Adevěrul, iulie 1900 (Anul 13, nr. 3925-3955)
1900-07-01 / nr. 3925
f Noul guvern şi chestia evreiască Printre nenumăratele dificultăţi în faţa cărora se va găsi noul guvern, va fi şi chestia evreiască provocată de actualul guvern. Că ea constitue una din marile dificultăţi ale prezentului, nimeni nu se mai îndoeşte. Un ziar căruia numai reproşuri de filosemitism nu i se pot adresa, a primit o telegramă din Berlin în care i se confirmă ceea ce de mult am anunţat noi: scăderea valorilor romîneşti acolo, din cauza „relelor stări sociale din România“, adaugă corespondentul berlinez al acestui ziar, citiţi din cauza emigrărei evreilor şi a agitaţiunilor ce domnesc în sînul lor în urma măsurlor nesăbuite luate de guvern. Ori cum am voi să judecăm faptul acesta, întîiîi de toate trebue să considerăm că el există, şi ca atare cere o soluţie. Această soluţie va trebui s'o dea noul guvern. In ce priveşte pe junimişti, şi în special pe d. Carp, ştim că sunt dispuşi să-i dea o soluţie omenească, raţională, dreaptă, că nu le lipseşte nici francheţea, nici bună-voinţa. Dar junimiştii nu sunt singuri. Dacă în guvernul actual elementul antisemit năbădăios era prezentat prin d. Istrati, în viitor el va fi reprezentat .a d. Filipescu. Orice măsură aţeleaptă în chestia evreiască va provoca o furtună în consult de miniştri, şi orice încercare de îmbunătăţire financiară prin concursul străinătăţii va întîmpina cea mai rece primire la Berlin, pe cită vreme elementul antisemit militant va figură în guvern. '^Ca să presupunem că d. Filipescu va renunţa la ideile sale în această privinţă — dacă de idei poate fi vorba—nu putem. Iî va fi de ajuns d-sale sa ţină piept d lui Take Ionescu, conservatorilor bătrîni şi asimilaţilor svîrliţî peste bord cu atîta desinvertură, pentru a-şi mai creea duşmănii şi printre antisemiţii partizani devotaţi pînă astâzi aî propagandei prin fapt. E probabil că în viitoarea crizei şi a combinaţiilor fără de sfîrşit, d. Carp nu s’a gîndit încă, încă nu i-a trecut prin minte să se gândească la inconvenientele incalculabile ale unei •colaborări cu antisemiţii. Pe lingă contrastul de idei în această privinţă, d. Carp se va expune la un fiasco desăvîrşit în materie financiară. Şi singura putinţă pentru junimistile-a deveni stăpîiî pe sitîrc de-a subjugă tot partidu conservator, de-a’î lua pentru »t-d’auna direcţia, de a-şî prenmăra guvernul printre cele cari au însemnat ceva în bine în ţta aceasta, e numai de a reuşi să rezolve chestia financiară Pentru asta vin la putere. Şii chestia financiară nu se poate rezolva, adică ţara nu poate scăpa de colosala primejdiei care e expusă, dacă „gările serale din ţară“, cum îi place să se exprime corespoidentiul berlinez al ziarului la care a făcut aluzie, nu vor deveni armate, liniştite. Şi acă d. Carp nu s’a ghdit la această dificultate reziliată cu colaborarea sa cu elmente cari au provocat ştirea de faţă şi scăderea valoilor romîne la bursa din Bern., e vrerea să se gîndească. I facem serviciul de a-i atrag atenţii. Iar dacă gîndindu-se, s încumetă să meargă înainte a combinaţia la care pare a se i oprit, atunci îi prezicem o îinmomîntare de clasa I, cu partid ca tot. I. Teodoressu A se vedea în pag. III uitimeri slin despre mersa crizei S 9Ba Niculae Filipescu Ia nomentul cînd scriem, gut, Mgv-pihiu este demisionat iar coi ns~ -V-r.-V format, j®' Ia pripinţa acestei nişterinu a-i vem nimita sigir și este foarte podbi!ea să sfîrnească printr’un simplu avort. Mărtuiiim că dorinţa noastră sinceri ar fi ca alcătuirea Carp-Filipescu să reuşească, am dori dn sinet ca si vedem constituit cabinetul tsa că l’au aranjat viitorii miniştri. D lorin aceasta, pentru că aşa cura s’au iloât ifc incruiile, d-l Filipescu intră pe tranullSntiiO, este pus în sfârşit în poziţiune să arate’ce poate[da. Am spus tot il auna că îCest om numai barba de stat nu peste f, că este un bolnav care ar putea auiine figura într’un ospiciu de alienaţi,că singurele sale calităţi sunt brutalitate şi inconştienţa, însuşiri perfecte pentru opoziţiune disperată de strada, daunsuficiente pentru a face un om ce gujmămîat. Azi barajură rile aduc pe omul acesta in p^tiuj.^le a dovedi că este ncuri-iunaa , t r U WIU U \At 9! denunţi reputaţia ce şi-a făcut de dublat de un impulziv priajdios. Ei bine, să vedem pe om la luciui, vedem guvernînd, şi să ne dezmint dacă poate reputaţia ce i-am făcut. In mod da noastră părere nri socotim că viitorul linistru se va demonetiza în mai puţin i trsî ]„Bî do zile, că se va dovedi de ci mai crasă incapacitate de guvernare şi ţ avînd de luptat pe de o parte cu dupiarp şi pe de altă parte cu d-nul Ty ionescu, voind să stăpînească pe cu-imuu -A — ț-—- * cel de al dcea, va sfirşi prin a eşi din luptă, dezullat ca im simplu balon „reg-1* de la »şi... Dorinţa di a scăpa ţara de această personalitate gălăgioasă, dar goală, ne face să dorii alcătuirea combinaţiunoî ministeriale îi care în si’îrşit i se va da să joace un rolactiv şi productiv. Cauzele şi efectele abţinerea d-lui Take Ionescu înţelegerea Take Ionescu-Filipescu. — Cuponul de Iunie Octombrie.— Prestigiul partidului conservator.— Manopera d-lui Filipescu.—D. Take Ionescu susţine noul guvern! — De ce? — Concluzie. De ce nu cedează d. Take Ionescu să intre in guvernul Filipescu-Carp? De ce declară d. Take Ionescu că nu va combate noul guvern, ba mai mult, că-l va susţine mai ales când se va forma cu d. Filipescu ? ! Cu aceste două întrebări sperăm că am rezumat toată curiozitatea cercurilor politice şi acum putem anunţa că suntem in măsură a şi satisface această curiozitate, de altfel foarte justificată. * Din sorginte destul de autorizată putem afirma că de mai bine de o lună de zile — de la memorabila «împăcare» de la restaurantul hotelului „Continental“ — d-nii Take Ionescu şi Filipescu au fost deplin înţeleşi să se facă fuziunea cu junimiştii. La condiţiile ce enumăra d. Filipescu, d. Take Ionescu a răspuns: — Nu portofolii, ci şi maî multe, chiar şi preşidenţia, totul să se ofere d-lui Carp şi să se facă fuziunea. Dar să nu se facă aceasta decit la toamnă. Asupra lucrului acesta a inzistat d. Take Ionescu şi d. Filipescu a declarat că e de acord cu d-sa. De ce a cerut aceasta d. Take Ionescu şi a inzistat ! Plata cuponului de Iulie era asigurată. Plata cuponului de Octombrie era iarăşi asigurată prin combinaţia vinderea titlului de 4 milioane, fie că s’ar fi făcut cu Banca Naţională fie in alt chip. Era insă sigur şi e sigur şi azi că oricine n’ar fi putut face alt ceva pînă la toamnă. De aceasta s’a convins bine şi d. Filipescu. Ce şî-a zis atunci d. Take Ionescu: — Este o chestiune de prestigii pentru Latrina ramură conservatoare, ca avînd pe aceste vremuri grele finanţele ţarei pe mină, să treacă cu cinste Carul statului peste toate obstacolele. A da în acest moment—cînd greutăţile financiare sunt aproape de sfârşitjunimiştilor situaţia înseamnă a-şî da un brevet de incapacitate şi a face sa se creadă de toată lumea că a trebuit să vină junimiştii ca să salveze situaţia financiară. Căci, repetăm, nimeni altul nu poate avea altă soluţie pentru plata cuponului de Octombrie. Cu străinătatea nu putem redeschide relaţiile de cit pe la Noembrie după ce se vor fi cunoscut rezultatele complecte ale recoltelor şi încasărilor. Pentru prestigiul deci al partidului conservator d. Take Ionescu ţinea ca, lină la toamnă, guvernul din care făcea parte şi d-sa să aibă răspunderea complectă a situaţiei. • D. Filipescu, deşi înţelegea lucrurile şi a convenit la aceasta, totuşi intrimă a întors foaia şi s’a pus să araneze în secret fuziunea imediată cu junimiştii. De ce a făcut-o? Lesne de înţeles. A făcut-o fiiindcă a ştiut că d. Take Ionescu are pregătit totul pentru a merge cu succes pînă la toamnă. A făcut’o fiindcă a văzut că la toamnă ascendentul moral al d-lu Take Ionescu va fi şi mai mărit. Numai pentru acest motiv a grăbit lucrurile. Cind a venit să prezinte d-luî Take Ionescu faptul îndeplinit, acesta a înţeles imediat de ce, cu preţul călcăreî cuvintuluî, d. Filipescu n’a aşteptat toamna. Faţă insă cu faptul îndeplinit, d Take Ionescu, a declarat: — Foarte bine. Voiu fi un mameluc disciplinat, voiu susține noul guvern mai cu seamă fiindcă e si d. Filipescu in el. — Dar cum ? Nu vei intra in guvernul nostru ? l’a întrebat uimit d' Filipescu. — Nu! Sint obosit. Voiu să mă odihnesc si voiu pleca pentru citva timp in streinatate. Aceasta l’a derutat, l’a abătut şi a stricat cu totul calculele d-lui Filipescu. De aci, insistenţe, implorări, la cari pină in momentul de faţă d. Take Ionescu a opus un refuz net. * De ce acest refuz şi de ce declaraţia că va susţine noul guvern, în special cu d. Filipescu ? Foarte simplu. A intra în noul guvern înseamnă a face jocul d-lui Filipescu, care alăturea cu d. Ionescu ar însemna ceva şi ar putea face ceva în acest guvern. A susţine însă acest guvern înseamnă a menţine singur în acest guvern pe d. Filipescu pentru a arăta ce poate face d-sa. Neintrarea în guvern va mări şi mai mult personalitatea d-lui Take Ionescu şi cînd — in cel mai scurt timp — va reveni, va fi adus nu de d. Filipescu, ci de întregul partid conservator.’ In adevăr d. Tache Ionescu nu maî e un ahtiat după minister. D-sa a lucrat şi cu Lascar Catargi, şi cu d. Carp şi poate aştepta. A ceda acum ar fi a procura iarăşi d-lui Filipescu ocazia de a exploata un om de valoare, precum a făcut altădată cu d. Panu, azi cu d. Carp. A nu ceda, însemnează a tăia pentru totd’auna gustul d-lui Filipescu de a face pe rivalul, pe «sfredelul dracului» şi a-1 sili să-şi arate odată pentru tot-d’a-una valoarea personală intrinsecă. Partidul conservator va putea să-şî facă ast-fel prin experienţa a junta ideie de valorile sale. Ti’discret Repeşile-nopţeî • .1___ Serviciul particular al „^Deverului Presa streină și guvernul junimisto-conservator Viena, 28 Iunie. — Neue Freie Presse spune că înțelegerea junimisto-conservatoare e stabilită în principiu.— Bran. Valorile romíne Berlin, 28 Iunie. — La bursă s’a produs ori o mare scădere în cursul valorilor romíne, motivată prin incontinuele emigrări și prin deficitul budgetar.—Bran. .» Războiul Ghino-european Tratat Anglo-Japonez Viena, 28 iunie.—Se confirmă definitiv existența unui tratat anglo-japonez privitor la China.—Bran. Hoax trupe în China Berlin, 28 Iunie.—Germania închiriează douăzeci Vapoare pentru transportul trupelor in China. — Rusia trimite patru regimente europene cari să conlucreze cu celel’alte trupe la înăbuşirea insurecţiuneî. — Memphis. COTIDIANE PRETORIENII Pînă acum micul dictator răspundea pretorienilor cari îl asediau cu cereri de slujbe, că d-sa în definitiv nu-i nici* primar, nici ministru şi că toată vina cade pe aceia cari pot şi nu fac nimic pentru dînşiî. De astă dată micul dictator este pe cale să devie ministru şi ni se comunică în adevăr că cei fără de slujbe dar cari au fapte de arme în partid îi vor cere ca de astă dată să-şî ţină făgăduinţa. La caz contrar este vorba ca bietul coponn Nicu să fie contra-manifestat şi molestat ca un simplu opozant. Cînd te joci cu focul, te arzi ! CRĂPĂTURILE PARTIDULUI La Roumanie, vorbind despre fuzionarea celor două tabere conservatoare, declară că este o mare zi acest eveniment, chiar dacă el ar produce citeva crăpături in bătrina şi marea casă conservatoare. E crăpătură şi crăpătură şi sint crăpături de acelea cari dărîmă o casa. Fuziunea d-luî Filipescu cu d. Carp este ea una din acele, de oarece coservatorii adevărați și bătrinî, cu uimire se întreabă unde mai este casa lor ? Snop. DIN FUGA CONDEIULUI Programal micului dictator In vremea cît a stat în puşcărie pentru că l’a asasinat pe Lahovary, conu Nicu a fivut timp suficient să studieze un întreg proiect de reforme, ale cărui principale puncte iată-le : 1) Desfiinţarea închisorilor şi ocnelor şi înlocuirea lor prin săli de arme. 2) Modificarea codului duelului, în sensul suprimarei martorilor, cari încurcă lucrurile. 3) Infiînţirea unei noi distincţiuni: „Răsplata munceî... silnice“, pentru cei ce au avut onoarea să fie admişi ca bursieri ai statului în salinele de la Telega. Programul maî conţine cîte-va numere şi ar fi conţinut şi maî multe dacă regele nu ar fi pus capăt studiilor d lui Filipescu graţiindu-1. Jovial. X'. C.—l'jimul ttot al laicului L.”■.f .f — «a ministru va fi si ceară regelui şi graţierea luî Zdroea, pe care vrea să-l facă şef de cabinet. J. CARNETUL MEU Pe timp de criză Pe cînd lumea politică se agită şi se agită de patimi ori de interese de gaşcă ori de clientelă, pe cînd noi ziariştii alergăm după ultimele informaţiuni ori după nota justă a situaţiunei, pe cînd mulţi nu sa interesează de această nouă schimbare de regim decît doar din punctul de vedere zeflemist ori pitoresc, pe cînd toate acestea se întimplă în Capitală, provincia dă alt spectacol mult mai original. Acolo ştirile ziarelor sa aşteaptă cu o nervozitate din ce în ce mai mare. E vorba pentru atîţia de a pierde slujba, pentru atâţia de a căpăta bucăţica de pîine după care umblă Fiecare ştire are importanţa ei Dacă X este la interne, de pildă, X fiind amic cu Y din oraş, ii va da situaţia pe mină. O clipă acest Y este omul zilei. Este salutat pe strade şi de necunoscuţi şi de duşmani, toată lumea ii face curte. O altă ştire însă vine că la internet are şansa să vie şi imediat omul zilei de om nu sa mai bucură de stima generală. Fiecare om poltic are clientela !«?, el este amia al miniştrilor plecaţi, se vede părăsit dintr’un ceas în altul, apoi îmbrăţişat de îndată ca se zvoneşte către proptele la centru. E un teribil joc de şah, la povneie pe timpul crizei ministeriale, e o colosală avîntare la unii şi o grozavă deprimare la alţii, aşa că pe timp ,le criză este foarte curios de studiat „ţara“. C. St ChESTIA ZILEI RELUA»*^ VECHEI OCUPAŢII — Tribunal (cu ton jalnic): Sa ne reluăm vechea ocupaţie! Noul guvern şi situaţia financiară Un nou împrumut. — Scăderea valorilor romîneşti.—Desfiinţarea unui corp de armată. — Chestia funcţionarilor publici. Ne-am ocupat pe scurt de sumarulprogram economic schiţat de junimişti pentru cazul—astăzi foarte probabil cind vor veni la putere. A crea noi impozite şi a face noi economii, iată un program care spune totul sau nimic, după felul cum va fi aplicat. Am arătat că noile impozite înseamnă ruină sau prosperitate pentru budget după cum vor fi puse asupra obiectelor de consumaţie curentă sau asupra averea şi luxului. De asemenea economiile vor trebui sa ama ca normă nu reducerea la mizeria neagră a celor mici şi folositori, ci tăierea din prisosul celor mari şi suprimarea celor inutili. * Dar numai cu atit, presupunînd că va alege soluţiile cele bune, noul guvern nu va fi făcut tot ce trebue. Ii maî rămine de rezolvat o chestie foarte mare şi urgentă : realizarea unui respectabil împrumut. Fără de aceasta situaţia financiară şi economică va răminea nerezolvată. Maî intiî noul guvern trebue să scape ţara de împrumutul stupid, oneros şi primejdios de 175 de milioane. Acest împrumut nu numaî că apasă budgetul prea mult, dar ne va pune peste trei ani, data expiraţiei lui, intr’o poziţie inspăimîntătoare. A achita peste trei ani 175 de milioane dintr’o dată e imposibil, — dar cu desăvirşire imposibil. Nu ne-ar răminea de cît două alternative, ambele îngrozitoare: falimentul statului sau reînoirea poliţei pe un alt termen scurt în schimbul abjugăreî totale a ţării către cămătarii străini. Dar nu ne trebue numai 176 de milioane. Avere nevoe de cel puţin 300. In adevăr, nu putem lăsa baltă o sumă de lucrări publice începute, şi altele absolut indispensabile. Nu putem opri brusc in loc dezvoltarea materială a ţării. Din budgetul ordinar nu se pot găsi resurse pentru aşa ceva, chiar de-um presupune realizate economiile cele mai mari şi aşezate toate impozitele posibile, cu acestea se vor umplea de-abia golurile deficitelor. Dacă e adevărat că trebue să ne oprim o dată pe panta nenorocită a împrumuturilor, nu e mai puţin adevărat că un ultim mare împrumut se impune. Liberalii îl evaluau la 400 de milioane. Cele 300 în orice caz nu se puteai realiza, căci acesta e minimul absolut indispensabil pentru a consolida datoriile flotante şi a săvirşi lucrările publice necesare. Din această teribilă dilemă va avea noul guvern să scoată tura. Cum va face-o ? Iată întrebarea sfinxului! Junimiştii vor fi pierduţi dacă nu răspund intrebărei. Şi. Din nenorocire situaţia financiară continuă să fie extrem de rea în străinătate. Din Berlin se telegrafiază că valorile române scad necontenit «din cauza reţelelor stări sociale din România». Se face aluzie prin aceasta la emigrarea evreilor. Negreşit că o ţară nepopulată din care lumea emigrează, nu prezintă garanţii serioase minuitorilor de bani. Dar influenţează desigur mult şi evenimentele din extremul orient. Toate statele mari sunt pe punctul de a contracta noi împrumuturi pentru a face faţă împrejurărilor şi teama de un război general ia tot mai multă consistenţa. E natural ca bancherii străini să caute a se desface de valorile ţărilor mici. Niciodată situaţia financiară externă nu sa prezentat în condiţii mai proaste. Trebue un guvern foarte înţelept, foarte tare, foarte popular, cu mare credit moral peste graniţă, pentru ca să reuşească a face un nou împrumut in atari’condiţii. Aşa cum ni se anunţă guvernul d-luî Carp, cu toate forţele partidului conservator in opoziţie şi cu multe nonvalori in minister, nu credem că el va întruni condiţiile cerute de împrejurările excepţionale prin cari trecem. * Printre economiile anunțate ceea a desființărei uniri corp de . al III-Iea. N’avem destule cuvint tru a protesta in contraact Darab Widd Am cetit o dată următoarea pol veste : Un tînăr ședea lingă patul de moarte al amantei sale. Rugăciuni 1 «calde îndrepta către Dumnezeu. I doar'acesta îndura-se-va și va mai • lăsa în viață pe aceea care era maî '• frumoasă decît toate femeile din lume. Pe cînd se ruga astfel moartea îi se arătă şi-î spuse : dacă vei găsi o altă fiinţă care să primească să moară fie chiar şi cu o oră nunai înainte de’i este dat, voi mai lăsa pe fecioară în viaţă cîtva timp. Amantul s’a dus la un ofticos, la o bătrînă care abia găsea o coajă de pîine ca s’o roază, la un ocnaş bătrîn care ’şi petrecea ultimele zile în cea mai grea muncă, dar în zadar, nici unul n’a vroit să renunţe nici măcar la o clipă din viaţa-i. Atunci amantul se hotărî să se sacrifice el, dar cînd se sculă din vis, o găsi pe fecioară zăcind neînsufleţită pe pat. O voce internă însă îi striga: „Neghiob ce eşti! nu ştii că în natură nici o fiinţă nu trăeşte mai mult decît trebue, dar nic! nu moare de cit cinci a devenit inutilă !“ Da, oricine va recunoaşte că, orice de greaar fi viaţa, cînd ora fatală sună pentru o rudă, pentru un amic, se simte mai împovărat de ideia ca şi pe el aceeaşi startă îl aştesptă, ele cjt de durerea, pe care de altmintirea nu o neg, ce i o cauzează pelierea unei îîzrfp scumpe. Abia cultura înaltă filozofică ne face să privim moartea nat liniştiţi, nu numisfi ca o fatalitete inexorabilă, ci chiar ca un înţeleg aşezămînt al naturei. Fie cine, în copil naiv sai filozof grav, doreşte în fond ca vaţa să-i fie cît se poate mai lungă, iar momentul fatal al „rechemărei” să fie cît se poate mai mult amănat. De mult ne-am obicinuit a vedea în orice jucărie un fond serios, aşa că şi jucăriile statistice cărora voi ds- 'ac mai jos, nu trebuesc privite dă'cît ca o formă mai uşoară menită să trateze cîteva din cele mai arzătoare chestiuni pentru om, ca : durata vieţeî, cauzele cari determină lungimea sau scurtimea vieţeî, probabilitatea de a mai trăi pentru oamenii la diferite vîrste, etc., etc.* Dacă ne învîrtim privirea în r°tură, găsim deosebirile cer' frapante privitoare la durat Ici fluturele care abia decursul \ cologi şii ar'1- Verde sease putea p uliii insă au este exact, căci dacă balenele pot atinge o vîrstă de cîteva sute de ani, nu mai puţin şi lebedele ajung la atît de „adîncî bătrîneţe,“ iar dacă elefantul poate trăi şi două sute de ani, apoi sunt capabili de aceeaşi viaţă lungă: crapii şi ştiucile. Cioara, ulin!, şoimul şi vulturul pot trăi cu mult peste o sută de ani, chiar cucul poate trece peste treizeci, ciocârlia, privighetoarea şi racul trăesc pînă la douăzeci de ani. Poate deci durata creştere! pînă la complecta dezvoltare a fiinţei, determina lungimea vieţeî ? Nici a Ciasta nu se poate spune de şi Flourms şi Buffon după lungi observaţiuni au crezut că pot afirma că viţa celor maî multe animale este de cinci pînă la şoapte ori mai mare decît perioada creştere! lor. Dar elefantul poate atinge vîrsta de două sute de ani şi se dezvoltă complet în 24 ; calul poate trăi 40-50 ani şi e crescut d’a binelea in patru luî. Din - ' " ! trăeşte modul de trai se resimte în durata vieţeî. Cu privire la chestiunea întrucît bunăstarea economică sau sărăcia lungesc sau scurtează durata vieţeî, se poate vedea din rezultatele unei statistice făcută de o societate de asigurare germană. Aceasta a examinat mortalitatea membrilor ei pînă la vîrsta de 50 de ani şi a constatat că la o sută de morţi cari se asiguraseră pentru un capital modest de pînă la 8000 lei, veneau 89 cu un capita asigurat de 6000 lei şi numai 83 cu un capital de peste 6000 lei. Asiguraţii nu făceau parte din clasele de populaţiune sărace, şi ai drept cuvînt un statistician observi în astă privinţă : „Dacă la acestea buna starea economică mai mare sau maî mică produce asemenea deosebiri, cît de defavorabil trebue să se mai prezinte cifrele de comparaţie pentru cercurile de jos ale populaţiunei!“ Vîrsta ideală pe care o poate atinge omul este o sută de ani, foarte puţin ora le este dat ca să facă peste această otate. Cînd •beştî de vîrsta unui Meusalem, trebuie să ’ţi dai seară cătî de produsul fantazitî, tot atunci cînd vorbeşti ta viaţă a lui Adam. F poate avea de cît o vieţeî: nusc trece printr’o mare mortalitate : la începutul şi la sfîrşitul ei. Dacă afirmaţia ultimă pare naturală, poate biliar karială, cea dîatăi va părea mintora Itrăiye- Nu maî Putin ÎIlsa lucrul este aşa. lik decursul unei generaţii mortalitatea este^ fcâria mare la copii do ţiţă. De la vJTSta de doi ani pînă la aceea de 13 şi ea scade mereu, pentru ca de la ani în sus să înceapă eare creşte, pînă cînd la vîrsta bătrîneţei atinge maximul. Pentru ca să se înţeleagă fiu mai bine aceasta, este destul să şi în spun că în medie 25 la sută dintre copiii nou-născuţi mor înainte de a fi atins vîrsta de un an. Vîrsta bătrîneţei la care mortalitatea atinge pentru a doua oară maximul, se numeşte şi durata normală a vieţeî. Pentru Romînia lipsesc datele statistice ne pentru a stabili această vîrstă cifrele ce ’mi stau la ea ar fi între 60 şi 65 tru alte ţâri ca se p- Prusia . Austria Italia sşi Austria. In genere însă se pare că mediul cosmic influenţează mult mai puţin de cât cel economic asupra duratei vieţeî, căci alt-fel nu s’ar putea explica mărimea ^ normale în AngwS a circ ce copiF un i sea este maî mare mai mult tru t