Adevěrul, noiembrie 1902 (Anul 15, nr. 4763-4792)
1902-11-26 / nr. 4788
Marti 26 Noembrie 10022 Pentru a evita discuţiile interminabile membrii majorităţei au început cî unguri a cere retrimiterea la comisiune şi apoi imediat propunerea e respinsă! Dar socialiştii şi-au reluat revanşa, căcî cîtî va dintr’inşiî sint referenţi. Aşa de pildă referentul pentru car e an socialist şi el îşi propune a ţine o disertaţie cit mai lungă asupra acestui animal cobit, avind de gînd să-şi înceapă cuvântarea sa de la calul Troei... Ext. MPRESIUNI şi PALAVRE Portret malt, brun, şi elegant cu mustaţa în sus ca o sfidare, ti vezi în fiecare zi şi la fiecare oră pe Calea Victoriei, apâsîndu-se pa bastonul de sbanos, simulînd o durere în piciorul stîng. Aceasta îi dă prilej să se oprească din cînd în cînd să-şî muşte buza de jos şi cu un aer de convalescent să-şî plece nasul la nelipsita floare de la butonieră. Deşi are cunoştinţe multe printre bărbaţi, umbla vecinic singur. N'are nici o slujbă, toată lumea ştie că nu dispune de nici un venit, totuşi pentru nimeni nu e o enigmă felul laistorios care-l face să ducă o viaţă de mic nabab. Vorbeşte cu r, are cîteva glume „ale lui“ şi deşi a primit în vre-o două rîndurî cârţî de vizită de la corecţional, sînt familii onorabila cari îl invită la masă, valsează în serate cu fete de ministru şi ca un consimţimînt tacit şi odios de josnic tot de odaia nimenea n’a Îndrăznit să-î spue o vorbuliţă ce Par putea indispune. Semne particularei Ijî ia în toate zilele la Capşa paharul lui de Porto blanc şi dă un franc bacşiş chelnerului. Rodica Românii în Bucovina — Sate statistice — E interesant să ne aruncăm o privire asupra datelor culese din ultimul recensămint din Bucovina. Dintre nouile districte politice, cîte există in Bucovina, s’au găsit numai patru cu populaţie în majoritate absolută romina, anume: al Rădăuţului cu 47819 rom. (între 81602 sufl.), Câmpulungului cu 28205 rom. (între 53853 sufl.), Gurahumorului cu 38427 rrom. (intre 75492 sufl.) și Sucevei cu 37252 rom. (între 61940 sufl.) — toate patru situate în sudul si partea sudvestică a Bucovinei. Ele ocupă la un loc un teritorii de 4763.50 km., aproape jumătate sau mai precis 45.65 la sută din totalul arealului Bucovinei.* Districtele cu populaţie in majoritate absolută ruteană s’au găsit trei: al Coţmanuluî cu 83389 ruteni (intre 94524 sufl.), al Vijniţei cu 53570 rut. (intre 71553 sufl.) şi al Cernăuţului cu 58378 rut. faţă de 23184 romîni (intre 98282 sufl.), toate trei în nordul şi nord-vestul Bucovinei, ocupînd la un loc un teritoriu de 3430.96 km., ceva mai puţin decit a treia parte din suprafaţa Bucovinei, anume 31.85 la sută din ea. Dintre cele două districte rămase sunt: distr. Storojineţuluî cu majoritate relativă ronomă, avind 28020 romîni faţă de 24308 rut. (intre 79992 suflete) pe o întindere de 1174.85 km. sau de 11.25 la sută din suprafaţa Bucovinei; distr. Siretului cu majoritate relativă ruteană, avind 26155 rut. faţă de 16171 romini (între 60499 sufl.) pe o întindere de 341.93 km. sau 3.27 la sută din arealul Bucovinei. In fine ar fi de pomenit capitala Cernăuţi (57.65 km.) cu majoritate absolută germană şi minorităţi însemnate de romîni (14.29 la sută) ruteni (19.81 la sută) şi poloni (13.08 la sută). Cit priveşte proporţiunea între naţionalităţi în diferitele regiuni, ea aproape pretutindeni s’a schimbat în defavorul rominior. Numai în trei dintre cele şeapte-spre-zece ocoluri aie preturelor procentul românilor s’a sporit in proporţie faţă de cele-l’alte naţionalităţi, anume in preţ: Cernăuţi de la 29.09 la sută in anul 1890 la 30.98 la sută in anul 4900 (rutenii au scăzut de la 60.23 la sută la 59.46 la sută), Sadagura de la 16.46 la sută la 17.92 la sută (rutenii au scăzut de la 60.35 la sută la 59.35 la sută) şi Gurahumorului de la 65.09 la sută la 66.43 la sută. In toate celelalte ocoluri ale preturelor proporţiunea procentului românilor a dat înapoi (vezi tabela raportului după limba folosită) în cel mai simţitor mod în ocolurile preturelor: Storojineţ cu 9.70 la sută, Stăneşti cu 6.60 la sută, Cimpulung cu 5.87 la sută şi V.Dorneî cu 2.27 la sută, încolo cit maî puţin şi anume: Solea cu 1.30 la sută, Rădăuî cu 1.02 la sută, Seletin cu 0.53 la sută, Siret cu 0.34 la sută şi Suceava cu 0.59 la sută.* Caracteristic este, că aproape pretutindeni unde romînii s’au găsit în proporţie descrescuţi se arată crescută proporţia rutenilor, aşa în ocolul preturetor:Solca, Cimpulung, Rădăuţ, Siret, Staneşti (rut. plus cu 8.21 la sută), Storojineţ (rut. plus cu 4.72 la sută) şi Suceava. Şi în capitala Cernăuţi procentul românilor se arată descrescut cu 0.09 la sută, pa cînd germanii au progresat cu 1.07 la sută, iar rutenii cu 0.25 la sută. Din aceasta se vede, că la sporul populaţiei capitalei prin migrare, constatat cu 8344 suflete, au participat cu preferinţă germanii şi rutenii, verosimil prin imigrare din ţară şi din alte provincii, mai ales Caliţia, de unde se scurg şi azi încă neîncetat rutenii, venind ca muncitori pe la fabrici şi evreii comercianţi, trecind la noi de germani. * Prin imigrare a ciştigat populaţie unicul district rural al cîrapulungului —2337 suflete—pe cînd toate celelalte districte, prin emigrări, au perdut din sporul natural al populaţiei. Şi tocmai în acest district romînii au descrescut mai mult în proporţia procentelor. De aici se vede că sporul pe calea migraţiunii constatat e unic în favorul altor naţionalităţi şi anume : al germanilorcari au ciştigat în ocolul preţ. Cimp. 3,60 la sută, în ocolul preţ. Vatra-Dornei 1,11 la sută, rutenilor (cari au ciştigat în ocolul preţ. Cimp. 0.85) etc. Sporul asta va fi în parte vremelnic, provocat fiind mai ales prin muncitorii străini, aduşi pentru construirea liniei ferate şi tunelului Mestecănişului. Totuşi, se pare, că distr. Câmpulungului va exercita şi în viitor mare atracţie, prinstabilitimentele halasate şi in dustriale pornite spre avint, înrîurind aceasta și în viitor la scăderea proporțiunei în defavorul romînilor. ’ MEMENTO — Luni 25 Noembrie —■ Teatrul Naţional. — Opereta Păpuşa, de Ordoneau, muzica de Audran. Café Boulevard. — In fiecare seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blam şi Hugo Schwartz. Intrarea liberă !Fotoplasticul Imperial. — Cu începere de la 26 Octombie Fotoplastiul imperii! s-a mutat în Calea Victoriei, sub Hotel Continental, vis-a-vis de Teatrul Naţional. Actualmente fotoplasticul a expus publicann festivităţile din Petersburg cu ociziunea recentelor vizite ale împăratului Germaniei şi preşedintelui republicei franceze. Cărţi şi reviste Revista ilustrată enciclopedică „Gazeta Săteanului“, No. 20 (403—20^3 Noembrie 1902). Anul al XIX-lea, are următorul sumar : Reforma învăţămintuluî primar, *** Arta de Sofia Nădejde. In chestia îngrăşămintelor chimice şi a gunoiului (urmare) de dr. Lux. Morăritul în ţara romînească (urmare) de C. M. Rădulescu. Ingrăşarea porcilor în Ungaria. * Rîia ia găini de N. Situaţiunea semănăturilor de C. Vae Victis. Vai de învinşi, teatru (urmare) de Sofia Nădejde. Miscellanea: Uleia de porumb.—Cum deprindem porumbeii să ţină la porumbărie. — O flacără care arde de veacuri. — Tic-Tac.— Industria chimică în Germania. — Trusturile în Statele-Unite.—Cea maî fină cumpănă din lume de Compil. Ilustraţiuni: Secţiunea romînă a geniului civil la Expoziţiunea de la Paris din 1900. — Porc de rasă de Polonia.— Porc de rasă de Mongolia. Militare D. Sturdza şi armata.Nu i-a ajuns acelui om mic la suflet ca şi la statură, înjositoarele acte de vendicativitate ce a comis prin mutarea de la spitalul militar central, a renumiţilor şi neîntrecuţilor medici militari de generaliDemostene, profesor universitar, sublim şi excelent chirurg, şi d. colonel Grigore Petrescu, unicul nostru oculist de valoare din ţară ; dar fiindcă lumea militară nu s’a revoltat, contra nelegiuitului ministru de război, a comis acum alte acte de aceeaşi înjositoare natură. Prin mutările făcute în urma cavaleriei pe ziua de 1 Noembrie a. c. se observă că numai între comandanţii de regimente s’au făcut mişcări importante. Aceste mutări sunt: După cerere: Locot. colonel Samogiu Lascăr, comandantul regim. 5 roşiori Craiova, se mută ca comandant al regim. 3 călăraşi Bucureşti. Locot-colonel Săucescu N, comand. regim. 11 călăraşi Brăila, se mută ca comand. al regim. 5 roşiori,Craiova. Locol-colonel Breţeanu Nicolae, comand. regim. 5 călăraşi Călăraşi, se mută ca comand. al regim 11 călăraşi Brăila. In interesul serviciului: Colonelul Zlăteanu Petre, comand. regim 3 călăraşi Bucureşti se mută ca comand, al regim. 6 roşiori Tecuciu. Col. Vitzu Ion comand, regim. 6 roşiori Tecuciu, se mută ca comand, al regim. 5 călăraşi Călăraşi. Aite mutări in cavalerie nu s’au făcut dacii: un locot. Propşoreanu şi un sublocot. Homoriceanu, alt ceva nimic. Ce a provocat această mutare nu e altceva decit următoarele 2 chestiuni: 1) Familia d-lui Davidescu liberal, din Craiova a pretins d-luî Sturdza să-i aducă înainte de alegeri ca comand, al regim. 5 roșiori Craiova pe ginerele sau locul-colonel Săucescu, comand, regim. 11 călăraşi Brăila. Contrariu, atit d. Davidescu, socrul d-luî locat-colonel Săucescu, cit şi întreaga familie a sacare dispune de foarte multe voturi, au dat parola lor de cinste că dau voturile conservatorilor. Lucrul era să sa încurce şi cît p’aci era să înregistrăm dizidenta familiei d-lui Davidescu din Craiova, căci d. locot-colonel Samogiu Lascăr comand, regim. 5 roșiori Craiova (cel maî bun amic al d-luî colonel Căpitanovicî, directorul personalului tuturor armelor din ministerul de războiu) nu voia sub nici un cuvint să plece din Craiova, decit numai imitîndu-l comandant de regiment in București. Dar punctul al doilea, care lămurește această mutare stranie, îl voi desvolta în articolul viitor. Gineva Memoriile generalului Dewet Cam a trecut trupa lui De Wet periculoşii munţi Mangalieni Nu suirăm de-a dreptul în sus spre munţi, fără a avea nici o cărare conducătoare. Cred, că n’am fost văzuţi de englezi, cari, după cum se ştie, cantonau nu departe de noi. Trecurăm dintr’unuii printro bucată de pădure, care pentru noi era — ca să întrebuinţez o comparaţie biblică—ca o coloană de fum, ce ne ocrotea de ochiul vrăjmaşului. Ajunserăm la o prăpastie, un fel de despicătură, care se scobora din înălţimea muntelui, şi aruneîndu-ne un lăuntru, puturăm să ne căţârăm pină la jumătatea muntelui nevăzuţi de englezi. Acum trebuia să ne îndreptăm spre sud, să eşim din prăpastie, şi să urmăm a sui muntele sub ochii duşmanului. Drumul era atit de ripos, şi de repede, incit fu imposibil să mai călărim. Burgherii se dădură jos de pe cai şi începură să urască animalele de hăţuri* Atit oamenii cît şi animalele abia *puteail să se ţie pe picioare. Foarte des se întîmpla ca vre-un burgher si cu calul său să lunece îndărăt citîva metri. Din ce în ce drumul devenea mai ostenitor. Ajunserăm in fine la o mare placă de granit, care era atit de lunecoasă ca ghiaţa. Oamenii şi caii cadeau şi mai des ca pînâ acum. — Dacă inamicul îşi îndreaptă acum asupra noastră tunurile, ne-a dat gata! —auzii zieind pe un burgher. Liniştit pe soldaţii mei, zicindu-Ie, că englezii—cel puţin cei din coloanele, cari ne urmăresc—n’au tunuri, cari să bată pină la noi. Ajunserăm in fine în virful muntelui, pe jumătate morţi de oboseală. Am urcat mulţi munţi, stincile prăpăstioase ale Majubei, cei de la Nicholson Nek, dar nici o dată n’am fost atit de ostenit ca de astă dată. Totuşi in fundul inimei mele găsii oareşîcare satisfacţie, şi toate ostenelile la care furăm supuşi ni se răsplătiră prin splendida panocranaji, ce se întindea aspre sud de noi. Curţi şi tribunale Despre proprietate Secţia I a Curtei de casaţie, prin decizia No. 233/963* a stabilit următoarea importantă jurisprudent: Dreptul de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, recunoscut proprietarului acelui lucru prin art. 480 din codul civil, nu are alte margini de cît acelea impuse de lege, de unde rezultă că masurile luate de administratune, cînd prin ele sa aduce o resticțiune la acest drept, nu pot face parte din puterea discreţionară sau facultativă a acestor autorităţi, căciatunci dreptul de proprietate n’ar avea de limită legea, ci bunul plac al autorităţilor administrative. 2) Contestaţiunile la cari ar da naştere o măsură administrativă cînd printr’insa se pretinde a se fi atins exerciţiul dreptului de proprietate, un drept eminamente civil, nu pot fi judecate de cît de tribunalele civile, tribunale cărora legea le dă o competinţă generală, şi art. 54 din legea pentru organizarea comunelor urbane, cînd recunoaşte primarului,dreptul de a da autorizaţii necesarii pentru construcţii, reparaţii de edificii, împrejmuiri, etc., cu dreptul de apel — pentru comunele urbane reşedinţe de judeţ, — la ministerul de interne, n’a înţeles şi n’a putut să înţeleagă a face pe primar şi ministru judecători suverani ai unei contestaţiuni care ar avea de obiect plingerea părfeî că măsura administrativă ce s’a luat ii aduce o restricţiune, neîntemeiată pe lege, la exerciţiul dreptului sau de proprietate. Samsarii de procese Astăzi se va pune în aplicare de către parchetul de Ilfov, dispoziţia luată faţă cu samsarii de procese. Gardianii palatului, asistaţi de jandarmi, vor împiedeca intrarea în palat a tuturor samsarilor, recunoscuţi că exercita această meserie. Aplicarea acestei măsuri va da naştere de sigur la multe incidente. Procesul Nicu Catargi Astăzi continuă la secţia IV a tribunalului Ilfov, dezbaterile in procesul d-lu Nicu Catargi cu sechastrii judiciari ai succesiunea prinţului Gr. Sturdza, cu privire la reziniarea contractului prin care d. Catargi deţine arendate moşiile defunctului principe, Em. Ediţia de dimineaţa INFORMATION! In cercurile liberale se zice că cu ocazia discuţiunei asupra mesajului d-nii Dim. Sturdza şi Vasile Lascar vor rosti importat de discursuri atingind toate chestiunile la ordinea zilei şi în special chestia evreiască. Din partea majorităței din Cameră s-au înscris să vorbească d-nii Em. Porumbaru, Al. Djuvara, Sterea şi Victor Antonescu. Din partea minoritarei vor vorbi d-nii P. P. Carp, M. Vlădescu, G. Panu şi Const. Miile. Azi se va constitui noul consiliu comunal al Capitalei. D. Lascar, ministru de interne, a reuşit să obţină formala promisiune din partea candidaţilor de primari că vor vota pe d. C. F. Robescu, faţă de care guvernul a luat deja un angajament. Astfel d. Robescu va fi ales primar probabil în unanimitate, graţie intervenţiunea d-luî Lascar. Ca prim-ajutor de primar va fi ales d. Gezărescu. D. Ilaria Isvoranu, vestitul satrap de la Severin, a zmuls consiliului judeţean un vot privitor la cumpărarea unei case a unui văr al său Gogu Cîrjariu, pentru prefectura locală, cu suma de 40.000 lei pe cind in realitate casa aceasta nu face decît cel mult 10.000 lei. Acest scandalos gheşeft consiliul judeţean l’a consfinţit cu 6 voturi pentru şi 5 contra din 18 consilieri. Aducem la cunoştinţa d-lui Vasile Lascar, ministru de interne, această hoţie. D. Lascar, ministru de interne, primind pe d. director general al serviciului sanitar, l’a rugat să se preocupe serios de reorganizarea întregului servicii sanitar care lasă de dorit din toate punctele de vedere. D. ministru de interne a semnalat d-lui d-l Petrini Galaţi grave cazuri de nepăsare din partea autorităţilor sanitare şi a declarat că în viitor va exercita un control sever asupra serviciului sanitar. D. Kiru, prefectul jud. Dîmboviţa, care voea sâ demisioneze din acel post, a fost decis să’şî menţie funcţiunea. D-sa va face cuvenitele pregătiri pentru alegerea d-lui Vintilă Brătianu ca deputat, în locul decedatului Take Giani. Contra d-lui Brâtianu va candida d. Const. Olănescu, fost ministru de interne. D. Pompiliu Florian, preşedintele secţiei a II-a a tribunalului de Ilfov, a obţinut un concediu de 30 zile. D-sa pune mari stăruinţe spre a i se reda postul de preşedinte al secţiei de notariat, unde acum e titular d. Florescu. Era o privelişte din cele mai pitoreşti. Dar duşmanul nu se vedea nicăiri.... In numărul de miniți cititorii vor găsi continuarea acestui marş periculos, descris aici de sobru, dar tot o dată edit de suggestiv de ex-generalul bur. Azi la Senat, sunt la ordinea zilei interpelarea d-lui gen. Lahovary asupra scandalurilor de la Tecuci şi a d-luî jir. Munteau şt asapra ingeritţelor prefectului de Fălciu în alegerile comunale Eri la orele 10 dimineaţa s’a slujit un parastas în biserica Brezoianu, pentru odihna sufletului lui V. A. Urechiă, cu ocazia împlinire! unui an de la moartea ilustrului român. Parastasul a fost slujit de părintele Avramescu, parohul bisericei, în prezenţa membrilor familiei decedatului şi a publicului venit să asculte serviciul divin de Duminică. D. Vasile Lascar, ministru de interne, a dat autorizaţiile cuvenite d-lor O. I. Nicolaescu, secretar general şi C. Dimitriu, şeful comptabilităţeî ministerului de interne, de a semna hîrtiile cari cad în atribuţiile d-lor. Societatea studenţilor in medicină a ţinut cn obişnuita şedinţă de Duminică. A prezidat d. N. Buşilă, doctorand. Studentul Ioan Banu, din serviciul d-luî profesor dr. Toma Ionescu, a făcut o comunicare despre tumoarea retro-bulbară intraorbitara. Studentul Nistor, din serviciul d-lui dr. Racoviceanu-Pitești, a prezentat o sarcină intra-uterină cu cancer uterin, caz foarte rar, în serviciile medicale. După aceea studentul Jianu a fost ales secretar de şedinţe. Remarcăm cu deosebită plăcere că societatea studenţilor în medicină face necontenite progrese. In ultimul timp s-au înscris 50 noui membri în această societate. Societatea «Gutenberg» a lucrătorilor tipografi a ţinut erî dimineaţă şedinţă în sala de jos a Eforiei. S’a discutat asupra modului de constituire a breslei tipografilor şi s’au rezolvit mai multe chestiuni, privitoare la bunul mers al societate!. D. Ioan C. Puppa, licenţiat în drept şi secretarul societăţei de cultură macedo-romină, va ţine in primele zile sie tunel Decembrie a. c. o conferinţă la sediul societăţei, vorbind despre o nouă direcţie in chestia macedoneană. In şedinţa de la 23 Noembrie a comitetului central al Ligei culturale s’a primit îmbucurătoarea ştire că secţiunea Berlin s’a reorganizat pe dintregul. S’au înscris 42 de membri, doamne, domnişoare, domni. Comitetul secţiune! Berlin s’a constituit precum urmează : D. Ştefan Orăşanu preşadinte, d. C. Buşilă vice-preşedinte, d. Septian Mureşeanu secretar, d. M. Sterescu casier şi d. Iuliu Nemeş censor; membrii în comitet au fost aleşi d-nii Alex. Maxim şi Adrian Cristea. Intr’o şedinţă solemnă, care a urmat după constituirea secţiunei şi alegerea comitetului, s’au ţinut calde cuvîntări in cari membrii secţiune! Berlin au fost îndemnaţi să se facă apostolii marei idei urmărită de întreaga Ligă: unitatea culturală a tuturor romînilor. D-nii C. R. Manolescu, preşedinte la Curtea de apel din Bucureşti, I. E. Dobrescu, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, şi I. Bogdan, profesor la facultatea de litere din Bucureşti, membri în comisiunea din Bucureşti pentru judecarea institutorilor şi învăţătorilor, şi d-nii I. Vrinceanu, preşedinte la Curtea de apel din Iaşi, D. Porfiriu, consilier la Curtea de apel din Iaşi, şi C. Climescu, profesor la facultatea de ştiinţe din Iaşi, membri în comisiunea din Iaşi pentru judecarea institutorilor şi învăţătorilor, au fost numiţi pentru un nou termen de 6 anî membri in aceleaşi comisiunî. Patronii tipografi s’au întrunit aseară la d. Emil Socec şi au decis să trimeată o adresă autorităţilor prin care să ceară a fi invitaţi să participe la toate licitaţiile ce se vor ţine pentru furnizarea imprimatelor necesare. In ziua de 1 Decembrie se vor oficia parastase in toate comunele din Moldova întru amintirea soldaţilor morţi în războiul de la 1877 pe drapiile Bulgariei, aceasta in urma unui ordin circular dat de mitropolitul Moldovei către protoiereiî de judeţe din coprinsul epariiiei sale. In cătunele Boaia şi Minzăteştî din judeţul Iaşi s’a ivit printre elevii şcoalelor epidemia de scarlatina. Alegerile comunale din Şipotele, unde s’au intimplat scandalurile despre cari corespondentul nostru din Iaşi ne-a telegrafiat la timp, au fost aminate pentru ziua de 5 Decembrie. In judeţul Iaşi se vor organiza în curind mai multe vinători pentru stopirea lupilor şi vulpelor. In afacerea răscoalei din comuna Şipotele-Iaşi au fost citaţi pentru Simbotă încă şapte martori. D. general Iarca, comandantul corpului IV de armată, a inspectat Sinobâtă reg. 13 Ştefan cel Mare din Iaşi. Importul şi exportul Bulgariei de la 1 Ianuarie pină la 30 Octombrie 1902 arată următoarele rezultate : Import 15.900.000 tone, in perioada corespunzătoare a anului trecut a fost 15.800.000 tone. Exportul a fost de 56.500.000 tone contra 56.000.000 tone din epoca corespunzătoare a anului trecut. Întrunirea ce urma s’o ţie erî proprietarii din Capitală, in sala băilor Eforiei, s’a aminat pentru o dată nehotărită. Bucureştenii au avut era o zi frumoasă. Ca in plăcutele zile de vară, un numeros public a eşit la plimbare pe calea Victoriei. Mulţi au făcut curse cu săniile de casă şi de piaţă la şosea şi pe calea Victoriei. Mulţi însă n’au găsit sănii şi s-au mulţumit să rîvnească la plăcerea celor cari au putut găsi asemenea mijloace de locomoţiune. Peste 500 de sănii au fost orî pe piaţă. S’au plătit pînă la 10 lei ora şi s’ar fi plătit şi cu mai mult, dacă s’ar fi găsit sănii. Preumblarea cu sania e una din numeroasele slăbiciuni ale bucureştenilor. D. general Arîon, comandantul corpului II de armată, va inspecta azi reg. 21 infanterie, de sub comanda d-lui colonel Gheorghiu. D. I. Chica, prefect de Vlaşco, a obţinut un congediu de 40 zile. * D-sa, va petrece 10 zile la Paris, iar restul congediului la Beaulieu, în Frranţa. Aseară s-a reprezentat la Teatrul Naţional tragedia Iranlor. A asistat un public prea puţin numeros. “ Din lojile de rangul I numai două erau ocupate. In staturi au fost maximum 100 persoane. Tinerii Lupaşcu Nerone şi Racoviceanu C. Ion au fost admişi la clasa I a gimnaziului de fii de militari Craiova, iar Capsa M. Constantin în clasa II a aceluiaşi gimnaziu, pe ziua de 22 Noembrie 1902. D. general Cuculeţeanu, şeful marelui stat-major, va inspecta în cursul lunei Decembrie şcoala superioară de război. Principele Ferdinand şi principesa Maria au făcut era o preumblare de mai multe ore, cu sania, prin oraş şi la şosea. Sania era trasă de patru cai. Miine, d. general Carcaleţeanu va inspecta reg. 1 de geniu, de sub comanda d-luî colonel C. N. Hirjeu. Din cauza viscolului care a rotrocnit multe linii, trenurile, pînă la anunciul contrar, nu vor circula pe următoarele linii: Bucureşti-Constanţa, Costeşti-T.Măgurele-Buzeu-Brăila prin Făureî, Tecuci-Birlad-Ciulniţa-Slobozia şi Ciulniţa- Feteşti. Trenurile cari au circulat au sosit toate cu întirziere. Astfel trenul de Verciorova, care urma să sosească in Capitală la orele 6 dimineaţa, a sosit la orele 11. La Giurgiu viscolul continuă şi e posibil ca azi circulaţia să fie din nou întreruptă între Giurgiu şi Bucureşti. Ministerul instrucţiunei publice a luat dispoziţia ca, incepind cu anul viitor, toţi autorii de cărţi didactice pentru cursul secundar, să tipărească pe hîrtia şi cu litera indicată de minister, cărţile vor, de asemenea să pue anumite preţuri la acele cărţi. Această dispoziţie e menită să dea naştere la mari neînţelegeri intre minister şi autori, deoarece mulţi dintre acei autori au tipărit cărţi pentru 3 şi 4 ani şcolari, iar nu numai pentru un an. Cunoscuta firmă Alfred Löwenbach & Co., calea Victoriei No. 146, a redus cu începere de astăzi preţurile loco depozit şi vinde: Cocs de uzină cu lei 52, antracită cu leî 61. Briquette speciale pentru sobe de porţelan şi pentru bucurie cu leî 45, pro 1000 l.gr. Cu un adaos delei3, la tona compleetă, se va îngriji căratul acasă în saci și se va garanta greutatea. Forman. Ile mediu excelent contra guturaiului. Nicî odată nu a îngheţat în Rominiaun modătîtj de subit şi nici odată nu au fost cuprinse de ghia’ţă atitea şlepuri pe drum şi vapoare în Brăila ca ţjş astă-dată. In Brăila au fstjt Surprinse circa 23 gGăre, îh parte încărcate cu cereale, care dacă ar urma sâ adeste dezgheţul Dunărei pentru a putea eşi din port, ar cauza exportatorilor şi armatorilor pagube colosale. De aceia armatorii englezi ai vapoarelor cuprinse de ghiaţă, tratează acum telegrafic aducerea unui brise-gluce, din Rusia, care ar costa un sfert de milion lei—pentru tăerea gheţsî şi deschiderea Dunărei de la Brăila pină la Salina Această operaţiune ar dura două sau cel mult trei zile şi vapoarele in acest caz vor putea intra în Sulina şi eventul adesta sosirea mărfurilor disponibile din Brăila. Pentru şlepurile cu cereale cuprinse de gheaţă pe distanţa T.Severin şi Brăila nu există pentru moment nici o salvare pină la desgheţul Dunărei; numai la Giurgiu au fost surprinse peste 80 şlepuri cu cereale, venind din susul Dunărei. Negreşit, pagubele din urma acestui dezastru sint considerabile, ele insă nu întrec in cel mai rău caz peste două pînă la trei milioane leî — iar nu 30 milioane cum din eroare ne-a comunicat corespondentul nostru din Brăila. Pagubele acestea se resfrîng in parte asupra exportatorilor de cereale in indeplinirea angajamentelor lor de iarnă, pentru care in străinătate nu există caz de forță majoră, dacă in contractul respectiv nu este prevăzută clauza de îngheţ, care contracte cu această condiţie sint foarte puţine. Exportatorii vor mai avea pagube cu vapoarele angajate care sint in legătură cu cheltueli enorme. Pagubele propriu zise se resfrîng şi asupra armatorilor de vapoare. Cele mai mari pagube vor avea de sigur societăţile de asigurare, căci toate şlepurile sunt asigurate, şi desigur că ele vor fi suferit stricăciuni prin sloiurile de ghiaţă, plus pagubele de cereale prin avarie şi alte multe pretenţiuni de pagube ce au suferit mărfurile incărcate în şlepuri mai cu seamă porumburile mixte şi noui cari se vor strica în şlepuri, pină la desgheţul Dunărei. Pr. Dezastrul de pe Dunăre De la începutul campaniei cerealelor din anul curent, toate afacerile exportatorilor au mers fără de succes. Cînd împreună cu exportatorii, comercianţii de cereale cumpărau rapiţa — imediat la stringerea recoltei, — cu lei 90—95 chila la gări, in speranţa urcăreî preţurilor, acest articol a scăzut intr’un scurt interval la 75—70 leî chila, alegindu-se astfel cu toţii cu pagube in preţuri şi cu mărfuri scumpe pe care cu greii le-au putut desface în străinătate. Au urmat după aceea angajamentele cu griii, cari sub auspiciile cele mai favorabile unei bogae recolte, exportatorii atit cei mari cît şi cei mici au vindut cantităţi colosale in străinătate in speranţa scădere! preţurilor în ţară, ceea ce iarăşi nu s’a realizat, căci preţurile bunicele de la începutul recoltei nu numai că s’au menţinut, dar cu cit înainta recolta, cu atit cererile deveneau mai numeroase si ofertele de vinzare mai reduse, astfel că cietăţei, la un moment dat, cînd exportatorii şi-au dat seamă de colosala cantitate de griu exportată pină la finele lunei Septembrie şi de stoiul disponibil rămas încă in ţară, au dat un asalt in parte mărfurilor disponibile acordind preţuri şi maî urcate numai pentru a îndeplini angajamentele lor cu exactitate ca in tot-d'a una şi la termen. — Aceasta s’a făcut desigur de către casele mari, pe cînd o parte din casele mici, nefiind în stare de a suporta pagubele însemnate, nu şi-au putut excuta angajamentele lor faţă de streinătate, ceea ce a adus căderea lor, înregistrată de noi la timp. Angajamentele de orz şi ovăz încă nu au reuşit pe deplin, iar în meat şi fasole exportatorii au perdut sume însemnate deoarece ei au vindut cantităţi maî mari în străinătate, decît toate cantităţile produse in ţară. Cu un cuvint aproape nici unul din angajamentele lor nu Ie-a reuşit; cînd ei au mers a la Imusse a venit baisse, şi cind au speculat a la baisse a venit hausse, ceea ce de altmintrelea se intîmplă şi in alţi ani in această bogată branşă, totuşi de mult timp speculaţiunile greşite nu s’au întrunit ca de astadată. Mijloacele de transport au mai fost in campania actuală din cele mai grele; la început lipsa de vagoane, în urmă lipsa de şlepuri, scăderea apelor Dunărei, care a urcat navlurile şlepurilor in urma lipsa de vapoare, si navluri!-! acestora mai scumpe decit socotite, in fine in urmă vapoare suficiente, dar lipsă de marfă, ceea ce a adus alte pagube cu zilele de stalie şi cîte multe alta neajunsuri au indurat exportatorii. A fost o adevărată campanie plină de surprize şi desigur nu putea să lipsească la închiderea ei şi ultima surpriză: îngheţul Dunărei pe neaşteptate. Pe lingă telegrama corespondentului nostru din Brăila, cu privire la dezastrul prin îngheţul Dunărei, iată ce am mai putut afla pină aseară la ora 6. Pe distanţa dintre Brăila, Sulina şi Turnu Severin-Brăila, ultimele şlepuri cu cereale — se evaluiază la 300— erau in călătorie parte pentru Brăila, unde aşteptau vapoarele încărcarea lor, şi parte pentru Sulina, unde urmau să fie depozitate spre iernare. Cu toate că în cursul săptămânei, sloiuri de ghiaţă s’au arătat venind din susui Dunărei, totuşi exportatorii işî făceau in linişte ultimele încărcări de vapoare în Brăila şi ultimele pregătiri de închiderea navigaţiunei. Vineri dimineaţa animaţia in portul Brăila a fost foarte mare cu atit mai mult că se aşteptase sosirea unui număr însemnat de şlepuri. In cursul zilei pînă la amiază cădea o ploaie măruntă. Pe la orele 2 p. m. a început un viscol cumplit. Tot in noaptea de Vineri s’a lăsat ut ogar teribil şi viscolul sufla cu furie, la miezu! nopteî au început să curgă pe Dunăre sloiuri mari de ghiață, iar spre tină Duaiaa a fost înghețații. Războiu vamal? Am reprodus era articolul din Morgen Zeitung, prin care se confirmă vestea, că Austro-Ungaria va denunţa convenţiile sale comerciale cu Romînia, Italia şi Serbia, în cursul lunei Decembrie, aceasta ca o consecinţă a denunţărei convenţiei comerciale cu Germania. Wiener Extrablatt comentînd această ştire, „care vine din cele mai autorizate cercuri austro-ungare“ spune, că dacă e imposibil — după cum se susţine—de a se încheia o nouă convenţie comercială cu Germania pe baza noului tarif vamal german, „atunci ne-am afla la începutul unei ere fără tratate, care chiar în cea mai frumoasă formă a ei va semăna cu un războit vamal din cele mai ruinătoare“. de întrunirea acţionarilor la tramway . Simbătă la ora 3 p. m. a avut Ioc in sala berăriei „Zece Mai“ din str. Carol o întrunire a acelor detentori de acţiuni ale societăţei tramvvayelor Unite, cari au dat in judecată societatea. La întrunire au participat foarte mulţi detectori de adiani. S’a comunicat rezultatul întrevedere! delegaţiunei cu d. Vasile Luscar, membru in consiliul de administraţie al saS’a anunţat că societatea oferă 75 iei de acţiune acelor detentori de acţiuni C3rî au acţionat societatea în judecată, cari au semnat eî înşişi acţiunile şi cari sunt in regulă cu acţiunile, adică au plătit şi taxa de un leu de bucată. D-l inginer Flachs declară că nu voeşte să aştepte propunerea societăţei tramvayului şi că va continua procesele cu orîce preţ, pînă nu li se va restitui întreaga valoare a acţiunilor. La urmă unii dintre acţionari au semnat declaraţiunea prin care acceptă popucerea tramvaiului. Gel-i’alţî, majoritatea, s’au asociat la părerea domnului Flachs şi vor continua procesul cu societatea. Rep. Ifimormîntarea lu! Ion Raţiu După cum se ştie, erî Duminică a avut [Ioc la Sibiu înmormîntarea marelui patriot dr. Ion Raţifi. Iată amănuntele nou telegrafice ce le primim din Sibiu asupra morţei regretatului bărbat: Precum am spus d-rul Raţiu"a avut durerea de a perde Mercurea trecută pe ginerele sau inginerul Honoriu Tilea. Joi după amiază d-rul Raţiu primi vizita mitropolitului grecoortodox din Sibiu, care-l exprimă condoleanţele sale de perderea ce suferise. După plecarea prelatului d-rul simţindu-se indispus se culcă şi adormi. Era somnul din urmă... Moartea i-a provenit dintr’o apoplexie cardiacă. A doua zi corpul d-rului Raţiu a fost îmbălsămat. Moartea marelui patriot a fost o lovitură neaşteptată şi a produs o imensă consternaţie în populaţiunea romina de peşte şi de dincoace de Carpaţi. De pretutindeni au sosit delegaţi pentru a lua parte la înmormîntare. Printre cei sosiţi notăm pe d-nii Gheorghe Popp, Baseşti, vice-preşedinte al comitetului naţional român din Transilvania, şi pe membrii comitetuluipd. Florescu secretarul Ligei culturale din Bucureşti, delegaţiuni din diferite oraşe din Transilvania, Timişoara, Bucovina şi din ţară. De asemenea depeşe de condoleanţe au fost trimise din toate ţările române. înmormîntarea rămăşiţelor regretatului luptător al cauzei române a avut loc era la orele 1 p. m. la Sibiu. Serviciul divin a fost celebrat de mitropolitul greco-caatolic, Mihály din Blaj. D. dr. Augustin Bunea a pronunţat un emoţionant discurs funebru, în care a arătat perderea neînchis ; da pare 00 care o şuferă cauza Ad véru »A# A 4A<+.>.fcil f HI - |-I,r> -----m m ILUSTRATA . »0,47 oare a apărut Simbătă 23 Noembrie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni sptetidide şi următorul sumar: Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Explicarea Gravarelor. Scenă teribilă, nuvelă de Roma. Plusul meu, versuri de O. Albu- Vasluiu. Un ac în inimă. Respiratul greu în somn. Admirabile toalete, de o eleganţă rară. Toalete de vizite, pentru casă, de plimbare. Mantale. Pălării şic.Noutăţi pariziene. Abonament pe 6 luni Lei 6 a „ 1 an „ 10 Preţul 20 bani românească de peste munţi, prin peirea lui Ion Raţiu. La înmormîntare a asistat un public foarte numeros, şi maî multe delegaţiuni. Corpul lui Ion Raţiu a fost aşezat in cimitirul greco-catolic între mormintele lui Bariţiu, baronului Ursu şi Papiu Ilarian, iluştrii apărători ai romînizmului. * In Capitală, după cum am anunţat, era dimineaţă s a servit un requiem la biserica Albă, de către preoţii bisericeî, pentru odihna sufletului lui Ion Raţiu şi cu ocazia înmormîntărei sale. Din partea Lige! culturale au asistat d-nii: Petre Grădişteanu, dr. Gheorghe Popovici şi general Balaban. La Sibiu, la înmormîntare, s’a dus din partea Ligei, după cum am spus, d. Al. Florescu, care a depus o coroană pe cosciugiul ilustrului luptător român. In afară de telegramele pe cari le-am publicat, s’au mai expediat d-nei Raţiu şi următoarele : Doamnei Emilia Raţiu, , Sibiut „In numele membrilor Ligei din Bîr* Iad vă exprimăm durerea neţărmurită pentru pierderea marelui patriot român, dr. I. Raţiui. (ss) senator Stroe Belloescu * Doamnei Emilia Raţiu, Sibiu. „Membrii societăţei studenţilor facultăţei de ştiinţe, adine mişcaţi de perdirea ca suferă întreg neamul romînesc prin moartea iubitului dv. soţ, iau parte la durerea ce v’a lovit“, preşedintele societăţei, (ss) N. Balabaţi * D, preşedinte al Ligei culturale, P. Grădişteanu, a primit următoarele telegrame cu ocaziunea morţei neuitatului Raţiu. Una din Ploeşti de la d. I. Romanescu: „Unesc şi lacrămile mele ferbinţi cu ale întregului neam romînesc pentru pierderea ireparabilă a lui Ioan Raţifi“. I. I. Romanescu Alta din Craiova, de la preşedintele secţiuni Craiova a Ligei: „Secţiunea Craiova ia parte la durerea ce încearcă întregul neam romînesc pentru pierderea marelui luptător şi vă roagă a fi interpretul ei“, preşedinte, P. Chiţu, secretar, I. Cheţianu * I. Societatea istorică a studenţilor în litere a expediat următoarea telegramă de condoleanţă familiei d-rului Ioan Raţiu: „In adînea durere ce a coprins neamul românesc prin moartea nemuritorului vostru soţ, rugăm primiţi expresiunea condoleanţelor noastre şi asigurarea că în inimile tinerime universitare vie va fi memoria marelui luptător şi martir al cauzei naţionale române“. De la societatea istorică a studenţilor în litere Duminică, 24 c., in sala cea mare a universitsîtei, a început seria conferinţelor, cu o deosebită solemnitate. La această şedinţă, pe lingă un mare număr de studente şi studenţi au asistat d-nii: N. Chintescu, membru al Academieî, general Brâtianu, profesor Mario Dumitrescu, Iiie Bărbulescu, architectul Gabrielescu, etc., precum şi delegaţii diferitelor societăţi studenţeşti. D. profesor Gr. Tocilescu, preşedintele de onoare, deschizind şedinţa, işi exprimă mulţumirile sale către membrii societăţei pentru Zelul ce depun la studiul istoriei, spunind intre altele: Pe fiecare zi noui comori istorice se descoperă, pătrundeţi-le, lucraţi cu rivnă şi nu uitaţi că aveţi o moştenire preţioasă, o moştenire sfiată, aceea a trecutului neamului nostru. D. Petrescu-Dîmboviţa, preşedintele activ arată mersul societăţei, amintind participarea eî la diferitele solemnităţi naţionale, iniţiativa ridicăreî unui mausoleu la mtirea Dealului, escursiunea de la Sarmisagetuza, precum şi diferitele conferinţe ţinute de membrii societăţei. D. V. Pirvan îşi dezvoltă conferinţa sa despre Papii, Ilarian, iar d. Alexandru Bărcăcilă vorbeşte despre excursiunea de la Sarmisagetuza. D. profesor Tocilescu linind seamă de dorinţa membrilor societăţei, anunţă că excursiunea la Roma se va face sigur în luna lui Aprilie. Teatru-Petreceri-Concerte — Societatea corală romînă „Carmen“ pentru cultvarea şi răspîndirea muzicei în popor, de la Ateneul Român. Luni 25 Noembrie 1900 la orele 9 seara precis I-ul concert din ariul al doilea al existenţei sale. Iau parte d-nele, d-şoarele şi d-nii membrii ai societăţei sub direcţiunea domnului D. C. Kiriac cu concursul domnilor D. Dimitriu, A. Moldrich, Remus Vianu şi Piovan. Iată programul: I. Muzică religioasă: a) Preludiu, fugă şi variaţii pentru armonia şi pisa de César Franck. D-nii D. Dimitriu şi Remus Vianu. b) Noul cor mixt de F. 4. Gevavrt, o) Qui teliig secat. A . A ik