Adevěrul, februarie 1905 (Anul 18, nr. 5561-5588)
1905-02-01 / nr. 5561
Anul al XVIII-lea.—No. 5561 Alex. V. J Beldimann ABONAMENTE . . lei 16,— .... a J »8— • • * • • » A— • • • • • a 1*5 In streinătate îndoit Abonamente combinate S bani In tn»at& țara DIRECTOR POLITIC UTILE PUBLICITATEA: Linia pe corp 6 în pag. III abahl 20 » . . . . . IV-a , 10 X # 1SL ■ PUBLICITATEA UNITA jic\ \ %» (ieiați si la ambii start /" > Mtei»" în pagina^ ITI. . . , bani 30 " TV ®»*!" .. ..IV.' -is."C.Inserții și reclame finialei 2 Apare silnic 1stera 5 seara cu ultimele știri ale zilei Telefi surourile ziarului, str. Sărindar! Cu an 6 luni 3 luni o lună (Adeverul politic și Dimineața) Un an ...... • lei 32.— 6 luni . . . . „ 18.— 3 luni .... „ 3.— o lună ....... «6 In străinătate îndoit 15 Campania de la Brăila: răfuiala dintre d-nii Take Ionescu și N. Filipescu vorbim de tratative de împăcare, tabără cu dezmințirile. Cu toate acestea cunoscînd părerile și sentimentele lor, vom încerca să arătăm cum care va fi atitudinea unui mare număr de junimiști în alegerile actuale. Mai toți își dau seama și ne pun în evidență că lupta nu e între junimiști și conservatori, ci între șefii junimiști și conservatori. Junimiștii sau amicii personali ai d-lui Filipescu au toată simpatia pentru șefii lor, îî vor vota cu devotament, dar cea mai mare parte din ei nu va da voturile și candidaților liberali. Aceasta reiese pe toată linia. De altfel acelaș lucru e de așteptat că-l vor face și liberalii, vor vota pe candidații liberali, fără a vota pe cei junimiști. Cu deosebire că mulți junimiști nu vor vota numai pe candidații junimiști, ci vor complecta lista cu candidați conservatori. Astfel se va dovedi că, in fond, cartelul e o creațiune factice și că fruntașii junimiști, ca și cei liberali, se așala cînd cred că pot realiza legături politice cari nu corespund concepțiunei partizanilor lor. _________ Saturn e reușită pentru alți zece candidați. La Senat, la colegiul T, opoziția e sigură să reușească ci d-nil; Neron Lupașcu la Vlam M. Cantacuzino la Dcodoii Anton Carp ) , „ C. Arion ) la Buză( M. Ferechide ) , ( D. Protopopescu ) a Al. Filipescu ) . V1 . I. Dimitriu )la y(a^r N. Albu la Neamțu ( D. Sturdza ) . „ .... I. Suditu ) la Brmîa N. Săveanu ) 7 -r. , ( P. P. Carp ) la Butna ( Livezeanu ) 7 B Ton • N la Bacan L. Sachelarie ) Maiorescu la colegiul universitar. Se mai speră in reușita d-lui P. Chițu la Dolj, A. Stoiarescu la Ialomița, Al. Crăsnaru la ■ "de ea și Ilariu Isvoranu la Mehedinți și V. Lascar la Gorj. La colegiul al II-lm de Senat singurii candidați ai opoziției cu mari șanse de reușiți sunt d-nii P. S. Aurelian la Braila și Al. Constantinescu la Bacău. In total opoziția se așteaptă la o reușită sigură, la Senat, in zece județe și cu 17 candidați, plus că sunt foarte mari șanse pentru reușita altor șapte candidați. Rezultatul total ar fi clar că opoziția va fi reprezentată în Cameră și Senat cu cel puțin 35 de membrii și cu cel mult 5- 6. Un discurs al d-lui Take Ionescu și de la Brăila.—D. Djuvara și junimiștii.— D. Delavrancea Sturdza.—Vicleimul „fană perdea“. — D. Brătianu „cel mic“.—Contra Ocultei.—Contra d-lui Filipescu. Oratorii de la Brăila.—D. Djuvar și Sturdza.—Vicleimul „fără mic“.—Contra Cealtei, La Brăila pe lîngă lupta înverșunată și palpitantă dusă de d. Nicu Filipescu, s’a dat, în acelaș timp, și o luptă oratorică la care au participat cei mai talentați oratori parlamentari. Discursurile rostite de d-nii Delavrancea, Al. Djuvara și Nicu Filipescu au avut un mare resunet în toată țara și se simția nevoia, în tabăra guvernamental, ca acest efect să fie atenuat pînă in preziua alegerilor. In acest scop guvernamentalii au organizat și ei o mare întrunire iar d. Take Ionescu g-a luat însărcinarea, pe care altă dată o îndeplinea Alexandru Lahovary, de-a da replica care doare și rămine, de-a ridica moralul partizanilor și de-a restabili cel puțin echilibrul oratoric în favoarea partidului conservator. Pe cit de strălucită, neasemănat de strălucită, a fost ca formă și imagini cuvîntarea d-lui Delavrancea, tribunul junimiștilor, pe atit de remarcabilă, ca fond și precizie, o replica d-lui Take Ionescu.* Din acest discurs al d-lui Take Ionescu vom releva mai ales cîteva răfueli cari fac acum obiectul unor vii discuțiuni in cercurile politice. D. Djuvara și junimiștii D. Take Ionescu e pătimaș, își iubește prea mult prietenii personali și politici și ii înalță pînă la ceruri. Pentru d-sa, dintre toți oratorii cari au vorbit la Brăila cel mai incomparabil talentat e d. Djuvara. Discursul d-lui Delavrancea vine în al doilea rînd. Dar imediat după laudă d. Take Ionescu constată că de la cartel încoace talentul d-lui Djuvara o în scădere, căci dă ULăzi, d. Djuvara spunea la Cameră că. . „față de d. Sturdza junimiștii sunt ca femeile întreținute de un om bßtrin dar bogat, abita de necurată este legătura dintre ei“. „Și e recentă de tot, d-lor, această comparație.—continuă d. Take Ionescu. „sa alăturați comparația pe care o făcea tot d. Djuvara, spunînd despre junimiști că sunt ca oamenii de pradă, ca tîlharii, care așteaptă cu nerăbdare lupta armatelor vrăjmașe. Ei nu se amestecă în foc pentru că nu sînt cei bravi, dar, după sfîrșitul bătăliei, se duc și scotocesc buzunarele morților și răniților ca să-l prade“. D. Delavrancea și d. Sturdza Trecînd la d. Delavrancea d. Take Ionescu arată ce deosebire e „între imaginea soarelui tare nu trebue să mai lumineze pe d. Sturdza, între cartea faimoasă a istoriei în care numele d-lui Sturdza era să fie strivit ca o muscă răufăcătoare și „cadastrarea nerușinaților“ de astăzi. De la imagini puternice și frumoase la un joc de cuvinte nici măcar spiritual! Tot piatra costiției care apasă conștiința și sufocă talentul !“. Vicleimul de la Brăila D. Take Ionescu după ce a arătat că la București unde a vorbit Ioan Brătianu „cel mic“ e „vicleim cu perdea“ pe cînd la Brăila e „fără perdea"“, formulează, într’un chip spiritual, modul contradictoriu în care se cere votul la Brăila: „Ce poate fi mai curios și mai tulburător de suflete decit să auzi doar oameni cari vin să spună: „Domnule, să ne dai votul nu pentru că credem la fel, dar pentru că credem deosebit“. Contra d-lui Brăilașu „cel mic“ După ce arată că manifestul liberalilor e un fel de testament, d. Take Ionescu răspunde la discursul d-lui I. Brătianu de la „Dacia“: „A rămas discursul d-lui Ionel Brătianu, care găsește că Greceanu, cunoscut bărbat, luminat în toată țara ca unul din fruntașii partidului, nu merită să fie în cine știe ce demnitate, uitind că d-sa din inginer de clasa treia a intrat d'a dreptul ministru, fără să fi fost deputat, fără să fi rostit vreun cuvînt fără să fi publicat măcar prin presă altceva decit un foarte violent atac in contră bătrînului Marghiloman, prefață neașteptată a coalițiunea de azi! „Nimic dar în testament, însă în discursul d-lui Brătianu văd că se afirmă din nou Casa Rurală se afirmă în discursul singuratic al unei stele de a doua mărime ; nu o pune partidul, în manifestul semnat de toți. „Pe ideia epigonilor s’a făcut coaliția ?" Continuînd a releva scăderea partidului liberal zice . . .„Ați murit legendele liberale, d-lor, și de aceea a trecut numărul de partea conservatorilor. „A pierit farmecul vorbelor mincinoase cari nu mai prind la nimeni și de aceea v’ațî alipit de partidul conservator. Cind, d-lor, văd în aceasta o scădere, nu-șî dau seamă că spun o nebunie.“ Contra Ocn’te. Și, în fine, d. Take Ionescu termină cu o strașnică șarjă contra Ocultei : ...„Partidul nu s'a schimbat, d-lar, partidul a evoluat, ca toate lucrurile omenești. La această muncă ne pusesem mai mulți, lângă noi șezuse și unii din corifeii coaliției de astăzi. Era un adevărat asalt pe care-l dădeam cu pieptul deschis contra acelei citadele oculte de unde se strivesc oamenii prin interese și se omoară sufletele prin minciuni. Intr’adevăr nimeni n’a caracterizat mai bine acțiunea nefastă a Ocultei. Contra d-lui Nicu Filipescu In fine iată și cîteva săgeți la adresa d-lui Nicu Filipesu : „Știți ce este asanarea moravurilor ? Asanarea moravurilor e să se isprăvească cu grupările efemere cari încurcă viața partidelor, cari nu pot să vă dea nimic pentru ziua de miine decît critica înveninată a zilei de azi! Aceasta este adevărata asanare a moravurilor! ,.Nu i este nimănui permis să ridice o țară întreagă pe o chestiune înaltă, și pe urmă să dea mîna aceluia an contra căruia a ridicat-o ! „Nu-i o nimănui permis să încheie coalițiuni pe vorbe goale, și să ne împingă la fracționarea partidelor, și prin urmare la neputința formării unei opiniuni publice in această țară! . La acest discurs al d-lui Take Ionescu a răspuns astăzi la Brăila în a treia întrunire a opoziției unite d. Nicu Filipescu atacînd cu o extremă vehemență pe d. Take Ionescu. Relevăm, în corpul ziarului, discursul d-di Nicu Filipescu, _ ______m An- Șefii și soldații junimiști Sîntem, poate, mai în măsură chiar ca unii din șefii junimiștilor să cunoaștem starea de spirit a multora din membrii acestei grupări și aceasta se explică prin faptul că, negăsind azil nici în presa junimistă, nici în cea conservatoare, și încă mai puțin la cea liberală, se îndreptă, fatalmente spre “Adevărul cu formula cunoscută: »Dv.* cari apărați cu independență toate cauzele drepte etc. etc.“ Cei mai mulți ne scriu scrisori semnate, dar ne roagă ca articolele ce ne trimit să apară nesemnate. Am dus de curînd corespondență cu unii din ei—între alții cu un profesor, vechiul junimist—și le-am arătat că nu înțelegem să luăm asupră neinsinuările presei junimiste și conservatoare, care de cîte ori Pronosticuri — Rezultatul probabil al alegerilor — Tinde se vor alege opozanți. — 18 mandate sigure la Cameră. — 17 mandate la Senat.—Surprize. In toate cercurile politice, fără deosebire de culoare, continuă discuția asupra rezultatului probabil al alegerilor. După știrile din urmă, după modificările ce s'au produs în situația electorală din județe, opoziția contează să reușească cu siguranță la colegiul I de Cameră în următoarele județe și cu următorii candiadați: Neamț: d. Emil Costinescu, Vaslui : d. P. P. Carp. Bacău : d. Iuniu Lecca. Brăila : d-nii N. Filipescu și I. Brătianu: Buzau : d-nii Al. Marghiloman și C. Iarca. Olt : d. Al. Iliescu. Dolj : d. Barbu Știrbey. Mehedinți: d. Igiroșanu. Tot la acest colegiu sunt unii cari cred că opoziții mai poate reuși la Futna cu d. N. N. Săveanu, la Covurchița cu d. Orleanu, la Vlașca cu d. P. Christopol, la Ialomița cu d. Poenaru-Bordea și la Neamț cu d. Leon Bogdan. In total zece reprezentanți al opoziției ar fi mai siguri de reușită, iar pentru cinci mari probabilități. * La colegiul al Il lea de Cameră se crede că vor reuși cu siguranță d-nii: V. D. Vasiliu la Botoșani, Delavrancea și Al. Djuvara la Brăila; B. Iepurescu la Vlașca. Ciocazan la Dolj. Dr. Gruescu la Mehedinți, Irimia de la Vasluiu. To la acest colegiu cel bine informați pretind că opoziția va mai reuși cu un toc sau două la Buznii și cu d. D. I. Nicolaescu la Dîmbovița.* La colegiul al IlI-lea e sigură reușita d-lui Const. Miire la Teleorman și probabilă a d-lor I. Atanasiu la Covurluiu, I. T. Ghica la Vlașca, Caton Lecca și Mironescu la Bacău. a In total opozima crede să reușească cu siguranță*«/ 11 județe cu 18 candidați la Cameră și mai speră NAZBÎÎN Botezurile electorale Vor fi fost ele botezuri multe Duminicile în Capitală, dar ca era mai rar! la fiecare culoare,șeful respectiv a fost de cîte 50—C0 de ori naș. " In special „junimiști“ sau mai bine zis „d’ai lui domnu Nicu . Filipescu“ s'au rebotezat cu duzinele întru semnul ....Stele’ conspiratoare grijă’ nenea la neu Brătescul ín Verde, la d. Jean Th. I’lorescu, șeful culoarei de Albastru, s’au oficat botezurile în tot cursul’zilei și e nădejde să continue și azi Luni toată ziua. In loc de mărturii, s’au împărțit buletine de vot cu stei. In Verde, culoarea lui țienea Iancu, s’au și stropit stelele, cari Saturai, fiind din verde, sat stele verzi, ți Să aibă popii atîtea botezuri pe zi, ar ajunge milionari ! Fac. Secretul votului Mare entuziasm în zîinele liberale, mara supărare în cercurile electorilor guvernamentali Se pare că pentru moment secretul votului e într’adevăr garantat. Íană această constatare alarmantă nu va fi în curînd zdruncinată.—atunci te pomenești că se produce înradevăr o schimbare în țara româneascăt te pomenești că într-adevăr guvernul nu mai e sigur de reușită dacă vroește ! Grav de tot. Ziarele liberale sînt încîntate. Legea care asigură secretul votului, zic ele, este opusă partidului liberală. E o doză de nerușinare în această constatare, cu care orice bun roman e atît de obicinuit încît nu mai emoționează.Cine nu-și amintește înverșunarea cu care ocultiștii ar combătut legea d-lui Lascar asupra secretului votului. Cu p’aci să-l dea jos pe d. Lascar din minister, ații dorea li se părea...Și de ce mă rog? Evident fiindcă atunci credeau că vor face ei alegerile și că prin urmare secretul votului ar putea să le fie fatal,—sau poate că ura personală era atît de mare, încît chiar și interese înalte morale puteau fi sacrificate pentru satisfacerea ei? Lucrurile au devenit însă astfel de cum se așteptau ocultiștii. Garantarea secretului votului le este lor favorabilă și e defavorabilă adversarilor,—sențelege că în asemenea condițiuni legea d-lui Lascar e excelentă ; ba nici nu mai e ieșea d-luî Lascer pentru care „asupra d-sale va cădea toată răspunderea“, ci e legea partidului liberal. Astfel toată pasărea pe limba ei piere, iar Oculta care nu mai știa ce să facă pentru a l deprecia pe d. Lascar, e silită să-l aducă lauda tocmai acolo unde l’a criticat și l’a înjosit. Astfel legea pentru garantarea secretul votului, este pentru observatorul nepărtinitor, criteriul moralitatea ambelor partide. Guvernamentalii desperați că nu pot infringe legea, liberalii siliți s’o întoarcă pe foaia ceal altă și—erte-mi-se expresia trivială, dar foarte la locul ei, să lingă unde au scuipat. Acestea stabilite, omul doritor de bine, mai rămîne să-și pucă întrebarea : Legea aceasta va putea ca într’adevăr să reziste tuturor încercărilor pe care le fac șî le vor maî face politicianii pentru a o infringe ? Cu timpul și cu exercițiul toate sînt posibile. Așa avem cuvînt să credem că la noi unde s’au găsit atîtea mijloace originale de a se controla votul, se va găsi și acum unul! In materia aceasta suntem geniali, suntem unici! Dar timp tot va mai trebui să treacă. La Buzău se zice că guvernamentalii ar fi găsit mijlocul de a controla votul. Probabil că se cam lauda. Opoziția însă a dat un premiu pentru a se găsi un mijloc de a infringe legea. Pentru a se convinge dacă într’adevăr guvernamentalii spun adevărul, a anunțat că dă zece mii de lei acelora care va găsi mijlocul de a recunoaște, după ce vor fi amestecate, buletinele fiecărui candidat. Ca acum să fim siguri că sute de oameni se ocupă în țară a găsi un mijloc pentru a se face din nou iluzoriu secretul votului și tot atît de siguri putem fi că în cele din urmă vor reuși. Căci legile cele mai bune nu fac cît două cepe degerate, cînd oamenii nu sînt buni. Și nici mucalitul acela care ne-ar spune că cu alte moravuri și înainte secretul votului era destul de garantat, nu va fi greșit... La Salonic sau la Aschiub se pun obloane de fer, la Berlin sau Paris prăvăliile afriü de cît vitrine de sticlă... Slaverna — Adeveruri — Constatări „Epoca“ relevă că fostul prefect de Coviuniuti, d. Atanasiu și fost socialist, a reclamat telegrafie ministrului de interne, că d. Vulpe, actualul prefect conservator și d. Doicu, candidatul guvernamental la col. 3 de Covurluiu, promit că vor împărți pămînt din moșiile particulare, dacă țăranii vor vota pentru ei. Bine ’nțeles aceiași acuzare o aduc conservatorii d-lui Athanasia. Râmîne un singur candidat la colegiul al 3-lea,—d. Const. Mille—care, deși nu e nici conservator, nici liberal, ci un infam socialist, nu poate fi de nimeni acuzat că promite țăranilor să împartă moșii, dar, care, totuși, a făcut ca țăranii Teleormăneni să poată cumpăra nicie moșii în loturi. Bucuria lui Malaohache ț Telegrama de cri din Berlin, cum că la disecția cadavrului genialului pictor Menzel s’a constatat că Menzel era hidrocefal, a pus pe cunoscutul filosof și Coana Zinca (către ginereșu) Petrache! Să nu te miști din casă cît ar fi alegeri, că nu țî-am dat fata ca să mi-o lași văduvă// țîrcovnic dramatic Maladaș Blagomirescu într’o stare de nespusă satisfacție : — Așadar, a exclamat, Malahaș, totul nu e perdut : am motive să cred că pot ajunge un geniu ! Schimbare de nume ! Pînă acum, un an bătrînul Săveanu de la Focșani era pentru „Epoca“, „odiosul Săveanu-Suveică“. Azi, ghiciți cum îl numește ? !.... Din , domnu Săveanu senior“ nu ’i scoate! ! Cu toate astea. ..Suveicu“ pe latinește mi se chiamă senior ! Itîgoletto. PĂRERI ȘI IMPRESII Legile noastre Legile noastre cari proteg familia sînt de-o perfectă neputință cînd e vorba de ceea ce de fapt, și nu numai legalm.nte poate fi numit familie. Căci, legalmente, este familie cînd doi soți sînt cununați, dar trăiesc fiecare de capul lui, cînd nevasta are, în timpul căsătoriei, copii, cari, știut este, nu sînt făcuți cu soțul ei și viceversa, soțul are copii, cari nu sînt făcuți cu nevastă-sa. Anarhia aceasta este legală. Ilegală însă este familia compusă din bărbat, femeie și copil, cînd soții nu sînt cununați, deși o lume întreagă știe că părinții au trăit tot timpul ca soți, și copiii sînt ai lor. Dacă ilegalitatea aceasta s’ar mărgini la forme exterioare și ar privi numai morala convențională, încă n’ar fi nimic Ceea ce e trist însă, este că pe urma ei rezultă adevărate nenorociri în viață. Mi se relatează un caz patent: un bărbat care a trăit 18 ani cu o femee, care are opt copii cu ea, din care cel mai mare o fată de 17 ani, iar cel mai mic, în vîrstă de 2 ani, a dat-o, pur și simplu, afară din casă, cu copil cu tot. El ia o fată de 18 ani, iar cînd femeea cu care a trăit 18 ani, îi spune : — Bine, omule, nu mă vrei pe mine , dar de copii, barem de cei mai mici, nu vrei să îngrijești ? Că cei mai măricei, se vor băga a stăpîn, vor munci și poate vor găsi o pline. — "Nu vreau să cunosc pe nimeni. Dacă vrei, dă-mă în judecată, să vedem, sunt dator să-ți dau vreun ban ?! Acesta e răspunsul, brutal, mizerabil, dar nu mai puțin real ! O fi grsit femeea, care cînd a văzut că are un copil, doi, trei, nu s’a ținut de capul lui ca să l legitimeze, dar oare societatea, pentru o asemenea greșală, e în drept a încuraja ruperea aceasta a oricărei legături dintre tată și copil, dezlegarea aceasta blestemată de datoriile sfinte de părinte ? Nu trebuie oare dată posibilitatea legală ca o asemenea femee, făcînd dovezile necesare, să-și poată asigura existența copiilor ? Nu punem oare noi singuri arma asasină în mîinele unei asemenea mame deznădăjduite ? Nu împingem la crimă, la sinucidere, la paricid ?.... E DF. Cartă poștală neUustrată Excelenței sale d-lui Prim ministru al țarului Petersburg Gospo din Witte. Acel ce-ți remite scrisoarea aceasta este un agent al meiX. Am auzit că al înclinațiuni liberale. Acest literu m’a pus pe gînduri. Cam de cînd sunt țarul țarului n’am făcut decit lucruri senzaționale, am ordonat să ți se facă și ție percheziție. De altfel dacă îți trece o mîngîiere, iat-o : în curind voi face o percheziție la Țarskoie Selo și voi confisca scrisorile lui Nicolae II. Căci ce să-ți spui dragă gospodin Witte, spionii mei chiar în acest moment îmi anunță că ați descoperit un complot ale căruia fire se întind pînă în palatul țarului, tar complot în care chiar de tar e vorba. Deci fără supărare al d-tale Trepon Porumb defectuos O nenorocire nu vine niciodată singură. Dezastrul agricol al anului trecut și în special lipsa recoltei de porumb care a cauzat teribila flamete între țărani, e urmată acum de o nouă nenorocire pentru această populațiune în ajutorul căreia a venit guvernul, prin importarea porumbului american, care este în cea mai mare parte defectuos. Porumb da La Plata Porumbul sosit din La Plata comandat de guvern, prin casele noastre de cereale din țară nu corespunde nici uneia din condițiunile contractate. Guvernul a comandat porumb sănătos, uscat, nemucigăit și fără miros, cu condițiunea expresă de a refuza recepția unui porumb, care nu va fi de această calitate. Or, pînă în prezent niciunul din vapoarele sosite cu porumb, nu a fost de calitatea comandată. Porumbul sosit e în genere cald, încins și mucegăit și deci cea mai mare parte defectuos. Totuși recepția continuă la Constanța și urmează a fi distribuit țăranii mai, care dacă nu a murit de foame, o să moară otrăvită de acest porumb periculos. Otrăvitorii țărănime! Furnizorii porumbului-otravă nu sunt străini de consecințele calităței porumbului defectuos, totuși în lăcomia hnț de cîștig recurg la mijloacele cele mai josnice, și reușesc prin conrupere de a obține recepționarea. In acest mod obțin un profit îndoit. De-o parte furnisorii sînt despăgubiți de calitatea inferioară resultată, prin arbitragiul comercial din Londra, iar de altă parte ei predau guvernului porumb inferior, cu prețul unui porumb superior. Precum, am spus mai sus vapoarele sosite, nu au conținut porumb în mare parte, decit cald și încins La început acest porumb a fost refuzat. Furnizorii l’au Cărți și R reviste Puterea voinței (conferință) de Constantin Șăineanu. — Deștept Băiat de Cazaban.—Din viața marinarului (nuvele) de Gh A. Teodora D. Const. Șăineanu, profesor, voind să contribue la mărirea fondului destinat ridicărei unui bust lui Ionescu-Gion, și-a ales, poate fără Voe, un subiect nu se poate mai potrivit cu firea aceluia căruia e vorba a se aduce, prin acel bust, un drept și bine meritat omagiu. Se poate firește discuta asupra meritelor lui Ionescu-Gion, dar ceea ce nimeni nu î va putea contesta este că a fost omul voinței, pentru că a fost cît a trăit omul mancei încordate, disciplinată prin metodă. Această intensă putere de voință, exprimată printr’o mare putere de muncă, este ceea a făcut pe Ionescu-Gion să însemne ceva în publicistica romînă și totdeodată ca lucrările sale să fie răsplătite, după moarte, prin fixarea memoriei sale in bronz Ar fi fost așadar interesant dacă domnul Șăineanu și-ar fi ilustrat conferința sa asupra voinței prin aceia căruia era dedicată. Conferința nu conține însă nimic despre regretatul Gion, dar în schimb conține o expunere caldă fie foarte convingătoare asupra binefacerilor unei voinți puternice pentru acela care are șansa să o posadă. Conferința d-lui Șăineanu se resimte mult de profesiunea autorului ei. Un subiect ca acel asupra voinței se pretează mai mult ca oricare altul la dizertațiuni interesante, la observații originale și la analize psihologice fine, în afară de constatările științifice obicinuite și cunoscute. Conferința d-lui Șăineanu este însă mai mult o temă școlară, o teză didactică sau o lecție decît o dizertație cu dezvoltări și aperșn urî noul. Totuși ea nu este mai puțin suggestivă sau mai bine zis reconfortantă, pentru că ne arată, din punct de vedere școlaro-didactic, că voința se poate căpăta, că energia se poate inculca, ca și alfabetului bine cuviință, totul nefiind, în reaitate, decît opera unei educațiuni sistematice și inteligente. Dar, așa o fi? D. Șăineanu, care, în rigiditatea sa profesorală nu tolerează Scepticismul, o să’mi dea voe să fiu sceptic. Oare educațiunea, orîcit ar fi ea de conștintă și inteligentă, metodică și rațională, poate într’adevăr să corijeze natura, să modifice temperamentul și firea omorifi V oare poate ea introduce putere de voință acolo nu există ? Problemă redutabilă, la care d. Șăineanu nu răspunde, pentru că nici nu o atinge, cu toate că e fundamentală. D. Șăineanu susține că oamenii se împart în două: in acei caii au voința y » Vrtl Ji* și acel cari n’au. Clasificarea aceasta ni se pare prea absolută. In viața de toate zilele, ea este esențialmente falsă, pentru că și voința, ca atîtea altele, are treptele ei de energie și sunt mulți oameni despre cari se poate spune cu drept cuvînt că au și n’au voință, după împrejurări. In materia aceasta, a voinței sau a inteligenței, cele mai bune și originale observațiuni se pot culege nu din cărți și din tratate de patologie sau psihologie experimentală, ci din viața largă,din viața obicinuită cu mineri de manifestațiune. Viața ne arată de exemplu că scepticismul, care din totdeauna a atras asupra’i fulgerile scolastice ale profesorilor de energie, nu este tocmai o otravă așa de periculoasă, di toate păcatele ce i se pun în spinare. Sărmanul scepticism el nu merită desigur injurile ce i se aduc, căci serviciile ce a adus și aduce fără încetare omenirea prin funcția sa de înfrinare a tuturor entuziasmelor naive, a tuturor credințelor fanatice, a tuturor prostiilor și monstruozităților ce mulți se cred în putință și în drept a comite, nu sunt citnși de puțin de neglijat Mulți—putem spune aceasta despre indivizi ca și despre națiuni—ar fi deraiat sau ar deraia, dacă n’ar fi scepticizmul cel atit de criticat, care, cu genul lui batjocoritor sau de filosof care pune toate la îndoială, să oprească in loc voințele necioplite sau prea debordante. Așa fiind, scepticizmi! nu merită prostul renume ce i l-au făcut profesorii, dogmaticii și întreaga școală pedagogică. Funcția lui socială este imensă, iar în ce privește indivizii e de plins acela a cărui voință este așa de rigidă sau așa de doctrinară și absolută, încît nu cunoaște îndoiala ecoptizmului. îndoiala aceasta este începutul tuturor înțelepciunilor; ea e mama toleranței și a științei, marea eliberatoare a conștiințelor și a popoarelor din robia acelora cari nu cunoșteau scepticizmul. Torquemada n’a fost sceptic și tocmai de aceea puterea lui de voință n’a fost delicioasă. Un grăunte de îndoială în sufletul lui și rugurile n’ar fi mistuit mii de vieți. Da, puterea voinței este frumoasă, pentru că ea aduce puterea in sine și dominațiunea și succesul și gloria; imnurile ce i se aduc sunt legitime, dar puterea aceasta nu trebue să fie o forță oarbă—și cel mai bun Amperator la eî este scepticizmul. Amatorii de paradoxe ar fatea împinge mai departe analiza.... $ Deștept băiat de Cazăria*- O descriere plină de viață, și de talent, de mirat numai cum a trecut pînă-acum neobservată. Eroul—un exon tristr—e unul ăin acele tipuri fără morală și fără scrupule, fără inimă și fără rușine, cărora nici o josnicie nu repugnă și nici o degradare nu le este prea mare pentru a parveni cu orice preț la cîteva bunuri materiale grosiere ; este cunoscutul tip... piscicol George Crăescu, băiat frumos și zdravăn, se pricepe în mod minunat să pue în valoare capitalul de vigoare fizică cu care l’a dotat natura, devenind, cu timpul, prin exerciții și experiență, tipul desăvîrșit al așa zisului pește. Nici o considerațiune morală nu-1 oprește, nici un scrupul nu-1 reține, nici o rușine nu-1 face să dea înapoi, o pește de dus la perfecțiune Pentru a reuși să aibă bani fără a munci și a trăi în mod parazitar, Crăescu iișală femei în vîrstă, se avea lubricităței lor senile, împinge la sinucidere o fată tînără care, încrezătoare în cuvintele lui de Don Juan nerușinat, se amorezează de dînsul și zdrobește o familie întreagă. Peștele, de care onorabilul regn zoologic fluvialo-maritim cu același nume este ,desigur rușinat că e silit să-l admită în familie, devine aci un adevărat factor dizolvant, o figură aproape dramatică. Și cunoscătorii moravurilor noastre susțin că piscicultura începe să devie o adevărată cultură, un fel de sport cultivat cu pasiune, care e in creștere numai fiindcă morala curentă este prea îngăduitoare și blajină față de dînsa. George Crăescu „triumfă, toate"* *.. . șese. Apoteoza lui este atunci cînd, după ce a nenorocit o sărmană fată inocentă, a căreia singură vină este că s’a încrezut într’însul, el pleacă din țară, însoțit de „baba“ momentană, pe care a captivat-o prin tinerețea lui nerușinată și păcătoasă. Atunci, la gară, el devine, pentru grupul de amici inepți și destrăbălați, cari regretă în mod viu că n’au putut să’l imite, băiatul deștept care e salutat cu respect și admirație... E viciul care calcă în picioare virtutea... Dar mai este un colț al moravurilor noastre, red .t cu o excelentă putere de viață. Acțiunea e plină de vioiciune. Tipul pare că trăește, iar humorul de care e plină cartea îl dă un farmec cu totul particular. E o lucrare care arată un talent serios, o personalitate literară care promite mult pentru viitor. Ce e dreptul, eroul e cam încărcat cu păcate : o adevărată incarnațiune demonică, plină de rele ; descrierea presărată pe ici și colo cu jocuri de cuvinte și spirite, bune doar pentru articole de ziare umoristice, dar toate acestea nu strică impresiunei totului, care este pronunțat favorabilă fiindcă, încă odată, cartea este plină de viață și mișcare. Dintre lucrările apărute în ultimul timp, Deștept băiat al d-lui Cazaban merită un loc aparte. In definitiv, elogiul cel mai mare ce i se poate face este că, odată deschisă, cu greu se mai lasă din mină pînă nu e citită pe d’antregul. * Din viața marinarului de Gh. A. Theodoru.— D. Theodoru ne spune în prefața acestei culegeri de nuvele că intențiunea sa a fost ca să risipească, prin publicarea lor, legenda că viața marinarului este așa cum o literatură falsă și mincinoasă a făcut să se crează, frumoasă și plină de farmecul mărilor fără de sfîrșit. D. Theodoru vrea, dimpotrivă, să arate că marinarul este un sărma i muncitor chinuit, exploatat și cel mai adesea doborit de greutatea muncei sale, un biet lucrător căruia, frumusețile oceanului ii sunt tot așa de indiferente și străine ca și țăranuluicontinental, care n’a eșit niciodată dinsatul lui. Toate acestea d. Theodora vrea să se dovedească prin nuvelele sale. * A făcut rău, căci dacă se marginea, la pledoaria din prefață efectul ar fi fost incomparabil mai mare. Nu toate cauzele trebuesc apărate prin nuvela sau poezii; simpla proză prozaică din prefețe ajunge de cele mai multe ori. Cum ar fi ajuns și în cazul d-lui Tfioodoru. Spartaon# IV"TîtlIP Cronica teatrală Noua direcție a teatrului de Emi X>, Fagure.