Adevěrul, octombrie 1903 (Anul 16, nr. 5091-5121)
1903-10-01 / nr. 5091
Mercury 1 Octombre 1903 Astăzi 8 Septembrie Teatre-Concerte-Petreceri: Circul Sificii.—Debutul trupei The Great High-Life Company : începutul la orele 9 seara. Fotoplasticul imperial (sub hotel Continental, piața Teatrului) expune de Duminică 28 Septembrie pină Duminică 5 Octombrie, splendide vederi din Barcelona. Cozmoplasticul „Romînia pitorească“ (calea Victoriei 36, vis-a-vis de cofetăria Frederic) expune în sala I-a o prea interesantă serie reprezentind îndrăzneață expedițiune la Polul Nord făcută de Andre, iar în sala II-a Sîngeroasa dramă din Belgrad, primă mai mare, iar dacă se întîmplă, polițele de asigurare 'i permit să plătească, adevarata valoare a pagubei suferite, în astfel de împrejurări, deoarece ori cit de mult ai lua ca prima, societatea nu plătește ca despăgubire decît valoarea reală (și încă și la aceasta face șicane), ea are un interes vădit să exagereze valoarea lucrurilor asigurate. Mai adăugați că în asemenea caz, la întâmplare de incendiu bănuiala cade neapărat asupra proprietarului, și de frica societăței, (spre a nu-î face proces penal), el se mulțumește uneori chiar cu mai puțin decît valoarea reală. Exagerarea valorii lucrurilor asigurate nu prezintă încă un mare pericol social. Unii naivi care nu știu clauza că societatea nu plătește mai mult decît valoarea lucrurilor asigurate, sau cari speră să o dejoace, pun singuri foc la casele lor, spre marele pericol al caselor și al persoanelor din vecinătate. Așa se explică desigur nenumăratele incendii din țara noastră. Prin urmare din cauza lăcomiei nerușinate a societăților de asigurare, averea și viața noastră sunt supuse celor mai mari pericole. Și de aceste pericole nu vom scăpa pînă cînd prin lege nu se va impune societăților ca în caz de incendiu să plătească întreaga sumă prevăzută în polița de asigurare, căci numai cu chipul acesta se vor evita speculațiunile ce se fac cu asigurările, precum și pericolele locuitorilor. Și apoi mai e ceva. Duceți-vă la tribunale și veți fi înspăimântați de marele număr al proceselor societăților de asigurare ; o un adevărat scandal cum ocupă justiția aceste procese numeroase și nesfârșite ale societăților de asigurare. In special la tribunalul de comerț aproape nu mai pot comercianții să se judece din pricina poceselor societăților de asigurare. Dar în fine, pentru celelalte interese, pentru avere și chiar pentru viață eram deprinși și știam că sunt un risc pe cât timp ceata Seculici va opera în libertate ; procesul Socolescu ne probează însă că ceata îndrăznește să atace chiar onoarea cetățenilor cu martori mincinoși. Aceasta e prea mult și trebue să inceteze odată. Ar fi bine ca cetățenii să provoace o întrunire publică, în care să se decidă pe de o parte a ruga pe înalții protectori să se retragă din ocrotirea „Daciei Romîniei“, iar pe de altă parte să se însărcineze un grup de avocați să dea în judecată direcțiunea societății. 1) Ca corupătoare de martori. 2) Ca instigatoare conștientă prin clauzele sale de incendii voluntare. 3) Ca culpabilă de șantaj asupra asigurătorilor. Un om culpabil de un singur din aceste delicte înfundă pușcăria, vom permite oare ca o societate să-și facă meseria și să-și cîștige pîinea din o serie de delicte ? Mai observați că această societate e și corupătoare de tinerime. Sînt băeți tineri cari caută să-și cîștige o pîine cinstită muncind aproape toată ziua. In lupta aprigă a vieței, ei nu au alegerea, și pot intra ca funcționari în această speluncă. Ce pot ai învăța acolo sub direcțiunea d-lui Seculici și compania ? Spre a putea înainta, ei vor trebui ca și camoriștii să dea probe de abilitate și să se distingă în ceata Seculici-Intim vor învăța cum se corup martorii, apoi cum se întind curse exagerînd valoarea lucrurilor asigurate, și în fine se vor deprinde în arta de a speria pe asigurați cu pușcăria dacă nu se mulțumesc cu despăgubirile oferite de cinstita societate. Acesta e manualul perfectului asigurător din școala Seculici. Mă rezum. Societatea „Dacia-Romînă“ nu e o societate de asigurare, ci de asasinare, sau mai bine zis de incendiare, asasinare și dezonorare. I. Tanoviceanu— ....... -gaMHa»"’ 1 ----- dat studenților, de a nu se încrede în nici unul din politicianii de azi. „Aț înșelat prea mult țara, ca să nu vă înșele și pe voi!“ a zis el cu atîta dreptate! Ce bine ar fi dacă studenții ar asculta de sfatul lui! E cam greu însă ! Sunt și eu de acord că nu trebue să se încreadă în lingușirile politicienilor, dar că nu trebue să se adreseze lor în nici o ocazie, nu se poate. Studentul sărac trebue să ceară slujbă, căci altfel n’are cu ce trăi, e imposibil să-și uite de stomac 4—5 ani de zile, cît țin cursurile la Universitate și să se hrănească numai, cu... iluzii ! Ocupînd o funcție publică, după proasta întocmire a vieței noastre politice, trebue să se dedea la toate meschinăriile acestei vieți, să strige , sus conservatorii, jos liberalii, sau vice-versa, ca să aibă ce mînca ! Nu sînt de vină studenții în aceasta, ci toți politicianii acestei țări. Cît timp nu se vor asigura posturi sigure pentru studenți, neexpuse la toate schimbările regimurilor, studentul volensnolens, trebue să facă politică. Și ce e mai mult, că mulți încă nepregătiți, n’o fac din principiu, și își înjosesc astfel sentimentele, după cum am mai spus și mai sus, numai pentru pîine !' Mî-a plăcut ședința aceasta a congresului : liniștită și frumoasă , regret că fiind mult ocupată, n’am putut asista și la celel’alte. Cind, după ce s’a terminat, m’am coborît puțin în sală, văzîndu-i așa de veseli, pe cînd notele unui pian se auziau dintre culise, m’am gîndit cu grijă : — Vor ști aceștia, în mîinile cărora va fi încredințată soarta țărei noastre în viitor, s’o facă mai fericită ca acum ? Ș, nu știț cum, dar pare că atîta tinerețe și inteligență adunate la un loc, mi-au răspuns afirmativ la gîndul meu și mi-au umplut sufletul de speranțe Aida Ploești, Septembrie 1903 Impresii și palavre De la congres Sînt în loja a doua de lînga scară. Sala de teatru atît de drăguță și de cochetă seara, pare mare și goală, luminată de lumina lividă ce vine de sus. Decorurile din fundul scenei se mișcă din cauza vre-unui curent de aer și fac umbre bizare de lumină și întuneric. Pe scenă, o mulțime de studenți îmbrăcați ireproșabil, așteaptă deschiderea ședinței. In așteptarea aceasta, se uită în sală, șoptesc și rîd între ei, alții stau gînditori, iar alții citesc liniștiți cîte un jurnal. O salvă de aplauze mă face să întorc capul spre ușă, drapelul împodobit cu o coroană își face apariția. Simt un fior, întotdeauna am senzația aceasta la vederea unui drapel, semn mut al atîtor idealuri și năzuințe. Intrupînd în el atîtea suflete e mai prețios ca viața a mii de indivizi. In fine se deschide ședința; era ziua a doua. In sală e o tăcere solemnă, studenții despre cari am auzit că s’a vorbit atîta râu la alte congrese, păstrează o rezervă care le face onoare și dă mai multă însemnătate actului ce-l îndeplinesc. Am observat însă cu multă părere de răui, că cîțiva dintre ei puțini de tot, din fericire, citeau jurnale, pe cînd unul din colegii lor, citea o conferință despre Mihai Viteazu. O să mi se riposteze poate. Că cunoșteau prea bine epoca descrisă de conferențiar, ca să mai asculte, cred însă că pentru publicul din sală trebuia «el puțin, să pară atenți. Cum ceri ca publicul să fie atent, cînd vede pe studenți citind sau făcînd semne conferențiarului să termine mai repede ? Sîntem de atîtea ori expuși în viață, să ascultăm un lucru de mii de ori cu bună-voință, de ce dar n’am asculta repetindu-se aceleași fapte ale eroului de la Călugăreni, care chiar de n’ar mai avea puterea să ne pară vecinie noul și înălțătoare, dar cel puțin, pour la galerie, să ne facem o figură de circumstanță? Dacă ar fi fost riscalva analfabeți în sală, ar fi murit de plictiseală văzînd lipsa de atenție ce o dau studenții și crezînd că nu merită ascultare , cu toate că conferința era destul de bine și ca formă literară și istorică. Mi-a plăcut mult cum a vorbit un fost președinte al societăței studențești. A atîrnit un entuziasm la culme și nu numai printre studenți, dar și printre străinii cari asistau. Mi-a plăcut cu deosebire, sfatul ce a toate măsurile necesare pentru combaterea epidemiei. Oriunde ni se semnalează vre-un caz, imediat luăm măsurile de izolare postind sergenți, trimitem etavele de dezinfectare, transportăm la spitale pe bolnavii a căror izolare nu se poate face, etc. Consiliul a mai hotărît ca pe fiecare locuință contaminată să aplice o tablă anume făcută prin care să se atragă atențiunea publicului și să se oprească comunicația cu membrii familiei. Cît privește școlile, directorii și profesorii au primit deja avizul, să nu primească la cursuri elevii absenți, de cît numai după ce ei vor prezenta un certificat de la medicul comunal respectiv, fie chiar dacă ei au absentat din alte motive decît de boală. Cît privește alarma făcută, prin ziare, ropot, e foarte bună, căci silește publicul să fie mai atent și să se păzească mai mult. Caliga . ii.shh ii[pi.i>-ii)—SjBBmitwu^———-- Scarlatina li Capitală — Ancheta noastră — Convorbire cu d. dr. Georgescu. — O statistică.—Alarma.—Recalci« tranții.—Măsurile. Continuăm azi cu ancheta noastră asupra medicilor comunali și scarlatina. Convorbire cu d. dr. Georgescu In urma celor cîteva constatări făcute de noi, am ținut să obținem o convorbire cu d. dr. Georgescu, medicul primar al Capitalei. D. dr. Georgescu s’a oferit cu multă amabilitate a ne da toate informațiunile în ceea ce privește scarlatina. — S’a făcut și se face, mare zgomot —spuse d-sa—In jurul epidemiei. Mai întîiu de toate țin să vă informez că în fiecare an, dar regulat, în acest anotimp se declară în București, mai multe cazuri de scarlatina. Anul acesta ce e dreptul, cazurile sînt mai numeroase ca cele din ultimii doi ani, totuși ele nu au atins încă, cifra foarte ridicată a anilor 1898—99. O statistică Și totuși, cazurile actuale de scarlatina, în proporțiune cu populațiunea orașului și în comparațiune cu marile orașe din străinătate, sunt aproape nule. Ca exemplu nu aveți decît să observați această statistică. In Budapesta, în primul trimestru s-au declarat 98 cazuri mortale de scarlatina, iar în al doilea 191 ; în Petersburg în ultimul trimestru 120 cazuri, în Berlin 105 în primul și 107 in al doilea trimestru, iar în New York 216 cazuri și în București 5 în primul trimestru, împărțiți acum cazurile proporțional cu populațiunea și veți vedea, cu mare diferență există între noi și străinătate. Alarma S’a făcut și se face mare alarmă, mult zgomot în jurul epidemiei. E exagerată poate această alarmă, totuși e bună. Locuitorii de la noi sînt foarte neglijenți, foarte puțini se interesează de sănătatea lor și a lor lor. Ei vor totul prin sine să se facă și adesea se aud oameni cari spun sacramentalele fraze : „Dacă-i dai să trăiască, are să trăiască“ sau „ce poate să-ți facă doctorul cînd D-zeu nu vrea“ și alte de astea care contribue mult la agravarea și lățirea bolilor. Recalcitranți In afară de acestea însă, populațiunea noastră și îndeosebi populațiunea săracă, e foarte recalcitrantă. Ea nu ascultă de sfaturile medicului, nu execută prescripțiunile sale pe care adesea le înlocuește cu doctorii băbești. Ea nu a atins încă gradul de cultură, încît să înțeleagă că trebuie datoare să vie în ajutorul medicului și să-i faciliteze sarcina prin menținerea strictă a măsurilor medicale și îngrijirea bolnavului. Ca să vedeți cît de recalcitrantă e populațiunea noastră, vă vom desemna greutățile prin care trec medicii comunali în momentele de față. Ordonă de pildă izolarea bolnavului, ordinul nu e executat decît numai dacă vei posta sergent anume și atunci se nasc corturi și scandaluri, sau prescriu o dietă bolnavului, care nici gînd s-o ție. Apoi numeroase cazuri, nu sînt aduse la cunoștința medicului comunal. Să umble ei să le afle, înțelegeți greutatea. Apoi medicii nu dispun nici de personal pentru așa ceva. Insalubritatea Dar credeți că numai acestea sînt greutățile medicilor comunali ? Dacă la noi prind și se lățesc diferitele boli, apoi vina nu e a medicului. Vina e precum am spus a locuitorului nostru atît de recalcitrant și mai ales a insalubrităței orașului. Atît străzile noastre, curțile, cît mai ales maidanurile și chiar majoritatea locuințelor, nu sînt ținute curat. Modul cum e situată Capitala, întinderea ei mare și abundența de aer care o produc curțile izolate și libere, dacă ar fi existat vre-o măsură, și salubritate, n’am fi avut ocaziunea decit poate la intervaluri mari, să enumerăm epidemii. Să sperăm însă că cu timpul se va îndrepta și acest neajuns. Mftsurile De ocamdată, în privința scarlatine, consiliul sanitar al Capitalei, a luat Premii pentru cititori Săptămîna magazinului Victoria (fost Dobrescu) In cursul acestei săptămîn „Adevărul“ oferă cititorilor și abonaților săi, ca premii gratuite următoarele obiecte de la cunoscutul și marele magazin „Victoria" (fost Dobrescu) din calea victoriei 42, colț cu bulevardul. Marți: O cutie cu săpunuri franceze (3 bucăți) specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Miercuri . Un cabenet de mătase specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Joi ș O sticlă de 1 litru „Eau de Cologne“ parfumată specialitatea cunoscutului magazin „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Vineri : 3 cravate fine de mătase (1 plastron, o fundă și o regată) din bogata colecție a magazinului „Victoria“ fost Dobrescu calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Sîmbătă . Una pereche jambiere de lină pentru dame, specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu, calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Duminică. O pereche partofi pentru damă specialitatea magazinului „Victoria“ fost Dobrescu calea Victoriei 42 colț cu bulevardul. Pentru a concura la aceste premii cititorul trebue să trimeată înapoi administrației noastre, cuponul de participare la premiu din pag. IV cu însemnarea deslușită a numelui și a adresei. Tragerea se face totdeauna a zecea zi de la data ziarului ca să poată să se trimită mai multe cupoane deodată și cu o simplă marcă de 3 bani, într’un plic deschis. Revoluția la Macedonia — Corespondență din Salonic — Incursiunea unei bande de 4000 insurgenți Valiul Salonicului a fost anunțat acum două zile că prin punctul Raslog, în apropiere de muntele Rodopi, s’au introdus în Macedonia o bandă de 4000 insurgenți, toți soldați și ofițeri în armata bulgară. Valiul la primirea acestei vești luă imediat măsuri pentru a se aduce cît mai curînd vestea, divizionului din Salonic, și a porni în întîmpinarea insurgenților. Deocamdată alte amănunte mai precise lipsesc. Pe de altă parte, direcțiunea căilor ferate Salonic-Constantinopol, a primit ordin să pregătească cît mai curînd trenuri spreciate pentru transportarea armatei în Macedonia orientală. De la data incursiunei bandei de mai sus, au avut loc cîteva ciocniri între trupele turcești și bandele bulgare. In apropiere de Molenic, s’a dat o luptă crîncenă de cîteva ore. Rezultatele exacte ale acestei lupte nu se cunosc încă. De asemenea in împrejurimile satului Tzumaghi, bandele bulgare au suferit o teribilă catastrofă. Insurgenții bulgari, în ambele aceste lupte au uzat de bombe cu dinamită, care insă nu au avut efectele așteptate. O mare parte din armata turcă este ocupată actualmente cu stîrpirea micilor bande de insurgenți, risipite în împrejurimile Castoriei. In aceste lupte, armata a avut mari pierderi. * Poarta, în urma tratativelor de pace cu Bulgaria, a emis o iradea prin care toți membrii comitetelor bulgare arestați, au fost amnistiați. Toți aceștia au fost puși în libertate. * In ultimul moment aflu că banda de 4000 insurgenți s’a divizat în corpuri a cite 200 pînă la 400 inși răspîndindu-se în satele vecine a comunelor Kozloi și Nevrocopi. Un corp de 300 insurgenți a atacat satul Detze, din plasa Raslog. La acest atac au porit 30 de insurgenți și 5 soldați din garda satului. Insurgenții ocupînd satul au masacrat întreaga populațiune otomană a satului, incendiînd totodata și aruncînd în aer, locuințele lor. De asemenea au mai devastat și numeroase locuințe ale creștinilor ortodoxi și în deosebi ale romînilor. Banda aceasta retrăgîndu-se din satul Detze, cutreeră împrejurimile, atacînd și devastând satele care nu se asociază cu mișcarea ei. O nouă bandă, a înconjurat în comuna Nevrocop, un detașament de 400 de soldați din armata turcă. Intre bandă și trupă s-a încins o luptă crîncenă care a durat mai multe ore. In fine detașamentul a fost salvat de alte detașamente puternice care au alergat în ajutor. Banda de insurgenți a fost pusă pe fugă, lăsînd pe cîmpul luptei 24 de morți. In plasa Raslog, bandele au tăiat toate liniile telegrafice și telefonice, așa că comunicația pînă în apropiere de Sera e aproape imposibilă. Mihail mm — —— BBMBgggP#I mmn I —— CĂRȚI și REVISTE Zoologie, anatomie și filologie animală pentru liceul real și modern, clasa Yll-a, de dr. Leon Cosmovici, cu 394 figuri intercalate în text. Un volum cartonat de 209 pag. Buc. Tip. Carol Gobi. Din carnetul unui veteran—nuvele, poezii de St. Georgescu-Sergent. O broș, în 8 de 30 de pag. Buc. Tip. Gutenberg. Se vinde în folosul societăței veteranilor „Coroana de oțel“. Prețul 1 leu. Scrieri, Conferințe, Discursuri de Niculae Bălănescu. Un volum de 228 de pag. Buc. Tip. Universitară. ACTUANITAȚI Naciovici noul agent diplomatic bulgar la Constantinopole, care are misiunea de a stabili relațiuni pacifice între Turcia și principatul vecin. Fraudele de la finanțe Cunoscuta revistă L’Europeen publică următorul articol: Astfel fraudele de la finanțe, au ajuns mulțumită tacticei d-lui Sturdza și în ziarele străine. Poate acum se va proceda mai cu energie contra celor vinovați. In Romînia mai totdeauna funcționarii superiori se fac culpabili de violare a legilor moralei publice. Anumite cazuri foarte speciale, destul de frecvente, de acest fel de violare sunt numite în Romînia fraude patriotice și preocupă năpraznic partidele politice în luptă.. Ele corup, fără doar și poate, precum acum cu afacerea Victorian, opiniunea și moravurile publice. Fraudele conzistă în aceasta ; cel de la ministerul de finanțe aranjează lucrurile astfel ca titlurile cîștigătoare, grație falsificărei tragerilor, să aparție cîtorva persoane importante făcînd parte din partidul la putere. Se scuzează și se înăbușe aceste operațiuni sub pretext că se face a se beneficia așa zicînd statul din aceste trageri false. Persoanele cari profită de ele sînt puse la adăpost de orî-ce atac distrugîndu-se cu îngrijire borderourile cari ar dovedi plata titlurilor ce ies la sorți. Nici diar cînd partidul din opoziție vine la putere un control al dosarelor ministerului nu-i posibil; toate partidele au interes ca să nu se poată constata la lumina cea mare a zilei dispariția unor anumite borderouri. Nu e nimeni acolo (în Romînia N. R.) care să nu știe că în 1887 a avut loc o tragere falsă, din ordinul d-lui Sturdza, pe atunci ministru de finanțe, astăzi președinte al consiliului. D’asemenea e lucru stabilit că adversarul acestuia, d. Take Ionescu, a tolerat fraude, și n’a denunțat niciodată tragerile patriotice ale propriilor săi inimici. In 1901, secretarul general al ministerului de finanțe, d. Pictorian, urmă exemplul dat de Sturdza și făcu să dispară borderouri cari reprezentau achitarea unor sume enorme. Despre aceasta nu §0, vorbi de loc pînă în 23 Iunie trecut, cînd începu procesul Parizianu- Albanary-Dimitrescu tot pentru fraude dinaintea tribunalului din București. Un avocat al apărărei, d. Dissescu, fost ministru de justiție, ceru deodată amînarea procesului și o descindere imediată la ministerul de finanțe, unde „acum de curînd, cu prilejul unei nouî trageri, s’a constatat o tragere falsă și dispariția unui borderou“. La aceasta primul procuror, d. Hamangiu, răspunse că cererea apărărei era inutilă „fiindcă el însu’șî recunoaște că s’a constatat și dovedit distrugerea unor borderouri“. O campanie violentă a opoziției aduse afacerea Pictorian dinaintea judecătorului de instrucție. Dar tocmai în momentul cînd guvernul d-luî Sturdza credea că o ordonanță de neavenire a judelui de instrucție putea să înăbușească definitiv falsul în chestiune, interveni un detentor de rontă romînă care se declară parte civilă în afacerea Pictorian:, Această afacere ajunsa cu chipul acesta, acum cîteva zile, dinaintea Camerei de punere sub acuzare. Majoritatea acestei Camere, deși „are în vedere că ceea ce a determinat pe inculpatul Pictorian să comită faptele ce i se impută, fu reaua stare financiară a statului“, găsi cu cale că „aceste fapte nu întrunesc elementele intențiunei frauduloase cerute de art. 142 din codul penal, iar dacă imensa gravitate a incorectitudinei actului material comis de Pictorian ar putea, ca măsură de represiune administrativă, să-l facă impropriu pe viitor pentru funcțiunile statului, ea singură totuși nu poate justifica trimiterea sa înaintea instanțelor de represiune penală“. Și să mai credem acum în prestigiul și demnitatea unui stat! Adevărul e că cel din Romînia cînd caută prin toate chipurile să evite statului crize financiare vor (senatorii, deputații și înalții funcționari) mai întliți de toate, să se îmbogățească cît mai iute, să se instaleze în vile somptuoase la Sinaia, Versailles al Romîniei, și să călătorească făcînd pe vasta guverii în străinătate. Ca pe vremea prinților fanarioți, boierii moldo-valahi excelează a confunda sentimentele patriotice cu cele pur personale. (s) S. M. S. Ediția de dimineață ISTOEMATIOTI Consfătuirea de la cimbiui conservator Comitetul executiv conservator s’a întrunit, aseară, la ora 5 p. m., sub președinția d-lui Cantacuzino, la clubul conservator. Delegații din provincie nu au luat parte. D. Cantacuzino a comunicat comitetului că din mai toate județele fruntașii partidului i s'au adresat cu rugămintea de a se porni o acțiune energică în contra cabinetului Sturdza. In special ieșenii au invitat pe membrii comitetului executiv la o întrunire publică care va avea loc la 19 Octombrie. S’a hotărît ca mai mulți oratori să plece la Iași. Foștii miniștri conservatori Adeverii au comunicat apoi că sunt invitați la botezul prințului Nicolae și s’a decis ca toți să asiste la ceremonia de la castelul Jeleș. S’a mai vorbit de darea în judecată a profesorilor, dar părerea generală a fost să nu se dea protestărilor un caracter politic. Dar d. C. Dissescu a comunicat comitetului executiv că va lua apărarea profesorilor înaintea juriului de judecată. Comitetul a decis apoi să se întrunească regulat în fiecare săptămînă. Astă seară un tren special va conduce pe suveran și prințul Carol de la Craiova la Sinaia. De asemenea un alt tren special va conduce pe atașații militari la Sinaia, iar un al treilea va aduce în Capitală pe d-niî miniștri Sturdza și V. Lascar. Serviciul religios la botezul principelui Nicolae va fi oficiat de mitropolitul primat. La solemnitatea botezului vor asista d. președinte al consiliului și d-niî miniștri ; corpul diplomatic ; membrii Sf. Sinod ; d-niî secretar generali ai ministerelor , președinții înaltelor Curți de casație și de conturi, etc. D. P. Dimitrov, noul agent al Bulgariei la București, a sosit Sîmbătă in Capitală. D-sa a cerut o audiență d-lui ministru de externe, spre a-î prezenta scrisorile de acreditare. Directorii de serviciu din ministerul de finanțe, s-au întrunit și au discutat asupra nevoilor serviciilor respective, în vederea alcătuirea viitorului budget. Ele au fost desconcentrate trupele din reg. 2 artilerie cetate, care fuseseră concentrate la forturile Afumați și Pantelimon, în vederea tragerea de razboiu. Această tragere a durat opt zile. S’au făcut la început trageri cu petarde, apoi trageri de instrucție, cu cartușe de manevră și în cele din urmă s’a făcut tragerea de razboiu cu proectile. Tragerea s’a executat cu vizarea directă, ochitorul vizînd prin observatorul cupolei și cu vizarea indirectă, din cupole. La tragere s’au întrebuințat obuzierele de 210 mm. pentru tragerea curbă, tunurile de 150 mm. din cupole; cele de 57 mm., din turele și tunurile 75 mm., de asediu, așezate în bateriile de asediu, anume construite între forturi. Trupele fiind desconcentrate au fost distribuite pe la forturile de locuință. Azi vor fi trimeși în concediu de liberare, oamenii acelui regiment, din contingentul 1901. Toate biletele pentru Matineul fie gala al Sindicatului ziariștilor, care are loc Duminică 5 Octombrie, ora 3 p. m. la Teatrul Național, au fost puse în vînzare la : agenția teatrală L’Indiépendiance roimaine, magazinul de muzică Feder și sala de dope-fi a ziarului Adeverul. Publicul doritor de a mai obține locuri mai în față este prevenit sa se grăbească. Cercul artistic, literar și științific „Vasile A. Urechiă“ și-a ales comitetul pe exercițiul 1903—904, după cum urmează : Președinte: Traian G. Stoenescu ; vice-președinți: Const. Dancasiu și T. Georgescu-Rovine ; casier : Fred. Parilian ; secretari : Vasile Stoenescu și A. Breslauer; bibliotecar: Const. Ștefănescu-Suhățeanu ; controlor: Gr. Ștefănescu. La 20 Octombrie a. c., se va deschide din nou seria conferințelor la Ateneul din Giurgiu. La Eforia spitalelor civile din București se fac actualmente studii pentru următoarele lucrări: Construirea unui azil de alienați, în care vor fi internați toți bolnavii de la ospiciul Mărcuța, devenit impropriu pentru a corespunde menirei sale. Acest azil se va construi pe platoul ce-i posedă Eforia în fața penitenciarului Văcărești. Un azil pentru convalescenți, care se va construi din averea lăsată Eforiei de regretatul mareșal George Philipescu. Un institut de idroterapio și un cazino Ia Sinaia. Stagiul de practică al elevilor școalei superioare de agricultură de la Herăstrău se va mări la doi ani, din care un an va fi după terminarea anilor de studiu, și un an după obținerea diplomei de absolvire. Prin această dispozițiune se va da o mai mare atențiune practice agricole care se făcea pînă acum pe o scară mai redusă, și elevii vor fi pregătiți astfel în mod desăvîrșit pentru cariera agricolă. Zilele acestea a fost în București de Neumeister, directorul academiei forestiere din Tharandt. D-sa a vizitat expozițiunea societăței pentru înaintarea și răspîndirea științelor in Romnia și a rămas pe deplin mulțumit. Dl Neumeister, înainte de a veni în Romînia a fost la Euxinograd, în Bulgaria, unde a fost oaspete principelui Ferdinand. Pricipele a chemat la sine pe d. Neumeister spre a-l însărcina cu alcătuirea unui proect pentru organizarea serviciului silvic bulgar. D. Neumeister fiind în Romînia a declarat că principele Ferdinand al Bulgariei are vaste cunoștințe botanice și zoologice și că copiii principelui se ocupă de pe acum cu arborizările. D. Neumeister se află acum la Budapesta. Consiliul tehnic al pădurilor a ținut eriședință la ministerul domeniilor judecind pe un d. silvicultor șef. Peste cîteva zile se va începe facerea unui recensămînt al prostituatelor din Capitală. Recensămîntul se va face de către o comisiune compusă dintr-un mediu comunal, un consilier comunal și un delegat al prefecturei poliției. Consilierul comunal în acea comisie va fi d. Otnescu. De la ministerul domeniilor ni s’a dat știrea că, în urma ploilor căzute, parte din pădurile incendiate s’au stins. In Transilvania continuă însă să ardă pădurile la cari s’au declarat incendii. Focurile declarate la păduri au fost foarte mult ajutate de faptul că lemnele sunt uscate din cauza secetei. Se bănuește că la ur’10 păduri focul a fost pus fie alte țărani, cari au credi“ta că cocotă *fg&$țoază dacă se înt’T.pia incondMiai»® Comisiunea permanentă a Camerei de Comerț din București s’a întrunit aseară și s’a ocupat cu revizuirea tabloului legei comerțului ambulant și cu chestia ftocurilor din Brăila. La 7 octombrie se va întruni la ministerul de interne comisiunea de judecată, prevăzută de legea prin care s-au reorganizat polițiile din țară. Comisiunea se va compune din secretarul general al ministerului de intern, un membru al Curței de apel și un membru al Curței de conturi și va avea să judece pe un sub-comisar din provincie. Direcțiunea azilului „Elena Doamnă“ secția primară și profesională, face cunoscut persoanelor ce au copii în acest institut că din cauza maladiilor contagioase din Capitală s’au suspendat vizitele la eleve. Părinții sunt avizați că intrarea în școală este absolut interzisă. Aflăm cu plăcere că domnișoara Marie Eliatte, fiica decedatului căpitan Radu Eliatte, absolventa Conservatorului din București, a fost primită cu foarte mare succes la Conservatorul de muzică din Leipzig în clasa renumitului profesor de pian Seisenauer. Dînsa a fost foarte viu felicitată de profesorii examinatori. D. Eugen Crețoiu, farmacist intendent al spitalului rural Răducăneni, jud. Fibiu, și d. Gr. N. Rămurescu, farmacist intendent al spitalului rural Babadag, au fost transferați, după cerere, unul în locul altuia. Ministerul de interne a aprobat modificarea budgetului județului Sibiu, în sensul ca să se deschidă credite pentru plata geaadarmeriei rurale înființată conform legei. In comuna Simileasca, județul Buzau, s’au ridicat măsurile luate contra brîncoi rîmătorilor, epizootia încetînd. D-ra Ecaterina Anghelescu a fost numită institutoare suplinitoare la școala primară de băeți din Pitești, în locul d-lui Micescu, care a obținut un concediu de un an. Asemenea d-ra Stela Marinescu la școala primară din Urlați în locul d-lui G. Popescu-Ciocănel și d-ra Băjenaru a fost numită institutoare suplinitoare în Capitală în locul d-lui G. P. Șcraba, care a obținut un concediu de un an pentru continuarea studiilor. In timpul din urmă s-au înființat în județul Buzau peste 65 de biblioteci populare în diferite centre sătești. Ministerul instrucțiunei a repetat circulara din August 1901, adresată învățătorilor din țară, cu privire la arondarea pămînturilor școlare învățătorilor. Ministerul domeniilor a fost informat ori telegrafic că pădurea Tiblea din ocolul Slatina se află în flăcări. S’au trimes din Slatina soldați, cari împreună cu locuitorii din satele vecine, să procedeze la stingerea incendiului. Iar la manevrele regale — prin telegraf —• Craiova, 29 Septembrie.— Cum v’am comunicat telegrafic de ori, astăzi toate trupele cari au participat la manevrele regale au avut repaos, pregătindu-se pentru marea revistă care are loc mîine. Regele a vizitat liceul „Carol I“ și mai multe școli primare cu cantinele lor. La cantine, d-ra Valeria Mântulescu a fost desemnată a prezintă suveranului tava cu mîncările cantine! La ora 12, regele s’a înapoiat la palat. Tot la ora 12 a avut loc, la hotelul Minerva, masa dată de corpul I de armată generalilor, șefilor de regimente, și șefilor de serviciu. ” La orele 3 regele a vizitat parcul Bibescu și a asistat la curse. ■* Craiova, 29 Septembrie. Dimineața, suveranul cu suita sa au vizitat cîteva instituțiuni publice, apoi s’a îndreptat spre parcul Bibescu cu principii Ferdinand și Carol, parcurgînd drumul pe jos. La amiază a avut loc inaugurarea parcului. Suveranul și cu suita au asistat la inaugurare, vizitînd apoi expoziția de lucrări manuale și semnînd actul comemorativ al inaugurărei. A azistat lume multă, deși timpul a fost nefavorabil. Scînteie bcarlatina in Capitală — Anela sta In afară de amănuntele ce ne-a acordat în interviewul sau, d. dr. Georgescu, medicul primar al Capitalei, interview pe care-1 publicăm în pagina 2, am reușit ori să mai obținem amănunte interesante, în privința stărei sanitare a Capitalei și azistenței publice, de la un domn medic comunal pe care întâmplător l’am întâlnit. Scarlatina De cîtăva vreme se face un asurzitor zgomot—ne a spus interlocutorul nostru — în jurul pretinsei epidemii de scarlatină și dvs. chiar ați publicat în numărul de azi al ziarului, o lungă anchetă din care ar reeși pericolul boalei și vina medicilor comunali. De la început permite-mi să-ți spui că tot ce s’a publicat în diferite ziare, relativ la scarlatină e o enormitate. Cît privește acuzațiuuile G, ni se aduc atît de gazete cît și de d. profesor dr. Manolescu, dă’mi voe să protestez în numele colegilor mei. Medicul comunal nu poate da loc fi învinuit de neglijență și aceasta o voiü proba imediat cu fapte. Mai indiü de toate, ca să nu mă îndepărtez de subiectul conversațiunei noastre, îți afirm și îți voiu dovedi că nu există în Capitală epidemie de scarlatina, așa cum se încearcă a se stabili. In fiecare an această boală, ca și altele se nasc în Capitală și dispar după un timp oarecare, așa cum se nasc și se sting pretutindeni în orașele mari din străinătate. Mortalitatea In orașele populate bolile acestea sunt periodice și regulate. După constatările, precum spuneți oficiale, pînă acum scarlatina a produs o mortalitate de 60 persoane. Dar acest număr a neînsemnat față de ceea ce a fost anii precedenți. O pildă: In 98 am avut o mortalitate de 105 cazuri, în 99, de 266, în 900 de 158, iar în 901 de 113 și atunci nu s’a făcut nici un zgomot, nici o alarmă, a fost ceva obicinuit. Ce extraordinar și ca pericol prezintă azi 60 de cazuri mortale de scarlatină, într’o epocă cînd pînă la sfîrșitul anului nu au mai rămas decît vre-o 3 luni? Și dacă mortalitatea aceasta față de ultimii ani precedenți e atît de mică, la ce atunci atîta zgomot ? atîta zarvă ? Oare nu cumva pentru că dorința d-lui ministru de interne e de a dispare scarlatina ? Dar pentru D-zeu, o mortalitate tot atît și poate mai mare produce acum anghina difterică. De ce oare de această epidemie nu se pomenește de fel ? Și trebue să se știe că scarlatina nu ai cu ce o combate, cum e de pildă difteria pe care o zdrobești cu serum ul antidifterie. Tablou comparativ V’am arătat, că mortalitatea scarlatinei din acest an nu a atins pînă în prezent nici numărul normal. Am să vă probez însă acum că noi, cu toate neajunsurile cu cari avem de luptat, sintem față de orașele mari din străinătate, într’o pozițiune din punctul de vedere higienic, cu adevărat de invidiat. O mică comparație de mortalitate cauzată de boalele contagioase, pe anul 1901—902, In Birmingham scarlatina a produs 155 decese, în Berlin 483, în Viena 364, în Buda Pesta 282, în St. Petersburg 751, în Varșovia 721 și pe același an în București 113. Comparați proporțional cu populațiunea fiecărui oraș și veți vedea diferența. Descreșterea mortalităței Dar o altă constatare în favoarea medicilor comunali. In 1876, de pildă, boalele infecțioase acute, cu caracter epidemic, ca scarlatina, difteria, pojarul, variola și febra aftoasa dadeau un contingent de morți de 20 la sută, pe cît timp azi, adică în interval de aproape 20 ani toate acestea cauzează o mortalitate de 6 la sută. Și vă repet, sarcina medicilor comunali e foarte complicată și foarte grea la noi. Ei au de luptat cu foarte multe neajunsuri și cu mijloace foarte restrînse, aproape nule. Sarcinile medicilor comunali La noi a fi medic comunal înseamnă a fi vătășel. Noi suntem însărcinați cu verificarea deceselor: noi cu poliția sanitară, cu noastră — inspectarea alimentelor și băuturilor, cu căutarea bolnavilor la domiciliu și la consultațiuni, cu vaccinarea, cu căutarea în special a boalelor epidemice, cu tot convoiul lor de neajunsuri. Pe o suprafață de 5560 de hectare, cît e întinderea Capitalei, o întindere. TM tot atît de mare cît a Vienei cu o quatruplă populațiune, există numai 10 secții medicale. Ceea ce cade în sarcina fiecărui medic o populațiune de 30 și ceva de mii de locuitori. Și pentru toate acestea, medicul comunal are un singur agent sanitar la ordinile lui. Cu ajutorul acestui agent medical comunal trebue să descopere bolnavii și boalele contagioase. Căci românul nostru e foarte curios. Nu vine el să te anunțe, ci trebue să te duci la el. Pe de altă parte poliția noastră,vrșnic în rivalitate cu autoritățile comunale, nu dă medicului nici concursul strict necesar. Sacrificiile comunei Apoi mai sînt și mijloacele restrînse și aproape ridicule acordate de primărie. Medicii comunali oricît zel ar pune în îndeplinirea serviciului lor, nu au decît 15000 lei de împărțit sub formă de medicamente gratuite celor 28 sau 30 mii de bolnavi pe cari îi consultă în decursul unui an. Cu 53 bani de bolnavi pe an și cu oricîte povețe este desigur imposibil a combate diferitele maladii epidemice. Cu atît mai mult simpla asistență me»dicală este neîndestulătoare în timpurile critice cînd lipsa de lucru aduce scăpătarea unui însemnat număr de familii sărace care abia trăia. Aceștia înainte de medicamente sa înțelege că au alte nevoi. O mână de ajutor întinsă la vreme acestor familii scăpătate, o în interesul public. Și pe cît timp la noi se degenerează la economii atît de ridicule, și care au urmări atît de nefaste, în Berlin se cheltuesc cu asistența publică 9337 lei la o mie locuitori, iar în Paris 10000 lei, întreținerea copiilor găsiți, a infirmilor și alienaților—oameni săraci în majoritate — nefolositori societăței, costă comuna 192.220 lei sau 68 la sută din suma afectată asistenței medicale, în timp ce budgetul acordă numai 32 la sută pentru căutarea bolnavilor săraci din oraș. Cînd administrația noastră comunală cheltuește anual pentru un copil găsit 250 lei, pentru un infirm 400 lei, iar pentru un alienat întreținut la Mărcuța peste 500 lei, este absolut anormal ca pentru un bolnav sărac să se cheltuiască pe un an numai 3 lei sau cel mult 15 lei dacă se va socoti și plata personalului medical. Deci cu asemenea mijloace și în asemenea condițiuni, pretențiunile sînt prea mari. Mîine vom continua cu alte amănunte și mai interesante. _____ Caliga Risipirea veteranilor Iată visul d-lui ministru de războiu:" să vadă risipiți pe veteranii cari au pornit lupta pentru cucerirea recompenselor pe cari trebuia să le ia cu 26 ani în urmă. Și visul d-lui Sturdza e pe cale de a se realiza: veteranii de la societatea „Coroana de oțel“ sunt în mare dezbinare, din cauza neînțelegerilor. La redacție primim o lungă întâmpinare, răspuns pe care președintele activ d. căpitan Zaharia, împreună cu mai mulți veterani, îl dau la o scrisoare a d-lul lt.-colonel Vlădescu, fostul președinte de onoare al societăței. Pe de altă parte ni se comunică demisiunea din comitetul societăței a d-lui Popescu și Trușculescu, ambii vice-președinți. Acele demisiuni și acea întîmpinare sînt desigur fructul unor neințe alegeri, iar neînțelegerile vor duce fatal la risipirea veteranilor. Agitația veteranilor a fost una dintre cele mai legitime și se impunea ca urmările să fie bune, bine-făcătoare, ca un balsam de sănătate. A se citi urmarea In pagina 3-a