Adevěrul, ianuarie 1905 (Anul 18, nr. 5534-5560)
1905-01-01 / nr. 5534
Sîmbata 1 ianuarie 1905 pos B3jU|!Z 0,11308 B|jUa;SQ lipud •aiauiAOad nit§ nd -bimopuj 'gzBipadxa as 043-mo ng njjuod »«gijiuna |nj}|| n3| i |§3103||| ap iuBa|j |i4|| lueq 08 q|{ pas» p •■BjaojnauoQ ep uuiuo; ■gj^j unióid no oțininuajt icra opo opuoSpod i§ iii 0pud0.ul aip 341S3Í33X3 JH33Ä UM% 3JSZUIA ui snd u,8 iwpg 3p 13630 lipiBIBJ bJB( U! M ¥ 103 m\u lti 314 Miratul Fotografi ALB-sparsi froch $»îs\ cîspineam 15 Lucrează cu 5 Lei 12 Fotografii. 8fi primește de la Amatori Fotografi slist-uri și filme de developat, copiat și «stașat cu prețuri foarte moderate. ” Sr. ICJ§tig Comudla{iuni speciale pentru maladii Merne Genito-firmare p Sifilis Do la l'-j-ílVt Isfc de la 5—7 5*- in. gT8. 1. d’ Qn.4TIA.\I! iii, tU. f#i«* <§r & y i I m y ii s p « & * # s V«ciciu specialist in bone de eoni 5. Calea cilăraților, 5 Primește în pensiune spre căutare copii bolnav fără boala molipsitoare. finlist Goldenberg Str. Dpamsigl, ^ ș Face m.Ți în cattelure și aer cu cari se poate mînca și vorbi ca și cei naturali, vindecînd boalele de stoinaph, se plombează, se curâță și scoate dinții, cu o ușurință care i i-a făcut renume în toata țara. Toate operat unite fără durere Toate lucrările^ garantate pe mai mulți ani. fSE < l&afinalBea. î j^ »Uyesfa pe balcon și pe firmă 1 No.SS^LI Boalele lîole,iSiQljtifie le tratez și le vindec radical cu Moot Ser Befestenne Fraise și cu noua soluție specifică TIGISB Hr« CrHknfeld 94, Str. Cantacuzino (Polonă) Orele de consult: 10-11 a. m. și 3-5 p. m. Tisiiați Marele Plastic« din .ufiehen B«i. Elisabeta 8 vis a vis de Eforie Kon căderea Portului Arthur și ultima lupt navală. El e remarcat Macaroff în ultimele sale momente. Drama sîngeroasă din Belgrad. Intrarea 50 de bani de persoană. Militarii și copii de bani. Cu sumă Direcțiunea din München. Dr. George FISCHER specialist în Boale de Ochi și Urechi Consult, de la II—12 a. m. și 4—6 p. m. STR. DOAMNEI 37. (Casa Alimănișteanu) Dr. Leichen Baum —DENTIST — de la facult. din Berlin și Chicago. Laureat din Paris 4,BULEVARD ELISABETA,—4 (vis-a-vis de Drogueria Brass) face toate operațiunile referitoare la arta dentară, absolut fără durere, prin anestesie. Specialist în obturațiuni (plombe) de aur și porcelan, Email (sistem Jenkins), coloane în aur, dinți artificiali fără placă. Redresarea dinților deviați. DOCTORUL M. Șefănescu Zănoagă BOABE NERVOASE 5—7 pm Electroterapie, Mesagiu, Kinesiterapie, Idroterapie de camere. 64, Bulevardul Elisabeta 64 IN ȚARA La Călărași se vorbește de o fraudă comisă de fostul consiliu comunal în favoarea amicilor politici, cărora s’a împărțit un vagon de porumb și 40 stînjeni destinați săracilor cum și mandatele achitate pe luna Ianuarie. — Principele Ferdinand întorcîndu-se de la Vaslui s’a oprit la Bîrlad unde a fost primit cu mari onoruri. — S’a admis recepțiunea porumbului sosit la Constanța. Noului prefect Pariz.no s’a făcut o primire călduroasă. IN STREINATATE DIVERSIEI Din telegramele noastre. La Viera raspîncîindít‘•e zvonul că a a făcut un atentat în constru țarui, s’a cressat iniția că e o simplă manoperă, pentru a influenți asupra subscripțiunei la împrumutul rusesc, în urmă însă s’a aflat că s’a descoperit în ultimul moment o conjurație contra țarului. — Ministrul rus Chirkov a declarat într’un interview că, o neapărată nevoe de a se introduce în Rusia o Constituție, însă potrivită,.împrejurărilor rusești. Piuă a zenei i se va da însă egalitate deplină iniurgr cetățenilor.. — La Budapesta... va avea loc o conferința a miniștrilor antriaci și unguri în chestia ennvuițieiomerciale cu Gcr Smnania. Singurul ținut ii litigiu este chestiunea veterinară. Dină in 11 zile se speră că se va iscăi convenția. —• La greva minerilor din Dortmund participă 80000 di mineri. Dacă greva se va întinde ea va cuprinde 200.000 de oameni. Prețul cărbunului s’a urcat. — S Iranul a dat o trudea prin uz'' JURNALUL FEMEEI ’ — De la eu Roa.ele noastre — Buturile Anul nori intră, să tie md ninbiro, totul se învește ! Omnl simt'.' necesitai,'•« de a se înoi, precum natura se Invește în tot tuiul, și sufletul omului ceru inoire ! Stavila înoireîe Anul nou! începem o nouă viață — un nou an de lupta și de muncă,—să începem Joiie,, să ne desfăcem de tot ce .A fost 'rău și să ne alipim, pumut de bine , ideea nouă, abumul să ne domine ! și un orizont frumos de speranțe! In această zi fiecare o vese], și dorim unul atuia bunie reciprocă, și ceasta o’ arătăm în special' din'din dar acelor ce ni sunt mai de aproape! Darob este o probă de iubire—și un sacrificiu pe cârti ’1 impune bunătatea și nobli țea inimei ! In timpii cei vechi oamenii ca probă de iubire către Dnezeu — aduceau, sacrificii vii, și Istoria ne spune că Avraam a voit să sacrifice pe fiul său iubit — lui Dzeti! De aci putem lua un exemplu ce importanță au darurile pe altarul subirei! Dar omul de inimă nu vede darul, ci vede gindul și inima dătătorului—o floricică, o panglicuță, e de multe ori, mult mai dragă ca cel mai prețios giuvaer ! Vii rîde realistul — dați-î aurmina plină, și ochii lui, nu vor fi nici, odată mulțumiți, înaltea are trepte—cu ce se află jos, nu este în stare, de a fi deodată sus, și de nu va căuta treptele— tot jos va rămîne. Buna mamă, și buna stăpînă a casi are mult de lucru cu ocaziunea Anului nou, trebue să se gîndească la darurile ce are a oferi copiilor ei — și servitorilor. Ca o bună stăpînă trebue să se îngrijească și de servitoarea ei : dînd servitoarei un dar de anul nou, îi va deschide inima și’î va activa rolul și credința. Nu se vorbește aci de ingratitudine, neghina se află în orce grijt, dar bunele metoade ale agricultorilor nu aduce rezultate satisfăcătoare ! Să nu crează o stăpînă că e acelaș lucru, dacă va da servitoarei ci țiva franci, să 'și ia ce vrea ea ; — e altceva cînd îi zice: „Anico uite ți-am luat de o rochie!“ Inima Anicii se umple de bucurie. „Stupina mea s’a gîndit la mine, și-a dat osteneala, s’a dus un tîrg și mi-a ales de rochie !“ Ea va purta cu drag acea rochie, și’și va aminti tot anul că e dela stăpină-sa, Lygia, admite reîntoarcerea fugarilor bulgari în vilaetul Adrianopole și le promite protecția legilor. — Partidele radicale franceze au declarat exclus din partid pe d. Doumer pentru că s'a ales cu concursul naționaliștilor și clericalilor. — Subscrierea împrumutului rus de patru și juni. la sută a fost acoperită în Viena, Berlin și Paris de mai multe ori cu mare succes, imediat după deschiderea subscripțiunei. — Alegerile generale engleze vor avea loc în Martie. — Se așteaptă pe mine căderea cabinetului Combes. — In Camera franceză a avut loc o furtunoasă ședință în care noul președinte, d. Paul Doumer,, și-a făcut profesia de credință în mijlocul aplauzelor dreptei și inviduelilor extremei stingi. Mînio d. Combes va fi interpelat asupra polteri generale. — Senatul francez a alas pe Făiibres ca președinte. (RAZBOIU). —Cei 26 de ofițeri ruși cari s’au liberat pe cuvîntul de onoare,sosind la Nagasaki,, au fost primiți în mod cordial de japonezi. Colonelul TritîVakov a lândăi, la banchetul ce i’a dat fuș lor, pe japonezi, exprimindu-șî speranța ca după războiu, cele două popoare să trăiască în piice. — Presși germană comentează în mod simfaric decorarea generailor Stoessel și Nogi, pee cum o consideră ca un omagiu al al eroizmului celor două armate beligerante. — în caz cînd Stoessel, reîntorcîndu-se în Europa, va trece prin Marsilia, i se va face o primire entuziasta: la orele 8, seara, două mari reprezentațiuni date de circul regal romîn de sub direcțiunea lus Cesar Sidoli. Vătatul Atheneului. — : Expozițiunea Mor Lukian și N. S. Petrescu. — Expozițiunea pictorului Ștefan Popescu. j L ■ ä în D’ASEARĂ PÎNĂ AZI O fraudă la Călărași.— Prințul Ferdinand la Bîrlad. Un atentat în contra țarului.— *O importantă declarație a unui ministru rus.— Convenția austro-germană. — Greva minerilor din Dortmund.—Succesul împrumutului rusesc.— Ofițeri ruși în Japonia.—Decorarea lui Stoessel și Nogi. SPECTM’©LE Astăzi. Vineri 31 Decembrie. Relade la toate teatrele din cauza ajunului anului nou. Miine, Sâmbătă 1 Ianuarie 1905 Teatrul .Național.—Societatea dramatică.—La orele 2 ziua, matined. Fata Aerului, operetă în 5 acte. Seara, la orele 3 Romeo și Julieta, tragedie în 5 acte de Shakespeare. Circii Sidoli. — La orele 3 ziua și :PREMII! PREMII! PREMII! áá Ș9I MIísSI!© afíi', cu începere de la 1 lamuirie. J»05 deschide primul cât și ubernament cu premii sî anume : IN BANI 1iul premiu SOCO lei (ariiei inimă utili) AMIL NOU încă un an, 1904, scur 3 în abisul nemărginit al veciniciei, încă un an pierdut din viața noastră deja destul de scurtă. Și ce contradicție curioasă a firei omenești!... Pe cînd toți se tem de moarte și doresc o viață lungă, toți se bucură de sosirea noului an, il salută cu entuziasm, fără a regreta pe cel trecut cu care nu se mai întilnesc niciodată. Sîntem întocmai ca niște alergători cari, avînd de străbătut o distanță determinată, în cursa lor nebună, uită prăpastia ce-o așteaptă la ultimul punct și, pe măsură ce se apropie de ea scot strigări de bucurie. Contradicția e, cum am zis firească, căci viața nu se arată într’o perspectivă înșelătoare: prntr’o iluzia de optică, ea nu apare foarte lungă, aproape, nesfîrșită, pe cind in realitate e foarte scurtă. Natura ne întinde o mreajă amăgitoare, nu închide ochii asupra realităței, pentru a-șî ajunge scopul săue conservarea speței. Atîtea sporurițe Înșelate, atîtea decepțiuni amare de cari nimeni nu e scutiri fac pe oameni să creadă că viitorul va fi mai bun, va aduce cu el o reparație la durerile trecutului. Dar 1905 nu se va deosebi de anii precedenți, precum cei următori nu se vor deosebi întru nimic de 1905. Lucrurile vor urma același curs, invariabil: omenirea, deși va trece de la o decepție la alta, nu va înceta insă de a spera și a crede ca ziua de unune va fi mai bună. Acesta e cel mai puternic resort moral al ei, e forța care o menține in viață. Oameni și popoare, in așteptarea idealulul lor de fericire, Se aseamănă c’o ferice nebună de care vorbește Gujan în cartea lui,— „Esquisse d’une morale sans obligation, un sanction“. „Era o femee, atinsă de o nebunie ușoară, care se credea logodită și în ajunul timitei. Dimineața, cum se deștepta, se gătea cu o rochie albă și o cunună de lămîiță, apoi își zicea surîzînd: azi va veni mirea. Dar așteptarea era zadarnică, și, «bobită de întristare, seara iși scotea rochia și cununa de mireasă. A două zi, le punea din nou, repetindu-și cu aceeași siguranță ca nu ajun , azi trebue să sosească“. Și astfel și-a petrecut toată viața, îmbrăcînd și desbrăcînd, în fiecare zi, hainele de mireasă, trecînd de la o decepție continuă la o speranță persistentă, care se stingea seara pentru a renaște mai puternică dimineața“. Se vor schim la multe forme, dar fondul va rămîne același. Cu toată civilizația de care ne fălim, azi, nu sînt în lume mai puține nedreptăți, nici mai puține victime în lupta pentru existență, decit, altă dată. Cei tari, sau mai bine zis cei șireți și perverși, ca întotdeauna, se ridică pe ruinele și cadavrele color sabe, cu o singură deosebire, că, pe cînd în timpurile primitive, oamenii se omorau d12- lea premiu lei (una mic) IX OBIGCTE 1 r. M.4.IÎE 1e 2t!TIOÎ ¥ AR enciclopedic universal ilustrat de Jules Timissel, 7 volume mari elegant legate, în valoare de lei 180 de la cunoscuta librărie Lean Atestlay, calea Victoriei 37. 2) O ISAÎSÎIOXKA mare, fină, marca „Monogram“, burduful dublu, colțuri de înotat, 10 clape, tonuri triple, orghel de la magazinul general de muzică „Ba Marsta“, strada Coltel No. 5. 3) J din renumita fabrică „Columbia“, cînta 5 cilndre cu un singur remontagiu, din marele magazin de muzică Jean rozier, calea Victoriei 54. A 4) l CA8SETA SE OTEL în valoare de lei 150 din fabrica de casse de bani George Price. Limited Londra, de la d. Carol Hirschen, depozit de casse de bani și mașine de scris „Far-Scholes“. 5) O KI €'80:JETA SI OSIT model popular ISO», neîntrecută, în soliditate, eleganța și mers ușor în valoare de 200 lei de la marele magazin de velocipede B. D. üismam din calea Victoriei No. 44. 6) .8 AASE BEBBESZ „secession“ pentr.1 ftori, cu diferite ornamente și 2 îngerași, de la renumitul magazin de bijuterie "l'ît. Rathvon. b-dul Elisabeta 9 bis. i) 6 ET.ICIESTA de o execuție artistică de la bazarul dicjjadouri, din calea Victoriei 70. 8) t.1 TEXTURATOARE sistematică, cu 12 site pe 4 rotile în valoare de lei 190 de la casa Șiiolae Polieret’.ie, societate în comandită, reprezentanți generali pentru Romîni.ra mașinilor Ciillor Ferate Regale Nagare cele mai simple, solide și perfecționate mașini de treeniL 9) fITIA LABA cu 40 butelii vin, 20 butelii alb, 20 negru din viile principelui Barbu Știrbei de la magazinul desfacere a produselor Ștrbeji, calea Vietonei 121. La aceste premii iau parte abonații noul cu începere de la 1 Ianuarie 1903. Abonamentul ia ziarul „fi>M £ ISEA'J'A<s costă, pgă?» 13 lei. p2 fesse luni 3 lei pe U m ISO. — ÎN STREINATATE ÎNDOIT A se trimite costul în mărci, ori mandate poștale pe acJTesa administrației ziarului „SMmiciOîîța*. .Abonații din capitalft primesc foaia prin serviciul nostru special, intre orele 11 7 dimineața, reci și pentru un pește crud sau un animal vinart, azi se distrug cu oarecari forme, și pentru un metal mai prețios, pentru aur. Cinste, virtute, talent, geniul chiar, nu însemnează nimic ca valori sociale ; banul domină tot. Un vint de materialism, cum nu s'a văzut niciodată, suflă peste bătrîna omenire. In adevăr, de un secol, se sună trimbița liberăței, a părea și infrățirea intre oameni și popoare. In vremea din urmă, se credea că această trimbiță găsise un răsunet în inima unor puternici, prin înființarea tribunaluui arbitraj de la Haga. Dar, curind, visurile optimiste l’ură distruse de cruda și inexorabila realitate. Un popor, cel mai puternic prin număr și bogăție, declară război6 altui popor mic și pacînic, care nu voia decît să trăiască liber, pe un priint asupra căruia avl"S "drepturi sporite ci șiligate. Și războiul se făcu in numele civilizației și al libertatei, pe citul in realitate era un războiu oribil pentru aur și diviuîante. Lăcomia aurului și ipocrizia modernă s’au adăugat la perversitatea și unimunitatea primitivă car fi Mcîndat de a se manifesta in lumea civilizată. In Extremul Orient,o urmează un măcel îngrozitor intre ruși și japonezi.. . Sute de mii de oameni cu morți de o parte și de ata, pentru că.așa, cer, interesele , și ambițiunea cîtorva. Cu această ocazie, s’a învederat mai bine că știința, manifestație a lui Dumnezeu in omenire—dură, o expresie a lui Broc t Rnan—știința, de la care se așteaptă transformarea planetei noastre, înfrumusețarea și îmbunătățirea vieții,, «lovește de minune la construirea tonurilor cu repetiție, a șnruielelor, a explosibului și a altor mașini infernale, cu cari bruta omenească, împinsă de instinctele atavice, poate să făptuiască mai lestio opere distructive. Ahriman și Ormizd sunt u contenit în luptă pe scena istoriei, fără a se birui definitiv, unul pe altul, 10.04. este, in țara noastă, însemnat prin mai multe evenimente. Avem, mai întâi căderea liberalilor de la putere, al căror loc l’au luat conservatorii. Acuzatorii de erî vor fi acuzații de iniune , și cu drept cu viat, căci unii nu sunt mai buni decît alții. Sub aceleași pretexte de muncă și de jertfe pentru patrie, se ascund aceleași scopuri personale de căpătuială și îmbogățire. Politica, in vremea doastră de materializm hidos, este, pretutindeni, dar mai ales la noi, una din formele cele mai perfide și mai detestabile ale luptei pentru existență, — pentru bogăție, pentru onoruri și vanitate. • Așa că, pe cînd politicianii joacă de ani această tristă și revoltătoare comedie, în cîmpiile mănoase ale Rominiei, aproape un milion de oameni, adică trei piloți din populația rurală a țitrei, sunt spntamente lipsite de hrană, reduse ,vinuri de foame, daca statul nu va găsi mijloace pentru a-i hrăni. E un fenomen care se produce numai in țara noastră, în această Irlandă a Orientului. In adevăr, cu aceeași cruzime cu care lordul englez exploata pe țăranul irlandez, arendașul ori proprietarul român exploatează pe țăranul nostru. Cîtceva sute de oameni, e«e mult o mie, storc pateric productive ale pămîntului și energia vitală a muncitorilor,—și aceasta cu concursul tuturor guvernelor și sub ocrotirea legilor. Dar, cu toate că realitatea a întristătoare, lumea e făcuta să creadă intr’un viitor mai bun, să asculte cîntecile vechi de bucurie, repitite de toate generații!, să-și puc, ca femeca nebună, cununa speranțelor pe cap, deși florile din cunună sunt de veacuri veștejite. Ion G. Braghină DE LA 3 IANUARIE 11 cititorii „Bimisteței vor primi odată cu ziarul, UN CHÎP GRATUIT, începutul romanului : I»E FIȘA.FOC Sîetoriile cultului din Magdeburg Mare roman popular de senzație In iiccu o zi o fascicolă de 8 pagini Gn TUIT 0-1 ministru Vlădescu la O.-Lung — De la coresp. nostru —O.-Lung 28 Dec. Noul ministru al instrucțiunei, d. Vlădescu a vizitat în zilele de 26 și 27 c., Cîmpu-Lungul, unde ’și are domiciliul politic și lin’de s’a ales ș i în opoziție. La gară d. Vlădescu care a sosit cu d-na, a fost întîmpinat de un numeros public și de toți fruntașii conservatori din județul Muscel. D. avocat D. Em. Malinescu, prin cîteva cuvinte bine simțite, urează bună venire. D. institutor N. A. Ginea vorbește de asemenea, în primesc cbrpidul didactic, arătînd speranțele ce se pun în d. Vlădescu, pentru ridicarea orașului și județului. D. ministru răspunde mulțumind de primirea ce i se face și arătînd că va lucra pentru interesele întregii țări, ținind campt și de nevoie județului Musai 1, care va arăta totdeauna încredere trimițindu-l în parlament. Termină cu urări păduroase pentru rege și pentru familia regală. In restl zilei, d. ‘ministru' a primit vizite la locuința a 3 sule , și a acordați inoi audiențe la clubul conservator, iar seara a întrunit la ceai pe mai mulți cetățeni fruntași și partizani politici. in cursul nopții, a sosit din București,cu un tren special și d. G. G. Cantacuzino. ăv dona.zi.Si î .2.7.„cor., d. ministru a continnat a primi vizite și a acorda audiențe, iar după amiază, la club, a avut consfătuiri intime cu partizanii politici ș, în deliberațiune cu d. prefect Negulici și d. G. Cantacuzino, a luat unele htatorii privitoare la interesele orașului și județului nostru. La orele 8 seara, cu trenul special, d-nii Vlădescu și Cantacuzino au părăsit orașul, petrecuți până la gară de aceeași mare mulțime de cetățeni și în mijlocul aceluiași colosal entusiasm ce a domnit la sosirea iluștrilor oaspeți. Dinu Deși împotrivirea mea era fără succes, totuși mă ii lărginoum a nu participa în nici un fel la foloasele acetor înțelegerî, cu nădejdea că la timp ve-ți face jertfele necesare pentru a întregi partidul conservator. _Acum însă, deoarece, cu toate învățămintele ce trebuiau trase din ultimele evenimente, direcția, c-tre impune din nou carteluri cu liberalii, și p< ițțn că eu sunt convins că această. . ale este îm n.tă a îneca in partidul liberal pe aceia ce o vor urma, spre vătămarea ea? zel conserva(oare, vă rog să primiți demisiunea mea din comitetul și din clubul «c pgmdați. Bine-voițî a primi, d-le Carp, încredițați a Inaltimile can-idorați. B. ”Gânescu București, 23 Decembrie 1004. Liberalii din Brăila au ținut astmă o întrunire publică bine populată in sala Orfeu. Au vorbit d-uii Grigore Indresan și Neculai Ionescu. Acesta din mină a aranjat la sfîrțitul intrunirea că la întrunirea pe care opoziția din Brăila o va ține Inimi neă la seara in sala Paradis, vor lua cnutului d-nii Etc. Filipescu, Const. Alexia și Dim. Moisescu, ceea ce dovedește că curierul junimisto-liberal și împăcarea diferitelor fracțiuni liberale e fapt îndeplinit. D. N. Filipescu, care a fost la Brăila în interese electorale, s-a imapoiat aseară în Capitală. A sosit în țară, venind de la Paris d. Ioan Atanasiu, fost subdirector al institutului internațional de fiziologie Mțttrey, din acel oraș. D. Atanasiu a fost numit definitiv la catedra de fiziologie, de la facultatea de științe din București și a venit în țară spre uși Ijia catedra în primire. In momenta de fața se repetă la Teatrul Național o comedie menită să înveselească întreaga Capitală prin situțiile sale hazlii și cuvintele sale de spirit. Comedia e întitulată „MinliniCa“ și este o traducere din franțuzește a faimosului „L Enfant du miracle“ care a făcut peste o mie de reprezentațiîn. Paris, Berlin, Viena. La Teatrul Național primele trei reprezentațiuni sunt stabilite pentru zilele de Marți 11, Joi 13 și Dumitre că 16 Ianuarie.. Destul să adăugăm că joacă în piesă : d-un Niulescu, Brezeanu, Toneanu, Liciu, Catepol, Soreanu, Carussy și d-rele Tdi Ginorghiu, Elena Mihailestul, Levanda și Lucreția Brezeanu. Electorale Guvernamentalii au fixat următoarele candidaturi la Cameră și Senat in județul Vlașca : D-niu Ioan Lahovary și Scarlat Arion la colegiul I de Cameră; C. Parizianu la colegiul II și Sorboni la al 111-a; C. Rădulescu și Nedelcovici sau colonel Urseanu la colegiul I de Senat și d. N. Lăzărescu la colegiul II de Senat. D. Lahovary, ministrul domeniilor, va candida și la Vîlcea, unde ișî are domiciliul politic. La colegiul II de cameră nu s’a fixat decît o candidatură.. Din partea liberalilor candidează la acelaș colegiu d. R. Jepurescu. Junimiștii cari vor candida cu liberalii la Vlașca sunt d-niî C. Hiotu, I. Dimitriu și Urlicî. D. Al Fain a fost prefect și senator conservator de Mehedinți a devenit nemulțumit pentru că nu i s’a dat prefectura acelui județ, nici direcția generală a poștelor. D-sa a declarat că nu primește să candideze la alegeri. Dacă d. Farra nu va mai candida la Mehedințî, giumărul candidaților nu va scădea, căci pe lângă cei 29 candidați cumarați erî de noi, vor mai candida și preotul Cernăianu și învățătorul Munteanu la colegiul al IlI-Iea de Mehedinți. Deci 31 candidați pentru 11 locuri. Asta pină acum. La Ploești liberalii nu s’au împăcat încă. D. Stoicescu, care a fost cîteva zile indispus abia s’a restabilit și cu d-sa urmează să se trateze pentru împăcare. In acest scop se va tine Duminecă o întrunire la clubul liberal din Ploești. Junimiștii spun că dacă liberalii prahoveni se împacă, guvernamentalii vor perde multe locuri în alterî. Prin acum se cunosc următoarele candidaturi guvernamentale la Prahova , d-ni: G. Gr. Cantacuzino, Teodor Văcarescu Ștefan Greceanu, Anton Avion și G. C. Dobrescu. * La Brăila situația devine tot mai A apărut numărul I din revista populară MNMISEI cu uimjitorul sumar : - Către cititori.—An non (poezie).—Engdunarea lui Wirao sau contele illigaș (romHU),- Ultima medii (cu ilustrații),' - Meritele soacrelor. -Sfaturi practice.’ plebiscit.. O tiújiri groaznică (nim la).Diverse.StU- dinarul cel biirín. — .‘locuri pentru cupii, șamde..etc.- Anul r.ol (rime veselaj.-Mimi la bft. (roman humoristic.. Traliu. Arte.— Anecdote.— Apel ’entasiast.—Premiile noastre, etc. Ilustrații: mode, statuia. Jiu ,h flio»en, d-na Syndon, d-na Miru-d, anecdote, etc etc. — 5 bani Humorul — dfi tuturor cil-Primul miimfic Sf .W sfaluit (uturor cititorilor. • ridică. Nehisclogcplc dintre conservatori nu dau indnibil. De la conlm s’a divis ea d. Sulfați sa aibă conducerea partidului, deci d. Her, eonii devine Uter in acțiunea sa Liberalii nu s’ou pulid împăca toți. Un grup dintre fștii dizidenți vor merge ii plegtui in guvernamentalii. Junin mici nu cea mai bună situație la Brăila. La cadru se afirmă :â d. Pilipeșul, deși e comb tut cu vehemență de prețeitul de Brătîm va'fi t Inși apărat de. rons rvai rit load, dup'd indicuțiile date de unii miniștri. Nu s'a decis încă dacă d. Ionel B‘ălL'.nu va candida Ui Brăila, ceea ce face oarecum nesigur cazului liberalo-junimist din acel jud f. Se poate spune că numai candidatura d-luî ’p. S. Aurelian e sigură de reușită la Brăîia. Fostul preșdinte al Seralului ars simpatiile trcstrămuntle ale unor alegatori brilieni civic pre Ugaturi cinice. ifin general se poate spune că un pronostic sigur asupra rvultatuluî, alegerilor viitoare nu se poate face, căt?î pînă la acele alegeri maî e o lună și în acest timp se pot schimba multe căciuli. Cereri-So. JS «li» rm'iüla utuoriM saâ fdijia... fîiteiiiâiî — 5 bani — Fortssiî mărit Intrarea lui Aurică Bregescu în minister de Lații. Simpatiile noastre : Generalul Manu da Sfredeli £. Examen de capacitate, de Giuseppe Conservatorul. Corsetul, de ,MiUimi G, Schița burgirească de D- Tespor.. Amintiri cazone, de Gheorhe. Din memoriile unui distrat, de l. TsuintuS. Mofturi și si eseuri de Viri/ab. Ilustratiunî : Anul nou al Ocultei. Generalul Manu Provincia are curentuA Buzați, T.Măgurele, B.I Sărat Exemplarul 5 buni. Abonamente 2.50 pe an. PROeRMIIJE VEHmUII Am anunțat și odată cu noi a anunțat și un ziar oficios că guvernul va lansa în curînd un manifest în vederea alegerilor, în carte va exprima și programul său pentru Suntem în măsură să arătăm citava puncte cari vor figura cu siguranță în programul guvernului. Reorganizarea armatei In primul rud guvernul se va ocupa cu reorganizarea armatei. D. General Manu a luat conducerea miniștrulur de război, cu condițiuimi expresii de a complecta fonti neajunsurile de cari suferii armata. In timpul administrației d-lui Sturdza, s’ăfi făcut economii prea congelate la armată și din aceasta cauză SŐ văd lifisuri de ndrîai. 2). general Mana va ince dacă n’a început încă, o largă anchetă asupra situației soldaților și ordrilor, asupra hramî, cazarma meritului și echipamentul al și prin viitorul budget al ministerului de amboii se cor prevede fondurile necesare pentru satisfacerea nevoilor constatate. * îmbunatățirea soartei magistraților In al doilea rînd, guvernul «preocupat de starea în care se află magistrații și în special cei amovibili. , S’a constatat că magistrații sînt excesiv de rău plătiți, față cu misiunea grea și foarte deb’atta pe care o au de îndeplinit. Din această cauză s’au și constatat unele cazuri regretabile, că unii magistrați s’au dedat la aefaceri nepemise. Guvernul e decis să sporească în mod simțitor salariile magistraților și în acelaș timp să întindă și mai mult inamovibilitatea în magistratură. Cu priecte de lega în asemenea A A N FÖ Ilii AM UNI Din cauza sărbătorii Anului nou (Sf. Vasile) numărul viitor al Aoieveruilui nu va fipare decit Duminică 2 Ianuarie, cind va fi pus in vinzare, dimineața în Capitală și seara in toată țara. Partidul național-liberal din Dorohoi, intruninduse în ziua de 28 Decembrie, și-a ales comitetul de acțiune, compus din : George A. Fuses«, Ion N. Pilhd, George Marcu, Ion I. Manoliu-Tețcanu, George Cancurău, George Giurgiovanu și George G. Giurghde. După cum se vede d. Ghiorghiun Pillat fosilii prefect uu pace partdin comitet, deci nu s'a putut ajunge la o împăcare intre liberalii din Dorohoi. D. general Borănescu, din retragere, s'a înscris în partidul condus de d. Carp. D. Barbu Gănescu, avocat din Capitală, despre care am spus că a părăsit gruparea d-lui Carp pentru a se înscri în partidul conservator, a trimes d-lui Carp următoarea scrisoare: Domniile Carp. Do la 1901 m’am opus în comitetul nostru cartelurilor cu guvernul liberal ce impuneau prietenilor d-voastre FOIȚA ZIARULUI „A Moravuri de provincie | r. ” de C. APOSTOLIA Și-a pus un capot alb, răscroit, cu dantele la gît și o rochie cenușie, lustroasă. De statură mijlocie, trup bine împlinit cu mișcări vioie, învățate înadins, nu pare să aibă mamuțt de treizeci și cinci de ani, pe cînd numără patruzeci și cinci bătuți. Pe stradă, cine nu se cunoaște, mama cu fetele, le ia drept patru surori de același fier și aceeași tăetură. Cu Catrina, firea a fost mai darnică. La Luxandra și Frăsinica, frumuseța e mai ștearsă și privirea are o lumină mai strînsă. Toate lasă nene foarte inimoase, cînd nu e între dînsele Catrina. Bahica e gata și mai uiscîndu-se odată în oglindă și ’mprejurul ei, pornește în odaia fetelor. Nu atît de greutatea pasului, cît de slăbiciunea dușumelei joase și pe une locuri putrede și lipsă, scîndurile se mișcau sub pantof, scîrțiind din locul lor. A deschis ușa ce se tîrîe cu partea de jos, ese prag, unde s’a ros un șanț și a intrat în eriton de alături. Aici, de obicei, dorm Luxanda și Frăsinica, cari încă la vremea asta, stăteau în pat, sub așternut. Vorbiau ceva în șoaptă, cu ochii chiondeșiți de un rîs șiret. Cine știe ce-șî spuseseră ! Cînd au văzut pe mama lor, cu aerul acela al ei, mîndru și stăpinitor, au tăcut ștergînd de pe fața lor, cu voință, orice semn vorbitor de lucruri tainice. — Sculați, fetelor ! Cînd vețî fi măritate, la casa voastră, n’o să maî stațî atîta în pat. Deprindețivă! a spus poruncitor și a eșit pe altă ușă în sală din mijlocul odăilor și trecind pe lîngă ușa etacului unde dormea acum Traian Frăbuț și prin dreptul sufragereî, repeta în minte cu oarecare sfială cuvintele spuse fetelor și vedea că s’a prea pripit. Nu era rîndul lor acum. In urmă, Luxanda și Frăsinica au făcut ochii mari, rîzitori, una alteia, pare că întrebîndu-se muțește, mirate prin unele mișcărî . Oare ce maî însamnă și astea? Cea mică, maî limbută, a adăugat : „Eî poftim! ce î-a maî trăznit și mamei... cînd vor fi măritate? Asta e ceva nou“ și rîzînd mușcător, a urmat: „Fără zestre, cine să ne ia ?... Doar pe Catrina, că ea, dacă vezi bine, din nou trage nădejde sa zmape. Dar să vedem cum s-o sfirși și va ai sta.“ — Orați - Cîrcî ca Patolia cu n’ați trecut pe dinaintea Catrinei? S-au făcut ochi dulci o lună-două, s’au răcit și au luat pe altele cu avere, a răspuns Luxanda amantă și a urmat: „Ionescu, advocatul. Ce-i trebuia lui zestre ’! Cîștigă destul și ar fi putut ține casa. Credeai c’acuma, acuma o cere și cînd colo a luat pe Olga Tomescu. Suta de mii! Dar locotenentul Alexandrescu! Dragoste aprinsă, foc, vizite peste vizite, scrisori, gură multă... și a luat pe proasta de Maria a bucatului Botez. Șaîzeci de mii! După ce î-a tocat banii la club, s’a cumințit și duce casa numai din leafă. Tot acolo ar fi ajuns, dacă ar fi luat pe Catrina, cu acte mincinoase, cum se face... Dar cîțî?! Eî nu văd decît banii. Noi nu prețuim nimica. Degeaba mai sînt frumoase și bune unele fete. Banii !“ Vădit, Luxanda se mîhnise. După o tăcere, Frăsinica a spus: „De ! ne am fi măritat și noi, de atuncia, și...și azi ne-am fi sculat, cum zicea mama, mai dimineață. Bărbățelul!... copiii!... slugile!“... Glasul glumeț al limbutei, le-a făcut să rîză. !— D’apoî tu ce aștepți decît să mă mărit, ca să ’ncapî la rînd ! — Și tu să se mărite Catrina mai degrabă... S’au înțepat, destul de subțire, dar totuși fiecare a simțit de o potrivă usturimea, dacă nu adevărului spus fără înconjur, însă a neputințit de a scăpa la viața nouă, către, care, firește, rîvnesc cu toată aprinderea tinereței. Au tăcut și s’au sculat. * Haluca a intrat în bucătărie. Abia, Ilinca sta încă pe scaun, în fața focului. Mai pusese cîte un lemn cu sobă, mai turnase apă în oală, să nu scadă și tot timpul s'a gîndit la ale ei, aftînd de la inimă. Cînd a văzut pe stăpînă la intrind, s’a sculat în picioare ienind. — Bună dimineața, jupîneasă Ilincă ! S’a sculat ? a plecat, domnul Traian? a întrebat Raluca. Cît de necăjită era baba, dar acest „domnu Traian“ întotdeauna ca și acuma o făcea să-l treacă prin minte, dacă nu pe buze, un rîs batjocoritor. „Domnu Traian!“ — Nu știi dacă s’a sculat, a răspuns cu glasul ei înecat de un nod de răgușeală bătrînească. Mă duc să văd, și Ilinca se ’ndrepta se plece spre odaia unde știa că el dormia încă. — Lasă, lasă! a oprit-o Raluca și apoi schimbind glasul, pe cînd prin minte îi treceau cine știe ce șiritlicftrî femeești, a urmat a vorbi de sus ca o stăpînă: „După ce-oi da ceaiurile, două pahare în sufragerie și trei la fete în odaie, să te duci la piață. Uite un leu și jumătate , să cumperi ce trebue Yezî, s’ajungă !?’ și a pus banii în mina slugeî. — Am să iau o chilă de carne, două pini negre și zarzavat mai mult. Dar lemne, duducă, nu maî sînt de cîteva zile și.... laluca îi răspundea în gînd: „Mai tae din garduri pîn’oia căpăta bani!“ dar de mîndrie a tăcut și-a rostit numai un : „Eî !“... din care baba a ’nțeles totul. Parcă azi și de atîtea orî cum făcuse focul ?! După o tăcere, în care timp, Ilinca a scoborît ochii, a ’ntrebat rugător : „Ce răspuns v’a adus domnu Traian2“ — Nu știu, c’afară... n’am avut vreme să’l întreb. Erau și fetele și sînt unele lucruri—pricepi!—cari se vorbesc între patru ochi și pe cari Catrina, deocamdată, încă nu trebue să le știe. Pîn’acuma, nu știu nici eu nimica. Dacă ese bine, atunci, peste cîteva luni, cel mult o jumătate de an o să se limpezească și starea dumitale. Așteaptă. Mult a fost, puțin mai este. Baba asculta cu capul în pămls^ ca o vinovata, și a minte, își spunea : „Așteaptă Murgule să paști iarbă verde!“ iar din gură a adăugat fîlfîindu-șî limba printre colții i’arî: „Ași vrea să es cît maî degrabă. Nu maî am mult de trăit. M’am muiat. Vine zolitul negrelelor și nu pot, nu maî pot. Să v’adiîcețî spălătoreasă iar... Faceți ce Lațî face și mie să-mi dați dreptul meu, să mă duc în plata Domnului. V’mn slujit o viață de om și acuma să vă fie milă de o babă neputincioasă. De douăzeci și șase de ani, Raluca se deprinsese cu 11 iunn astfel, că plecarea și graba ei o puneau pe gînduri și o întristau ca o presimțire rea, dar a ridicat glasul și i-a răspuns : „Nu maî era nevoe să mi le spui toate astea. Le știu eu. Ș’apoi nu te am numai pe dumneata. Maî așteaptă și într’o zi ți-oî număra toți banii și cut se vor maî putea pe deasupra. M'am gândit la toate. Insă cînd vom mărita pe Catrina. Pin atunci n’am nici o putere. Ți-am spus odată ce vreau“... Ilinca nu era de loc mulțumită de vorbele stăpîni și , dar minta scurtă încă nu pierduse nădejdea. (Va urna)