Adevěrul, octombrie 1905 (Anul 18, nr. 5794-5823)
1905-10-14 / nr. 5807
Vineri 14 Octombrie 1905 I E mai prudent și mai cinstit a veni înaintea Corpurilor Legiuitoare cu un proect de lege bine chibzuit, care pe de o parte să salvgardeze toate interesele statului dar în același timp să garanteze și libertatea individului. Al. Ciurcu Cărții și reviste Fragmente (informațiuni literare) de H. Chendi. Tip. Minerva Buc. 246 pag. Prețul 2.50. Fee de I. IoanoTache-Holda. Tip. Minerva Buc. 300 pag. Prețul 1.50. Dont ani în armată sub ordinele generalului Tell Alexandru (Mărturisiri crude) de colonelul în retragere George Lambru. 158 pag. La conversion financiare ct la clerniere conversion en Bommmie (Take Ionesco 1905) par Const. C. Braesco. 2 lei.. 70pag. Parrs. Imprimerie Henri Jotive. mente, o povestire vie, o oglinda a trecutului nostru dureros. Dea Domnul ca acest nobil și generos fapt al d-voastra să fie un exemplu și pentru alți compatrioți ai noștri Magaroveni și Tîrnoveni cu afacerile in Romînia. ' t.'' ^ : Binevoiți vă rugăm mult stimați și iubiți ai noștri bine-făcători a primi asigurarea înaltei stime și considerațiuni ce vă conservăm. Magarova și Tîrnova, Oct. 1905 Eforii și notabilii comunităților românești din Magarova și Tîrnova Italieni 51 Ruși 583 Sîrbî 311 Turci 818 Alte naționalități 1177 Total. . 652» In buletinul statistic al ministerului de interne nu se separă numărul celor izgoniți prin sentințe judecătorești de al celor izgoniți pe cale administrativă, dar e ușor de ghicit că numărul celei d’intîiu trebue să fie infim de mic. Și aceasta o voit dovedi îndată cu următoarele argumente: T1 > oale judecătorească nu pot fi isgoniți din țară decît „vagabonzii". Să vedem ce zice codul nostru penal despre vagabonzi “. Art. 217.— Vagabonzii adecă oamenii fără căpătîiii, sunt aceia cari n’au nici domiciliu statornic, nici mijloc de hrană, nici exercitează obicinuit vreo profesiune sau meșteșug. Art. 218.—Nimenea nu se poate declara vagabond decit numai prin sentință judecătorească. Nimenea nu poate fi declarat de vagabond decît de la etatea de 16 ani împliniți în sus. Art. 220.—Acei declarați de vagabonzi de naționalitate străină se vor putea și Isgoni din țară. (Cu alte cuvinte isgonirea e facultativă.) Jurisprudența tribunalelor noastre dovedește că arareori ele declară pe cineva vagabond și încă și mai rar hotărăsc isgonirea cuiva din țară. Astfel găsim sentința din 12 Noembrie 1890 a trib. de Suceava, care declară că exercitarea mai multor profesiuni spre a-șî ciștiga existența, nu se poate califica de lipsa, de meserie obicinuită și de sentința trib. de Dorohoiu și hotărîrea Curtei din Iașî, secția II din 10 Oct. 1892 zice: Dacă străinul care a intrat în țară fără pașaport, ,are asupra’i suma de 901<*Î. cu care să poată zice că el are un mijloc de hrană și că nu amenință societatea, el nu poate fi declarat vagabond. Aceleași instanțe merg mai departe și declară că, dacă străinul este muncitor de pămînt, nu poate fi declarat vagabond, chiar dacă a intrat în țară fără pașaport și nu și-a regulat pozițiunea în regatul român față cu legea asupra străinilor din 1881, căci deși arestat în momentul în care a intrat în țară, pe dată ce va fi pus în libertate el îșî va relua obicinuita sa ocupațiune manuală. Și mai citez următorul considerant al trib de Suceava: Numai lipsa de pașaport nu poate motiva expulzarea din țară pe cale judecătorească a unui străin care reușind a se furișa în țară pe ascuns și fără legitimație, caută a-și cîștiga existența în mod cinstitit și regulat, fără a întruni în sine elementele de vagabondagiu în înțelesul codului penal, deoarece prin sentință judiciară nu se pot expulza decit vagabonzii. Citul așa stat lucrurile, cînd instanțele noastre judecătorești interpretează în acest chip legea din 1881 asupra străinilor, lesne poate ghici oricine, cîțî din ceî 6529 de izgoniți au fost izgoniți pe cale administrativă și cîțî în baza unor sentințe judecătorești. Și statistica ministerului de interne nu ne spune cîte persoane au fost izgonite în cei 18 ani, de la 1881 pînă la 1894, pe lingă cele 6529 izgonite în ceî din urmă 10 ani, de la 1894 la 1904. Scăzînd din totalul izgoniților, numărul acelora cari au fost izgoniți în urma unor sentințe judecătorești și care, încă odată, nu poate fi decit foarte neînsemnat, ajungem la concluzia că aproape totalitatea izgoniților pe cale administrativă de la 1881 și pînă astăzi au fost izgoniți în mod nelegal, căci nu există nici un text de lege și nici măcar un articol, de regulament—care chiar de ar exista n’ar fi suficient— care să prescrie izgonirea străinului pe cale administrativă, afară de cazurile prevăzute la art. 1 »I legii din 1881 asupra străinilor,rezervate judecății consiliului de miniștri. Dacă propun modificarea, legea din 1881 și implicit și a regulamentului din 1906 pentru biletele de liberă petrecere în țara, o fac și sub motivul că astăzi suntem legalmente dezarmați și nevoiți să recurgem la un abuz de putere. Abstracțiune făcînd de împrejurarea că într’o țară civilizată legile și regulamentele trebue să fie clare, procedeurile de pînă acum nici nu cred că se vor mai putea repeta, îndată ce chestiunea va fi adusă înaintea secției a III-a a înaltei Curți de Casație, chemată a se pronunța asupra abuzurilor puterei administrative. Recunoștința fraților noștri Pitficăm mai jos scrisoarea comunităților române din Tîrnova și Magarava trimisă d-lui Mihail C. Cotta, unul din inițiatorii acestei fapte de virtute patriotică,el însuși promovatorul subscripții pentru construirea cuptoarelor în zisele comune. Mult stimați și iubiți ai noștri compatrioți d-niî Anton și Petre G. Radu, M. și V. Christu Cotta, T. și C. Nicolau (Militari) și Diamandi M. Sideri. Zilele trecute, ni s’a comunicat din partea locurilor competente, vestea îmbucurătoare, că din Constanța se face donațiunea de 2000 lei, destinați pentru clădirea a două cuptoare : unul la Magarova, cu spesele d-lor Anton și Petre Gr. Radu (din Scopia), și altul la Tirnova, cu spesele d-lor M. și V. C. Cotta. T. și C. Nicolau și Diamandi M. Siderii. Apoi din scrisoarea prea stimatului și iubitului nostru compatriot d. M. C.. Cotta, adresată către ambele comunități romînești din Magarova și Tîrnova nu se face cunoscut că cele două cuptoare sînt prevăzute numai pentru romînii care-șî trimit copiii la școalelor noastre naționale. Pe lîngă acestea J. . M. G. Cottano comunică că s’au luat dispozițiile ca prin cotizații benevole din partea iubiților noștri compatrioți șii a altor oameni de inimă, să ni se procure mijloace pentru întreținerea gratuită a acelor cuptoare pe timp de un an de zile, cum și pentru cumpărarea a trai cai, cu cari să se servească romînii din aceste comune la toate nevoile de transport. Aceste vești produseră o bo mme și veselie nedescrisă și făcu si salte inimile tuturor bunilor români din Magarova și Tîrnova. Ziua în care am primit aceste știri îmbucurătoare, va fi o zi memorabilă în analele vieței noastre naționale. In acesta zile de grea încercare, în aceste zile de mare restriște, în aceste zile cînd valuri și furtuna cumplite ne amenință din toate părțile în momentul cînd pericolul revărsat peste noi ajunsese la, culma și cînd credeam că suferințele noastre nu vor mai avea sfîrșit—aduși fiind din partea grecilor și grecomanilor în poziție de a fi lipsiți de cele mai strict necesare viaței.—tocmai în aceste momente de disperare, vedem că scutul lui Dumnezeu veghează asupra noastră, apărînd pe orizontul nostru bărbați ca d-voastre care caută să salveze la timp ceea ce se părea perdut. Binefacerea d-voastre e pornită dintr’un sentiment național puternic și profund, cu durere de frați și de neam, convinși că abația merge, un mers aicedent și, sigur numai cu patrioți luminați, cari conduși de țelul făptuire! binelui lucrează, și adesea ori se sacrifică nu numai pentru părinți, soț, rude sau amici, ci pentru nația căreia aparțin spre a menține acesteia ființa ei, cu scopuri ideale de o durată putem zice eternă. Nobilul fapt al d-voastre mai dovedește că un spirit de înfrățire vă unește pe toți, un spirit al binelui comun. Strâni și inițiațji, lucrat pentru a dota comunele noastre cu fundațiuni folositoare, strînșî uniți ați lucrat din simțiiimtul pentru întărirea șî mărirea nearaului. Ați recunoscut, iubiții noștri frați, că merităm compătimire și o inimă de ajutor, de vreme ce în tot timpul de mare urgie ce a trecut peste nat, am rămas neclintiți și resemnați; la toate suferințele am rezistat cu bărbăție, arătînd adversarilor noștri de limbă (grecilor) că nimic n'am perdut din virtutea strămoșească. Ați recunoscut încă,, că fără de conlucrarea compatrioților, lăsați fîind numai cu resursele alocate în budget, chiar avînd în frunte câțiva bărbați înzestrați cu toate cunoștințele, cu tot paitn ozinul lor înfocat, cu toată, buna lor voință, prea puțin am putea face. Noî, poporal, sintem cheia viitorului, de noi depinde de azi înainte mersul în bine ori în rău a chestiei noastre naționale. Scrisoarea se inchei astfel : Inscripțiunnile de pe frontispiciurile cuptoarelor, vor spune că aceste clădiri au fost ridicate de ctitori Însuflețiți de iubire și de rîvnă pentru neamul lor, tot de o dată vor fi, ca două mori din largii lumei Socialismul în Australia Două congrese.—Lupta intra socialiști și politicieni practici—Rezoluțiunile.—Triumful socialiștilor.— Congresul din Melbourne.— Participarea australienilor la congresele socialista internaționale. Evenimentele, ce e dreptul foarte însemnate, de Ln Europa, nu trebue să ne hipnotizeze în așa grad încit să uităm sau să audăm atențiunea cuvenită evenimentelor cari se petrec în celelalte părți ale lumei. In celelate continente, cum de exemplu în America de nord și de sud, sau în Australia, au loc mișcări și curente de idol foarte interesante și care merită a fi înregistrate. Astfel nu e inutil, să cunoaștem evoluția socialismului în Australia.Socialismul e în Australia o putere mare, dar mult timp s’a crezut că nu e socialismul pe care-l cunoaștem in Europa. Lucrătorii grupați într’un partid al muncitorilor, stăteau nehotărîți între adaptarea socialismului comunist ca program și între adoptarea unui program economic practic, în care toate ideile de comunism sau colectivism să fie excluse.. Anul acesta au avut loc două congrese: unul la Ianuarie și celalt în iulie, cari arată frămutățile ce au domnit în sinul partidului lucrătorilor australieni. In congresul din Ianuarie, delegații socialiști depuseră spre votare următoarea ordine de zi : „Scopul urmărit de partidul muncitorilor trebui să fie stabilirea zenei republici cooperative fondată pe socializarea mijloacelor de producțiune, de distribuțiune și de schimb“. Conducătorii politici ai organizațiunilor muncitorești, temindu-se însă ca adoptarea acestei rezoluțiuni să nu aibă consecințe periculoase din punct de vedere electoral obținută ca ordinea de zi să fie trimisă în studiul unei comisiuni, aleasă pe sprinceană, comisiune care, respingind în parte socialismul și internaționalismul, propuse o altă ordine de zi, mai atenuată, concepută astfel : „Scopul partidului este cultivarea unui sentiment »astralia», bazat pe menținerea curățeniei rasei și pe dezvoltarea unei comunități luminate, încrezătoare în sine, garantăm pentru toți producătorii a întregime! produsului munceitor prin mijlocul proprietăței colective a monopolurilor și a extensiunei funcțiunilor economica ale statului și comunelor“. Comisiuena aceasta respinsese întîțit un amendanserit prin care Se declara menținerea solidarităței clasei muncitorești din Australia cu socialismul international. Cngresul întrunit la Melbourne in Iulie, respinse însă rezoluțiunea aceasta și adoptă pe cea dintîiu, a socialiștilor, pe care am reprodus-o mai sus. Impresiunea generală ce a lăsat acest congres este că masa lucrătorilor e mai entuziastă pentru socialism ca conducătorii partidului. Rezoluțiunea votată e conformă în totul cu spiritul rezoluțiunilor adoptate de congresele socialiste internaționale. Mai mult decit atita, Congresul din Melbourne adoptă o rezoluțiune nouă in care hotărî ca partidul muncitorilor din Australia să între în relațiunî organice cu mișcarea socialistă internațională. La congresul internaținal socialist din 1907, care va avea loc la Stuttgart, toate organizațiunile muncitorești din Australia vor fi reprezentate, ca și grupările socialiste, formate în ultimul timp, din China și Japonia. Protrstareía folslosit gpec „Societatea de Cultură Macedoneană“ a primit următoarea scrisoare de protestare din partea unui grec stabilit în țară : domnule Președinte, Subsemnatul Panaita Filipide, arendașul moșiei Podul Turcului, județul Tecuciu, de origină grec din, Volo, stabilit în România dela 1871, văzând ,atrocitățile nemaipomenite, comise pe teritoriul otoman, contra Romînilor din Macedonia, de către bande armata de asasini, conduse de ofițeri din armata greacă — protestez cu indignare contra unor asemenea procedeuri barbare, nedemne de secolul în care trăim și în vederea nenorocire ce a izbit pe o mulțime de familii romine din Macedonia pentru a veni în ajutorul lor subscriu suma de 400 lei. P. Fîlîpide SISLE3I ® LanaÂm ■* « ROBIA BANULUI Satana, una din eroinei» romanului! ROMA BANULUI pe care Dimineața începe să-l publica Duminica viitoare 16 Octombrie. y .v.. JURNALUL FEMEEI Femeile suedeza Conflictul suedo-norvegian a făcut ca să se ivească conflicte între femeile celor două țări. Se cunoaște modul energic cum femeile norvegiene șî-au însușit această chestiune. Un ecoui intitulat Femeile norvegiene, și apărut la 22 iulie, a dat semna de un apel adresat de femeile norvegiene contra Suediei, sub formă de broșură la congresul internațional al femeilor. Femeile suedeze au răspuns printr-o foaie imprimată la Stockholm, ornată cu culorile Suediei și care are asupra manifestului norvegian avantajul cu î mai elegant și mai scurt, dar dezavantajai că eludează chestiunea. In ital devăr, nu se găsește exprimată decît o idee, a ști că conflictul suedo-norvegian nu privește congresul internațional al femeilor. Deja în timpul războiului din Transval, s’a mai adus înaintea consiliului internațional al femeilor, o chestiune politică externă, acum din nou a fost adusă o astfel de chestiune. Unde pot să conducă aceste preceden!, apun femeile norvegiene în manifestul hotr. Dacă femeile din toate țările care au controverse politice ar supune dificultățile lor, consiliului internațional al femeilor, pentru a face propaganda în celelalte țări pentru propria lor cauză și pentru propriile lor vederi și dacă femeile părțol adverse, s'ar pune sa răspundă și să apere țara lor, atunci sub egidiul consiliului internațional al femeilor s’ar desfășura un războiu politic de oameni inter omnes...... Pentru aceste cauze, e contra principiului nostru de a răspunde, fie măcar printr’un cuvînt, consiliului femeilor norvegiene. Dar protestăm formal și energic contra exemplului dat de acest consiliu, exemplu pe care'l privim ca un abuz de drepte al consiliului internațional al femeilor. Adică, înainte de a discuta fondul, se discută campetiiița , metodă foarte juridică. A. Situația si Rusia Revoluția a izbucnit din nou în Rusia, de astă dată mai puternică și înainte de toate mai bine organizată. Azistăm de aproape doi ani la uriașa luptă pe care poporul rus o dă contra țarismului autocrat. De secole acesta guvernează peste întinsul pământ, al Rusiei, evident că trebuia cel puțin ani pentru al zdrobi. Căci azi lupta nu mai poate avea altă țintă, decit zdrobirea țarismului și dacă s*a comparat actuala revoluție» rusă ca, con mai va fi Mikoza, intr'«« punct care* dau* revoluțiuni se vor asemăna, incontesiabl, anunae că țarul Nicolscq IE va rr. scăpa. de soarta lui Lad wie XVI. Moscova pare a fi centrul revoluției rusești. Acolo s’a proclamat acum greva generală la căile ferate și peste puțin orașul acesta a fost izolat de restul imperiului țarist Greva s'a întins, și la căile ferate ce pornesc din Petersburg. Și astfel numai foarte cu greu, va mai putea fi întărite srupele din cele două Capitale ale Rusiei. Lucrul e de cea mai mare importanță. Căci pe cind căile feriste nu circulă, greva generală s’a proclasnnt tot aceste două orașe și la multa altele și steagul roșu s'a desfășurat pretutindeni, sub ochii autorităților și cu toate măsurile teroristice luate de acestea ! Terorismul revoluționarilor e mai puternic și mai eficace. Mult nu lipsește și șoarecii vor părăsi corabia care se îneacă. Țarismul mi va mai găsi lesne zbirii! Și în mijlocul acestui haos, general, în care toate noțiunile de ordin ase picul, cearta a irupt, în sinul familiei țarului,—încă o dovadă de sfirșitul apropiat. Poporul strigă după libertate,ai marii duci se ceartă cu țarul de la femeile materiale și apanagiile lor !Regimul corupțiuneî se manifesta în toata splendoarea sa. Cine ar fi crczut-o acum doi sau trei ani ? întruniri publice se țin, discursuri revoluționare se rostesc sub cerul liber, steagul roșu se desfășoară pe străzi și autoritățile măresc clocotirea revoluției prin măcelurile și banditismele ce organizează. Chiar și burghezimea care a rămas indiferentă pînă acum, se ridică și ele amenințătoare, ne mai putind distinge de unde vin loviturile, de la terorismul revoluționar sau de la terorismul administrativ. Se pare că ora libertăței a sunat pentru Rusia și că sîntem aproape de rezolvarea crizei. Cum se va rezolva, printr’o vărsare imensă de sînge, sau printr’o cedare a reacționarilor cari ar trebui să vadă că în tot cazul partida e pernită—aceasta depinde de țar și de sfetnicii săi. East. --------................................................................ .... 5.lIe3gglgi4S de Cu privire la creștineasca atitudine a prea sfîntuilm patriarh^ Joachim, talentatul nostru artist d. N. Mantu ne trimite o ilmirațiune de actualitate, care a apărut astăzi, în culori„ în prima pagină din Belgia Orientului. Acest număr al Belgiei Orientului conține o serie de bucăți îe actualitate în proză și versuri, menite să înveselească mult pe numeroșii cititori ai hazliei reviste umoristice. Cu toate îmbunătățirile introduse Belgia Orientului se vinde tot cu prețul de 5 bani exemplarul III si Ili&isfsa Elevix liceulul din Iekaterinoslav care a fi refuzat să meargă la școală, plănuiseră de mult timp acest lucru, dar fiindcă pînă en nici a avut un șef care să-l conducă, el mati adus la îndeplinire planul lor. * Situația în Moscova devine din ce în ce mai critică. In fiecare zi au loc ciocniri între lucrătorii greviști și poliția Toate comunicațiile cu Petersburgul sun fi tăiate. Intr’o ciocnire care a avut loc aseară între greviști și trupe, patru lucrători au fost amoriți.* Descoperirea fabricei de bombe din Sonitsefran nu s’a făcut întîmplător, ci în urma unui denunț venit la poliția din Varșovia. Poliția a trimis imediat doi agențî care au descins la locul indicat și au făcut senzaționala descoperire. Intre cei arestați se află și profesorul de chimie Lacow. * Ia cercurile politice de aci se atribue chemarea d-lui Witte la Foterhoff, faptului că țarul nu ve ește său,și ia singur răspunderea viitorului cabinet, ci a chemat pe contele Witte pentru ca acesta să-l îndrumeze și în același timp să-și asume responsabilitatea cea mai mare.* Ziarul Petersburgjia Novosti scrie că între țar și mama sa au izbucnit din nou certuri fiindcă aceasta din urme contra modului puțin mai liberal cum ar vroi să domnească actualul țar. Țarina văduvă spune că eu modul cum voește fiul său să domnească el rupe orice tradiții ale absolutismului. * Funcționarul poștal din comuna Segar (Riga) a fost împușcat aseară pe cînd trecea prin fața poștei mergînd spre casă. Preoesul lui 101 Vraciu Focșani, 12 Octombrie Curtea cu jurați Ziua I Marți I cor. a început judecarea procesului vestitului bandit Ion Vraciu și al complicilor Vasile Florea, Mihalache Scurtu și Ion Scurtu. Constituirea Curței Curtea a fost prezidată de d. Ioan Sínescn, consilier al curței de apel din Galați asistat de d-ni. Anastasiade și Bont membrii de ședință și de d. grobe*- Călcâiu. Fotoliul ministerului public este ocupat de d. procuror Makarovich Jurații Jurați i eșiți la sorți au fost domnii: Costică Rașca, Const. Lepădatu, Const. Petru, loan Coleș, Ion Cristodorescu, Const. Hurmuzache, Sava Neagu, C. Chirițescu, Ștefan Georgescu, Gh.Hanagic, căp. Nicoleanu și Mihai Vasiliu. Actul de acuzare D. grefier dă citire actului de acuzare prin care se constată că provenitul Ion Vraciu în complicitate cu alții a comis 6 crime în județul Bacău și 8 crime și tîlhăriî în jud. Putna. Interogatorul acuzaților Se precede la interogarea inculpaților: Ion Vraciu, mic de statură, ochii mici, mustața mică, foarte vesel povestește pe rînd tâlhăriile comise dar neagă că a participat la crimă, cu toate că complicii lui au mărturisit la d. Judo de instrucția* Vasile Florea, condamnat anterior, neagă că a însoțit la toate tîlhăriile pe Vraciu iar Ion Scurtu și Mihalche Scurtu neagă cu desăvîrșire totul, însă mărturisesce că la primele cercetări s’au găsit arme asupra lor. Ascultarea martorilor Se ascultă apoi vre-o 40 martori deut acuzare și apărărei din care reese culpabilitatea definitivă a lui Ion Vraciu. Ședința se suspendă anunțîndu-se cea viitoare pentru mîine, bursa Tuncei Bursa Muncei, caută pentru a fi angajați la diferiți patroni următorii meșteșugari : șase ferari, treizeci zidari, șase lăcătuși, șasesprezece lucrători croitorii de mantale, cincisprezece lucrători de tunici, zece lucrători croitori de pantaloni, patru sobari de teracotă, șase ucenici, un ucenic pentru sculptură in tezan, un sobor de zid, un turnător în fontă, un lucrător cizmar, un zugrav, un lucrător legător de cărți,un maestru cofetar, un lucrător tîmplar de mobilă, un vopsitor de trăsuri și cinci Strungaria fier. O foarte interesantă critică a manevrelor de toamnă va apareaa numărul de mine al Adevĕrului. Acest articol este datorit unui distins specialist care a asistat la manevrele de toamnă din anul acesta. Cunoștințele profunde ale criticului și spiritul său de înalt patriotism îl îndeamnă să arate, fără șovăire și fără înconjur, lipsurile și insuficiența comandanților noștri superiori. Articolul va fi desigur citit at un vite interes de către top acei cari doresc ca progresele armatei noastre să corespundă așteptărilor țarei, față, cu enormele sacrificii ce facem pentru aînsa. Una din reflexiile pe cari și levor face cititorii noștri, citind în prima pagină intervieiind cu ă. Dissescu, asupra denunițărea protocolului cu Grecia relativ la recunoașterea ca persoană morală a comunităței eline, va fi, desigur și aceasta . — Cum rămîne, în urma tuturor acestora, cu autorizația dată Olympicelor de a sta în judecată? Guvernul e decis să prezinte, parlamentului deodată toate cammțiunile comerciale ce se tratează și se vor trata în anul acesta. Deocamdată e aproape terminată convențiunea cu Anglia. Delegații acestui stat s'au arătat foarte concilianți și doritori ăe a contribui la sporirea traficului comercial dintre Anglia, și Ramaxia. Consiliul comunal al Capitalei în ședință de aseară a admis prelungirea concesiei iluminatului. D. Făltineanu a lipsit dela acea ședință. Consiliul se întrunește diseară la orele ,9 în ședința publică spre a voia prelungirea concesiei. In afacerea delapidărilor de la manutanța din Tirgoviște, putem spune armata arde. Maiorul Cerovici din T.-Severin, căruia i se face acum anchetă de către maiorul Topoloveanu, a fost verificator la manutanța din Tirgoviște, pe cînd locotnentul Poenaru se afla în funcțiuni cu Generalul Oprescu, șeful intendenței generale, n’a avut nici o cunoștință de cele ce se petrec la Târgoviște, pînă ce ADEVERUÍ. Ultime Informații Mitropolitul Primat, odată cu răspunsul Sinodului, va trimete patriarhalul de la Constantinopole o scrisoare frățească prin care'l va cere să ia măsuri ca episcopii greci din Macedonia să nu mai organizeze bande in contra aromînilor, iar preoții romînî să fie lăsați liberi alșî face datoria potrivit dreptului ce li s’a acordat de către sultan. La S Noemfrie •4 vetaipare în editura Societăței ano*nime pe acțiuni „Atelierul" 1 Medievii“** ••••populară• revista Gäptaimnalä pentru popularrizarea științelor medicale și de hi«gienă populară. Director: Bra ERACLIE STER2AM ’ OBÎ PACHHI POEMâL MARE ( 1*3 bani sumărat.—• lef sbsimpo an’ nu s’a semnalat dispariția locotenentulu Foenaru. La ministerul de război se așteaptă, rezultatul anchetei mantz din Topoloveanu. Agapele presei, cari n’au mai avut loc de astă primăvară, vor fi reluate. Prima agapă va avea loc în ziua de 26 Octombrie (Sf. Dumitru). Toți ziariștii din Capitală, aparținînd sindicatului orî ne aparținînd cari sînt rugați ca să ia parte la această agapă. Probabil nu acest dejun va fi tot la restaurantul Iordache, ca și în trecut, Palatul administrativ al judțului Dorohoi fiind iluminat cu electricitate, la motorul de subsolul palatului, submecanicul, din imprudență a ficut să ia foc gasurile provenite de la benzină, așa ca s-a produs, o zguduitură puternică sfărîmindu-se două uși și mai multe ferestre la patru camere de subsol. Submecanicul și un om de serviciu au suferit arsuri din această cauza și au fost trimiși la spitalul din localitate. Palatul e asigurat la societatea „Dacia-Rominia“, și agentul acestei societăți a fost sesizat de a regula o expertiză a daunelor cauzate prin acest accident. D. Take Ionescu, ministrul de finanțe a sosit azi în Capitală. La gară, a fost întîmpinat de d. Bădărău, ministrul justiției; G. Gi. Dissescu, fost ministru ; Căpitănescu, secretar general la ministerul de finanțe și de către un mare număr de membrii ai partidului conservator. Odată cu d. Take Ionescu a sosit în Capitală și d. G. Cantacuzino, președintele consiliului,, venind da la Florești. In toata țara sînt actualmente 6534 gușați dintre cari 4126 bărbați și restul femei. Cel mai bîntinît județ e Argeșul , apoi vin Muscel, Gorj, Vîlcea, Mehedinți, Neamțu și Barati. Cursurile școalei de arti frminale încep la 1 Noembrie a. c.. La școala superioară de medicină, veterinară, cursurile încep la 17 C., iar la, școala de agricultură de la Herăstrău, ele încep tot la 17 Octombrie a. <*.. Banchetul pe care reporterii ziarelor din Capitală îl bau în onoarea colegu.lui Ior P. Macri, care împlinește 2& de ani de carieră ziaristică, va avea loc Simbată 15 curent, la restaurantul Vera .(fost Frascati) din calea Victoriei. Banchetul va fi aranjat in sala cea mare din față. Ținuta e redingota. Începutul ia <iefo 8 și jumătate seara. Expoziția internațională din Milano se va deschide în Aprilie 1906 și va ține pînă la sfîrșitul lui Noembrie. Pînă acum șî-a fi anunțat participarea, in mod oficial, Franța, Anglia, Belgia, Germania, Austria, Ungaria, Elveția, Mexicul și Japonia. Cu prilejul acestei expoziții se va ține și un congres al studenților universitari din lumea întreagă, organizat de studenții italieni. O importantă mișcare se va face in corpul profesoral al școalei comerciale romîne din Salonic (Macedonia), după înapoierea ministrului instrucțiunei din concediu.l Ic județele Vîlcea și Dorohoiu sunt actualmente cîte 200 cazuri de dizenterie în fiecare județ, iar în Dîmbovița 120. Scarlatina biutue de asemenea mult în Argeș, unde sînt actualmente 100 cazuri din această epidemie. De la Sf. Dumitru, gimnaziul „Șincai“ din Capitală se va muta in str. Brezoianu, pe lîngă ministerul de războiu. D. sublocotenent Ionel Simboteanu, din reg. 5 roșiori, fost înaintat la 11st FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ 18 Calatorul misterios Roman senzațional din viața americană CAP. XII — Să nu ne certăm. Eu cunosc firea omenească, sunt ispite cărora nu pot rezista. „ De ce ar fi compatrioții d-tale mai buni decît ai mei. Ziarele d-w divulgă multe secrete, de ce adică d-l Ryde n’ar putea fi bănuit. Astea au fost concluziile d-tale ? Ryde care venise cu expresul din Londra pentru a-l urmări pe cel care a fost ucis ?• Ah a venit cu expresul a ta(A ceva ce trebue notat în dosar, zise Jly și scoțînd o condică scrise cîteva rînduri. Toppin se roși de necaz. — Dar nu v-am spus încă o oărneală a noastră, continua francezul — prima a fostc bănueală academică, ha, ha — o adăugire la opera mea — o carte pe care o lucrez ca să serve polițiștilor din toată lumea — da d-le o carte unde tratez teoria tuturor bănuelilor nedescoperite. — Ah, mai este încă un caz ? — Da d-le și încă unul foarte bizar, dar nu face o mutră atît de gravă. Nu ești bănuit d-ta — ha, ha, ha — Ce senzație ar face știrea că poliția franceză a descoperit crima unui detectiv englez. Tot, enormă senzația . Ar fi un capitol foarte interesant pentru cartea mea. Edițiile ar urma una după alta și autorul Michel Auguste Jly ar ajunge celebru. Ce păcat că nu putem ! — Zătt nu se poate exclamă Toppin batjocoritor. — Cazul al doilea a fost studiat notate toate posibili,de noi și tățile. Ziarele sunt gata întotdeauna a insinua că e la mijloc o dramă intimă. Dar nu putem afla aci nici o dramă familiară. „ Suntem deci de părere că e vorba de o crimă pentru furt. „ Și pe criminal îl vedem, zicînd acesta d-l Jly întinse mîna după o gazetă de pe biroul, — N aveți prins ? gîngăvi Toppin. — N avem, repetă șeful, nu zic că el a mărturisit fapta, nici nu i-am luat interogatorul încă — așteptăm pînă ce se va mai trezi, — e beat turtă. Toppin nu’șî putu stăpînî uimirea. Jly citi cîte-va notițe în ziar apoi zise: cînd se va trezi, îl vom întreba, ghicește cine e ! Nu poți ? El, e conductorul unul dintre făptași! — Cum ! — conducătorul englez. — Nu, cel francez de la Calais. — Ah! —LAsa-i că nu ’ te ai gîndit la asta ? — Nu fiindcă nu s’au furat bani sau juvaeruri. — Cine știe ce a avut la el? — îmi pare că nu e tocmai întemeiată bănuiala. — Ba deloc căci am examinat arma. — A fost găsită la conductor ? — Nu, dar avem motive serioase a-1 bănui. Deoarece crima s’a comis după Tine!, am pus să se caute pe tot parcursul drumului dar n’am găsit nici un revolver. Un conductor care face de atîtea ori drumul acesta, știe unde poate arunca arma pentru a nu o mai regăsi. „Știe unde sunt podurile cînd nu se poate auzi detunătura armei din cauza zgomotului. Funcționarul acesta are dreptate de a umbla din vagon în vagon, poate vedea pe geam cine doarme singur în cupeu și deci lezna poate comite furtul. — Pentru ce l-am bănuit ? — Intrî fiindcă antecedentele sale nu sunt tocmai frumoase, fiind-că nu s’a putut afla nici o armă aruncată între Trier și Paris și fiindcă în casa conductorului s’a găsit un revolver neîncărcat. Iată citește și d-ta raportul monedei Toppin. El citi de două ori raportul apoi aftînd îl vedere șefului.Citise că glontele extras din craniul victimei se potrivea la revolverul găsit în casa conductorului. CAP. XIII Telegrama ce primise Ryde era din Scotland Yard și conținea amănunte despre Sincler care susținea într’una că e nevinovat, și fiindcă nu se putuse găsi nimic la dineul era tratat cu mai puțină rigoare. El ceruse hîrtie și condei și scrise d-nei Knollis la Paris, toate cîte îl se întîmplase. Inspectorul era rugat a se duce la dînsa. După ce Toppin plecase din Avenue Mareeu, d-l inspector Ryde sună la ușa d-rei și puse o cartă de vizită într’un plic de față cu servitorul rugîndu-l să n’o deschidă pe ascuns. Servitorul se prefăcu indignat de această bănuială și privi de sus pe vizitator. — Crezi că eu nu știu ca se petrece in camera servitorilor, zise Ryde cu severitate. Tînărul îl privi cam zăpăcit apoi se duse direct la bucătărie pentru a se sfătui cu bucătăreasa dacă trebue sau nu să deschidă cuverta. Dînsa îi zise că trebue întrebată camerista. Deschiseră plici și dînsa le zise că trebue anunțată d-ra. Inspectorul așteptă cu multă răbdare, își zicea că Sincer dacă furase briliantele poate că le și trimesese d-rei Knollis. „Dar casa asta elegantă semăna a fi locuită de hoți ? Servitorul îi trezi din ghidurile sale spunîndu-i că deși d-ra nu e tocmai bine, îl va primi. Fu introdus într’un buduar elegant unde îl așteptau cele două femei pa care le văzuse la morgă. — D-ra Knollis? — Sunt eu d-le cea mai tînăra— Ceia ce am a vă comunica d-ra, cere multă discreție zise inspectorul înscrim noroci Mi s’a scris din Londra ca să mă informez asupra unei afaceri și am venit la d-r. „ Știi că n’am nici un drept a intra în casa asta, dar apelez la bunătatea d-v și vă rog a’mî răspunde la cîteva întrebări chiar în interesul d-v. E vorba de cunoștința ce aveți cu Augustin Woltley Sinder, acuzat acum de ar fi părtaș la furtul unor briliante. — E victima unei grozave erori strigă tînăra fată. E ceva de neînțeles. Ori e vr’o eroare ridiculă, absolut ridiculă — satt — se opri stringînd în mînă batistă — satt e o cruzime — o cruzime nemaipomenită, strigă isbugnind în lacrimi. — Ah, Adelă sărmană copilă șopti cea mai bătrînă. ! — Adela ? Inspectorul repetă acest nume Cel amintea ? Ah, Adelaida era cuvîntul ce sta scris pe hîtia ce fusese găsită în cupeul mortului. — De ce s’o mai chinuiți cu întrebările ? Vedeți că e bolnavă. — Regret că o fac să sufere și dacă ?dorițî pot pleca, mă supun întotdauna “dorințelor damelor, — cred că e mai bine — mult mai bine. — Să veniți altă dată, exclamă d-na Bertum, nu pot vedea suferind sărmana fetiță. In orice caz așa ceva nu pot admite ea să se întîmple în casa mea. (Va urma) T ~*i