Adevěrul, mai 1905 (Anul 18, nr. 5647-5676)

1905-05-01 / nr. 5647

AD BON­GOUT București-SO­CIETATE IN COMANDITA-București Cu ocaziunea aniversarei de 25 ani de la fondarea Casei, se editează o Fasciculă artistică și se trimite la cerere gratis și franco. IHnealani Taffelas mătase pură, cali­ Iill cuöiol­l­tate lucitoare, riguros ga­rantată, pentru căptușeli de rochii O 90 și jupoane. Preț excepțional. Metrul a• Dn fi a falia Drăguță Louisină cu dungi Dolyi­ i G-iAU noi ecossaises cu fon­­d l'r'­olul alb, vergi negre, sac colori. Metrul 2. 00 m­­etra Țesătură ultima noutate, foarte SjUwutl C«. mătăsoasă, putînd înlocui Fu­larul pentru rochii elegante. Lăr­­i fi 75­gimea 115/120. Metrul Linon de Mătase Foarte frumoasă calitate, nuanțe deschise aspect foarte mătăsos pentru ro­chii elegante. Lărgimea 115/100 / 90 Metrul «* titrând Pînze colorate asticWU fantesie, nuanțe unse și culori noi, pentru ro­chii de dimineață, se spală foarte g­00 bine. Lărgimea 120/100. Metrul Etamine neigeuse și Voile uni p­entru Rochii, mare asortiment de culori­ărgime 120/100 Q 90 Metrul O. Și 2.00 IN­U­ PÎTIÎ Costum tailleur, croială ele­­s&U lubili­gantă, Boler o formă nouă și frumos garnisit, jupă bogată în cute. Prețul în stofă de lină garnisită QR Drap Pastel Lei Ou. Prețul în pînză ecrue sau­ colo- g0 50 rată (spălabilă) Lei Jupes-Trottense EES­S 39.50 grozească formă nouă în cute de la Lei Cnnf nb Mantelete postav cadrilat moale acolin deseaur à lei 39 50 și 45 noi Alare asortiment de JACHETE și PE XERIVE în toate genurile IÎOEEES.UJJÎÎI și VESTVÎLXTE în TAFFETAS XEGRF Gulere lingerie relief lucrat de mină, modele exclusive create special pentru casa nostră de i 45 la Lei *■ Cravate și Eșarfe cu Broderii culori Q 25 al 1­­00 Bucata “■ f^ílFíi­líSUI ® ultima noutate, piele moa­­rul .Util­i­­le cu catarame sau cu a­­plicațiuni, pele, sau­ mătase. Cordoane garnisite de piele culori g Și 4 Umbrele și Umbreluțe ITA în adevăr exclusiv al casei nóstre in 5t­ De la iă. Atragem deosebita atențiune a clientelei­­ noastre asupra importanței extraordinare ca am dat SSF Familin­ de Mode punîndu-1 sub auspiciele unei Directoare venită de­­ la o mare casă din Paris, spre a putea o­­­­feri elegantelor noastre Doamne, modele încîntătoare cu prețuri ce desfid ori­ce concurență. Canotiere și pălării de dimineță, modele foarte drăguțe. Prețul de la Jg 50 Lei m­i’üpi.Ti droit devant, subțiază IJS talia. Prețul lei "J. „MÂNUȘI PERRIN‘‘CAIA , toate calitățile garantate, cu 3 nasturi tru Doamne _ . Mănuși glace, cu 3 nasturi albe, negre, culori pen­­n 75 Doamne Perechea 75 3.75 și 4. Mănuși de piele glace domnn­formă englezească, în toate culorile *5 95 Perechea «■ pentru domni în gris și CI 95­ Perechea C« Mânuși Sie de culori Beigo. “. Perechea Mănuși de Castor albof?5 95 se spală foarte bine. Perechea “* Ciorapi de ață neagră doamne calitate solidă, culoare garantată la­­ 96 leșie. Perechea Ciorapi de ață culoarea pe­rl ai (fan unic Vour, foarte fin- O 75 lei belts, yi­a masa calitate. Per. O* IAHE ASORTIMENT DE Re?*î­msi ta iile sir pentru doamne. Modele, bogate, în­voile, taffetas, postav, dantele. Colosal asortiment de lingerie­­. Domne TRUSOURI COMPLECTE Expedițiuni în Provincie Dr. STERIE N. CIURCU IX, Polikangasse No. 10.— Viena Consultațiuni cu celebritățile medicale Cu specialiștii de la facultatea de medicină din Viena. IN ȚARA — S’au trimis circulări băncilor po­pulare în cari se arată necesitatea ca consiliile de administrație să se adune regulat, pentru ca băncile să nu mai fie conduse de un singur om, și ca să nu se neglijeze termenele de scadențe ale polițelor, așa cum se face azi. — Mîine după amiază are loc la șo­sea—în Capitală—serbarea școlară de gimnastică. Vor participa principele Ca­rol și d. Mihail Vladescu. — Primăria Capitalei va deschide un credit de 9000 lei pentru cheltuelile de 10 Mai­. Acum un an s’au cheltuit 19000 lei. — Poliția din Iași a arestat pe bul­garul Roznoff­en contra căruia sunt bă­­nueli grave. — Eforia spitalelor civile a cerut ministerului de interne să propue un proect de lege pentru înfrumusețarea orașului Sinaia. — Mitropolitul Partenie a plecat era la Constanța. — Parchetul se ocupă acum cu o a­­facere­­ la Therese Humbert. Un co­merciant din București anume M. Mony a reușit să scoată de la d. Blaustein suma de 12000 iei dîndu-i drept garan­ție o recipisă de la Casa de depuneri în care spunea că a depus acolo un pachet despre care a declarat că are o valoare de 200.000 lei. Pachetul însă pare că nu conține nimic.­­ Ministerul de interne a luat dis­poziția ca veteranii care voesc să plece în Dobrogea să nu plece din comunele lor decit după ce vor fi primit știrea că au sosit vapoarele în porturi, pentru a-i putea transporta. IN STREINATATE (DIVERSE). Din telegramele noastre. — Țarul care din Ianuarie n’a mai fost la Petersburg, a h­otărît să vie aci de două ori pe săptămână. Pînă acum poliția n’a garantat de viața țarului la Petersburg. Țarina mamă va petrece vara la Gacina. — Locot. colonel Greshner din Nij­­ninovgorod­, pe cînd se înapoia acasă, a fost ucis cu mai multe focuri de revol­ver in poarta casei sale. Gardianul a fost grav rănit. Asasinul a fost arestat, el a declarat că este nobil și că se nu­mește Nikiforov. — Patru oameni au­ fost surprinși la Ciustein (Rusia) pe cînd încercau să a­­runce în aer pulberăria rgimentului 4 de cazaci. Cu toate măsurile luate ei au scăpat. — Ordinea a fost restabilită la Zito­­mir și magazinele redeschise. S-au con­statat 15 evrei morți și 8 creștini. 81 evrei și 8 creștini sunt grav răniți. Doi creștini au­ fost asasinați în momentul cînd eșeazi din restaurant. Asasinul a fost­ arestat.­­ Ultimele excese antisemite din Rusia au fost organizate de autorități. „Mesagerul guvernului“ dă vina tulbu­­rărilor din Zitom­ir pe seama evreilor, cari au avut o atitudine provocatoare în urma aderărei lor la propaganda re­voluționară. — In mai multe orașe din jud. Tau­­rida, și mai ales la Melitopol, au avut loc sîngeroase excese antisemite. Mul­țimea a jefuit casele evreești, 42 ma­gazine, în valoare de peste un milion, mărci, au fost devastate. Au avut loc lupte sîngeroase între evrei și creștini, pînă cînd armata a restabilit ordinea. — D. Tittoni, ministrul de externe al Italiei, a ținut un discurs în care a expus politica externă a Italiei ; a ex­plicat armamente, a spus că Creta nu se poate uni cu Grecia și a accentuat tăria Triplei Alianțe. — Regele Petru ar vroi să abdice în favoarea fiului său­ , aceasta pentru ca regicizii să aibă toată puterea. — D. Balfour a ținut un discurs în Camera Comunelor, spunînd că nu e teamă de o invaziune în Anglia și că nu se poate tolera ca Rusia să constru­iască căi ferate în Afganistan.­­ Guvernatorul Fiumei a refuzat de a primi preșidenția consiliului, spunînd că un minister de funcționari nu poate dura nici 24 de ore. La votarea adresei numai 50 de deputați liberali au votat contra opoziției, ceea ce se ia drept o dovadă că partidul liberal e în descom­punere. — Un mare industriaș din Hanovra, Lucg Montan, a lăsat două milioane mărci în favoarea lucrătorilor. — Reîntoarcerea bandelor provoacă în Serbia o mare nemulțumire. — Locot. Alexiev care a provocat tulburările din Moscova în urma mal­­tratărei unei femei, s’a sinucis. — La Budapesta face senzație un scandal provocat de un detectiv contra unui funcționar american Braun, care e acuzat de escrocherie, pe cînd consulul american spune că e un om cinstit. — Ambasadorul corean din Londra, Jihuang-Lang, s’a sinucis. — La Paris s’au furat giuvaericale în valoare de 880000 lei. — La Casino național din Budapesta, d. Bela­lust a perdut 720000 coroane jucînd cu d. Szempre—care a mai cîș­­tigat acum un an un milion de coroane —și cu contele Szapary. •— Prințul Ferdinand se va duce la Paris. — In urma catastrofei din America au fost ucise vre­o 17 persoane, iar celelalte rănite. In tren se aflau 170 persoane. — In Albania domnește iar o mare agitație. — In discursul lui către ofițeri, Wil­helm II a spus că ofițerii trebuesc să nu se dea la petreceri, ci să fie ener­gici, luînd pilda de la japonezi.­­ Contesa de Montignoso s-a obligat, în urma aranjamentului încheiat, să restitue pe prințesa Monica după un an și să renunțe la cetățenia saxonă. Ea va primi 40.000 mărci pe an și va avea voe să-și vadă odată pe an copiii. (RAZ30ÎU). Se așteaptă pe curînd o mare luptă în Manciuria. Rușii con­centrează trupe la aripa stîngă.­­ După infrîngerea de la Mukden s’au început tratative de pace crezîn­­du-se că pacea se va încheia repede. Venind insă știri despre buna stare a flotei lui Rojdestvensky, rușii au rupt deodată tratativele.­­ Explicațiile Franței, care va scoate peste două săptămîni o carte galbenă a­­supra neutralității, au făcut bună im­presie în Japonia, unde guvernul a pu­blicat un memoriu pentru a liniști o­­pinia publică. Atitudinea presei engleze a făcut bună impresie în Japonia, unde presa a început să aibă un ton mai li­niștit. — Se afirmă că la 9 Main st. n. două vase de razboiu rusești, probabil „Ros­­sia“ și „Gromoboi“, au fost zărite în dreptul punctului Anmori. — In urma unei lupte, rușii au fost respinși, lăsînd 60 de morți și 160 ră­niți. — Unirea flotelor rusești s’a făcut Marți dimineața pe coasta Anamului, la 100 k­m. departe de capul Padaran. — Nu e încă sigur dacă vasul-ami­­ral al lui Togo s’a înomolit. — D. Delcasse a avut o întrevedere cu d. Motono. In răspunsul Franței la nota Japoniei se arată că Japonia nu s’a prins de călcarea neutralităței în fa­voarea rușilor făcută de Germania și Anglia. averea G. Blendănescu adj. as. Cred. Buc. cu 6.000 lei; dos. 1139/98 imob. Buc. str. Negustori­ SI, averea Victoria Hofman adj. as. Cred. Buc. cu 48.000 lei; dos. 1031/98 im. Buc. calea Raho­­voi 143, averea G. I. Mărculescu adj. as. Cred. Buc, cu 30.000 lei; dosarul 353/95 im. Buc. str. Schitu Măgureanu 29, averea H. și M. Niculescu adj. as. d-lui T. Roată cu 15.000 lei; dosarul 1718/87 im. Buc. str. Șerban Vodă 4, averea Em. Andrian adj. as. Rosa Es­chenase cu 3.003 lei; dos. 3079/95 im. Buc. str.­Salcîmilor 12, averea dr. I. Varlam adj. as. Matilda Ziegeler cu 18 820 lei. dos. 4296/99 și 724/900 im. Buc.­­str. Modestiei 30, averea Ana și Im. Niculescu adj.­­ as. G. M. Efti­­miu cu 49.400 lei; dos. 3083/95 impb. Buc. calea Griviței 136, averea a­torii des. Sm. Orghidan adj. al. Aug. Zwo­­elfen cu 45.100 lei. D’ASEARA PÎNĂ AZI înfrumusețarea Sinaei.—O afacerea tV la Therese Humbert.—­Țarul la Petersburg.—Excesele antisemite din Rusia.­Atentate noui în Rusia.—Politica externă a Italiei.—Abdicarea regelui Petru al Serbiei.—Situația politică în Ungaria.—Catastrofa din America. — Contesa de Montignoso. — Apropiată mare luptă în Manciuria.—Asupra conflictului franco-japonez: aplanarea conflictului.— Unirea flotelor rusești, fie­căruia partea ce are în lucrarea co­mună pentru interesul patriei. Nu zic că dragostea pentru trecut să meargă pînă la reînființarea pătulelor de rezervă ale lui Kiselef, dar să nu uităm, în chestia țărănească, cel puțin, pe Vodă- Știrbei, eseelentul administrator, Dom­nul care a pus bazele cele mai largi, ce putea pe acea vreme, pentru desro­­birea țăranilor și a cărui operă a fost desăvîrșită de Vodă Cuza și de marele seu cancelar Kogălniceanu. Negreșit Maiestatea Sa Regele Carol va avea o pagină strălucită în istoria Țarei, dacă, mai cu seamă, va isbuti a îndeplini opera națională ce-i incumbă, dar, dacă pentru țărani nu a făcut încă mai nimic, vina este a miniștrilor cari l-au încongiurat și din cari nici unul nu ’i a atras atențiunea asupra acestei importante și mărețe opere care, sin­gură, poate­­ servi la consolidarea pre­­sentului și la mărirea viitorului. Petru Grădișteanu Știri judiciare Adjudecări imobiliare La trib. notariat Ilfov s’au adjudecat următoarele imobile, după cum ur­mează : Dos. 3677/98 imob. București str. Floreasca 55, averea Rachela Duc­ony adj. asupra Cred. București cu 4.000 lei. dos. 3924/98 im. Buc. str. Episco­piei 7, averea I. Ciolac adj. as. Cred. București cu 48.000 lei ; dos. 592/900 im. Buc. str. Meteori 50, averea def. C. Iordăch­escu adj. as. Cred. București cu 4.000 lei; dos. 851/98 im. Buc. cal. Griviței 96 și 98, averea Osias Abra­­movici adj. as. Cred. Buc. cu 84.000 lei; dos. 3494/93 im. Buc. calea Călă­rași 158, averea Vl. Niculescu adj. as. Cred. Buc. cu 4.000 lei; dos. 5249/96 im. Buc. str. Sărindar 6, averea Maria Fundescu ad. as. Cred. Buc. cu 48.000 lei; dos. 740/900 im. Buc. sos. Filan­tropiei 54, averea I. și El. Benedet. adj. as. Cred. Buc. cu 6.000 lei; dos. 920/98 im. Buc. str. Agricultorilor 30, SPECTA.Ü.IIE Astăzi Sâmbătă 29 Aprilie Parcul Oteteleșanu.—In fiecare sea­ră concerte de orchestră, dirijate de d. profesor G. A. Dinicu. Grădina Hugo.—In fiecare seară con­certe date de muzica regimentului 1 geniu, sub conducerea d-lui Kratochvill. Grădina Bragadiru.—In fiecare seară concerte date de muzica regimentului 6 Mihai Viteazul. Palatul Ateneului.— Expoziția so­­cietăței „Furnica“. Sala Eforiei.— Cu concursul d noi și d-lui 1 Montaureauu se va juca : Cleopatra, comedie în 3 acte, tradusă de Gr. Manolescu. Grig­ore Ion Lahevary Am anunțat era moartea lui Gri­­gore Ion Lahovary, fost președinte la Curtea de Casație. Iată cîteva note bio­grafice : A intrat în magistratură la 1859 și a servit statului 39 de ani din care 35 numai la Curtea de Casație unde fusese numit la 1868. In acest lung timp nu s’a auzit nici o plîngere și nici o bănuială contra lui. Studiile liceale și cele universitare și le-a făcut la Berlin. Examenul de doctorat î­n drept l-a trecut în anul 1858. A susținut ca procuror libertatea pre­sei, fiindcă atunci ne aflam sub regi­mul cenzurei. Avînd oroare de dispozitivi și de lo­vitura de stat defunctul a intrat în co­mitetul care a pregătit revoluțiunea de la 11 Februarie 1866. Fiind pentru prinț străin el a pro­povăduit, ca comisar al guvernului în Vîlcea, plebiscitul. In comisiunea pregătitoare pentru a elabora preliminările constituțiunei și ale legei electorale înainte de a sosi prințul în țară, defunctul a fost dele­gat împreună cu N. Ionescu de către partidul liberal din constituantă. In co­­misiune se mai aflau : primul ministru Lascar Catargiu, Manolache Costache Nicolae Blaremberg și Ion Brătianu. Mai tirziu el a propagat idea inamo­­vibilității în magistratură pa care a sus­ținut-o și în scris. A scris mai multe broșuri dintre care două sînt mai principale : „Despre obiceiul păm­întului“ „Despre dreptate“ Defunctul a lăsat numeroase regrete fiind iubit și stimat de toți cîți l-au cu­noscut. ____ INFORMAȚIUNI iar pentru d-nii C. Dissescu și D. Alexandrescu, în afară de miniștrii Intre tinerii generoși continuă dis­cuția asupra propunerilor d-lui Ha­­ret în chestia țărănească. Sunt unii, în frunte cu d. Ionel Brătianu cari susțin că altă soluție a chestiei țărănești nu poate fi decît casa rurală. Alții admit vederile d-lui Hard. D. Tlădescu, ministrul instrucției, a declarat că-șî însușește proectul din inițiativă parlamentară, depus­erî la Cameră, și prin care se înfiin­țează o catedră de chimie agricolă și una de chimie technologies la fa­cultatea de științe din Iași. Inițiativa prezentărei acestui pro­iect a luat-o d. Gr. Buțureanu și mai mulți deputați moldoveni au sem­nat proiectul. Camera a admis ur­gența și astăzi deputații ieșeni vor să treacă proiectul prin secțiuni. D. M. G. Cantacuzino, primarul Capi­talei, va sosi Marți în Capitală. In cursul săptămînei viitoare d-sa va convoca consiliul comunal. In corpul telegrafo-postal se vor face noul avansări in primele zile ale lunei Marti. Regina va asista astă seară la Lyric, la reprezentația dramei Manasse, ce se dă în beneficiul eminentului artist, d. V. Toneanu, care a făcut în rolul Zelig Schorr o creațiune strălucită. Suma de lei una sută de mii (100.000) fiind de­plasat în hipotecă de primul rang safi în rangul al doilea după Cre­dit, doritorii se pot adresa, fără inter­mediari, Biroului de Contencioa și Informațiuni al ziarului „Adevărul", București, str. Sărindar 11. Regele a primit era în audiență pe d. Tudor Rădulescu, noul director general al regiei monopolurilor Statului. Pentru a se lămuri care e situația ele­velor din școlile particulare înscrise la secția profesională și care pe cale de cir­­culări și dispoziții ministeriale erau o­­prite de a se prezenta la examen la școlile statului, ministerul e pe cale de a lua dispoziția că se va îngădui pe viitor tuturor acestor eleve a urma regulat cursurile secției profesionale la școlile particulare și a trece examenul de fine de an înaintea comisiunilor orînduite de mi­nister, nefiind în intențiunea n­imănuia de a zădărnici sporul învățămîntului profe­sional din țară, la care contribue atît de mult și școlile particulare. Ministerul de finanțe avînd în vedere că o mare parte din piperul negru ce se debitează în comerț este falsificat, fiind preparat din aluat, piperină, negru de fum etc., a dat o circulară către vărnî prin care se atrage atenția cu toată seriozitatea asupra acestui fapt și le in­vită ea în ce privește piperul, fie că se va prezenta în boabe fie pisat, să nu’î permită intrarea în țară decit numai după ce în urma analizei se va dovedi că nu este falsificat sau amestecat cu substanțe vătămătoare sănătăței. La Senat e azî la ordinea zilei in­terpelarea d-lu. M. Papu, adresată d-lui ministru al domeniilor relativ la scum­pirea peștelui. Machiavelicul Angliei în chestia cu Ja­ponia e ilustrat în mod foarte sugestiv in No. 65 din Belgia Orientului apă­rut azi. Moraliștii, Plingerea lui Frantz Cer­­nătaru­, l-a găsit partidă. Tun otră letră damur și corespondente din Giurgiu și Ploești constitue o materie din cele mai cariate și hazlii ale acestui număr din Belgia Orientului. 5 bani exemplarul. Liberalii și Contenciosul Joî a avut loc o consfătuire intimă a fruntașilor liberali la d. Eugeniă Stătescu și s-a discutat asupra atitu­dinei ce trebue să fie partidul față de proectul privitor la înființarea contenciosului. Sunt cîteva curente în sînul libera­lilor : unii susțin ca întreg partidul să înceapă o campanie vehementă contra acestui proect, alții sunt de părere ca această campanie să se mărginească în parlament și toți re­prezentanții liberali să se înscrie și s-o combată energic și alții cred că ar fi mai bine ca față cu proceda­rea guvernului de a se vota repede această reformă să se facă în Cameră și în Senat numai cîte o declarațiune solemnă că partidul va desființa con­­tencioșul cînd va reveni la guvern și să se abțină de la orice discuție. * Astăzi, la ora 5, Ea Întrunește co­mitetul executiv la d. Eugeniu Stă­te 300. Economico-Financiare BURSELE STR­AINATATEI — prin fir telegrafic — închiderea dela 29 Aprilie­ 30 Aprilie Valorile românești Berlin : Renta 1888 5 la sută mări 101.90 ; idem 1893 5 la sută mărci 102; idem 1890 4 la sută mărci 93 ; idem 1894 4 la sută mărci 91.90; idem 1896 4 la sută mărci 91.90 ; idem 1898 4 la sută mărci 91.90; noul împrumut ro­mân 102.50; împrumutul comunei Bu­curești — . Paris : Renta 5 la sută franci 103.70 ; idem 4 la sută franci 95 ; idem 4 la sută franci—. Londra: Banca Romîniei 65/16; Frankfurt : Renta 5 la sută mărci 101.80; idem 4 la sută mărci 93. ; noul împrumut român mărci 102.50. Valori străine Viena : Anstalt 665, ; Cred. fon# austr. 1013 ; idem ungar 776.50 ; C. F. austr, 667.50 ; Lombarde 91.50 ; Alpine 532.50; Waffenfabr. 620; Lozuri tur­cești 143.50; renta hírt. austr. 100.50; idem argint 100 35 ; idem aur 119.45 ; idem aur ungar 118.15. Tendința fermă. Paris : Banca otomană 605; loturi turcești 134­ ; rentă franceză 3 la sută franci 99.27. Tendința susținută. Londra : Consolidare 90Vi; Rentă Ja­poneză 4 la Sută 828/4. Devizele Viena : Schimb Londra 240.42.2; Paris 95.50 jum; Berlin 117.421,2 jum; Amster­dam 198.85; Belgia 95.42; Italia 95.45; Berlin . Schimb Londra 8 zile 20.47; Paris idem — ; Amsterdam idem — Viena id. 85.15; Belgia id. 81.15; Italia 10 zile — ; Elveția id. 81.15. Paris: Schimb Londra 25.17Vs; Viena 103.68; Amsterdam, 206.12; Berlin, 121.05; Belgia 5/10; Italia pari; Elveția; 5/,32 Ber-Londra : Schimb Paris 25.30: lin. 20.61; Amsterdam 12.04. Monede Viena: Napoleon 19.08; rubla 253.25 Berlin: Rubla 216; Napoleonul 16.29 și jumătate. Scontul privat Berlin: 21/1- Paris 1 jum. 21/1. Frankfurt 2 jum. BURSA CEREALELOR In piețile americane tendința griului e slabă, în lipsă de influență, totuși prețurile notează în urcare. Tendința porumbului e diabia susți­nută, prețurile scăzute. La Londra grîul a mai oferit, ten­dința porumbului e calmă, a orzului și a ovăzului e fermă. S’a vîndut un vapor grîu Australian flotant cu 31 schilling 3 peaces chiar­/­teral (lei 17,98 suta de kilogr.). Uleiul de colța a scăzut la Paris cu­­ 50—75 centime la suta de kilograme;­ prețul rapiței la Budapesta a neschimbat.­­ In piața noastră s’a vîndut erî 10000 chile grîu nou­ . 77 kgr. netto 68 chila predat Iulie-August a. c. la gara Fun­­dulea. Ultime depeșî Cota cerealelor în străinătate Telegramele noastre particulare ' Budapesta, 29 Aprilie , Griü per Octombrie 16.54 scădere 22 Secară „ Oct. 13.58 scădere 12 Ovăz „ Oct. 11.64 urcare 18 Porumb de Iulie 14.50 „ 14; Rapiță de August 23.70 nesch­im. Berlin, 29 Aprilie Grin per Mai 174.25 urcare 50 Secară per Main 151.75 urcare 25 Porumb per Main 118.50 Paris, 29 Aprilie Grin per Iulie-Aug. 23.50 scădere 25 Făiță - Iulie-Aug. 31.10 „ 20 i Ulei per Mai Iunie 48.75 scădere 25 1 „ mini 49.25 neschimbat „ Iulie-Aug. 49.75 scădere 50 „ Sept-Dec. 51. „ 50 ” Ncw-Yorlr, 29 Aprilie Gri­u­ disponibil 96% urcare */s Grîu per Mai­n 4% „ % Porumb disp. 54 scădere 2/s Chicago 29 Aprilie Grîu per Maiü 92% neschimbat Grîu­ de Iulie 81% urcare s­i Porumb per Sept. 46% scad. 3,8 Londra Toți deputații și senatorii liberali sunt convocați la această consfătuire. In această ședință se vor discuta toate propunerile și se va decide de­finitiv atitudinea care trebue s­ă aibă reprezentanții partidului din parlament față de proectul guver­nului. V. X. In locul romanului „O sut de mii leghe în aer“ Dimineața va începe în curînd publica­rea unei descripții de înaltă fantezie, intitulată Comoara ^ventunierului Bacalaureații militari D. V. Toncescu, delegat în întrunirea ținută de studențimea universitară la „Asociație“ în chestia plutonieratului și bacalaureații liberați soldați, să vor­bească d-lor miniștrii general Lahovary și general Manu, s’a prezentat ero d-lui general Lahovary, autorul legei recru­tare! Acesta a declarat delegatului stu­denților că uniforma plutonierilor este o chestiune de reglement și deci dacă acesta prevede portul săbiei, vor purta sabie, iar in privința bacalaureaților li­berați soldați a spus că chemarea lor la manevre în toți anii drept pedeapsă, constitue o violare de lege și o nedrep­tate pentru soldați, de­oarece ei apar­țin contigentului lor. Comisiunea aleasă in întrunirea de la 16 Martie, este convocată pentru Mier­curi 4 Mai 4, orele 9 seara, la Asociația studenților, pentru a redacta memoriul ce va fi înaintat d-lui general Manu ministru de razboiu și care va fi con­form vederilor autorului legei de ge­neral Lahovary și dorinței studenților. Teatre-Concerte-Petreceri Mîine seara, la Teatrul Lyric: Manasse în beneficiul d-lor Toneanu și Catopol. Biletele se găsesc de vînzare la L’In­­dépendance Roumaine. — D-niî cari s’au însărcinat cu plasarea biletelor din partea d-lui Catopol, sunt rugați a depune pe cele rămase la d. control Th. Petrescu, la casa Teatrului. Marți seara (3 Maiți) se va da la Teatrul Lyric cu concursul artiștilor Teatrului Național, o premieră care promite foarte mult: Triumful Dreptăței de d. R. Corneanu. Amatorii de teatru să se grăbească a-și procura bilete, fiindcă cea mai mare parte au fost reținute. a d­­ev­enűt Ultime informațiuni In afară de secțiile IV și VII, toate celelalte secțiuni ale Camerei au admis, fără nici o modificare, pro­ectul asupra contenciosului.­­ Secțiunile IV și VII îl vor studia astăzi. Raportori ai proect­ulu­i vor fi d. P. Negulescu, la Cameră și d. Dim. Alexandrescu, la Senat. "‘Sa KSsä SSäffifein* Pelerinagiul pe care veteranii urmau să-l facă mîine dimineața la mormîntul lui Iorgu Cosma, la mînăstirea Cornica, a fost amînat pentru după 10 Mai din cauza timpului schimbător. Biletele vîndute vor fi valabile la acea dată. Nouile numiri la ministerul cultelor și instrucțiunei publice se vor face cel­e maî tîrziu Luni 2 Mai­. * Se vor face 3 numiri de șefi de biu­­rou, 2 de subșefi și cîteva de impie­­gațî. D. Zamvel a fost reintegrat ca di­rector al școalei primare din Piatra- Neamț. La tîrgul de vite ținut de Sf. Gheor­­ghe în orașul Mizil s’au vîndut 140 boi, 108 vaci, 55 viței, 5 armăsari, 28 cai și 15 iepe. D. Bucur Vișoianu a fost numit per­­ceptor fiscal la circumscripția 11 Ște­­fănești din județul Muscel, în locul d-lui Petre Cotescu, demisionat. înscrierile la examenele particulare , de curs secundar vor lua sfîrșit astă­­ seară. In serviciul exterior al vămilor s'au­­ făcut următoarele numiri și transferări. > D. N. Alexandrescu a fost numit­­ inspector clasa II-a ;­­ D.­.G. Popovici a fost numit agent­­ auxiliar la vama Grivala din jud. Mus­­­­cel, in locul d-lui Corneliu Ernescu­­ pus în disponibilitate din cauză de boală; D. Al. Moldoveanu a fost numit a­­­­gent auxiliar la vama Bratocea di­n jud. 1 Prahova, în locul d-lui P. Petrescu nu­­­­mit la vama Galați ;­­ D-niu G. Șerbănescu, agent auxiliar­­ la vama Brăila și N. Predescu, agent auxiliar la vama Pu­scicanî, au fost imi­tați unul în locul altuia. D. D. Albulescu, șef de secție pâ­ân­gă administrația financiară a județului Gorj, a fost autorizat a constata contra­­vențiunile la legea asupra taxelor de timbru și înregistrare în conformitate cu legea și instrucțiunile relative. 1 . Vi FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ Eroul pustiilor americane I Călătoria mortală a lui Buffalo­­ Bill prin lagărul dușman I DE Colonelul W. F. CODY Un tânăr erou . Era la începutul luptelor dintre jreetățile Americei de Nord. In statul Kansas garnizoana for­tului Hayes era sub arme. Generalul Custer, celebrul gene­ral al Statelor Unite, se afla în frontul victoriosului regiment 7 de Kansas, care forma garnizoana for­tului. Privirea sa de vultur odihnea cercetătoare asupra lungului șir de oameni în uniforme albastre, simple, ,Jennison-Jayhamkers !“—vorbi ge­neralul regimentului, numindu-l pe gloriosul sau nume. „De opt zile aștept în zadar depeșe importante din partea generalului Smith din fostul Leavenworth­. Ele ne lipsesc­ generalului. Ni s’a tăiat orî­ca legătură! Mijloa­cele noastre de hrană ne mai ajung cel mult pentru încă o jumătate de sâptîmîna ! După ultimul fort Ear­ned, unde comandă generalul Stur­gis sunt ca la 60 mile“și de acolo la Leavenworth­ vor fi cam tot pe a­­tît. Cine îndrăznește să se aventu­reze pe acolo, acela merge direct la moarte ! Nu pariez nici cu un cent pentru viața lui ! Dar trebue să ne liberăm din stare de asediu ! Ne trebue previziuni cu ori­ce preț Numai cîteva zile ne putem opune puterii dușmanului ! Care dintre voi camarazi îndrăznește să-și expună viața lui pentru salvarea tuturor ?— Cei ce o voesc să iasă din front!“ Regimentul ascultase mat vorba Apoi însă printre rîndurî se ivi un zgomot asemenea aceluia pe care îl provoacă furtuna cînd suflă prin­­tr’o cîmpie semănată cu grîfi. In cîteva secunde jumătatea re­gimentului se afla în fața frontului, cu o însuflețire ce sfida moartea. Un zîmbet de mîndrie lumină tră­săturile dîrze ale generalului. — Vă mulțumesc, camarazi , nici nu m’am­ așteptat la alt­ceva !—în­cepu el din nou. Dar îmi trebue un om care trebue să cunoască amă­nunțit ținutul acesta și care să gă­sească ac de cojoc pentru șiretenia indienilor, putînd să se strecoare prin rin­duril­e lor. Să înainteze un om cu privirea ageră și căruia niciodată să nu-i lipsească arma. Tăcere adîncă ! Uimiți se retraseră luptătorii unul după altul în rînduri, la locurile lor. Nici unul nu se simțea apt pentru cererea comandantului. La urmă rămase în fața genera­lului numai un tinăr. De abia ești din pubertate, mare, voinic și bine făcut, cu umeri largi și piept pu­ternic. El avea un­­ obraz frumos cu ochii negrii și limpezi, o gură fru­mos și ru­­ nn­ic tăiată și un nas ca­i de vultur. L­a acestea­ se mai adăugă în ziar liberul va publica azi un nou articol datorit d-lui Eugenia Stătescu, asupra contenciosului ad­ministrativ. Fruntașii liberali se vor întruni mîine la d. Eugen Stătescu pentru a se consfătui asupra atitudinei par­tidului liberal în chestia contencio­sului administrativ, precum și asu­pra unor candidaturi la alegerea parțială din Suceava. La discuția Contenciosului admi­nistrativ în Senat vor lua cuvîntul contra d-nit C. Arion și M. Ferechide, un păr blond și buclat ce-I atîrna pînă pe umeri. Surprins, uimit chiar, privi gene­ralul pe tînâr. Acesta însă resista fără a clipi din gene privirea lui ce pătrundea pînă în adîncul sufletului. — William Cody, ce-ți vino în gînd să faci ? — zise acum genera­li—Crezi poate că în modul acesta vei putea să-mî silnești hotărîrea prin care fusesem silit să-țî amin per­misiunea, cu o săptâmînâ înainte de sosirea poștei ? Mă mișcă dorința ta copilărească de a te conforma cererii muribun­dei tale mame, aventurindu-te că­lare prin cîmpia cutreerată de cei mai groaznici inamici. Dar și de astă dată trebue să-țî refuz rugă­mintea ta. Pentru cea ce cere nevoe de un om matur la minte, nu de un tînar înfocat și fără experiență­­ .La aceste cuvinte aspre fața tî­­narului se înpurpură. Dar trăsătu­rile sale ramaseră ca făurite din fier : numai ochii îi scînteiau ușor de o patimă cu greu reținută. — Sînt tînăr încă generale. Dar mi-am petrecut copilăria în ținu­ile acestea. Pe o rază de 100 de mile cunosc ori­ce petic de pămînt. In etate de abia nouă ani finei silit să râpun cele dinain piei roșii spre a-mî apăra viața. De atunci am trimis cam pe mulți dintre dînșii în raia! Vocea lui suna cu o plinătate băr­bătească. Buzele i se încrețiră de mîndrie. M­rea încă generalul privea în­­doelnic pe îndrăzneț, înainte însă de a avea timpul să răspundă — ceva, înainte spre el, un om îmbră­cat numai în piele. Părul acestuia, de culoare roșie închisă îl atîrna în bucle. El avea barbă. Ochii sai strălucitori ca ful­gerul aruncau scîntei. Brațul însă îi era legat. Piciorul sting îl șchiopăta. Fruntea îi era strînsă de o legătură sîngerîndă. Cu cîtă bunătate părintească puse el mîna cea sănătoasă pe umărul tî­­nărului lîngă care înaintase. — Pentru acesta garantez eu ! — zise el cu o voce profundă de bas. —Dacă ultimul atac nu m’ar fi ciun­git nu aș fi lăsat altuia onoarea de a face puțin de petrecanie pieilor roșii. Dar băiatul ăsta mă întrece ! In vîrstă e un copil, ca perseverență și vitejie, e un erou­ ! Mai viclean ca cele mai șirete piei roșii! Nici cînd nu-i lipsește arma ! Pe lingă toate acestea nici unul nu-l întrece în călărie! Trimete-i liniștit! Dacă poate izbuti care­va, apoi acela e Bill Cody !— Cel ast­fel lăudat roși de plăcere. Dar el rămase înaintea generalu­lui în aceeași dîrză poziție ca mai înainte. Acesta îl examina acum în­­tr’o cu totul altă lumină. — Recomandația d-tale cîntărește greu, California Joe—se adresă Cus­ter către cel cu barba roșie, care pe atunci era cel mai renumit din­tre spionii țărilor de nord și care era menit ca în viitor să se mai a­­copere încă de glorie. — Garantezi într’adevăr pentru tînărul? — Ca pentru mine însumi ! răs­punse uriașul afirmînd din cap.­­ Tatăl său­ era un brav bărbat de la nord ! De aceea îl omorîră cel din Guerillas. Eram de față cînd tină­­rul acesta jură omoritorilor răzbu­nare sîngeroasă. — Și-mî țin jurămîntul ! interveni Bill, în timp ce fața’i se întunecă și o durere imensă se citea în tresă­­turile sale. Acel Charles Dare și căpitanul sau, mizerabilul de Jesse Jams sa se păzească ! Ora socotelilor cu dînșii va înce­pe !— — Vorbești de temutul bandit Jesse Jams ? întrebă generalul.—Să nu facă Cer și că să te întîlnești cu dînsul ! Precum mi-a apus-o Califor­nia Joe, el cutreeră pe lîngă Lea­­venworm cu puternica sa ceată și comite fapte rușinoase și grozave ! — Ah! de l’aș putea întîlni !—a­­ceste cuvinte scăpară de pe buzele tînărului cu o pasiune fierbinte. — Trebue să călăresc, generale? — Vei călări, tinere amice! ex­clamă Ouster. Cerul să te aibă in paza sa! — Iți mulțumesc, generale,—zisa tînărul cu simplitate.—Cu voia d-tale voi vizita și pe mama. In cel mult trei zile sînt înapoi! — Fii în pază, tinere — avertiză generalul ridicînd un deget.—E vor­ba de pielea ta. — Ah ! pielea mea prea e păcat să împodobească un brîu al vre­unui piei roșii zise rîzînd tînărul dispus și fără grijă.—Nu mă tem de dracii cel roșii. Cunosc și șiretenia Guer­rillas-n­or! Dă-mi numai cel mai bun armăsar din fort ! Pe spinarea acestui nu mă ajunge nici un ina­mic. O jumătate de oră mai tîrziu tî­nărul nostru prieten lăsase drumul și pătrunse în tăcuta pădurice se­culară. (Va OTS8); . V

Next