Adevěrul, decembrie 1906 (Anul 19, nr. 6209-6236)

1906-12-01 / nr. 6209

Vineri 1 Decembrie 19008 Hotel Qil ©u­l­a Bucu­rești. — Telefon 11­ H) Hotel de primul rang la centrul Capitalei. La camere toate la față, bine aranjate. Treclnd sub o nouă administrație se recomandă ch iar pa­sageri. Camere de la 2 lei In sus Pentru Domnii deputați și senatori se far. aranjamente speciale. Lessiva Salipurina SP­A­L si albește rufele admi­­­­rabile ușor și in scurt timp Face econo­­mie de lemne, lucru și săpun Nu conține chior, porcasă sau sodă, garantat că nu fac rufele. Cereți la toate strogueriile și băcâniile Reprezentant.i Generali : A. BLAU & Co. BUCUREȘTI Calea Rahovei fto 5 (Telefon 3/2) GRAI­D BOTEL HOR­UFE — Calea Victoriei 65 — Vis-a-vis sie Palatul Atheneului și în apro­piere de Palatul Regal. Cel mai plăcut confort — 80 camere goale la față—Lumină electrică— Băi calde și reci In H«>t<“l. Fantru 0*nS3 Seratopi și De­putați se fac aranjamente spe­ caile foarte comipens&nie. D.RADIU ÎN CADOURI JUBILAR — modele noni și exclusive — Cu prețuri de reclamă, medalii, Broșe, Begetare, Cea­sornice, Rame, Oglinzi, Ta­vi, etc, etc. Ini Andrei i Antonii Medie secund în serv. D-lui Prof dr. Obregia Ajutor de anatomie la Facultatea de Me­dicină din București — da consultații dela 6—7 seara — pentru Boii nervoase, mentale și interne — ELECTROTERAPIE, - Fokin of pentru Boli Sifilitice t­amisiei și rte Femei S’a mutat în str. Italiană 29 — BUCUREȘTI — Dr. BüM­BER A fost asistent al Prof. Dr. HASEK IUIV­TUNA Specialist in boli și operațiuni de: NAS, GÎT Și U­RECHI CONSULTATItNI: ORA 3—5 P.­­1 STABILIT PROVIZORIU­ Strada Lipscani No. 10 Mih­ail A. Rahitivanu Fost magistrat, fost secretar general la Ministerul de Interne = AVOCAT = A redeschis biroul sau de avocatură din str. Batiștei 27 bis . Consultațiuni în fie­care zi de la 9—11 a. m. și de la 5—7 p. m. ■r­ Telefon No. 15­91 — LAPTE DULCE curat de vacă 40 bani ridicat din martie 45 „ servit la domiciliu Curățenie exemplară, zilnic proaspăt , se adresa la Produsele Știrbey București, Cal. Victoriei 131 — Telefon 11/8 — MARELE­­ Hotel Metroport București, în fața Palatului Regal Hotel de primul rang.—100 Camerei modern aranjate.— Lumină Electro-1 Aeriano, Culțurile încălzite, la sosirea t­erenurilor se găsesc Camere încălzite.­­ — Preturile modeste_ CASA DE SCHIMB M. FUÜKELS j București, Strada LIPSCANI, No. 8 i Noul Palat Dacia cursul pe ziua­ de 30 Noem. 1906 lj 1 rând 4*/6 Heaüi utiiur. I‘it 5 íji­ur.j yJroü' 92ji|i °/o I­fîeata Amor­­is 05 M. 02 »|4 .'02|9­4 4% | Rentă in’ertă 1 ,02 «jt »3 t|a 4y 0 ij Otiiig.caîTT. BuELftț i 1SD3 j 88 4 '89-­­w/o i „ „ , 1306 S8|l!‘i 88 »k % Oblig, județean lo2]1|s ! 03;i|t 412 Obi. n » 97 — 97 ‘(.j ’u/o Scris. Fun. Hur. 1021j4 102 75 4% . . , 92 50 93|i|4 5"/, . „ Orb 100— 100 i|a 5% 1 , , Iași' 97 !|l 981— Acțiuni B.Națio 3220— 3340|— . , Agric. 618 - 625!—­, Scump. Ba. 170 - 180;— I Cor. var. austria. 105 — 106 I Mărci germane. 123 124!i­a­r­­ Bancnote franc.j lOO O,­ 101 11,4 ,, italiene 100— 101 „ rubl hírt 265­— 2681— Plătim cupoanele de 1 Octomb. și Noemb. 1906 de la Renta #/„ Ext. fără­­ nici un scăzămint. «­CHIRCI­ ® ar S’A mutat “sau Viena YIÎK. Soehgasse No. 2» Consultațiuni cu celebritățile medicale ți specialiștii de la facultatea de medicina din Viena.—Telephon 17065 sociațiuni culturale, cu toate amenință­rile de escomunicare papală. ■* Marele ziar „Le Temps“ a intervii­­erat pe Briaod asupra interzicere­­i a­­cute de către papa clerului și catolici­lor francezi de a se supune formalită­ții­­ vicensrațiunei impuse de legea din 1­881. Ministrul de culte a spus că papa a silit clerul francez să violeze leg­e țărei sale și fără a avea pentru aceasta un motiv canonic. Dacă clerul francez va urma pe papa iu noua sa a­­titudine, guvernul va proceda atunci cu o energie mult mai mare ca pină acum. Fliid a dat dovadă de un spirit de toleranță și de concurare. S’a vorbit adese­ori de­­ biserica ro­manii­că de o forță atît de puternică și care nu poate fi nimicită de nimeni Faptul e că superstiția mulțimea și slă­bici­unea guvernelor a contribuit foarte mult ca puterea bisericei să crească Dar acești doi factori dăunători, au­ dis­părut acum din Franța ceea ce a contri­buit ca și puterea bisericei să dis­­pară. L­V. SPECTACOLE — Joi 30 Noembrie 1906 — Se va repre­­șa 3 acte de Teatrul Național. zen­ta Tinerețea piesă Andre Picard. Palatul Ateneului. — Concert sim­fonic dat de orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei, sub direcția d-lui Dinicu. Sala Edison. — la fiecare seară reprezentație dată de cinematograful vorbitor. Cărți și reviste A apărut numărul 10, anul VI din „Revista idealistă sub direcția d-lui M. G. Huiban eu următorul sumar: Trandafir G. Djuvara : Dreptul de a­­jutor al străinilor în Rominia.— Elena Poenaru: Carmen Sylva și Caritatea „bine înțeleasa“,—C. Alimăinișteanu : Pro­prietatea mare și chestia țărănească. Po­ezii : V. Demetrius: Frica.—G. A. Teo­­doru: O ciocnire în le Manche (Poveste marină).—Mihail O. Hulban : Viața in țară și în străinătate —Buletin bibliogra­fic : Administrația domeniului Coroanei la Expozițiunea generală romînă din Bu­curești. 1906, Chestiunea porturilor Ga­lați, Brăila și Constanța de Gheorghe Halehiopol; Rîndunel, poezii de O. Carp; Revista albă; Graiu bun și reviste stre­ine. LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc astăzi 30 Noembrie 1906 ! l­u biletul — De vînzare in toată țara­ — Senatul va asculta azi în ședință intimă, proectul de răspuns la mesaj redactat de d. Gr. Tocilescu. Reorganizarea timplu­l ie advocați — Proeotul d-lui Mișu Antonescu — CAP.­­ Despre asistența judiciară Art. 83. — Fiecare consiliu de disci­plină va fi dator­ să organizeze un ser­­viciu de asistență judiciară, însărcinînd pe avocați a da consultațiuni și a pleda gratuit pentru persoanele sărace, fără distincțiune de naționalitate. In acest scop consiliul va fixa cel puțin Sn trei zile pe săptăm­înî cite o oră in care un avocat, director al asistenței, asistat de doi sau mai mulți stagiari va ține in localul avocaților ședința de asistență judiciară. Sarcina de director al asistenței ju­diciare se va da avocaților pe rînd pen­tru a se împăca îndeplinirea acestei da­­torii cu exercițiul profesiune­­lor. Art. 84.— Fiecare birou de asistență judiciară va trebui să aibă un secretar arhivar numit de consiliul de disciplină, căruia i se va aloca un salarii­ lunar. In districtele unde serviciul va per­mite, însărcinarea de secretar arhivar se va da secretarului consiliului de dis­ciplină. Art. 85.— Directorul biroului de a­­sistență va examina, după împrejurări, dacă persoanele cari se prezintă la a­­zistență sunt în adevăr lipsite de mij­loace și va decide dacă ele du dreptul la azistență. In contra deciziunei direc­torului azistenței cei interesați se pot plînge la decan, care va statua în mod definitiv. Art. 86. — Directorul azistenței în prezența stagiarilor va examina actele persoanei admise la asistență și-i va da consiliile cuvenite. Dacă va fi loc de proces directorul va formula în scris observațiunile sale, va forma dosar de actele procesului și-l va înainta unui a­­vocat stagiar cu însărcinarea de a pleda procesul. Art. 87.—Pentru procesele de la înalta Curte de casațiune, directorul azisten­­ței va delega un avocat care să asiste pe avocatul stagiar. O asemenea delegațiune se poate da și la instanțele de fond cînd chestiunile supuse judecăței, ar prezintă o deose­bită importanță. Art. 88. — In bugetul corpului avo­caților se va prevede o sumă anuală care să se repartizeze ca premii între avocații stagiari, cari se disting în ser­viciul asistenței judiciare. Art. 88.— Consiliul comunal al capi­talei județului și consiliul județean res­pectiv sînt obligați fiecare să înscrie a­­nual o sumă de la 500—1000 lei, pentru­ serviciul asistenței judiciare, care se va întrebuința după deciziunea consiliului de disciplină. Comuna București și consiliul jude­țean ăe­lfov vor înscri fiecare cite doua mii lei pentru asistența judiciară din districtul Ilfov. In caz de omisiune aceste sume se vor înscri din oficiu de ministerul de interne. CAP. XI Pensiuni și ajutoare Art. 90.—­In budgetul fiecărui con­siliu de disciplină se va trece o sumă pentru pensiuni și ajutoare. Consiliul de disciplină poate acorda din veniturile corpului pensiuni lunare copiilor minori și văduvelor advocaților dacă se va convinge că au rămas­­ fără mijloace de existență. El poate acorda pensiuni lunare sau ajutoare advocaților fără mijloace in caz de boală sau alte împrejurări, care-i pun în neputință de a lucra. De ase­menea consiliul poate da ajutoare, pen­tru înmormîntare adveca­ților care n’au lăsat avere. Art. 91.—Pensiunile și ajutoarele ră­­mîn la facultatea exclusivă a consiliu­lui de disciplină, care va decide in mod suveran cînd trebue să le acorde. Nici o acțiune în justiție nu este ad­misă în această privință. CAP. XII Dispozițiuni finale Art. 93.—Apărătorii instituiți prin art. 128 din legea jud. de pace, care se vor găsi exercitind la promulgarea prezentei legi vor putea continua să-șî exercite­­ profesiunea numai ce ,lîngă judecătoriile de pace; insă pe viitor a­­semenea­­ apărători nu se mai pot ad­mite. In fiecare district consiliul de disci­plină va forma un tablou de apărători în exerciți­i cuprinzînd numele, pronu­mele, titlurile și­ domiciliul.­ Acest ta­­blou se va trimite la judecătoriile de pace. Apărătorii vor fi de acu­m înainte puși sub jurisdicțiune disciplinară a decanului și consiliului de disciplină, ur­­mindu-se in privința lor aceleași reguli ca și pentru secretarii de advocați. Art. 93.— Dispozițiunile acestor legi se vor aplica și la advocații din D­obre­­ea. Art. 91.~ Corespondența decanilor corpurilor de advocați fie între dînșii, fie cu advocați și cu diversele auto­ritățî, va fi scutită de orice­­ taxa poș­tală. Art. 95.—Se abrogă legile din 6 Decembrie 1864 și 1 Iupie 1884 rela­tiva la corpul de advocați precum și dispozițiunile speciale relative la advo­cații din Dobrogea. INFORMATIONI Comitetul organizator al congresului liberal s’a întru­nit ori, din nou­, și, in pine a decis lansarea invnațiuni­lor, cari sunt in număr de 360. Eliminările s­au menținut Se a­firmă însă că ziarele li­berale vor explica azi, prin­­tr’un comunicat, că aceste e­­liminări nu pot fi conside­rate ca... escomunicări. Agitația printre liberali însă continuă. Er­ a sosit din Pitești d. Nae Dimancea și a fost la clubul liberal unde a decla­rat că înainte de­ a lua vre­o atitudine față de această es­­comunicare, va căuta să aibă o ultimă explicațiune cu d. Sturdza. E de observat ca, zilele aq­cestea, au sosit o mulțime de liberali, din provincie pentru a se informa dacă sunt și ei pe lista escomunicaților, așa panică mare a produs în rîn­­durile liberale această demo­crati­că procedare Ziarele liberale anunță că d. Spiru Raret nu va mai candida la cole­giul II de Ilfov pentru locul de de­putat ce este vacant. Comunicarea presei liberale pare a spune că partidul liberal nu va da luptă la acea alegere. Alegerea comunală de la colegiul 1 din Vaslui casîndu­se, guverna­mentalii locali au început sa se pre­pare în vederea viitoarei alegeri. D. Mavrocordat, prefectul de Vas­lui, va face să apară o gazetă lo­cala în acest scop. D. Greceanu, ministrul justiției, va hotărî azil asupra nouilor umiliri în ma­gistratură. Este vorba ca judele-instructor d. Popovici să fie numit prim-procuror, iar ca jude-instructor să fie numit­­ Popescu-Muscel. „Cercetări technice asupra petrolului român“, este titlul tezei susținute, cu mult succes, in cursul acestei luni, pen­tru doctoratul în științele technice de d. Iosif Rosenfeld, inginer diplomat la Politechnica din München. D. Rosenfeld este primul român care în Mü­nchen a obținut acest titlu, după ce a fost azisteotul profesorului Ho­­bein în ramura teh­nică. Studiile liceale și le-a fi­cat in țara, luînd premii în mai toate clasele la li­ceul din Bacău. Felicităm pe tinărul doctor și-î urăm succes deplin în cariera ca și-a ales, carieră atît de folositoare țărei noastre. Prințul Lipn Ghyka-D­umbră­veni, de­putat de Botoșani, a dat cri seară un print in cinstea părintelui Lucaci unul din fruntașii conducători aî mișcare­ na­­ționalista din Transilvania. Au luat parte: d. Dissescu ministrul instrucțiunei, prințul și prințesa G. Valentin Bibescu, d. și d-na Radu Văcărescu, d. Moruțiu, geolog și poetul Cincinat Pavelescu. După splendida cuvîntare a părintelui Lucaci și a prințului Leon Ghyka, d. Dissescu a ținut, un toast plin de o p­­locință înaltă și pătrunzătoare. Au fost confirmați in funcțiunile de primari și ajutori de primari d-nn D. D. dr. G. I. Rădulescu, primar al o­­rașului Pitești, d. I. P. Constantinescu, ajutor de primar. , D. Gr. Constantinescu, primar al o­­rașului T. Severin, d. N. Cernătescu, ajutor de primar. D. M. Bibian, primar al orașului Caracal, d. C. I. Radovici, ajutor de primar. D­rugan Pirîianu-Duca, primar al orașului Tg. Jiu, d. G. Demetrescu, a­­jutor de primar. D. C. Partenescu, primar al orașului Giurgiu, d. P. D. Drăgănescu, ajutor de primar. Ministerul instrucției a dispus ca la­boratorul ce există pe lingă clinica me­dicală și terapeutică din Capitală să rămîe alăturat numai pe lingă clinica terapeutică, urm­înd ca pe lingă clinica medicală să se înființeze un nou labo­rator. Direcțiunea generală a serviciului maritim român a alcătuit niște ghiduri ilustrate conținind vederi din țară pre­cum și diferite alte vederi din localită­țile pe unde se opresc vasele acestui serviciu. Ace­ste gh­i­duri sa distribue în mod gratuit călătorilor ce fac curse pe va­poarele serviciului maritim. Astăzi se va închide la Ateneu expo­ziția de pictură a d-lor Mihăilescu, Spr­ rlich și Ioanid. Persoanele, care au cumpărat tablouri, și le pot ridica piuă mime la ora 12 m. La ministerul de finanțe a sosit ori un nou transport de monede d­» aur a 12 lei 50 în valoare totală de 200 0O0 lei. Intre alte puncte de interes comun, la congresul administratorilor financiari și de credite agricole din țară se va discuta chestiunea uniformizărei servi­ciilor în administrațiile financiare, de care ziarele noastre au vorbit in timp, chestiunea reorganizărei serviciilor de percepere și aits tot atît de interesante chestiuni. In lista înaintărilor și mișcarea făcută in ministerul de finanțe, publicată la timp în zLrul nostru, asa omis a men­ționa că pe ziuia de 1 Decembrie a fost înaintat și de Mircea Penescu, actual impiegat cl. II din direcția datoriei pu­blice și a pensiilor. Ca impiegat auxiliar cl. 1 in direcția Creditului agricol. Era Senatul a încetățenit pe d. S. Bimberg, un tînăr merituos, licențiat in drept­, fost subdirector al soc. „Fon­­ciora“ și care a contribuit mult la con­stituirea societății de asigurare ,,Agri­cola“. Min­uuoTmillion­an Mirt marineni — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 29 No­mbrie.­In urma unor denunțuri comisarul Mitrovici, șe­­ful serviciului siguranței, însoțit de sub­comisarul Ni Griva, a arestat aseară pe bulgarii Pandele Șișco și Naim­ Anasta­­sov, acuzați că strîngeau­ în Constanța fonduri pentru bandele revoluționare din Macedonia. Acești agenți ai comitetului revoluțio­nar, s’au prezentat la laptagiul G’u Tașcu din str. Infanteriei, bulgar de origină impunindu-i să le dea o siartă mai mare de bani, pentru organizarea bandelor, a­­menințindu-l cu moo­ruu äse, le va re­fuza cererea. Înfricoșat de aceste amenințări Gh. Tașcu a reclamat poliției care a arestat pe bulgarii Pandele­tjișco și Naum A­­nastaso. După indicațiunile date de lap­tagiu, acești doi­ agenți ar fi strîns sume însemnate de la compatrioții lor din loca­litate, cari in fie­care an sunt supuși la astfel de contribuțiuni forțate. Comisarul Minovici, raportând­­ cazul u­lui prefect Capșa, a fost însărcinat cu conducerea anchetei. Vă vom­­ ține în curent, Coresp. Pentru :,Vatra luminoasă“ Citim­iu „Figaro“ : „Iată cele dintâia subscripțiunî carî s’ați primit pentru fotografiile, împodob­te cu autografe, ale regi­nei Elisabeta a R­omîniei atît la bi­rourile lui „Figaro“ cit și prin d-na Sophie Jules Brun, corespondentul nostru din București și pe care il însărcinase regina cu vînzarea por­tretelor sale : d-na Gaston Thom­son, 200 lei; d-na general Lahovary 100; d. Leopold Louis-Dreyfus, con­sul general al Romîniei, 2000; d. A. Melet, 200; d-na contesă de San- Rocco, 200; d. &. Derussi, consul general al Rom­îniei, 100; d-na Pa­pon de Lam­eigne, 100; d-na Orsel des Sagets, 100; d Iledon, arhitect, 100; d. Albert Levy-Strauss, 100 , d-na N. T . din Rusia, 100, d Gioachimo Penso, 100. „Le Figaro* 100, d. Gaston Gal­mette, 100 lei. „Amintim că regina Elisabeta a Romîniei a scris pe fiecare­­ lin foto­­grafiile,care o înfățișează foarte bine, cste o cugetare inedită, semnată de dînsa, și că produsul vînzărei aces­tor prețioase autografe e destinat operei sale minunate, „Vatra Lumi­noasă'', azil pentru Orbi. Groaznica explozie vni corn. Giurgioiana Explozia,— Numărul victimelor TECUCI, 29 Noembro. — In­corn. Giurgioiana, azi dimineață la orele 10 jumătate, s’a produs o groaznică ex­plozie la cazanul de la moara cu aburi a­­ lor Ițic și Ilie Goldștein din Podu- Taroulat. Explozia a fost așa de vio­lentă că a ucis pe loc pa 3 din locui­torii cari se aflau în acel moment în apropierea cazanului și a rănit grav pe alți cinci. Victimele intr’o stare foarte gravă, au fost transportate la spitalul din Podu­ T­urcului. Cauza acestor groaznice explozii se stiribue defectuozității cazanului Ei conținea în rezervoriu o mare cantitate de soda, care, amestecatajca apa din ca­zan, a produs arsuri înfricoșătoare oame­nilor pa cari i-a atins. Parchetul a fost avizat telefonic. D. prefect Ioan AngheFscu, imediat ce a fost sesizat de această groaznică nenorocire, a luat măsuri pentru ca îm­preună cu un mecanic expert să în­ceapă o cercetare grabnică și minuțioa­să la fața locului. Au fost uciși pe­ loc în urma înfri­coșătoarei explozii: Avram Ițic Weit­in­ge­r, Ion Barbu și Stefănache Draica din Tutova. Cei răniți grav sînt: Constantin Co­­man, Spiridon Vlad, Gr. Cojocaru, Hi­bai Rotaru, Petrache Rataru și focarul Ion Moraru­, cari pînă la ora 7 seara au încetat cu toții din viață în cele mai îngrozitoare chinuri. Numărul morților se ridică deci la cifra 9. Jalea prin comună și prin împreju­rimi e foarte mare. Mulți săteni se duc să vadă cadavrele mutilata, dintre cari 5 au rămas la spital, 2 la locul catas­trofei, iar 2 au fost ridicate și duse pe la casele lor. Noua mișcare In armată înaintarea ofițerilor veterani Pe ziua de 28 Noembrie s’au făcut următoarele înaintări de ofițeri supe­riori și inferiori de rezervă (veterani) din toate armele: La gradul de general de brigada, d-ni­ colonel­ Botez Panait, Florescu Gheor­­ghe din reg. 5 roșiori la corpul 4 ar­mată ; D. Ben­geascu. La gradul de medic general, d. colo­nel nu die Ion Nicmiescu. La gradul de colonel, d-nnî locot.-co­­lonelí; Protopopescu Ion din reg. M. Viteazul în reg. Vlasia; Tu­dorache Ilie Grigorescu Ion din reg 12 artileria în același; Crămian D din reg. 8 in 3 călărași; Păucescu Me din reg. 7 Pra­­hova in ac Iași. La gradul de colonel, <­. lt.-colonel medic Anastasievici R­oate, dela di­vizia 7-a, la comandamentul corpului 2 armată ; Bulaceanu G.1 la gradul de lt.-colonel, d-niî maiori : B­ijureanu C., Macri íon­, Ostisa Va­sile din reg. 1 Mehedinți 17 în același, Tor.­.n Alfons, Manolescu Mladian, Du­mitiu Ion din rng. Cantemir 12 in a­­ce­ași, Handoca Grigori și Nicolau , Dimitrie. I La gradul de medic lt.-colonel, d-lț maior medic Vasiliu C. din reg. R.-Să­­rat 9 la divizia 7.­­ In gradul de farmacist 11.-colonel, d.­ maior medic Constantinescu Ion. La gradul de maior.— D-niî căpitani: Gheorgh­iu Petre din regimentul Ro­vine 2­i in 1 Mehedinți 17, Alexan­­drescu V­as­ile, Georgescu Filip, Mihai­­ lesen D., Gio3an N. din regimentul Război­ul 15 la regimentul Suceava 16,­­ Ionescu G . Baid­er Scarlat, Strîmbea­­­nu Gr., Ionescu N., Vasilescu Anton,­­ Dragoescu A , Aldea Em­., H­aralambie Mihăilescu, Paplie,Toma dib­rigmec- Cantem­i 12 în regimentul Stoian cel Mare 13, Nicules­u Petre, Luchian Ra­fail, Săulescu N. din regimentul 4 Il­fov 21 in același, Ciulei C. din regi­mentul Olt 3 în același, Niculescu Ion din regimentul 1, în 9 călărași, Ionescu Augustin, Ionescu Ion Negrea, Lamo­­tescu C. Segîrceanu Ion, Dobrescu Ion, Calafeteanu Ion, Iliescu N., Urlățeanu Al. din reg. 9 artilerie în schl.și, A­­nastasescu Ilie Ion, Bernescu Ion, Boș­­maan Ion, Zaharianu G. din reg. R - Negru în reg. Mihai Viteazu, Lamo­­tescu M., Olănescu Ion din reg. Tele­orman 20 în același, Nicolescu G Gră­­ceanu din reg. R.-Ne­gru în același, Paraschivescu D. din R.Sărat în același, Pleșoianu N., Popescu D., Stanică G .­ Costescu Al., Văsescu G. din reg. 5 ar­­­­tilerie in acel­a ; Pastia G. Veii Al., j Ioanidis Al. D. din reg. 3 roșiori in 3­­ călărași, Emanaitescu N din Tulcea 33 ■ în aceiași, Mărgărit' sen Victor din r­­g. 1­3 art. în același, Popescu Radu din­ reg. 5 Ialomița 23. La gradul de medic­­,maior d-niî că­pitani michei Panaiti­sen G., Erdraich Herman dela corpul II la același. La gradul de farmacist-maior cl. far­macist căpitan Petrovici Ștefan.­­ La gradul de administrator principal; d-nnî­nd-torî cl. I. Săndulescu G. dela­ corpul II la același . .Milicesc­u Al. dela­­ corpul III la corpul II . Uescu Ia col dela corpul 4 la același, Doiculescu V. și Luca C. dela corpul I la același. înaintări în artilerie A fost înaintat la gradul de locote­nent d. sublocotenent Pais I­ C. din reg. 2 în rrg 4 artilerie. D. căpitan Moscu G aflat in dispo­nibilitate a fost rechemat in activitate pe ziua de 1 Decembrie la regimentul 4 artilerie. Mutări în artilerie Pe ziua de 1. Decembrie : D-nii căpitani : Nicoreanu D. din reg. 12 art. in reg. 1 cetate; Temesen Gri­­gore din reg. 1 cetate in reg. 22 art. D-nii locotenenți : Sichitiu N. de la gimnaziul militar Craiova in reg. 5 art. Căpitaneanu Donglas din reg. 2 cetate în reg. 4 artilerii). După cerere, locotenenții: Nicolae Aurel din reg. 7 în 2 cetate; Brăiloiu Gr. din reg. 9 in 5; Pleșoianu St. din reg. 5 in 9; Rădescu A. Tache din reg. 4 în 7; Cartianu Gr. din reg. 7 in gim­naziul militar Craiovat. D-nii sublocotenenți: Garcescu C. d­n reg. Sn 2 și Dinescu G. din reg. 12 în 2 artilerie. Conceptele Sanei Duminică va sosi în Capitali­ celebrul violonist Satier, pentru a da două­ con­certe în folosul societățe­i studenților în medicină. Rînd pe rînd această societate a făcut să se producă înaintea publicului bu­cu­­reștean Florizel von Rauter, Dumitrescu, anul trecut Quartetul Rose, și acum in fine pe ilustrul Sauer. Nu ne îndoim­i că tot ce are Capitala mai distins se va"­grăbi "să atîste la a­­ceste două concerte ce vor avea loc la Palatul Ateneului în zilele de Duminică 8 Decembrie și Sîmbătă 9 Decembrie Vom publica la timp și programal care este dintre cele mai alese Știri artistice . Cunoscutul profesor al conservato­rului din Lipsca, Arno Hill care și-a fă­cut un renume universal ca intrepret la vioară a concertelor de Paganini, va face la primă­vară un turneu prin Austro- Ungaria și Peninsula Balcanică. Cu acest prilej se va opri și în București și va da un singur concert la Ateneu în ziua de 27 Martie 19­7. E o frumoasă ocasie ce ni se presintă de a asculta pe cel mai ce­lebru intrepret al maestrului Paganini. — Sîm­bătă 16 Decembrie va avea loc la­ teatrul Boulevard a doua reprezentație în această stagiune dată de d. C Nicu­­lescu fost artist la teatrul Național; se va juca hazlia piesă­ „Haimanalele!!“ comedie în 3 acte, tradusă de Pascaly.­­ Un adevărat eveniment artistic se anunță în palatul Ateneului pentru Duminică 3 Decembrie și Simbătă 9 De­cembrie cu cele 2 concerte date de Emil Saner, ilustrul profesor al clasei de per­fecționare de la conservatorul din Viena în folosul societate! studenților în me­dicină. Prețurile locurilor : seral: Loji cu 6a și 40 lei staluri cu 12. 7 și 5 lei In abo­n­dament pentru 2 concerte, cu preț redus Loji cu­ 100 și 70 lei, staluri cu 20, 12 și 8 lei. Bilete la sediul socialățeî în medicină (Palatul Băilor Eforiei) și la agenția tea­trală Jean Feder. —Mercur! 6 Decembrie c., va avea loc la teatrul Jignița, beneficiul simpaticu­lui artist I. Goldenberg cu opereta Le­der Nacht ca subiect romînesc, de cu­noscutul autor Laeiner și în care bene­­ficientul are o splendidă creațiune. Ciocnirea de vagoane din Tunel CONSTANȚA, 29 Noimbrie.­O vi­olentă ciocnire de vagoane a avut loc la intrarea în tunelul de acces în port. 8 vagoane cisterne au­ fost complect dis­truse. Ciocnirea a avut loc la următoarele împrejurări: Un convoiu de vagoiirp cis­terne de 50—60, era îndrumat spre Cerna-Vodă. Rampa din tunel fiind pro­nunțată s-a dat o mașină de ajutor care împingea trenul în coadă. La plecarea trenului, prin ruperea unei cuple, 20 vagoane din coadă au rămas izolate. Un frînar observînd aceasta a dat sem­nal de oprire; atunci mașina din cap a oprit brusc, pe cînd convoiul izolat, împins cu putere de mașina din coadă, s’a ciocnit strașnic de restul trenului care oprise, distrugind 8 vagoane cis­terne. Nu­ este nici un accident de per­soane. P­rin­arii au­ scăpat sărind. Pagubele sînt foarte mari, se crede că ele trec de 100 mii lei. S-a deschis o an­chetă pentru stabilirea responsabilități­lor. Se lucrează cu acti­vitate la resta­bilirea circulație­i. Coresp. A apărat No. 100 din senzați­onalul roman Farcaș 5 bai fasescela în toată țara 5 Tvs: MS»?* Audiv mio­, SgSMSSSSHSSSSBS* 1 * * 4 * * * * ML MIT SPEHL al ZIARULUI „DIMINEAȚA” Clî SIOEPERE DE ASTĂZI ,­ ­lari și senzaționale Premii Gratuite Abonaților: Casa din str. Popa-Nan No. 33 -----------— LIBE­RA DE. ORI ȘI DE SARCINĂ .................... Cartier sănătos și curat.— Lângă Bulevardul Pake-Frotopopescu — 2 linii de tramway (Bulevard și Călărași). Complect renovată.—Trei odăi: dormitor, sufragerie și salon.— Intrare.—Bucătărie.—Pivniță. Toate camerile complect mobilate și montate cu perdele, covoare, draperii, etc. de­ Marele Bazar de Mobile „LA CENTRALA“ Strada Carpi No. 62 Valoarea după expertiză 18.000 lei. O CĂLĂTORIE LA PARIS Dus și întors­ul­­u«a 10 zile întreținere a 25 lei pe zi.— Oprire facultativă la: Festa, Viena și Mü­rnch —— Biletul de călătorie valabil 90 zile Valoarea totală a premiilor 30.000 lei Tragerea Premiilor e publică și se va face de o comisiune alcătuită din abonați și din principali comercianți di­n Capitală. Abonatul pe un an va primi 15 cupoane odată cu distanța. Abonatul pe șenss sunt 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupoane Prețul abonamentului cu premii este: Pe un an 20 lei. Pe ș­ase luni ki.lei.* Pre trei luni Q lei Valoarea abonamentului se va trimite prim­ mandat poștal Administrației ziarului „Dimineața“ (abonament Special), 11, Strada Sărindar —București. 1 ÎBISOil EWSÎ Du­ compus s­in 80 bucăți lucrat in­­ ten­crele speciale de tmsouri pentru mirese ale casei Korans & Socaciu La „Aphrodita“, Calea Victoriei. 34 în valoara de Lei 800 Un ceas și un lanț de aur ............. BĂRBAT m — 18 carate — In valoare de Lei 350 > 0. fiare­ contra militarizare! palelor Am susținut și noi ca să se in­troducă instrucția militară în școli, ca măsură, pentru întărirea fizică a copiilor și pentru a-i pregăti intru­cîtva în vederea serviciului militar Niciodată însă n’am fi crezut că instrucția militară va putea fi în așa ha! exagerată, nicit să conducă la militarizarea școalei. De aceea se ridică acum din­ toate părțile pro­testări contra noului sistem și cei cari n’au știut ține măsura riscă a­­cum să vadă alungată din școli și partea bună ce este neapărat în instrucția militară a copiilor de școală. * După .d. ij.in care duce o ade­vărată campanie contra militariză­­rii școalelor, sa pronunță acuma și d­. Sp. Haret, fostul ministru al in­strucțiunei­ publice, asupra acestei chestiuni. In Revista generală a m­­uâți timidului, d. Haret publică un articol intitulat Militarizarea școale­­lor din care extragem următoarele: D. Haret arată că s’a su­ținut că scopul principal al militarzării școalelor ar fi educația. ’ Dar—se întrebă d-sa—de ce edu­cație e vorba ? „Nu poate fi vorba de educația voinței, căci instrucția militară, mai ales aceea care e des­­tinată a se da școlarilor, tinde a des­ființa individualitatea omului, pen­tru a face din el un instrument, supus orbește ordinelor venite dela cei mari. Spiritul de critică și ana­liză, și deprinderea de a lua hotă­­rire în cunoștință de cauză și de a le executa cu cunoștința propriei sale responsabilități, sînt condiții primordiale pentru adevărata edu­cație a voinței și pentru formarea caracterului. Educația militară nu împlinește nici una din aceste con­diții“. Să fie clar vorba de pregătirea viitorilor ostași ? La această între­bare , Haret răspunde scurt­, asta nu e treaba școalei. * D. Haret enumără apoi diferite incidente petrecute în școli în tim­pul orelor de instrucție militară. Un instructor este băiat în băcănia de peste drum de școală. „La cutare licica instructorul pedepsește pe e­ levî cu închisoare pînă la miezul nopței. Aiurea î î pune în genuchi în curte cu ochii la soare. Altul își exercită in toate zilele pumnii și palmele pe capetele ele­vilor. Contra unuia, un elev din cursul superior se plînge la director că a fost înjurat în mod trivial. Și știți cum se apără instructorul mi­litar ?■­ — „Eu nu te-am înjurat pe d-ta, am­ înjurat clasa întreagă!“ De altfel este unul care, la obser­vațiile directorului, îî răspunde cu­rat : „Ce vrei, domnule ? Eu sunt învățat să înjur și n’am să mă dez­văț acum, de batirul d-tale !“ Și d. Haret observă un drept cu­­vînt: Dacă acestea se întîmplă în Capitală, ce trebue să maî fie în provincie și maî ales la sate ? » Instrucția militară însă,despre care se spunea că nu va pricinui nici o cheltuială, costă, după cum­ arată d. Haret, în primul an 389.000 lei. In al doilea cheltuiala va trece de un milion. Afară de aceasta comu­nele și județele au fost încarnate cu o mulțime de cheltueli. S’au mai comandat 200.000 piști cari vor costa cel puțin două miloane. Așa că în total instrucția similiară va costa o sumă euo?iaa, fara a mai socoti chel‘u. .la pSințî-ii pe ga­­loape, centimane, etc., pe cari no­­hue să le cumpere chiar­­ părințe Cari nu pot cumpăra copiilor v­ari. In școlile secundare s’a mai scur­tat di­ita cursurilor de la Gft în minute pentru a se face loc instruc­ției Utilitare Totuși programa de studii a rămas aceiași. * D. Karét încheie astfel articolul d-sale: „S’ar fi putut face ceva bun ș util. Se putea da o dezvoltare și o atenție și mai mare in­vățămîntului gimnasticei raționale in *. școli; se putea introduce tragerea în ținti pentru copiii mai mari. Pentru ceasta, s-ar fi cerut o cheltuială de cel mult un milion de lei la înce­­put, și d­e cel mult 100000 lei pe an pe urm­ă. Eu am voit să fac a­­ceasta, dar nu am putut, pentru că nu am avut un milion. £)." Vlădescu a putut cheltui de patru ori mai mult, pentru a face o parodie a in­­stituției armatei, și pentru a aduce în invățămînt o dezordine și o de­­j­a organizare cum nu a mai fost altă dată“. ^ Lupta sa contra Msericeî In jurat expulzare! la­ Montag­ni­ni - Episcopul Richard rămâne la Paris Paris, 29 Noembrie. — Episcopul Richard­­ a părăsit încă palatul său­ din Rue de Or­entile. El conste, să se instaleze în­tr’un palat mai mic ln Rue Babilon, pe cari i s'a pus la dispoziție un deputat veac­­­ționar. Paris, 29 Noembrie. — Două per­soane private au­ comunicat că vor să fie, un serviciu divin în templul evangelic St Jean. Guvernul s-a mulțumit cu această declarație și nu cere ca ea să fie a­­dusă și la cunoștința preotului res­pectiv. Preoții în a căror biserici se vor­­ efectua servicii divine fără preala­bilă declarație, vor fi dați judecă­­ței pentru a fi participat la intra­­rii nepermise. Episcopate evacuate Paris, 29 Evem­brie. — Episcopa­tele și seminariile din Bordeaux Mendt și St­­­ Btienne au­ fost evacu­ați astăzi. O declarație a cancelariatului archiepiscopal Paris, 29 Noembrie.—Cancelaria­­tul archiepiscopal a declarat că nu­­ recunoaște amestecul unor persoane străine în declarațiile asupra servi­ciului divin. Scrisori compromițătoare Pars, 29 Noembrie.—La nunția­tura de act s'a făcut o nouă perche­ziție. * ^ S’au­ găsit scripte din cari rezultă că Vaticanul era în directă legătură cu episcopii francezi și agita pentru provocarea unei răscoale. In baza scrisorilor găsite multe persoane vor fi date judecăței. Hîrtiile monseniorului filon­­tagnini Paris, 29 Noembrie.­­ Un înalt funcționar al ministerului afacerilor streine a asistat la prima parte a desfacere­ htrtiilor monseniorului Montagnini pentru a se face să se pue deoparte documentele anteri­oare ruperei diplomatice dintre Franța și Vatican. Declarațiunea făcută era de către Martinez și Robin nu este valabilă de­oarece ar trebui să fie făcută in vederea unei biserici determinate.­­v. Un fost membru al unei fabrice și­­ un amploiat dele asigurări afi fă­cut declarațiune pentru exercițiul cultului dela 13 Decembrie 1907 S pină la 12 Decembrie 1907 in bise­­­rica Sf. Ion Evanghelistul.

Next