Adevěrul, noiembrie 1902 (Anul 15, nr. 4763-4792)

1902-11-26 / nr. 4788

Marti 26 Noembrie 10022 Pentru a evita discuţiile intermina­bile membrii majorităţei au început cî unguri a cere retrimiterea la comisiune şi apoi imediat propunerea e respinsă! Dar socialiştii şi-au reluat revanşa, căcî cîtî­ va dintr’inşiî sint referenţi. Aşa de pildă referentul pentru car e an socialist şi el îşi propune a ţine o disertaţie cit mai lungă asupra acestui animal cobit, avind de gînd să-şi în­ceapă cuvântarea sa de la calul Troei... Ext. MPRESIUNI şi PALAVRE Portret malt, brun, şi elegant cu mustaţa în sus ca o sfidare, ti vezi în fie­care zi şi la fie­care oră pe Calea Victoriei, apâsîndu-se pa bastonul de sbanos, simulînd o durere în piciorul stîng. Aceasta îi dă prilej să se oprească din cînd în cînd să-şî muşte buza de jos şi cu un aer de convalescent să-şî plece na­sul la nelipsita floare de la butonieră. De­şi are cunoştinţe multe printre băr­baţi, umbla vecinic singur. N'are nici o slujbă, toată lumea ştie că nu dispune de nici un venit, totuşi pen­tru nim­eni nu e o enigmă felul laistorios care-l face să ducă o viaţă de mic na­bab. Vorbeşte cu r, are cîte­va glume „ale lui“ şi de­şi a primit în vre-o două rîn­­durî cârţî de vizită de la corecţional, sînt familii onorabila cari îl invită la masă, valsează în serate cu fete de ministru şi ca un consimţimînt tacit şi odios de jos­nic tot de odaia nimenea n’a Îndrăznit să-î spue o vorbuliţă ce Par putea indis­pune. Semne particularei Ijî ia în toate zilele la Capşa paharul lui de Porto blanc şi dă un franc bacşiş chelnerului. Rodica Românii în Bucovina — Sate statistice — E interesant să ne aruncăm o privire asupra datelor culese din ultimul re­­censămint din Bucovina. Dintre nouile districte politice, cîte există in Bucovina, s’au găsit numai patru cu populaţie în majoritate abso­lută romina, anume: al Rădăuţului cu 47819 rom. (între 81602 sufl.), Câmpu­lungului cu 28205 rom. (între 53853 sufl.), Gurahumorului cu 38427 rrom. (intre 75492 sufl.) și Sucevei cu 37252 rom. (între 61940 sufl.) — toate patru situate în sudul si partea sudvestică a Bucovinei. Ele ocupă la un loc un teritorii­ de 4763.50 km., aproape jumătate sau mai precis 45.65 la sută din totalul arealu­lui Bucovinei.* Districtele cu populaţie in majoritate absolută ruteană s’au găsit trei: al Coţmanuluî cu 83389 ruteni (intre 94524 sufl.), al Vijniţei cu 53570 rut. (intre 71553 sufl.) şi al Cernăuţului cu 58378 rut. faţă de 23184 romîni (intre 98282 sufl.), toate trei în nordul şi nord-vestul Bucovinei, ocupînd la un loc un teritoriu­ de 3430.96 km., ceva mai puţin de­cit a treia parte din su­prafaţa Bucovinei, anume 31.85 la sută din ea.­­ Dintre cele două districte rămase sunt: distr. Storojineţuluî cu majoritate rela­tivă ronom­ă, avind 28020 romîni faţă de 24308 rut. (intre 79992 suflete) pe o întindere de 1174.85 km. sau de 11.25 la sută din suprafaţa Bucovinei; distr. Siretului cu majoritate relativă ruteană, avind 26155 rut. faţă de 16171 romini (între 60499 sufl.) pe o întindere de 341.93 km. sau 3.27 la sută din arealul Bucovinei. In fine ar fi de pomenit capitala Cer­năuţi (57.65 km.) cu majoritate abso­lută germană şi minorităţi însemnate de romîni (14.29 la sută) ruteni (19.81 la sută) şi poloni (13.08 la sută). Cit priveşte proporţiunea între naţio­nalităţi în diferitele regiuni, ea aproape pretutindeni s’a schimbat în defavorul rominior. Numai în trei dintre cele şeapte-spre-zece ocoluri aie preturelor procentul românilor s’a sporit in pro­porţie faţă de cele-l’alte naţionalităţi, anume in preţ: Cernăuţi de la 29.09 la sută in anul 1890 la 30.98 la sută in anul 4900 (rutenii au­ scăzut de la 60.23 la sută la 59.46 la sută), Sadagura de la 16.46 la sută la 17.92 la sută (rutenii au scăzut de la 60.35 la sută la 59.35 la sută) şi Gurahumorului de la 65.09 la sută la 66.43 la sută. In toate cele­l­alte ocoluri ale pretu­relor proporţiunea procentului români­lor a dat înapoi (vezi tabela raportului după limba folosită) în cel mai simţitor mod în ocolurile preturelor: Storojineţ cu 9.70 la sută, Stăneşti cu 6.60 la sută, Cimpulung cu 5.87 la sută şi V.­­Dorneî cu 2.27 la sută, încolo cit maî puţin şi anume: Solea cu 1.30 la sută, Rădăuî cu 1.02 la sută, Seletin cu 0.53 la sută, Siret cu 0.34 la sută şi Suceava cu 0.59 la sută.* Caracteristic este, că aproape pretu­tindeni unde romînii s’au găsit în pro­porţie descrescuţi se arată crescută pro­porţia rutenilor, aşa în ocolul preture­­tor:Solca, Cimpulung, Rădăuţ, Siret, Staneşti (rut. plus cu 8.21 la sută), Sto­­rojineţ (rut. plus cu 4.72 la sută) şi Suceava. Şi în capitala Cernăuţi procentul ro­mânilor se arată descrescut cu 0.09 la sută, pa cînd germanii au progresat cu 1.07 la sută, iar rutenii cu 0.25 la sută. Din aceasta se vede, că la sporul populaţiei capitalei prin migrare, con­statat cu 8344 suflete, au participat cu preferinţă germanii şi rutenii, verosimil prin imigrare din ţară şi din alte pro­vincii, mai ales Caliţia, de unde se scurg şi azi încă neîncetat rutenii, venind ca muncitori pe la fabrici şi evreii comer­cianţi, trecind la noi de germani. * Prin imigrare a ciştigat populaţie unicul district rural al cîrapulungului —2337 sufl­ete—pe cînd toate cele­l­alte distric­te, prin emigrări, au perdut din sporul natural al populaţiei. Şi tocmai în acest district romînii au descrescut mai mult în proporţia procentelor. De aici se vede că sporul pe calea migraţiunii consta­tat e unic în favorul altor naţionalităţi şi anume : al germanilor­­cari au ciş­tigat în ocolul preţ. Cimp. 3,60 la sută, în ocolul pr­eţ. Vatra-Dornei 1,11 la sută, rutenilor (cari au ciştigat în ocolul preţ. Cimp. 0.85) etc. Sporul a­sta va fi în parte vremel­nic, provocat fiind mai ales prin mun­citorii străini, aduşi pentru construirea liniei ferate şi tunelului Mestecănişului. Totuşi, se pare, că distr. Câmpulungu­lui va exercita şi în viitor mare atrac­ţie,­ prin­­stabilitimentele halasate şi in­ dustriale pornite spre avint, înrîurind aceasta și în viitor la scăderea propor­­țiunei în defavorul rom­înilor. ’ MEMENTO —­ Luni 25 Noembrie —■ Teatrul Naţional. — Opereta Păpuşa, de Ordoneau, muzica de Audran. Café Boulevard. — In fie­care seară orchestră sub conducerea d-lor I. Blam şi Hugo Schwartz. Intrarea liberă !F­otoplasticul Imperial. — Cu înce­pere de la 26 Octomb­ie Fotoplastiul imperii! s-a mutat în Calea Victoriei, sub Hotel Continental, vis-a-vis de Tea­trul Naţional. Actualmente fotoplasticul a expus pu­blica­nn festivităţile din Petersburg cu o­­ciziunea recentelor vizite ale împăratu­lui Germaniei şi preşedintelui republicei franceze. Cărţi şi reviste Revista ilustrată enciclopedică „Ga­zeta Săteanului“, No. 20 (403—20^3 Noembrie 1902). Anul al XIX-lea, are ur­mătorul sumar : Reforma în­văţămintuluî primar, *** Arta de Sofia Nădejde. In chestia îngră­şămintelor chimice şi a gunoiului (ur­mare) de dr. Lux. Morăritul în ţara ro­­mînească (urmare) de C. M. Rădulescu. Ingrăşarea porcilor în Ungaria. * Rîia ia găini de N. Situaţiunea semănăturilor de C. Vae Victis. Vai de învinşi, teatru (ur­mare) de Sofia Nădejde. Miscellanea: U­­leia de porumb.—Cum deprindem porum­beii să ţină la porumbărie. — O flacără care arde de veacuri. — Tic-Tac.— Indu­stria chimică în Germania. — Trusturile în Statele-Unite.—Cea maî fină cumpănă din lume de Compil. Ilustraţiuni: Sec­ţiunea romînă a geniului civil la Expozi­­ţiunea de la Paris din 1900. — Porc de rasă de Polonia.— Porc de rasă de Mon­golia. Militare D. Sturdza şi armata.­Nu i-a a­ju­ns acelui om mic la suflet ca şi la statură, înjositoarele acte de vendica­­tivitate ce a comis prin mutarea de la spitalul militar central, a renumiţilor şi neîntrecuţilor medici militari de ge­­neraliDemostene, profesor universitar, su­blim şi excelent chirurg, şi d. colonel Grigore Petrescu, unicul nostru oculist de valoare din ţară ; dar fiind­că lumea militară nu s’a revoltat, contra nelegiu­itului ministru de război, a comis acum alte acte de aceeaşi înjositoare natură. Prin mutările făcute în urma cavale­riei pe ziua de 1 Noembrie a. c. se ob­servă că numai între comandanţii de regimente s’au făcut mişcări importante. Aceste mutări sunt: După cerere: Locot. colonel Sam­ogiu Lascăr, comandantul regim. 5 roşiori Craiova, se mută ca comandant al regim. 3 călăraşi Bucureşti. Locot-colonel Săucescu N, comand. re­gim. 11 călăraşi Brăila, se mută ca co­mand. al regim. 5 roşiori,Craiova. Locol-colonel Breţeanu Nicolae, co­mand. regim. 5 călăraşi Călăraşi, se mută ca comand. al regim 11 călăraşi Brăila. In interesul serviciului: Colonelul Zlă­­teanu Petre, comand. regim 3 călăraşi Bucureşti se mută ca comand, al regim. 6 roşiori Tecuciu. Col. Vi­tzu Ion comand, regim. 6 roşiori Tecuciu, se mută ca comand, al regim. 5 călăraşi Călăraşi. Aite mutări in cavalerie nu s’au făcut da­cii: un locot. Propşoreanu şi un sub­­locot. Homoriceanu, alt­ ceva nimic. Ce a provocat această mutare nu e alt­ceva de­cit următoarele 2 chestiuni: 1) Familia d-lui Davidescu liberal, din Craiova a pretins d-luî Sturdza să-i a­­ducă înainte de alegeri ca comand, al regim. 5 roșiori Craiova pe ginerele sau locul-colonel Săucescu, comand, regim. 11 călăraşi Brăila. Contrariu, atit d. Davidescu, socrul d-luî locat-colonel Săucescu, cit şi în­treaga familie a sa­­care dispune de foarte multe voturi, au dat parola lor de cinste că dau voturile conservato­rilor. Lucrul era să sa încurce şi cît p’aci era să înregistrăm dizidenta familiei d-lui Davidescu din Craiova, căci d. locot-colonel Sam­ogiu Lascăr comand, regim. 5 roșiori Craiova (cel maî bun amic al d-luî colonel Căpitanovicî, di­rectorul personalului tuturor armelor din ministerul de războiu) nu voia sub nici un cuvint să plece din Craiova, de­cit numai imitîndu-l comandant de re­giment in București. Dar punctul al doilea, care lămu­rește această mutare stranie, îl voi­ des­volta în articolul viitor. Gine­va Memoriile generalului Dewet Cam a trecut trupa lui De Wet periculoşii munţi Mangalieni Nu suirăm de-a dreptul în sus spre munţi, fără a avea nici o cărare con­ducătoare. Cred, că n’am fost văzuţi de englezi, cari, după cum se ştie, canto­nau nu departe de noi. Trecurăm din­­tr’unuii printro bucată de pădure, care pentru noi era — ca să întrebuinţez o comparaţie biblică—ca o coloană de fum, ce ne ocrotea de ochiul vrăjmaşului. Ajunserăm la o prăpastie, un fel de despicătură, care se scobora din înăl­ţimea muntelui, şi aruneîndu-ne un lă­­untru, puturăm să ne căţârăm pină la jumătatea muntelui nevăzuţi de englezi. Acum trebuia să ne îndreptăm spre sud, să eşim din prăpastie, şi să urmăm a sui muntele sub ochii duşmanului. Drumul era atit de ripos, şi de re­pede, in­cit fu imposibil să mai călărim. Burgherii se dădură jos de pe cai şi în­cepură să urască animalele de hăţuri* Atit oamenii cît şi animalele abia *pu­teail să se ţie pe picioare. Foarte des se întîmpla ca vre-un burgher si cu calul său să lunece îndărăt citî­va metri. Din ce în ce drumul devenea mai oste­nitor. Ajunserăm in fine la o mare placă de granit, care era atit de lunecoasă ca ghiaţa. Oamenii şi caii cadeau şi mai des ca pînâ acum. — Dacă inamicul îşi îndreaptă acum asupra noastră tunurile, ne-a dat gata! —auzii zieind pe un burgher. Liniştit pe soldaţii mei, zicindu-Ie, că englezii—cel puţin cei din coloanele, cari ne urmăresc—n’au tunuri, cari să bată pină la noi. Ajunserăm in fine în virful muntelui, pe jumătate morţi de oboseală. Am ur­cat mulţi munţi, stincile prăpăstioase ale Majubei, cei de la Nicholson Nek, dar nici o dată n’am fost atit de oste­nit ca de astă dată. Totuşi in fundul inimei mele găsii oareşî­care satisfacţie, şi toate ostenelile la care furăm supuşi ni se răsplătiră prin splendida panoc­­ranaji, ce se întindea aspre sud de noi. Curţi şi tribunale Despre proprietate Secţia I a Curtei de casaţie, prin de­cizia No. 233/963* a stabilit­ următoarea importantă jurisprudent: Dreptul de a se bucura si a dispune de un lucru in mod exclusiv si absolut, recunoscut proprietarului acelui lucru prin art. 480 din codul civil, nu are alte margini de cît acelea impuse de lege, de unde rezultă că masurile luate de administratune, cînd prin ele sa a­­duce o resticțiune la acest drept, nu pot face parte din puterea discreţionară sau facultativă a acestor autorităţi, căci­­atunci dreptul de proprietate n’ar avea de limită legea, ci bunul plac al autori­tăţilor administrative. 2) Contestaţiunile la cari ar da naş­tere o măsură administrativă cînd prin­­tr’insa se pretinde a se fi atins exer­ciţiul dreptului de proprietate, un drept eminamente civil, nu pot fi judecate de cît de tribunalele civile, tribunale că­rora legea le dă o com­petinţă generală, şi art. 54 din legea pentru organizarea comunelor urbane, cînd recunoaşte pri­­marului,dreptul de a da autorizaţii ne­cesarii pentru construcţii, reparaţii de edificii, împrejmuiri, etc., cu dreptul de apel — pentru comunele urbane reşe­dinţe de judeţ, — la ministerul de in­terne, n’a înţeles şi n’a putut să înţe­leagă a face pe primar şi ministru ju­decători suverani ai unei contestaţiuni care ar avea de obiect plingerea părfeî că măsura administrativă ce s’a luat ii aduce o restricţiune, neîntemeiată pe lege, la exerciţiul dreptului sau de pro­prietate. Samsarii de procese Astăzi se va pune în aplicare de că­tre parchetul de Ilfov, dispoziţia luată faţă cu samsarii de procese. Gardianii palatului, asistaţi de jan­darmi, vor împiedeca intrarea în palat a tuturor samsarilor, recunoscuţi că e­­xercita această meserie. Aplicarea acestei măsuri va da naş­tere de sigur la multe incidente. Procesul Nicu Catargi Astăzi continuă la secţia IV a tribu­nalului Ilfov, dezbaterile in procesul d-lu­ Nicu Catargi cu sechastrii judi­ciari ai succesiunea prinţului Gr. Stur­dza, cu privire la reziniarea contractului prin care d. Catargi deţine arendate moşiile defunctului principe, Em. Ediţia de dimineaţa INFORMATION! In cercurile liberale se zice că cu ocazia discuţiunei asupra me­sajului d-nii Dim. Sturdza şi Vasile Lascar vor rosti impor­­tat de discursuri ating­ind toate chestiunile la ordinea zilei şi în special chestia evreiască. Din partea majorităței din Ca­meră s-au înscris să vorbească d-nii Em. Porumbaru­, Al. Dju­­vara, Sterea şi Victor Anto­nescu. Din partea minoritarei vor vorbi d-nii P. P. Carp, M. Vlădescu, G. Panu­ şi Const. Miile. Azi se va constitui noul consiliu comunal al Capitalei. D. Lascar, ministru de interne, a reuşit să obţină formala promisiune din partea candidaţilor de primari că vor vota pe d. C. F. Robescu, faţă de care guvernul a luat deja un angajament. Ast­fel d. Robescu va fi ales pri­mar probabil în unanimitate, graţie intervenţiunea d-luî Lascar. Ca prim-ajutor de primar va fi ales d. Gezărescu. D. Ilaria Isvoranu, vestitul satrap de la Severin, a zmuls consiliului ju­deţean un vot privitor la cumpăra­rea unei case a unui văr al său Gogu Cîrjariu, pentru prefectura locală, cu suma de 40.000 lei pe c­ind in reali­tate casa aceasta nu face de­cît cel mult 10.000 lei. Acest scandalos gheşeft consiliul judeţean l’a consfinţit cu 6 voturi pentru şi 5 contra din 18 consilieri. Aducem la cunoştinţa d-lui Vasile Lascar, ministru de interne, această hoţie. D. Lascar, ministru de interne, primind pe d. director general al serviciului sanitar, l’a rugat să se preocupe serios de reorganizarea întregului servicii­ sanitar care lasă de dorit din toate punctele de ve­dere. D. ministru de interne a semna­lat d-lui d-l Petrini­ Galaţi grave cazuri de nepăsare din partea auto­rităţilor sanitare şi a declarat că în viitor va exercita un control sever asupra serviciului sanitar. D. Kiru, prefectul jud. Dîmboviţa, care voea sâ demisioneze din acel post, a fost decis să’şî menţie func­ţiunea. D-sa va face cuvenitele pregătiri pentru alegerea d-lui Vintilă Bră­­tianu ca deputat, în locul deceda­tului Take Giani. Contra d-lui Brâtianu va candida d. Const. Olănescu, fost ministru de interne. D. Pompiliu Florian, preşedintele secţiei a II-a a tribunalului de Ilfov, a obţinut un concediu de 30 zile. D-sa pune mari stăruinţe spre a i se reda postul de preşedinte al secţiei de notariat, unde acum e ti­tular d. Florescu. Era o privelişte din cele mai pitoreşti. Dar duşmanul nu se vedea nicăiri.... In numărul de miniți cititorii vor găsi continuarea acestui marş periculos, descris aici de sobru, dar tot o dată edit de sug­gestiv de ex-generalul bur. Azi la Senat, sunt la ordinea zilei interpelarea d-lui gen. Lahovary a­­supra scandalurilor de la Tecuci şi a d-luî jir. Munteau şt asapra inge­rit­ţelor prefectului de Fălciu în ale­gerile comunale Eri la orele 10 dimineaţa s’a slu­jit un parastas în biserica Brezoianu, pentru odihna sufletului lui V. A. Urechiă, cu ocazia împlinire! unui an de la moartea ilustrului român. Parastasul a fost slujit de părin­tele Avramescu, parohul bisericei, în prezenţa membrilor familiei deceda­tului şi a publicului venit să asculte serviciul divin de Duminică. D. Vasile Lascar, ministru de in­terne, a dat autorizaţiile cuvenite d-lor O. I. Nicolaescu, secretar ge­neral şi C. Dimitriu, şeful comptabi­­lităţeî ministerului de interne, de a semna h­îrtiile cari cad în atribuţiile d-lor. Societatea studenţilor in medicină a ţinut cn­ obişnuita şedinţă de Dumi­nică. A prezidat d. N. Buşilă, doctorand. Studentul Ioan Banu, din serviciul d-luî profesor dr. Tom­a Ionescu, a făcut o comunicare despre tumoarea retro-bul­­bară intraorbitara. Studentul Nistor, din serviciul d-lui dr. Racoviceanu-Pitești, a prezentat o sarcină intra-uterină cu cancer uterin, caz foarte rar, în serviciile medicale. După aceea studentul Jianu a fost ales secretar de şedinţe. Remarcăm cu deosebită plăcere că societatea studenţilor în medicină face necontenite progrese. In ultimul timp s-au înscris 50 noui membri în această societate. Societatea «Gutenberg» a lucrătorilor tipografi a ţinut erî dimineaţă şedinţă în sala de jos a Eforiei. S’a discutat asupra modului de con­stituire a breslei tipografilor şi s’au re­zolvit mai multe chestiuni, privitoare la bunul mers al societate!. D. Ioan C. Puppa, licenţiat în drept şi secretarul societăţei de cultură ma­­cedo-romină, va ţine in primele zile sie tunel Decembrie a. c. o conferinţă la sediul societăţei, vorbind despre o nouă direcţie in chestia macedoneană. In şedinţa de la 23 Noembrie a co­mitetului central al Ligei culturale s’a primit îmbucurătoarea ştire că secţiunea Berlin s’a reorganizat pe dintregul. S’au înscris 42 de­ membri, doamne, domnişoare, domni. Comitetul secţiu­ne! Berlin s’a constituit precum ur­mează : D. Ştefan Orăşanu preşadinte, d. C. Buşilă vice-preşedinte, d. Septian­ Mureşeanu secretar, d. M. Sterescu ca­sier şi d. Iuliu Nemeş censor; membrii în comitet au fost aleşi d-nii Alex. Ma­xim şi Adrian Cristea. Intr’o şedinţă solemnă, care a urmat după constituirea secţiunei şi alegerea comitetului, s’au ţinut calde cuvîntări in cari membrii secţiune! Berlin au fost îndemnaţi să se facă apostolii marei idei urmărită de întreaga Ligă: unita­tea culturală a tuturor rom­înilor. D-nii C. R. Manolescu, preşedinte la Curtea de apel din Bucureşti, I. E. Do­brescu, consilier la Curtea de apel din Bucureşti, şi I. Bogdan, profesor la fa­cultatea de litere din Bucureşti, mem­bri în comisiunea din Bucureşti pen­tru judecarea institutorilor şi învăţăto­rilor, şi d-nii I. Vrinceanu, preşedinte la Curtea de apel din Iaşi, D. Porfiriu, consilier la Curtea de apel din Iaşi, şi C. Climescu, profesor la facultatea de ştiinţe d­in Iaşi, membri în comisiunea din Iaşi pentru judecarea institutorilor şi învăţătorilor, au­ fost numiţi pentru un nou­ termen de 6 anî membri in aceleaşi comisiunî. Patronii tipografi s’au întrunit aseară la d. Emil Socec şi au­ decis să trimeată o adresă autorităţilor prin care să ceară a fi invitaţi să participe la toate licita­ţiile ce se vor ţine pentru furnizarea imprimatelor necesare. In ziua de 1 Decembrie se vor oficia parastase in toate comunele din Mol­dova întru amintirea soldaţilor morţi în războiul de la 1877 pe d­rapiile Bulga­riei, aceasta in urma unui ordin circu­lar dat de mitropolitul Moldovei către protoiereiî de judeţe din coprinsul epar­iiiei sale. In cătunele Boaia şi Minzăteştî din judeţul Iaşi s’a ivit printre elevii şcoa­lelor epidemia de scarlatina. Alegerile comunale din Şipotele, unde s’au intimplat scandalurile despre cari corespondentul nostru din Iaşi ne-a te­­legrafiat la timp, au fost aminate pen­tru ziua de 5 Decembrie. In judeţul Iaşi se vor organiza în cu­­rind mai multe vinători pentru st­opi­­rea lupilor şi vulpelor. In afacerea răscoalei din comuna Şi­­potele-Iaşi au fost citaţi pentru Sim­­botă încă şapte martori. D. general Iarca, comandantul corpu­lui IV de armată, a inspectat Si­no­bâtă reg. 13 Ştefan cel Mare din Iaşi. Importul şi exportul Bulgariei de la 1 Ianuarie pină la 30 Octombrie 1902 arată următoarele rezultate : Import 15.900.000 tone, in perioada corespunzătoare a anului trecut a fost 15.800.000 tone. Exportul a fost de 56.500.000 tone contra 56.000.000 tone din epoca corespunzătoare a anului trecut. Întrunirea ce urma s’o ţie erî pro­prietarii din Capitală, in sala băilor E­foriei, s’a aminat pentru o dată neho­­tărită. Bucureştenii au avut era o zi fru­moasă. Ca in plăcutele zile de vară, un nu­meros public a eşit la plimbare pe ca­lea Victoriei. Mulţi au făcut curse cu săniile de casă şi de piaţă la şosea şi pe calea Vic­toriei. Mulţi însă n’au găsit sănii şi s-au mul­ţumit să rîvnească la plăcerea celor cari au putut găsi asemenea mijloace de lo­­comoţiune. Peste 500 de sănii au fost orî pe piaţă. S’au plătit pînă la 10 lei ora şi s’ar fi plătit şi cu mai mult, dacă s’ar fi găsit sănii. Preumblarea cu sania e una din nu­meroasele slăbiciuni ale bucureştenilor. D. general Arîon, comandantul corpu­lui II de armată, va inspecta azi reg. 21 infanterie, de sub comanda d-lui co­lonel Gheorghiu. D. I. Chica, prefect de Vlaşco, a obţi­nut un congediu de 40 zile. * D-sa, va petrece 10 zile la Paris, iar restul congediului la Beaulieu, în Frranţa. Aseară s-a reprezentat la Teatrul Na­ţional tragedia Iranlor. A asistat un public prea puţin nu­meros. “ Din lojile de rangul I numai două erau ocupate. In staturi au fost maximum 100 per­soane. Tinerii Lupaşcu Nerone şi Racovicea­­nu C. Ion au­ fost admişi la clasa I a gimnaziului de fii de militari Craiova, iar Capsa M. Constantin în clasa II a aceluiaşi gimnaziu, pe ziua de 22 No­­em­brie 1902. D. general Cuculeţeanu, şeful mare­lui stat-major, va inspecta în cursul lu­­nei Decembrie şcoala superioară de răz­­boi­. Principele Ferdinand şi principesa Maria au făcut era o preumblare de mai multe ore, cu sania, prin oraş şi la şo­sea. Sania era trasă de patru cai. Miine, d. general Carcaleţeanu va in­specta reg. 1 de geniu, de sub comanda d-luî colonel C. N. Hirjeu. Din cauza viscolului care a rotrocnit multe linii, trenurile, pînă la anunciul contrar, nu vor circula pe următoarele linii: Bucureşti-Constanţa, Costeşti-T.­­Măgurele-Buzeu­-Brăila prin Făureî, Te­­cuci-Birlad-Ciulniţa-Slobozia şi Ciulniţa- Feteşti. Trenurile cari au­ circulat au sosit toate cu întirziere. Ast­fel trenul de Verciorova, care ur­ma să sosească in Capitală la orele 6 dimineaţa, a sosit la orele 11. La Giurgiu viscolul continuă şi e po­sibil ca azi circulaţia să fie din nou în­treruptă între Giurgiu şi Bucureşti. Ministerul instrucţiunei publice a luat dispoziţia ca, incepind cu anul viitor, toţi autorii de cărţi didactice pentru cursul secundar, să tipărească pe hîrtia şi cu litera indicată de minister, cărţile vor, de asemenea să pue anumite pre­ţuri la acele cărţi. Această dispoziţie e menită să dea naştere la mari neînţelegeri intre mi­nister şi autori, de­oare­ce mulţi dintre acei autori au tipărit cărţi pentru 3 şi 4 ani şcolari, iar nu numai pentru un an. Cunoscuta firmă Alfred Löwenbach & Co., calea Victoriei No. 146, a redus cu înce­­pere de astăzi preţurile loco depozit şi vinde: Cocs de uzină cu lei 52, antracită cu leî 61. Briquette speciale pentru sobe de por­ţelan şi pentru bu­cu­rie cu leî 45, pro 1000 l.gr. Cu un adaos delei3, la tona compleetă, se va îngriji căratul acasă în saci și se va garanta greutatea. Forman. Ile mediu­ excelent contra guturaiului. Nicî odată nu a îngheţat în Rominia­­un modătîtj de subit şi nici odată nu au fost cuprinse de ghia’ţă atitea şlepuri pe drum şi vapoare în Brăila ca ţjş astă-dată. In Brăila au fstjt Surprinse circa 23 gGăre, îh parte încărcate cu cereale, care dacă ar urma sâ adeste dezgheţul Dunărei pentru a putea eşi din port, ar cauza exportatorilor şi armatorilor pagube colosale. De aceia armatorii englezi ai vapoa­relor cuprinse de ghiaţă, tratează acum telegrafic aducerea unui brise-gluce, din Rusia, care ar costa un sfert de milion lei—pentru tăerea gh­eţsî şi deschiderea Dunărei de la Brăila pină la Salina Această operaţiune ar dura două sau cel mult trei zile şi vapoarele in acest caz vor putea intra în Sulina şi even­­tul adesta sosirea mărfurilor disponibile din Brăila. Pentru şlepurile cu cereale cuprinse de gheaţă pe distanţa T.­Severin şi Brăila nu există pentru moment nici o salvare pină la desgheţul Dunărei; nu­mai la Giurgiu au fost surprinse peste 80 şlepuri cu cereale, venind din su­sul Dunărei. Negreşit, pagubele din urma acestui dezastru sint considerabile, ele insă nu întrec in cel mai rău caz peste două pînă la trei milioane leî — iar nu 30 milioane cum din eroare ne-a comuni­cat corespondentul nostru din Brăila. Pagubele acestea se resfrîng in parte asupra exportatorilor de cereale in in­deplinirea angajamentelor lor de iarnă, pentru care in străinătate nu există caz de forță majoră, dacă in contractul respectiv nu este prevăzută clauza de îngheţ, care contracte cu această con­diţie sint foarte puţine. Exportatorii vor mai avea pagube cu vapoarele an­gajate care sint in legătură cu cheltueli enorme. Pagubele propriu zise se resfrîng şi asupra armatorilor de vapoare. Cele mai mari pagube vor avea de sigur societă­ţile de asigurare, căci toate şlepurile sunt asigurate, şi de­sigur că ele vor fi suferit stricăciuni prin sloiurile de ghiaţă, plus pagubele de cereale prin avarie şi alte multe pretenţiuni­ de pagube ce au suferit mărfurile incărcate în şlepuri mai cu seamă porumburile mixte şi noui cari se vor strica în şlepuri, pină la desgheţul Dunărei. Pr. Dezastrul de pe Dunăre De la începutul campaniei cerealelor din anul curent, toate afacerile expor­tatorilor au­ mers fără de succes. Cînd împreună cu exportatorii, comercianţii de cereale cumpărau rapiţa — imediat la stringerea recoltei, — cu lei 90—95 chila la gări, in speranţa urcăreî preţu­rilor, acest articol a scăzut intr’un scurt interval la 75—70 leî chila, alegindu-se ast­fel cu toţii cu pagube in preţuri şi cu mărfuri scumpe pe care cu greii le-au putut desface în străinătate. Au urmat după aceea angajamentele cu griii, cari sub auspiciile cele mai favo­rabile unei bogae recolte, exportatorii atit cei mari cît şi cei mici au vin­­dut cantităţi colosale in străinătate in speranţa scădere! preţurilor în ţară, ceea ce iarăşi nu s’a realizat, căci preţurile bunicele de la începutul recoltei nu numai că s’au menţinut, dar cu cit înainta recolta, cu atit ce­­rerile deveneau mai numeroase si ofer­tele de vinzare mai reduse, ast­fel că cietăţei, la un moment dat, cînd exportatorii şi-au dat seamă de colosala cantitate de griu exportată pină la finele lunei Sep­tembrie şi de stoiul disponibil rămas încă in ţară, au dat un asalt in parte mărfurilor disponibile acordind preţuri şi maî urcate numai pentru a îndeplini angajamentele lor cu exactitate ca in tot-d'a­ una şi la termen. — Aceasta s’a făcut desigur de către casele mari, pe cînd o parte din casele mici, nefiind în stare de a suporta pagubele însemnate, nu şi-au putut ex­cuta angajamentele lor faţă de streinătate, ceea­ ce a adus căderea lor, înregistrată de noi la timp. Angajamentele de orz şi ovăz încă nu au reuşit pe deplin, iar în meat şi fa­sole exportatorii au perdut sume în­semnate de­oare­ce ei au vindut canti­tăţi maî mari în străinătate, de­cît toate cantităţile produse in ţară. Cu un cuvint aproape nici unul din angajamentele lor nu Ie-a reuşit; cînd ei au mers a la Imusse a venit baisse, şi cind au speculat a la baisse a venit hausse, ceea ce de altmintrelea se in­­­tîmplă şi in alţi ani in această bogată branşă, totuşi de mult timp speculaţiu­­nile greşite nu s’au întrunit ca de asta­­dată. Mijloacele de transport au mai fost in campania actuală din cele mai grele; la început lipsa de vagoane, în urmă lipsa de şlepuri, scăderea apelor Dunărei, care a urcat navlurile şlepuri­lor in urma lipsa de vapoare, si navlu­ri!-! acestora mai scumpe de­cit soco­tite, in fine in urmă vapoare suficiente, dar lipsă de marfă, ceea ce a adus alte pagube cu zilele de stalie şi cîte multe alta neajunsuri au indurat exportatorii. A fost o adevărată campanie plină de surprize şi de­sigur nu putea să lipsea­scă la închiderea ei şi ultima surpriză: îngheţul Dunărei pe neaşteptate. Pe lingă telegrama corespondentului nostru din Brăila, cu privire la dezas­trul prin îngheţul Dunărei, iată ce am mai putut afla pină aseară la ora 6. Pe distanţa dintre Brăila, Sulina şi Turnu Severin-Brăila, ultimele şlepuri cu cereale — se evaluiază la 300— erau in călătorie parte pentru Brăila, unde aşteptau­ vapoarele încărcarea lor, şi parte pentru Sulina, unde urmau să fie de­pozitate spre iernare. Cu toate că în cursul săptămânei, slo­iuri de ghiaţă s’au arătat venind din susui Dunărei, totuşi exportatorii işî fă­­ceau in linişte ultimele încărcări de vapoare în Brăila şi ultimele pregătiri de închiderea navigaţiunei. Vineri dimineaţa animaţia in portul Brăila a fost foarte mare cu atit mai mult că se aşteptase sosirea unui nu­măr însemnat de şlepuri. In cursul zi­lei pînă la amiază cădea o ploaie mă­runtă. Pe la orele 2 p. m. a început un viscol cumplit. Tot in noaptea de Vineri s’a lăsat ut o­gar teribil şi visco­lul sufla cu furie, la miezu! nopteî au început să curgă pe Dunăre sloiuri mari de ghiață, iar spre tină Dua­iaa a fost înghețații. Războiu vamal? Am reprodus era articolul din Mor­gen Zeitung, prin care se confirmă vestea, că Austro-Ungaria va denunţa convenţiile sale comerciale cu Ro­­mînia, Italia şi Serbia, în cursul lu­­nei Decembrie, aceasta ca o conse­cinţă a denunţărei convenţiei comer­ciale cu Germania. Wiener Extrablatt comentînd acea­stă ştire, „care vine din cele mai au­torizate cercuri austro-ungare“ spune, că dacă e imposibil — după cum se susţine—de a se încheia o nouă con­venţie comercială cu Germania pe baza noului tarif vamal german, „a­­tunci ne-am afla la începutul unei ere fără tratate, care chiar în cea mai frumoasă formă a ei va se­măna cu un războit­ vamal din cele mai ruinătoare“. de întrunirea acţionarilor la tramway .­­ Simbătă la ora 3 p. m­. a avut Ioc in sala berăriei „Zece Mai“ din str. Ca­rol o întrunire a acelor detentori de ac­ţiuni ale societăţei tramvvayelor Unite, cari au dat in judecată societatea. La întrunire au­ participat foarte mulţi detectori de ad­iani. S’a comunicat rezultatul întrevedere! delegaţiunei cu d. Vasile Luscar, mem­bru in consiliul de administraţie al sa­S’a anunţat că societatea oferă 75 iei de acţiune acelor detentori de acţiuni C3rî au acţionat societatea în judecată, cari au­ semnat eî înşişi acţiunile şi cari sunt in regulă cu acţiunile, adică au plătit şi taxa de un leu de bucată. D-l inginer Flachs declară că nu voeşte să aştepte propunerea societăţei tram­­vayului şi că va continua procesele cu orî­ce preţ, pînă nu li se va restitui în­treaga valoare a acţiunilor. La urmă unii dintre acţionari au sem­­nat declaraţiunea prin care acceptă p­o­­pucerea tramvaiului. Gel-i’alţî, majori­tatea, s’au asociat la părerea domnului Flachs şi vor continua procesul cu so­cietatea. Rep. Ifimormîntarea lu! Ion Raţiu După cum se ştie, erî Duminică a avut [Ioc la Sibiu înmormîntarea marelui patriot dr. Ion Raţifi. Iată amănuntele nou­ telegrafice ce le primim din Sibiu asupra morţei regretatului bărbat: Precum am spus d-rul Raţiu"a a­­vut durerea de a perde Mercurea trecută pe ginerele sau inginerul Honoriu Tilea. Joi după amiază d-rul Raţiu primi vizita mitropolitului greco­­ortodox din Sibiu, care-l exprimă condoleanţele sale de perderea ce suferise. După plecarea prelatului d-rul simţindu-se indispus se culcă şi adormi. Era somnul din urmă... Moartea i-a provenit dintr’o apo­­plexie cardiacă. A doua zi corpul d-rului Raţiu a fost îmbălsămat. Moartea marelui patriot a fost o lovitură neaşteptată şi a produs o imensă consternaţie în populaţiunea romina de peşte şi de dincoace de Carpaţi. De pretutindeni au sosit delegaţi pentru a lua parte la înmormîntare. Printre cei sosiţi notăm pe d-nii Gheorghe Popp, Baseşti, vice-preşe­dinte al comitetului naţional român din Transilvania, şi pe membrii co­­mitetuluipd. Florescu secretarul Ligei culturale din Bucureşti, delegaţiuni din diferite oraşe din Transilvania, Timişoara, Bucovina şi din ţară. De asemenea depeşe de condo­leanţe au fost trimise din toate ţă­rile române. înmormîntarea rămăşiţelor regre­tatului luptător al cauzei române a avut loc era la orele 1 p. m. la Sibiu. Serviciul divin a fost celebrat de mitropolitul greco-caatolic, Mihály din Blaj. D. dr. Augustin Bunea a pronun­ţat un emoţionant discurs funebru, în care a arătat perderea neînchis ; da pare 00 care o şuferă cauza Ad véru »A# A 4A<+.>.fcil f HI - |-I,r> -----­m m ILUSTRATA . »0,47 oare a apărut Simbătă 23 Noembrie cuprinde pe lingă numeroase ilustraţiuni sptetidide şi următorul sumar: Cronica Modei de Laura. Lucru Manual. Expli­car­ea G­r­avarelor. Scenă teribilă, nuvelă de Roma. Plusul meu, versuri de O. Albu- Vasluiu. Un ac în inimă. Respiratul greu­ în somn. Admirabile toalete, de o ele­ganţă rară. Toalete de vizite, pentru casă, de plimb­a­re. Man­tale. Pălării şic.­­Noutăţi pari­ziene. Abonament pe 6 luni Lei 6 a „ 1 an „ 10 Preţul 20 bani românească de peste munţi, prin pei­­rea lui Ion Raţiu. La înmormîntare a asistat un pu­blic foarte numeros, şi maî multe delegaţiuni. Corpul lui Ion Raţiu a fost aşezat in cimitirul greco-catolic între mor­mintele lui Bariţiu, baronului Ursu şi Papiu Ilarian, iluştrii apărători ai romînizmului. * In Capitală, după cum am anun­ţat, era dimineaţă s a servit un requ­iem la biserica Albă, de către preo­ţii bisericeî, pentru odihna sufletu­lui lui Ion Raţiu şi cu ocazia înmor­­mîntărei sale. Din partea Lige! culturale au­ a­­sistat d-nii: Petre Grădişteanu, dr. Gheorghe Popovici şi general Bala­­ban. La Sibiu, la înmormîntare, s’a dus din partea Ligei, după cum am spus, d. Al. Florescu, care a depus o co­roană pe cosciugiul ilustrului luptă­tor român. In afară de telegramele pe cari le-am publicat, s’au mai expediat d-nei Raţiu şi următoarele : Doamnei Emilia Raţiu, , Sibiut „In numele membrilor Ligei din Bîr* Iad vă exprimăm durerea neţărmurită pentru pierderea marelui patriot ro­mân, dr. I. Raţiui­. (ss) senator Stroe Belloescu * Doamnei Emilia Raţiu, Sibiu. „Membrii societăţei studenţilor fa­­cultăţei de ştiinţe, adine mişcaţi de perdi­rea ca suferă întreg neamul romînesc prin moartea iubitului dv. soţ, iau parte la durerea ce v’a lovit“, preşedintele societăţei, (ss) N. Bal­abaţi * D, preşedinte al Ligei culturale, P. Grădişteanu, a primit următoarele telegram­e cu ocaziunea morţei neui­tatului Raţiu. Una din Ploeşti de la d. I. Romanescu: „Unesc şi lacrămile mele ferbinţi cu ale întregului neam romînesc pen­tru pierderea ireparabilă a lui Ioan Raţifi“. I. I. Romanescu Alta din Craiova, de la preşedin­tele secţiuni Craiova a Ligei: „Secţiunea Craiova ia parte la durerea ce încearcă întregul neam romînesc pentru pierderea marelui luptător şi vă roagă a fi interpretul ei“, preşedinte, P. Chiţu, secretar, I. Cheţianu * I. Societatea istorică a studenţilor în litere a expediat următoarea te­legramă de condoleanţă familiei d-ru­lui Ioan Raţiu: „In adînea durere ce a coprins neamul românesc prin moartea ne­muritorului vostru soţ, rugăm primiţi expresiunea condoleanţelor noastre şi asigurarea că în inimile tinerime­ universitare vie va fi memoria mare­lui luptător şi martir al cauzei na­ţionale române“. De la societatea istorică a studenţilor în litere Duminică, 24 c., in sala cea mare a universitsîtei, a început seria conferin­ţelor, cu o deosebită solemnitate. La această şedinţă, pe lingă un mare număr de studente şi studenţi au asis­­tat d-nii: N. Chintescu, membru­ al A­­cademieî, general Brâtianu, profesor Ma­rio Dumitrescu, Iiie Bărbulescu, archi­­tectul Gabrielescu, etc., precum şi de­legaţii diferitelor societăţi studenţeşti. D. profesor Gr. Tocilescu, preşedintele de onoare, deschizind şedinţa, işi ex­primă mulţumirile sale către membrii societăţei pentru Zelul ce­­ depun la studiul istoriei, spunind intre altele: Pe fie­care zi noui comori istorice se descoperă, pătrundeţi-le, lucraţi cu rivnă şi nu uitaţi că aveţi o moştenire pre­ţioasă, o moştenire sfiată, aceea a tre­cutului neamului nostru. D. Petrescu-Dîmboviţa, preşedintele activ arată mersul societăţei, amintind participarea eî la diferitele solemnităţi naţionale, iniţiativa ridicăreî unui mau­­soleu la m­tirea Dealului, escursiunea de la Sarmisagetuza, precum şi diferi­tele conferinţe ţinute de membrii so­­cietăţei. D. V. Pirvan îşi dezvoltă conferinţa sa despre Papii, Ilarian, iar d. Alexandru Bărcăcilă vorbeşte despre excursiunea de la Sarmisagetuza. D. profesor Tocilescu linind seamă de dorinţa membrilor societăţei, anunţă că excursiunea la Roma se va face sigur în luna lui Aprilie. Teatru-Petreceri-Concerte — Societatea corală romînă „Carmen“ pentru cultvarea şi răspîndirea muzicei în popor, de la Ateneul Român. Luni 25 Noembrie 1900 la orele 9 seara precis I-ul concert din ariul al doilea al existenţei sale. Iau parte d-nele, d-şoarele şi d-nii membrii ai societăţei sub direcţiunea dom­nului D. C. Kiriac cu concursul domnilor D. Dimitriu, A. Moldrich, Remus Vianu şi Piovan. Iată programul: I. Muzică religioasă: a) Preludiu, fugă şi variaţii pentru armo­nia şi pisa de César Franck. D-nii D. Di­­mitriu şi Remus Vianu. b) Noul cor mixt de F. 4. Gevavrt, o) Qui teliig secat. A . A­ ik

Next