Adevěrul, august 1900 (Anul 13, nr. 3956-3986)
1900-08-01 / nr. 3956
Marţi 1 August 1UUO2 aviza noi la mijloacele de îndreptare, dacă cei îndatorați a aviza nu vor face nimic. Aveți dlar cuvîntul, domnilor, dacă vă dă mîna. Satana. IIVi PRESIUNI şi PALAVRE (Din coresp. lui Chiţibuş cu cititoarele sale) în enunţi Pentru Celesta. Ce aer sănătos de munte, miros îmbătător de brazi, am sorbit din scrisoarea ta Celesta, cum aşi vrea să fug cu tine alături, în răceala învietoare a munţilor, pe potecile sucite, să ne înecăm în umbra răcoroasă a pădurilor, să sorb, să sorb lacom aerul curat, ce’ţi dă viaţă. Mă înăbuş, mi înăbuş în fierbinţeala ostenitoare; aerul greu şi miasmat al Bucureştilor îmi taie trupul tot... creenul şi nervii stau amorţiţi intr’o moleşeală copleşitoare... sunt bolnava... bolnavă... Mă dogoare jăraticul zidurilor, mă îneacă mirosul de tinichea încinsă al acoperişurilor, duhoarea sufocantă a străzilor murdare, exalarea infectă a canalelor... se, topeşte, se moaie sub picior, caldarîmul trotuarelor, de arşiţa omorîtoare a soarelui de Iulie. îmi împăiejeneşte ochii, verdele murdar al frunzelor prăfuite. Ge mohorîţi ’s copacii păliţi de soare cum tînjesc în miez de zi, îndoite de mijloc, bietele flori de prin grădini! Acum aşi vrea, cum aşi vrea să ne afundăm, să ne pierdem cu totul în ceaţa deasă a piscurilor, să nu mai vedem nimic, nimic în juml nostru, să uităm de viaţă, în haosul «rteflişit derburî albi, luminoşi, simt îneo obrajii asudaţi în picăturile reci şi fine, să simt, să simt în trupul tot,'fiolă reci... seci... Cum aşi sta cu tine seara în pragul morii vechi,fruvată, privind ceasuri întregi la ţăranii strinşî în jurul focului din moară. Ce bine ’mi-am făcut’o în minte moara fie care 'mi spui tu! O văd în întunericul brazilor, cu ferestrele sparte, luminate de o trapăre roşie. Şi par’că aud în ureche vîjîitul, sălbatica spumegare a apei de la scop. Şi chiliuţa albă, sfîntă — cum zicî tuîn pridvorul eî, cu macii roşii din grăjdină... ce curat, liniştit şi ceresc adăpos, aî găsit tu. Celeste, acolo! Iţi vino a plînge de atîta frumuseţe ? Cît eşti de fericită, cît ! O ! în ce dulce, renăscătoare vibrare 'ţi pune sufletul sălbatica frumuseţe a naturii ! M’aşi duce... mi-e dor... mi se usucă sufletul de setea dorului de ducă. Sonia. MEMENTO — buni 31 Iulie — Spectacole Grădina Mitică Georgescu, repezentaţiile trupei de operetă a d lui Al Bobescu. Grădina Sinaia (fosta Hugo). In fiecare seară comedii jucate de trupa d-luî I. D. Ionescu. Grădina Bristol.—Concert de orchestră sub conducerea d-lui G. A. Dinicu. Grădina Bragadiru.—Muzica vînăorilor. Grădina Oppler.Concert de orchestră Grădina Boulevard. — Concert de rochestră sub conducerea d-luî Ed. Willi Strauss. Grădina Victor (fost Tomek).— Teatru de Varietăţi Grădina Berăria Dunareana.—Orchestra micilor muzicanţi austriac!. . Kioşcul JLurdanoff (Grădina Cişmirgifi). Concert sub conducerea d-luî Iancul seu, dimineaţa şi seara. Şosea (bufet).—Muzica regimentului 21 de infanterie. Grădina Singer (strada Doamnei).— .In toate serile teatru de varietăţi. Grădina Hugo (Şosea). — Concert de orchestră sub conducerea d-luî Novae cko ' mi ...m ii»»———■»... «a ■■■■ i» au mincat o znopeală îndrăcită de la chir Voicu Cărăbuş, care ’şî-a prins fata în flagrant delict de pupat. Cu toată bâtaia Miţa tot nu s’a răucorit. Dimpotrivă, dragostea s’a aprins şi mai tare in ea. Chiar in noaptea aceea fugit la Niţă. Dar Voicu, tatăl ei, a făcut reclamaţie la parchet şi Niţă a fost dat in judecată pentru conrupere de minoră. Miţa e numai de opt-sprezece ani..yj înaintea tribunalului Miţa spune că a fugit singură la iubitul ei; el declară că e gata să se cunune cu ea ; şi Voicu, tatăl ei, declară şi el că renunţă la orice pretenţie de ’î-o lua fata. — Numai de s’ar cununa cu ea, puşlamaua dracului închee el. Atunci tribunalul amină procesul pină peste şease luni ca să vie tinerii cu bilet de cununie şi să se închidă dosarul. Condeiu. Ediţia de dimineaţă OTORMATIV2TC In cercurile guvernamentale s’a pus iar în circulaţie ştirea cum că în curînd se va face o remaniare ministerială prin intrarea d-lui Tache Ionescu în guvern la departamentul internelor, ieşirea d-lui Ionel Grădişteanu şi trecerea d-luî Olănescu la lucrările publice. Intrarea d-lui Tache Ionescu se motivează pe faptul că e necesară o mare energie pentru a se reprima agitaţiunile bulgăreşti. Sosirea d-lui Tache Ionescu în Capitală a acreditat şi mai mult această ştire. Mîine toţi miniştrii se vor reîntoarce In Capitală spre a lua parte la consiliul ce se va ţine la ora 5 d. a. şl In care se va decide asupra listei bulgarilor cari urmează să fie expulzaţi. Este iminentă arestarea mai multor bulgari din Galaţi, cari fiind puşi sub supraveghiere poliţienească au dat de bănuit că întreţin in Sofia legături suspecte. Ni se comunică ştirea că toţi studenţii români din Capitală au început o puternică agitaţie pentru a se exclude pe toţi studenţii bulgari din Universitatea noastră, şi mai ales din şcoala superioară de ştiinţe de stat. In această şcoală maî ales urmează cursurile o mulţime de bulgari veniţi de peste Dunăre. Ideea aceasta a fost împărtăşită imediat de către studenţii romîni in general şi s'au început deja intervenţiunile necesare. Aceeaşi idee, însă pe cale cu totul energică, se agită și printre studenții din Germania, cari au pus bazele unui adevărat cartel împotriva bulgarilor. După o statistică a consulului general al Komâiței la Anvers, se constată că s’au importat din porturile române în anul 1899 cereale în valoare de peste 37.123.000 lei. După cum am anunţat, lucrările pentru instalarea cablului telefonic dintre Giurgiu şi Sofia, care să lege reţeaua telefonică dintre România şi Bulgaria, au început zilele trecute. Aceste lucrări se vor termina joia viitoare. De la această dată vor începe deci convorbirile telefonice din diferitele oraşe ale ţărei cu Sofia. Examenele căpitanilor aspiranţi la gradul de maior, cari vor începe la comandamentele corpurilor de armată între 15 şi 20 ale lunei August, se vor face după vechiul program analitic, revenindu-se asupra hotărîreî de a se face după noul program, care nu a fost publicat cu 8 luni Înainte de examen, după cum cere legea. In urma notei apărute în La Roumanie şi prin care se declară că nici prefectul Suditu, nici primarul Ghiţă Dumitrescu nu vor fi înlocuiţi, deoarece ei sînt reprezentanţi ai partidului conservator, situaţia guvernamentalilor la Brăila a devenit foarte rea. Junimiştii din localitate, în cap cu d. C. Fotin, fost senator junimist, ameninţă cu o dizidenţă, care va avea şi un organ de publicitate. O luptă crîncenă şi pe faţă va fi dată mai cu seamă contra primarului Se zice că d. Fotin este susţinut0 sub mînă de către d. Marghiloman, ministru de externe. E vorba ca poliţaiul din Giurgiu să fie înlocuit, în urma constatărilor acute că ar fi înlesnit fuga unui ulgar amestecat în complotul bulgăresc din Capitală. Se ştie că poliţaiul din Giurgiu e cumnat cu prefectul de poliţie din Rusciuk. Zilele acestea ministerul instrucţiune! se va pronunţa asupra admitere! elevelor în externatele secundare de gradul al II-a, cari după cum se ştie înlocuesc vechile şcoale profesionale. înainte însă de a se pronunţa, ministerul a cerut referinţa asupra condiţiunilor de admisibilitate in aceste şcoli direcţiei externatului de gr. II-a din Capitală. Joia viitoare consiliul permanent al instrucţiune! se va întruni din nou in şedinţă pentru a se ocupa cu expedierea afacerilor curente. Pină la 18 August consiliul permanent va ţine cite o singură şedinţă pe săptămînă. La depozitul de recrutare din Brăila sunt înregistraţi 230 de dezertori şi nesupuşi, în ultimul tablou întocmit luna aceasta. D. Borhild, consul al Austro-Ungariei in Capitală, obţinind un concediu de 40 zile, afacerile consulatului vor fi conduse de cavalerul Francisk de Garlik, vice-consul la Sulina. In ziua de 5 Octombrie se va ţine concurs la Universitatea din Capitală pentru ocuparea a 7 burse la internatul facultăţeî de teologie. înscrierile la acest concurs se fac pînă la 4 Octombrie inclusiv. Elî a avut loc o escursiune pe vaporul Orientul din Galaţi la Cerna-Vodă. Petrecerea a fost admirabilă. Torpiloarele Zborul, Zmeul şi Năluca sint în reparaţie d în şantierele de la T.Severi. Repararea va fi gata in ziua de 15 August, cind vor pleca spre largul măreî. D. N. Filipescu, care se afla în inspecţiune la ferma model Studina, a plecat azi dimineaţă la Arad. D. C. Olănescu, ministrul de interne, s’a întors erî dimineaţă in Capitală venind de la moşia sa Găeştî. Poliţia comunală a confiscat erî 157 plini de la brutarul C. Niculescu din str. 13 Septembrie, fiind găsite lipsă la cintar. Mai mulţi tineri escursionişti din Buşteni vor face Marţi 1 August o escursiune pe jos la Rosnov (Rosenau) in Transilvania. In ziua de 1 Septembrie se va ţine concurs pentru ocuparea locurilor de interni, bursieri şi solvenţi la seminarul Central din Bucureşti, la seminarul Veniamin din Iaşi, la seminarul din Roman, Gurtea-de-Argeş şi R.Vilcea. La seminarul Central din Bucureşti sunt vacante 15 locuri de bursieri. La seminarul Veniamin din Iaşi 54 locuri de solvenţi şi bursieri, la seminarul Sf. Gheoorghe din Roman 41 locuri de bursieri şi 8 de solvenţi. La seminarul din Gurtea-de-Argeş 3 locuri de bursieri şi 13 de solvenţi şi la seminarul din Pf.Vilcei 19 locuri de bursieri. Simbătă dimineaţa, la biserica catolică din Galaţi, s-a oficiat un requiem pentru odihnirea sufletului decedatului rege al Italiei. Au asistat reprezentanţii tuturor puterilor, membrii coloniei italiene locale, precum, şi o delegaţiune din Brăila. Simbătă după amează s’a făcut la Galaţi înmormîntarea victimelor nenorocite! intimplate Vineri pe Siret. Intr’un dric era aşezat corpul nefericitei mume, iar in cele l’alte două dricuri erau corpurile celor 4 fete ale ei. D. N. Filipescu, ministru de domenii,şi-a aminat plecarea in congediu pentru Luni 7 August. D. Titu Maiorescu ministru de justiţie, a sosit azi in Capitală. Ivan Petcovici s’a dus cu un revolver la meşterul Nicolae ca să i’l dreagă; meşterul, tot umblînd cu dinsul, arma a luat foc, lovind pe Petrovici în abdomen. Pacientul, într’o stare disperată, a fost dus la spital, iar cel-l’alt pentru un moment a fost arestat Simbătă dimineaţă a fost găsit strangulat in odaia locuinţei sale din str Pantelimon din Galaţi Petrache Focşal, in virstă de 75 ani. Cauza acestui act de disperare e mizeria. Era dimineaţă băiatul Iancu Bercovicii de pe bulevardul Caron-rul 213 din Brăîla a fost călcat de tramvai. Într’o stare disperată a fost luat şi dus acasă. Conductorul a fost arestat. „ Autorităţile comunei Muchii din judeţul Dolj "au intervenit pe lingă pretectura de politie a Craiovei, racin a cunoscut că în apropiere de bariera Vîlcei s’a stabilit o bandă de tilhari. Aceşti făcători de rele îşi au cuibul in nişte case părăsite şi pornesc in timpul nopţilor prin comunele învecinate, unde comit spargeri şi furturi. Colin Jecu din Brăila, ducindu-se să se scalde, s’a inecat. Cadavrul a fost găsit era de nişte pescari. Joi 3 August,Ed. Aurel Eliade, simpaticul bariton, va da un concert în salonul „Elizeul Valea Cerbului“ din Buşteni- Cazacoff în Iaşi “, jude-instructor Florescu, care instrueşte odiosul atentat politic din Capitală, ar putea afla la Iaşi preţioase amănunte despre antecedentele lui Cazacoff. In iarna anului 1899, pe la începutul lunei Decembrie, Gazacoff, întovărăşit încă de unul, mic la statură şi al cărui nume nu l am putut afla, a fost în Iaşi, unde a excrocat aproape pe toţi industriaşii, comercianţii, avocaţii, inginerii, etc.* In calitate de agent al unei societăţi de publicitate care scoate un carnet al expoziţiei din Paris, Cazacoff, împreună cu sus numitul tovarăş, se prezintară la d-1 Spaier, proprietarul băeî «Diana», propunîndu-i publicitatea in carnet. După cîteva insistenţe d-1 Spaier aderă la propunerea lui Cazacoff, căruia ii dădu 25 de lei în schimbul următoarei chitănii: „Chitanţă No. 807“. «D. Spaier din Iaşi, strada Mitropocoliei, a plătit 25 lei pentru o reclamă «de o jumătate pagină în Carnetul Expoziţiei din Paris ce va avea loc la «1900». «Acest Carnet este emisiunea Companiei Orientale, din Bucureşti ce a «întreprins voiagiul pentru această expoziţiune, precum şi întreţinerea pe 15 «zile». «Această companie este autorizată de «guvernul romîn şi supusă controlului «unui delegat special numit de către «ministerul agriculturei, industriei, comerţului şi domeniilor, prin adresa «No. 48862din 2 Iulie 1898». «Carnetul va apare în 70.000 exemplare.» Direcţiunea Companiei Str. Primăverii 48 Sucursala Centrală Strada Franklin 6 Agent (ss) V. D. Cazacoff * Astfel de chitanţe posedă fabrica de scaune «Fortuna», fringheria «Wachtel», institutul de domnişoare Warlam, precum şi mai mulţi medici, avocaţi, ingineri şi alte persoane cu profesiuni libere.* Trecind un an şi nesosindu-i nici un carnet al Exposiţieî, d. Spaier a reclamat pe adresa indicată pe chitanţă şi primi în două rînduri următorul răspuns : „Vă repet că d. Cazacoff a fost însărcinat de noi numai cu abonamentul «voiajorilor la Paris, iar nici de cum «pentru reclame la carnetul Exposiţieî. Pentru acest fapt îl puteţi trage «la răspundere şi da pe mîna justiţiei ca escroc.» k (ss). S. S. Bădescu Cărţile- posterie poartă data de 21 şi 29 Ianuarie 1900, fără a avea vre-o ştampilă a unei societăţi. Riga, menită fierbere în Albania prin încercările lui îndrăzneţe de răsvrătire în potriva turcilor. Detalii maî multe lipsesc pentru moment, dau Rusciukului un aspect de orăşel şi nici decum de oraş. ISfcg» Sarafoff militar Intr’o batărie,întilnse pe un vechiu prieten al meu, bulgarul D., căruia ii dau de citit un număr din «Adeveriri». La aceeaşi masă se mai aflau avocatul A. şi doi domni ofiţeri. Iată ce am putut afla : Sarafoff este sub-locotenent într’un regiment din Rusciuk. Cind cu aşa zisa revoluţiune macedoneană, înscenată de Sarafoff, din sud după ce ca militar a înfiinţat Clubul secret şi unde chiar a fost ales preşedinte, şî-a dat demisia din armată. Sarafoff, graţie poziţieî sociale pe care o ocupa, a ştiut să atragă în societate pe mulţi militari şi de aceea vedem astăzî în clubul secret reprezentat tot ce Bulgaria are mai sus pus. In Rusciuk există de mult o sucursală a Clubului, şi pină acum un an era aci centrala. Adepţii acestei asociaţiuni slnt tineri bulgari, in parte studenţi, avocaţi, foarte mulţi militari şi magistraţi, profesori, etc. In clubul lor nu poţi intra decît fiind introdus de un membru şi ca unul ce aderezi la programul lor. V. Kazakoff După cît am putut afla, Gazakoff nu face parte din societatea lui Sarafoff. Lui Kazacoff intrarea in Bulgaria nu-i este permisă, cu toate acestea a fost anul trecut în Rusciuk, sub cel mai strict incognito, şi n’a stat de cit citeva ore, căci îi era teamă să nu fie descoperit. Dispoziţiuni nouă Răspunsul guvernului bulgar Am fost erî singurul ziar care am dat indicaţiunî asupra răspunsului guvernului bulgar la nota României. N’avem pretenţiunea de a fi dat întregul conţinut al acelei note, dar am dat ideea generală şi ea ne-a fost confirmată tîrziu noaptea şi printr'o telegramă a corespondentului nostru din Viena, ceea ce dovedeşte că guvernul bulgar a şi telegrafiat în străinătate rezumatul răspunsului său la nota Romînieî. * După cum se ştie, guvernul bulgar zice că nu s’au produs dovezi carî să arate complicitatea sau complezenţa sa cu un «pretins» comitet revoluţionar din Sofia şi că ast-fel n’are ce răspunde. Faptul acesta a produs o vie Indignaţiune In cercurile noastre politice şi diplomatice. Comitetul de la Sofia crede că poate să facă pe naivul la chip aşa de prostesc şi să-şi Închipuie că el prosteşte lumea ! Existenţa comitetului revoluţionar o cunosc şi copiii şi concursul ce-i dă guvernul bulgare de notorietate publică.* D. Al. Marghiloman, care a plecat la Sinaia cu dicţionarul depeşilor cifrate, va da de acolo,după ce probabil va fi consultat şi pe regele Carol, noui şi extrem de importante instrucţiuni agentului diplomatic la Sofia, d. Mişu. * In unele cercuri politice se afirma aseară că nota bulgară ar conţine In partea ei finală şi Imputare^ neruşinată că Romînia ar căuta de clt-va timp pricină Bulgariei şi că ast-fel stlnd lucrurile Bulgaria e gata să ridice mănuşa!! De erî, s’au luat îa Rusciuk dispoziţiuni ca orice bulgar care voeşte să treacă in Romînia să ceară de la ajutorul de prefect un bilet de voe. Acest bilet îi este necesar pentru a putea eşi din Bulgaria, căci poliţia bulgara opreşte pe orice pămîntean, care pe lingă paşaport n’are un asemenea bilet. Starea de spirit Toate cafenelele, birturile şi berăriile sunt seara mai ales locul de intilnire şi discuţie ale tineretului bulgar. Cu toţii aproape au cuvinte prea puţin măgulitoare pentru noi, rominii. Toţi aprobă faptul săvirşit in Bucureşti şi zic că liberarea Bulgariei le e lor maî scumpă de cît prietenia Romînieî. N’am putut cerceta şi vorbi mai mult. Pe mîine maî mult, înregistrăm sub strictă rezervă despre a nu fi observat, acest svon, căruia nu-i putem atri- ~ bui prea multă seriozitate. * Ceea ce este sigur e că în opinia noastră publică începe să se deştepte adevărata conştiinţă naţională faţă de revoltătorul asasinat bulgăresc, faţă de profanările şi orgiile de la Sofia şi faţă de sfidările şi provocaţiunile obraznice ale guvernului bulgar. Toată lumea e convinsă că a venit momentul ca opinia publică din Romînia să ridice mănuşa ce s'a aruncat ţărei din partea bulgarilor şi să răspundă cum se cuvine să răspundă un regat liber unui principat vasal-R. Gospodin. GÂRNEŢUL JUDICIAR Corupere de minoră — Miţo, Miţulică dragă, nu-i aşa că mă iubeşti ? întrebă intr’o seară luminoasă de Maia Niţă Berechet, de profesie frizer, pe d-ra Miţa Cărăbuş, iubita inimei sale. Iar Miţa îi răsucea mustăţile, îl pupa ■în bot, şi’î răspundea : — Mai încapă vorba ? Nu ’ţi-am dat destule dovezi ? Numai să ţii şi tu la mine, cît ţiu eu la tine! Să nu deanaiba să te prânz cu alta, că te ia , dracii! M’ai înţeles ? —• Parol ? — Parol neparol, eu îţi smulg mustăţile şi te opăresc cu apă fiartă, scurtă socoteală ! In faţa acestei ameninţări Niță a găsit că trebue să’i arate că o iubeşte, cum n’a iubit altu pe lume. A luat-o după git şi’i-a tras un ţocăit de-a început să urle Griveiu de după ulucă. Şi luna din cer par’că ridea bucuroasă de dragostea lor. Niţă şi Miţa se pregăteau să şi mai tragă cite un pupat, cind s’au pomenit luaţi la bătae. Un glas gros le strigă : — Dragoste vreţi? Pupătură vreţi Na, na, na ! Şi varga făcea : jart! jart! jart! Şi lăsa dungi pe unde nimerea. Iar Miţa şi Niţă rcneau : — Aoleu ! Aoleu ! Aoleu! Ce să zic ? după dragostea aia 30 foc, de Brăila. Cum se vede dlar, la Brăila ca şi în multe alte părţi, ofuziune nu s’a făcut. Incendiul din judeţul Dolj La proprietatea d-lui M. I. Popa din comuna Cetatea a isbucnit alaltăeri un incendii înfricoşător. Focul s’a declarat la început într’o pivniţă, unde au fost distruse de flăcări o mulţime de butoae cu băuturi. Apoi, din cauza lipsei de ajutoare urgente, dezastrul a luat proporţii îngrozitoare, intinzîndu-se şi asupra casei, precum şi a dependenţelor din apropiere. Autorităţile comunale au înştiinţat de îndată secţia de jandarmi din comuna vecină. Cu ajutorul acesteia s’a maî putut salva din prada flăcărilor cîte ceva, insă eroismul celor ce se avântau în foc era să producă chiar citeva victime omenești. întreg satul era amenințat să devie prada acestui incendiu. Pagubele se urcă la suma de 72 mii de lei. Revoluţia în Albania O telegramă sosită aseară anunţă că vestitul revoluţionar albanez Mula Zeca a proclamat la Prizren revoluţia, invitind pe valiul din Ibek, capitala Albaniei, să evacueze împreună cu toţi funcţionarii superiori administrativi capitala Albaniei. Mula Zeca are gata perfect Înarmaţi peste 10.000 de albanezi. Se ştie că Mula Zeca a încercat în mai multe rîndurî să proclame revoluţia împotriva turcilor din Albania. Anul trecut, el provocase o ne mal po Agitaţiunile bulgăreşti la Giurgiu R,ominii din Giurgiu se miră, cu drept cuvint, că pînă acum nici o măsură nu s’a luat in contra cuibului de agitatori bulgari din acest oraş, nici o descindere şi nici o percheziţie nu s’a făcut, deşi aceasta s’ar impune. O petrecere, un chef in toată regula a avut loc aci, chef la care alăturea de bulgari au participat şi funcţionari rominî şi la care s’au pronunţat cuvinturî, criticîndu-se măsurile guvernului romin in chestiunea conspiraţiilor bulgăreşti. Am arătat şi erî purtarea suspectă a administraţiei şi poliţiei din Giurgiu şi atragem din nou atenţia d-lui ministru de interne. Bulgari vin şi pleacă cu diferite misiuni, fără a fi supravegheaţi de nimeni. Atragem totodată atenţia guvernului ca numeroşi bulgari s’au strecurat fără absolut nici un drept in listele electorale din jud. Vlaşca şi oraşul Giurgiu. Facem cu acest prilej o îndreptare spunînd că colonelul bulgar din Rusciuk, cumnat cu poliţaiul din portul Giurgiu, se numeşte Drandarewsky, nu Petroff. O anchetă la Giurgiu se impune urgent. Rusciuk De aci un corespondent al nostru ne scrie : Ajuns la debarcaderul portului Rusciuk, am rămas surprins de modul amabil şi tolerant cu care tratează paşaportul romînesc. De unde pină acum ţi se lua un adevărat interogatoriu, de astă dată orice român e lăsat să treacă liber, sub salutul reverenţios al timpiegatului bulgar de poliţie. * Rusciukul îşi păstrează acelaş aspect liniştit şi posomorit. Căldurile mări, lipsa multor cari au plecat in vilegiatură, străzile pustii şi stagnaţia în comerţ iMever.ul Proectele d-lui Carp Piesa streină şi d. Carp. — Programul financiar. — Convocarea Parlamentului.—In chestia evreească. Comunităţile Israelite.—Conflictul cu Bulgaria. — D. Carp la Berlin Pester Lloyd publică în numărul sosit era un lung şi elogios articol la adresa d-lui P. P. Carp, care conştient de situaţia grea in care se găseşte ţara s’a pus pe lucru pentru a aduce îmbunătăţiri şi in acelaş timp reformele necesare. Acelaş articol cuprinde enumerarea acestor reforme. Situaţia financiară Reproducem textual: «Cele dinţii manipulări ale guvernului au fost asigurarea cuponului de octombrie reducerea deficitului de treizeci şi patru milioane ce datează încă din anul trecut, plus alte îndatoriri cari n’au mai putut fi îndeplinite de fostul guvern. Ministerul Carp a reuşit aproape să se libereze de acestea şi ceea ce mai este de aranjat din punctul de vedere financiar, ministrul-prezident al Romînieî o va face cu prilejul plecăreî sale la Berlin». Convocarea Camerelor Cum şi in ce fel de mod crede d. Carp să realizeze planurile sale financiare, Pester Lloyd zice : «Pentru a sancţiona aceste acţiuni, corpurile legiuitoare vor fi convocate intr’o sesiune extraordinară în Septembrie, cind noul guvern va dezvolta pixrgramul sau, şi in special partea financiară; deocamdată se fac economii şi se pune la cale reforma impozitelor, deja ventilată de d. Carp in 1893 şi avînd ca bază Impozitul progresiv !» Chestia evreească După Pester Lloyd, d. P. P. Carp a arătat mult curaj in ceea ce priveşte îndrumarea pe o cale mai bună a chestiei evreeşti. Reproducem iarăşi textual cele zise de organul din Pesta : «Chestia evreească in Rominia are două părţi grele : antisemitismul obicinuit şi situaţia rea economică a unui mare număr de evrei. Acordarea subită a unor largi drepturi cetăţeneşti ar fi cu greu realizabilă,căci ar cere o schimbare a Constituţiei. In acest scop ar trebui convocată o constituantă, cu care ocazie ar izbucni escese la alegeri ce ar putea duce la căderea guvernului. La urmă insă acordarea de drepturi n’ar aduce un prea mare folos, dacă nu s’ar îmbunătăţi maî întiî starea socială a evreilor. Ca plitic real, şi înţelept, Carp s’a pronunţat pentru o tratare a chestie evreeşti în mod sistematic şi progresiv. In primul rind el a ordonat prefecţilor să permită stabilirea evreilor la sate, dacă vor putea dovedi că au capitalul necesar pentru a întreprinde un negoţ. In acelaş timp autorităţile au fost făcute responsabile de orice persecuţie sau apăsare a evreilor şi invitate să facă propuneri în ceea ce priveşte reformele culturale şi confesionale. Ministerul Carp ţine să realizeze organizarea comunităţilor izraelite şi să dea acestora dreptul de administraţie autonomă în chestiile şcolare şi de religiune». D. Carp şi liga antisemită La întrebarea ce se va face d. Carp faţă cu liga antisemită, iată ce răspunde Pester Lloyd: «Natural că deja se constată o mişcare antisemită în Rominia ; din toate părţile s’au anunţat meetinguri, petiţiuni şi alte mijloace de înfricoşare cari să facă iluzorii intenţiile drepte şi umanitare ale guvernului. Insă nu Petre Carp e omul care să dea îndărăt faţă cu astfel de ameninţări şi el va şti să înhaţe liga antisemită chiar atunci cînd se va uni cu vreun partid politic in scop de a răsturna guvernul. Conflictul cu Bulgaria După Pester Lloyd, d. P. P. Carp a luat o atitudine fermă şi în politica externă. „Rominia, zice Pester Lloyd, e tradiţionalul loc de şedere al tuturor elementelor turbulente şi revoluţionare din peninsula balcanică, care trebuie să-şi părăsească patria şi să pregătească in streinătate opera lor de agitaţie. In Rominia se găsesc de multă vreme comitete de juni turci, albanezi, sîrbi antidinasticî şi maî ales proletari bulgari cari au ca scop provocarea neî insurgenţe în Macedonia. Mai toate atentatele comise in Bulgaria de douăzeci de ani au fost plănuite in Rominia iar criminalii şi ajutoarele lor au putut după săvirşirea crimei să se adăpostească în linişte aci. De-asemenea s’a repetat comiterea de asasinate politice pe teritoriul romin, după cum s’a intimplat şi acum citeva zile cind profesorul Mihăileanu a fost ucis de un trimis al comitetului macedonean din Sofia. Guvernul român vrea acuma să termine odată cu aceste elemente internaţionale, şi in acest scop a trimis o notă la Sofia, prin care guvernul bulgar este invitat de a supraveghia activitatea comitetelor macedonene, căci in caz de repetare guvernul român se va vedea nevoit eventual să expulzeze pe toţi bulgarii din Romînia». Părerea asupra notei Ştirea trimiterea notei este însoţită în Pester Lloyd de un comentar ’ pe care-l reproducem întocmai: «Cabinetul din Bucureşti a urmat cu înţelepciune în această chestie. In primul rind se impune ca pe vremea aceasta de atentate, să nu se tolereze existenţa nici unui comitet secret care se ocupă cu executarea de crime politice. Prin limbagiul sau energic faţă de Sofia, guvernul Carp a dat dovadă că e un duşman al schimbărilor din peninsula balanică şi că e gata să susţie dorinţa puterilor, ca în conformitate cu tratatul din Berlin să menţie statu quo. E foarte probabil că faţă cu nota romină, guvernul bulgar va lua aere de mirare, căci acolo de obicei, guvernul închide ambii ochi când e vorba de agitaţii macedonene, a căror sprijinire o consideră ca o datorie de patriotism popular. E prin urmare de aşteptat ce atitudine se va avea la Sofia, faţă cu ultima notă romînă şi dacă se va proceda în potriva comitetelor macedonene răspîndite în toată Bulgaria. Oricum, ministerul Carp e de felicitat pentru această corectă şi conştientă atitudine, pentru care poate fi sigur nu numai de aprobarea concetăţenilor săi, dar şi de aceea a cabinetelor europene şi a tuturor cercurilor politice. SERVICIUL TELEGRAFIC Serviciul particular al „Reverului* Schimbări administrative. O dispoziţie a serviciului zootehnic. Chedivul Egiptului la Iaşi. Iaşi, 30 Iulie.—S’a hotărît în mod definitiv înlocuirea ambilor prefecţi de Iaşi. D. D. Rosetti va veni prefect al judeţului şi d. S. Răşcanu prefect al poliţiei. Junimiştii ieşeni, cari nu prea au la stomac pe primarul oraşului, spun că s’a hotărit şi disolvarea consiliului comunal. Ei şoptesc chiar şi numele viitorului primar, profesorul universitar d. V. Dimitriu. • Am anunţat la timp pagubele enorme ce a cauzat zilele trecute ivirea unor viermi cari au distrus recolta lin mai multe comune din judeţul Iaşi. Azi, serviciul zooteehnic din Capitală a cerut prefecture de judeţ să dispue ca larvele insectelor vătămătoare recoltelor să se trimită Ministerului, un sticle cu alcool de 80-90 la sută, spre a fi studiate. Regele Carol despre Bulgaria .Din Memoriile Regelui— Prinţul Carol în Bulgaria.— O declaraţie a Mitropolitului Bulgar— Răspunsul prinţului.- Impresiuni.— Bulgaria şi Turcia. — Amănunt. .9 Octombrie 1880.— Prinţul ^ Carol plecă cu tren special pînă la Smîcda, unde tot Giurgiu se află adunat şi de aci pe bordul vaporului „Griviţa“ la Rusciuc. Flota bulgară salută şi la malul cellalt prinţul Carol e primit de prinţul Ferdinand, însoţit de preşedintele consiliului de miniştrii Dran Zankov, de întregul minister, în care figurână şi ministrul de războiu generalul Ernroth, apoi mitropolitul Gregor şi fruntaşii autorităţilor. Oraşul e frumos împodobit de numerose drapele române şi bulgăreşti. Mulţimea, şcolile, prezintă un tablou încîntător, mărit încă prin numeroasele minarete şi moschee. Entusiasmul primire nu pare oficialegdaj, spontaneu și popular. In tot drumul pînă la Conac prințul este aclamat. După amiazî ambii domnitori iau parte la serbările populare, seara e prînz și apoi focuri de artificii. 10 Octombrie.—Vremea frumosă favoriseaza mica revista militară. Plecarea se face iarăși sub o manifestaţie entusiastă pentru prinţul român, care şi-a cîştigat pe cîmpiile Bulgariei gloria războiului. 11 Octombrie.— Scrisoarea oficială a prinţului către tatăl său în chestia succesiune!, glăsueşte: „Monsegniore şi prea scumpe tată, după întoarcerea mea în Romînia, consiliul meu de miniştri mi-a spus din nou necesitatea de a regula printr-un act formal, chestiunea succesiune la tron. Această chestiune a fost viu agitată în ultima vreme în ţară şi Alteţa voastră Regală cunoaşte importanţa pe care oamenii de stat din Romînia o dau regularei aceştia, pe care o consideră ca o puternică garanţie de stabilitate pentru viitor. Cunoscînd bunile disposiţiunî ale A. V. R. şi viul şi sincerul interes ce purtaţi Ţărei care mi-a încredinţat destinele sale, nu eşti a face apel, în numele meu şi şi în numele guvernului meu, la aceste sentimente şi a ruga pe A. V. R. de a da plina şi întreaga adesiune prescripţiunilor constituţionale care regulează ordinea succesiune! la tronul Romînieî în casa de Hohenzollern. Cu toate că articolele din legea noastră fundamentală sunt în această privinţă de o mare preciziune, totuşi A. V. R. recunoaşte necesitatea de a face mai întăiu şi pentru a evita orice nesiguranţă, o declaraţiune formală semnată de toţi membrii familiei noastre prinţiare, constatînd că el acceptă eventual succesiunea la tronul Romînieî, cu toate prerogativele şi restricţiunele de care e legată. Camerile române vor fi chemate a lua act de această importanţă deciziunea ; eu sunt persuadat că elei o vor primi cu o vie satisfacţiune şi vor vedea în ele îndeplinirea unor dorinţe de multe ori exprimată prin diferentele representaţiunî legale ale ţărei. In speranţa că A. V. R. împărtăşeşte deplin felul nostru de a vedea şi in aşteptarea unui răspuns favorabil, mă folosesc cu fericire de această ocaziune pentru a vă reînoî, Monoseniore şi scump părinte, expresiunea respectului filial şi de toată tandreţa cu care nu voia înceta a fi. Al A. V. V. Fiu devotat Carol. “ Prinţul Carol întîmpină la Băneasa întoarcerea trupelor de la lagărul din Ţigăneşti şi primeşte defilarea lor. Şi prinţesa s’a dus la şoseaua Kiselef şi priveşte din trăsură la acest spectacol militar. Cu toate că trupele au făcut deja un marş de 26 kilometri, totuşi defilarea e perfectă şi prinţul se declară mulţumit. 12 Octombrie.— Prinţul Alexandru de Bulgaria vine în vizită la Cotroceni. El trebuie însă să se reîntoarcă seara, dar totuşi a petrecut cîteva ore frumoase. 13 Octombrie.— Asupra vizitei sale la Rusciuc prinţul scrie tatălui său. „—In contra aşteptărilor am azi o zi liberă, de care mă folosesc pentru a-ţî scrie cîteva rînduri. Azi dimineaţă era să plecăm spre Moldova, dar în cursul nopţeî s’a ivit un aşa de mare viscol, încît miniştrii au rugat de a se schimba dispoziţiile luate pentru călătorie. Sperăm a pleca mîine, căci barometrul se urcă şi devine rece. Această schimbare bruscă e inexplicabilă; eram dejunat cu prinţul Ferdinand în grădină şi ne plîngeam de călduri, azi trebue făcut foc. Ultima săptămînă a fost foarte ostenitoare. Luni dimineaţa am plecat la Ţigăneşti, am alarmat trupele, am inspectat diferitele batalioane, baterii şi escadroane şi am terminat cu o manevră de exerciţiu la care au participat 12 batalioane, 8 esca-droane şi 8 baterii. Mărfi am inspectat trupele locale şi am prezidat un consiliu de miniştrii. Miercuri am asistat la manevrele trupelor din lagăr; în această zi căldura era aşa de mare, încît soldaţii cădeau ca muscele, iar douî cai periră. Manevra înfăţişea în frumos taplou de răsboi şi a fost bine executat. Er, toată ziua am avut în vizite pe Sandro, care a fost fericit de a petrece cîteva ore în mijlocul nostru. Primirea ce el şi ţara sa mi-a făcuto la Rusciuc, a fost splendidă şi sinceră. Tot oraşul şi deputaţi uni din întreaga ţară mă aşteptau la sosire. Prinţul mă aştepta, însoţit de miniştrii săi şi de deputaţiuul din armata sa, iar mitropolitul înconjurat de tot clerul în haine sacerdotale îmi adresă o cuvîntare în limba romînă în care accentua maî ales cîte recunoştinţă datoreşte Bulgaria Romîniei pentru tot binele şi marea ospitalitate ce a acordat întotdeauna bulgarilor şi pentru partea însemnată ce a luat la liberarea bulgariei. Eu am răspuns de asemenea în Romîneşte, că este pentru mine o deosebită satisfacţiune de a auzi tocmai din gura Mitropolitului, cel dintâiu demnitari şi că depinde numai de ‘bulgaria1, de a avea relaţiunile cele maî bune1 cu Romînia, căci Romînia nul doreşte decît aceasta! In drumul spre Conac a domnit un adevărat entusiasm, toată lumea mă aclamă pe romîneşte, trupele formau spalier, iar muzicile cîntau imnul romînesc. Sandro îmi zise :„ Tu nu poţi să-ţî închipui cît eşti de popular în Bulgaria şi mai ales prin armata mea! Nu s’ar putea face mai mult pentru împăratul Alexandru... După amează era o serbare populară cu danţuri naţionale, şi seara la şease şi jumătate prînz de gafă cu tuasturî. [La orele opt am făcut o plirfibare prin oraşul splendid iluminat şi priveam la un incomparabil foc de artificii, organizat din mijlocul Dunărei. * In numărul viitor vom contrima cu publicarea acestui capitol, alprinzînd amănunte despre călătoria perechei princiare in Moldova. y P