute de d-nii Carol Gobi şi T. Basiiescu contra societatei „Gutenberg“. Eri au fost citaţi şi interogaţi trei elevi din tipografia Basiiescu, doi streini şi un român. D. Malcod, a ameninţat pe cei două streini cu expulzarea, iar pe al treilea cu depunerea, dacă nu vor reîncepe lucrul în tipografia Basiiescu. Elevii au declarat că sunt angajaţi aiurea, dar de judecător de instrucţie le-a ordonat să reintre la Basiiescu. D. Malcod a mai spus acestor elevi că va depune peste cîteva zile pe preşedintele şi pe casierul societăţii „Gutenberg“. Pentru astăzi sunt citaţi trei copii, elevi începători tot din atelierul Basilescu. Goana aceasta contra tipografilor grevişti e ridicula şi odioasă şi prevedem consecinţe grave. alegeri se lună Maitiî vor prin viitoare»1 Spitz Afacerea Milan-Jadowsky~ * — Telegramă particulară — Viena 1 Martie Se tegrafiază din Colonia : Gazeta de Colonia“ înregistrează, deşi sub rezervă, ştirea că incidentul Jadoivski ar putea să tulbure înţelegerea austro-rusă cu privire la chestiunea balanică, deoarece raportul d-lui Jadowsky demonstra în mod peremptoriu amestecul Austriei în afacerile interioare ale Serbiei. A mi ai castă știre a ziarului din Colonia a produs mai mult un efect de ilaritate decît minure sau supărare, Spitz Tragerea premiilor gratuite la Moda,,Ilustrată“ Duminecă 28 Februarie a avut loc in Sala de Depesi a Adevărului, tragerea premiului gratuit pentru abonatele pe un an la Moda Ilustrată. Acest premiu—o frumoasă roche (demiconfection) de stofă de lină gros vert cu garnitură de catifea, — a fost ciştigat prin tragere la sorţi de către domnişoara Diamandi lonescu din Găeştî, care este rugata a’l lua in primire de la administraţia Mode! Ilustrate, Str. Băi’indar No. 10 sau, daca doreşte, ’i-i vor expedia prin poştă. In curind administraţia Modei ilustrate va pune la dispoziţia abonatelor sale o mare serie de premii gratuite. Preţul abonamentului la aceasta revista este de : Lei T0’anual, lei 5 semestrial şi lei 3 trimestrial. Redacţia şi Administraţia strrada Sărindar No. 11 Bucureşti. Depeşile Meverului Explozia pudreriei din Toulon — Telegramă particulară — Paris 1 Martie Din ce in ce ia mai mula conzistență părerea că explozia pudrăriei din Toulon ar fi datorită unui atentat anarchist. Spitz Politica d-lui Goluchowski In China' — Telegramă particulară —* Paris 1 Martie Pe cînd contele Goluchowsky, ministrul de externe austro-ungar, este pentru o acțiune a Austriei în China, guvernul ungar lucrează pentru a zădărnici această politică a contelui Goluchovsky. Se prevăd oarecari conflicte între cabinetul austriac și cel ungar din această cauză. Spitz Limbile in Austro-Ungaria —• Telegramă particulară — Vena 1 Martie Guvernul este decis a regula ordonanțele relative la limbi conform paragrafului 14 din ex-lex. Ziarul „Neue freie Presa“ a fost confiscat azî pentru că a publicat un articol criticînd această măsură Spitz Procesul Urbain Grohier — Telegramă particulară — Paris 1 Martie Astăzi a început înaintea juraţilor Senei procesul de presă intentat scriitorului Urbain Gohier pentru articolele sale violente apărute în L'Aurore şi publicate apoi în volum sub titlul: Il Armee contre la Nation. Martorii ascultaţi, toţi oameni politici sau scriitori cu vază, au depus în mod favorabil lui Gohier. Ei au zis că intenţiunile lui Gohier scriind p articolele acelea contra unora din actualii şefi ai armatei au fost patriotice. Camille Pelletan a criticat ministerul de rǎzboiu. Depoziţia deputatului radical a făcut o mare impresie diine rechizitoriul ministerului public şi pledoariile avocaţilor. Cornel. Dizolvarea Nobraniei — Telegramă partionară — Viena 1 Martie Se telegrafiază din Sofia că în cercurile politice se consideră ca sigură dizolvarea Camerei și cu noile.. China şi Italia —• Telegramă particulară —• Viena, 1 Martie China a primit nota d’Initi a totale!. ftpitz. Conflict parlamentar in Germania — Telegramă pSPietilara — Viena 1 Martie. Din Berlin se telegrafiază că un condict parlamentar a isbucnit şi provoacă o mare iritaţie. împăratul e I hotărît a dizolva camera deputaţilor, dacă ea nu va acorda creditele militare în întregimea lor. Spitz. Cecil Rhodes — Telegramă particulară — Viena 1 Marile. Cecil Rhodes, primit in audieră de împăratul Wilhelm ,al Germaniei, e cum nul se poate mai satisfăcut de rezultat. El speră acum că proiectul Lui1 va fi cu desăvirșire realizat. Spitz. Ediţia de seară Ultimele informaţiuni D. Sturdza face o adevărată anchetă la ministerul de domenii. Funcţionarii cred că a descins parchetul la acest departament de cînd a luat interimatul primul-ministru. Toate rezoluţiunile luate de d. Stolojan, în afacerile mai importante, sunt cercetate de d. Sturdza şi multe, cari s’au putut, au fost revocate. D. Sturdza nu se fereşte a spune funcţionarilor că n’a mai pomenit aşa destrăbălare în nici un minister, şi sub nici un guvern. De altmii trelea, d-sa a spus acelaşi lucru şi în Cameră. ^ Procesul căpitanului Busuioceanu din Craiova va veni înaintea consiliului de rǎzboiu din Capitală la 24 Martie. La 8 Martie vine înaintea Gurţei de Casaţie procesul martorilor duelului Filipescu-Lăhovai’y, iar la ‘11 Martie recursul d-lui Jean Fargeon. Dumineca viitoare inginerii, architecţiî şi constructori! romín! vor ţine o întrunire in sala bailor Eforiei. li’e va discuta chestia infiinţăreî şi votarea statutelor societăţe! inginerilor şi architecţilor constructor!î’onanî. Probele in scris ale căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, ce se ţin la reşedinţa fiecărui corp de armată, se vor termina joi seara. După cum se ştie, probele acestea sunt eliminatorii pentru examenul oral ce se va ţine după 10 Marii. Rezultatele se vor da săptămîna viitoare. Mişcarea ţărănească In privinţa revoltei ţăranilor din comuna Gura-Sărâţe! jud. Buzea, mai aflam următoarele: Proprietar! în acea comună sunt fraţi! Danescu, dintre cari unul e prefect al judeţului şi altul a fost primar în Gura-Sarâţe, pînă asta toamnă. Ma! mulţi ţarani embaticari ai fraţilor Danescu, avind să mai dea un rest de bani proprietarilor şi din cauza timpului de iarnă fiind cu totul in imposibilitate de a plaţi ceva, d. Danescu a încercat cu concursul administraţiei să-i execute cu orice preţ ca să plătească. Ţăranii erau aduşi şi închişi la primărie, unda erau bătuţi, spre a plăti sumele dator’ate. La ciţiva chiar rapacele proprietar le-a vindut şi vitele. * Din această cauză rudele ţăranilor închişi,—de oric-ce nu mai aveau unde să alerge, fraţii Danescu fiind tari şi mari in localitate,—s’au revoltat atunci, scoţând cu forţa pe cei închişi la primărie şi ameninţînd chiar să se dedea la esceso contra proprietarilor. Imediat s’a dat atunci de veste la Buzău şi directorul prefecturei, însoţit de jandarmi şi călăraşi cu schimbul, s’a dus în localitate «potolind» astfel revolta. ❖ Ţăranii din Gura Sărăriei au avut multe de îndurat de la proprietarul lor, pînă ce au desperat și s’au revoltat. Cotropirea pamintului lor de către proprietar, precum și schingiuirile ce sufereau de la fostul primar i-au făcut de au reclamat in mai multe rîndurî la ministerul de interne. Dar două anchete administrative n’au putut descoperi nimic, de oarece ele s’au făcut numai de formă, prefectul judeţului, reclamat şi el de ţărani, stăruind ca să se muşamalizeze afacerea. * O oare care mişcare ţărănească a mai existat şi in comunele Dora şi Michăileşti din judeţul Buzău. Cauza revoltelor în aceste localităţi au fost tot mizeriile ce proprietarii şi arendaşii faceau ţăranilor’. In aceste localităţi n’au existat nici o dată clubul’i ţărăneşti, nu a fost nici o mişcare socialistă. Revoltele acestea s’au potolit imediat ce autorităţile au sosit la fața locului. _ Incendiuldin Sinaia Corespondentul nostru din Sinaia nu scrie că ori, pe la orele 2 p. m., s’a declarat acolo un puternic incendiu la nişte dependinţî ale hotelului Boulevard proprietatea d-luî Albu. Fiind vînt, focul s’a întins imediat şi