Adevěrul, decembrie 1906 (Anul 19, nr. 6209-6236)
1906-12-01 / nr. 6209
Vineri 1 Decembrie 19008 Hotel Qil ©ula București. — Telefon 11 H) Hotel de primul rang la centrul Capitalei. La camere toate la față, bine aranjate. Treclnd sub o nouă administrație se recomandă ch iar pasageri. Camere de la 2 lei In sus Pentru Domnii deputați și senatori se far. aranjamente speciale. Lessiva Salipurina SPAL si albește rufele admirabile ușor și in scurt timp Face economie de lemne, lucru și săpun Nu conține chior, porcasă sau sodă, garantat că nu fac rufele. Cereți la toate strogueriile și băcâniile Reprezentant.i Generali : A. BLAU & Co. BUCUREȘTI Calea Rahovei fto 5 (Telefon 3/2) GRAID BOTEL HORUFE — Calea Victoriei 65 — Vis-a-vis sie Palatul Atheneului și în apropiere de Palatul Regal. Cel mai plăcut confort — 80 camere goale la față—Lumină electrică— Băi calde și reci In H«>t<“l. Fantru 0*nS3 Seratopi și Deputați se fac aranjamente spe caile foarte comipens&nie. D.RADIU ÎN CADOURI JUBILAR — modele noni și exclusive — Cu prețuri de reclamă, medalii, Broșe, Begetare, Ceasornice, Rame, Oglinzi, Tavi, etc, etc. Ini Andrei i Antonii Medie secund în serv. D-lui Prof dr. Obregia Ajutor de anatomie la Facultatea de Medicină din București — da consultații dela 6—7 seara — pentru Boii nervoase, mentale și interne — ELECTROTERAPIE, - Fokin of pentru Boli Sifilitice tamisiei și rte Femei S’a mutat în str. Italiană 29 — BUCUREȘTI — Dr. BüMBER A fost asistent al Prof. Dr. HASEK IUIVTUNA Specialist in boli și operațiuni de: NAS, GÎT Și URECHI CONSULTATItNI: ORA 3—5 P.1 STABILIT PROVIZORIU Strada Lipscani No. 10 Mihail A. Rahitivanu Fost magistrat, fost secretar general la Ministerul de Interne = AVOCAT = A redeschis biroul sau de avocatură din str. Batiștei 27 bis . Consultațiuni în fiecare zi de la 9—11 a. m. și de la 5—7 p. m. ■r Telefon No. 1591 — LAPTE DULCE curat de vacă 40 bani ridicat din martie 45 „ servit la domiciliu Curățenie exemplară, zilnic proaspăt , se adresa la Produsele Știrbey București, Cal. Victoriei 131 — Telefon 11/8 — MARELE Hotel Metroport București, în fața Palatului Regal Hotel de primul rang.—100 Camerei modern aranjate.— Lumină Electro-1 Aeriano, Culțurile încălzite, la sosirea terenurilor se găsesc Camere încălzite. — Preturile modeste_ CASA DE SCHIMB M. FUÜKELS j București, Strada LIPSCANI, No. 8 i Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 30 Noem. 1906 lj 1 rând 4*/6 Heaüi utiiur. I‘it 5 íjiur.j yJroü' 92ji|i °/o Ifîeata Amoris 05 M. 02 »|4 .'02|94 4% | Rentă in’ertă 1 ,02 «jt »3 t|a 4y 0 ij Otiiig.caîTT. BuELftț i 1SD3 j 88 4 '89-w/o i „ „ , 1306 S8|l!‘i 88 »k % Oblig, județean lo2]1|s ! 03;i|t 412 Obi. n » 97 — 97 ‘(.j ’u/o Scris. Fun. Hur. 1021j4 102 75 4% . . , 92 50 93|i|4 5"/, . „ Orb 100— 100 i|a 5% 1 , , Iași' 97 !|l 981— Acțiuni B.Națio 3220— 3340|— . , Agric. 618 - 625!—, Scump. Ba. 170 - 180;— I Cor. var. austria. 105 — 106 I Mărci germane. 123 124!iar Bancnote franc.j lOO O, 101 11,4 ,, italiene 100— 101 „ rubl hírt 265— 2681— Plătim cupoanele de 1 Octomb. și Noemb. 1906 de la Renta #/„ Ext. fără nici un scăzămint. «CHIRCI ® ar S’A mutat “sau Viena YIÎK. Soehgasse No. 2» Consultațiuni cu celebritățile medicale ți specialiștii de la facultatea de medicina din Viena.—Telephon 17065 sociațiuni culturale, cu toate amenințările de escomunicare papală. ■* Marele ziar „Le Temps“ a interviierat pe Briaod asupra interzicerei acute de către papa clerului și catolicilor francezi de a se supune formalității vicensrațiunei impuse de legea din 1881. Ministrul de culte a spus că papa a silit clerul francez să violeze lege țărei sale și fără a avea pentru aceasta un motiv canonic. Dacă clerul francez va urma pe papa iu noua sa atitudine, guvernul va proceda atunci cu o energie mult mai mare ca pină acum. Fliid a dat dovadă de un spirit de toleranță și de concurare. S’a vorbit adeseori de biserica romaniică de o forță atît de puternică și care nu poate fi nimicită de nimeni Faptul e că superstiția mulțimea și slăbiciunea guvernelor a contribuit foarte mult ca puterea bisericei să crească Dar acești doi factori dăunători, au dispărut acum din Franța ceea ce a contribuit ca și puterea bisericei să dispară. LV. SPECTACOLE — Joi 30 Noembrie 1906 — Se va repreșa 3 acte de Teatrul Național. zenta Tinerețea piesă Andre Picard. Palatul Ateneului. — Concert simfonic dat de orchestra permanentă a ministerului instrucțiunei, sub direcția d-lui Dinicu. Sala Edison. — la fiecare seară reprezentație dată de cinematograful vorbitor. Cărți și reviste A apărut numărul 10, anul VI din „Revista idealistă sub direcția d-lui M. G. Huiban eu următorul sumar: Trandafir G. Djuvara : Dreptul de ajutor al străinilor în Rominia.— Elena Poenaru: Carmen Sylva și Caritatea „bine înțeleasa“,—C. Alimăinișteanu : Proprietatea mare și chestia țărănească. Poezii : V. Demetrius: Frica.—G. A. Teodoru: O ciocnire în le Manche (Poveste marină).—Mihail O. Hulban : Viața in țară și în străinătate —Buletin bibliografic : Administrația domeniului Coroanei la Expozițiunea generală romînă din București. 1906, Chestiunea porturilor Galați, Brăila și Constanța de Gheorghe Halehiopol; Rîndunel, poezii de O. Carp; Revista albă; Graiu bun și reviste streine. LOTERIA PRESEI tragerea a doua va avea loc astăzi 30 Noembrie 1906 ! lu biletul — De vînzare in toată țara — Senatul va asculta azi în ședință intimă, proectul de răspuns la mesaj redactat de d. Gr. Tocilescu. Reorganizarea timplul ie advocați — Proeotul d-lui Mișu Antonescu — CAP. Despre asistența judiciară Art. 83. — Fiecare consiliu de disciplină va fi dator să organizeze un serviciu de asistență judiciară, însărcinînd pe avocați a da consultațiuni și a pleda gratuit pentru persoanele sărace, fără distincțiune de naționalitate. In acest scop consiliul va fixa cel puțin Sn trei zile pe săptămînî cite o oră in care un avocat, director al asistenței, asistat de doi sau mai mulți stagiari va ține in localul avocaților ședința de asistență judiciară. Sarcina de director al asistenței judiciare se va da avocaților pe rînd pentru a se împăca îndeplinirea acestei datorii cu exercițiul profesiunelor. Art. 84.— Fiecare birou de asistență judiciară va trebui să aibă un secretar arhivar numit de consiliul de disciplină, căruia i se va aloca un salarii lunar. In districtele unde serviciul va permite, însărcinarea de secretar arhivar se va da secretarului consiliului de disciplină. Art. 85.— Directorul biroului de asistență va examina, după împrejurări, dacă persoanele cari se prezintă la azistență sunt în adevăr lipsite de mijloace și va decide dacă ele du dreptul la azistență. In contra deciziunei directorului azistenței cei interesați se pot plînge la decan, care va statua în mod definitiv. Art. 86. — Directorul azistenței în prezența stagiarilor va examina actele persoanei admise la asistență și-i va da consiliile cuvenite. Dacă va fi loc de proces directorul va formula în scris observațiunile sale, va forma dosar de actele procesului și-l va înainta unui avocat stagiar cu însărcinarea de a pleda procesul. Art. 87.—Pentru procesele de la înalta Curte de casațiune, directorul azistenței va delega un avocat care să asiste pe avocatul stagiar. O asemenea delegațiune se poate da și la instanțele de fond cînd chestiunile supuse judecăței, ar prezintă o deosebită importanță. Art. 88. — In bugetul corpului avocaților se va prevede o sumă anuală care să se repartizeze ca premii între avocații stagiari, cari se disting în serviciul asistenței judiciare. Art. 88.— Consiliul comunal al capitalei județului și consiliul județean respectiv sînt obligați fiecare să înscrie anual o sumă de la 500—1000 lei, pentru serviciul asistenței judiciare, care se va întrebuința după deciziunea consiliului de disciplină. Comuna București și consiliul județean ăelfov vor înscri fiecare cite doua mii lei pentru asistența judiciară din districtul Ilfov. In caz de omisiune aceste sume se vor înscri din oficiu de ministerul de interne. CAP. XI Pensiuni și ajutoare Art. 90.—In budgetul fiecărui consiliu de disciplină se va trece o sumă pentru pensiuni și ajutoare. Consiliul de disciplină poate acorda din veniturile corpului pensiuni lunare copiilor minori și văduvelor advocaților dacă se va convinge că au rămas fără mijloace de existență. El poate acorda pensiuni lunare sau ajutoare advocaților fără mijloace in caz de boală sau alte împrejurări, care-i pun în neputință de a lucra. De asemenea consiliul poate da ajutoare, pentru înmormîntare advecaților care n’au lăsat avere. Art. 91.—Pensiunile și ajutoarele rămîn la facultatea exclusivă a consiliului de disciplină, care va decide in mod suveran cînd trebue să le acorde. Nici o acțiune în justiție nu este admisă în această privință. CAP. XII Dispozițiuni finale Art. 93.—Apărătorii instituiți prin art. 128 din legea jud. de pace, care se vor găsi exercitind la promulgarea prezentei legi vor putea continua să-șî exercite profesiunea numai ce ,lîngă judecătoriile de pace; insă pe viitor asemenea apărători nu se mai pot admite. In fiecare district consiliul de disciplină va forma un tablou de apărători în exerciții cuprinzînd numele, pronumele, titlurile și domiciliul. Acest tablou se va trimite la judecătoriile de pace. Apărătorii vor fi de acum înainte puși sub jurisdicțiune disciplinară a decanului și consiliului de disciplină, urmindu-se in privința lor aceleași reguli ca și pentru secretarii de advocați. Art. 93.— Dispozițiunile acestor legi se vor aplica și la advocații din Dobreea. Art. 91.~ Corespondența decanilor corpurilor de advocați fie între dînșii, fie cu advocați și cu diversele autoritățî, va fi scutită de orice taxa poștală. Art. 95.—Se abrogă legile din 6 Decembrie 1864 și 1 Iupie 1884 relativa la corpul de advocați precum și dispozițiunile speciale relative la advocații din Dobrogea. INFORMATIONI Comitetul organizator al congresului liberal s’a întrunit ori, din nou, și, in pine a decis lansarea invnațiunilor, cari sunt in număr de 360. Eliminările sau menținut Se afirmă însă că ziarele liberale vor explica azi, printr’un comunicat, că aceste eliminări nu pot fi considerate ca... escomunicări. Agitația printre liberali însă continuă. Er a sosit din Pitești d. Nae Dimancea și a fost la clubul liberal unde a declarat că înainte de a lua vreo atitudine față de această escomunicare, va căuta să aibă o ultimă explicațiune cu d. Sturdza. E de observat ca, zilele aqcestea, au sosit o mulțime de liberali, din provincie pentru a se informa dacă sunt și ei pe lista escomunicaților, așa panică mare a produs în rîndurile liberale această democratică procedare Ziarele liberale anunță că d. Spiru Raret nu va mai candida la colegiul II de Ilfov pentru locul de deputat ce este vacant. Comunicarea presei liberale pare a spune că partidul liberal nu va da luptă la acea alegere. Alegerea comunală de la colegiul 1 din Vaslui casînduse, guvernamentalii locali au început sa se prepare în vederea viitoarei alegeri. D. Mavrocordat, prefectul de Vaslui, va face să apară o gazetă locala în acest scop. D. Greceanu, ministrul justiției, va hotărî azil asupra nouilor umiliri în magistratură. Este vorba ca judele-instructor d. Popovici să fie numit prim-procuror, iar ca jude-instructor să fie numit Popescu-Muscel. „Cercetări technice asupra petrolului român“, este titlul tezei susținute, cu mult succes, in cursul acestei luni, pentru doctoratul în științele technice de d. Iosif Rosenfeld, inginer diplomat la Politechnica din München. D. Rosenfeld este primul român care în München a obținut acest titlu, după ce a fost azisteotul profesorului Hobein în ramura tehnică. Studiile liceale și le-a ficat in țara, luînd premii în mai toate clasele la liceul din Bacău. Felicităm pe tinărul doctor și-î urăm succes deplin în cariera ca și-a ales, carieră atît de folositoare țărei noastre. Prințul Lipn Ghyka-Dumbrăveni, deputat de Botoșani, a dat cri seară un print in cinstea părintelui Lucaci unul din fruntașii conducători aî mișcare naționalista din Transilvania. Au luat parte: d. Dissescu ministrul instrucțiunei, prințul și prințesa G. Valentin Bibescu, d. și d-na Radu Văcărescu, d. Moruțiu, geolog și poetul Cincinat Pavelescu. După splendida cuvîntare a părintelui Lucaci și a prințului Leon Ghyka, d. Dissescu a ținut, un toast plin de o plocință înaltă și pătrunzătoare. Au fost confirmați in funcțiunile de primari și ajutori de primari d-nn D. D. dr. G. I. Rădulescu, primar al orașului Pitești, d. I. P. Constantinescu, ajutor de primar. , D. Gr. Constantinescu, primar al orașului T. Severin, d. N. Cernătescu, ajutor de primar. D. M. Bibian, primar al orașului Caracal, d. C. I. Radovici, ajutor de primar. Drugan Pirîianu-Duca, primar al orașului Tg. Jiu, d. G. Demetrescu, ajutor de primar. D. C. Partenescu, primar al orașului Giurgiu, d. P. D. Drăgănescu, ajutor de primar. Ministerul instrucției a dispus ca laboratorul ce există pe lingă clinica medicală și terapeutică din Capitală să rămîe alăturat numai pe lingă clinica terapeutică, urmînd ca pe lingă clinica medicală să se înființeze un nou laborator. Direcțiunea generală a serviciului maritim român a alcătuit niște ghiduri ilustrate conținind vederi din țară precum și diferite alte vederi din localitățile pe unde se opresc vasele acestui serviciu. Aceste ghiduri sa distribue în mod gratuit călătorilor ce fac curse pe vapoarele serviciului maritim. Astăzi se va închide la Ateneu expoziția de pictură a d-lor Mihăilescu, Spr rlich și Ioanid. Persoanele, care au cumpărat tablouri, și le pot ridica piuă mime la ora 12 m. La ministerul de finanțe a sosit ori un nou transport de monede d» aur a 12 lei 50 în valoare totală de 200 0O0 lei. Intre alte puncte de interes comun, la congresul administratorilor financiari și de credite agricole din țară se va discuta chestiunea uniformizărei serviciilor în administrațiile financiare, de care ziarele noastre au vorbit in timp, chestiunea reorganizărei serviciilor de percepere și aits tot atît de interesante chestiuni. In lista înaintărilor și mișcarea făcută in ministerul de finanțe, publicată la timp în zLrul nostru, asa omis a menționa că pe ziuia de 1 Decembrie a fost înaintat și de Mircea Penescu, actual impiegat cl. II din direcția datoriei publice și a pensiilor. Ca impiegat auxiliar cl. 1 in direcția Creditului agricol. Era Senatul a încetățenit pe d. S. Bimberg, un tînăr merituos, licențiat in drept, fost subdirector al soc. „Fonciora“ și care a contribuit mult la constituirea societății de asigurare ,,Agricola“. MinuuoTmillionan Mirt marineni — Prin fir telegrafic — CONSTANȚA, 29 Nombrie.In urma unor denunțuri comisarul Mitrovici, șeful serviciului siguranței, însoțit de subcomisarul Ni Griva, a arestat aseară pe bulgarii Pandele Șișco și Naim Anastasov, acuzați că strîngeau în Constanța fonduri pentru bandele revoluționare din Macedonia. Acești agenți ai comitetului revoluționar, s’au prezentat la laptagiul G’u Tașcu din str. Infanteriei, bulgar de origină impunindu-i să le dea o siartă mai mare de bani, pentru organizarea bandelor, amenințindu-l cu mooruu äse, le va refuza cererea. Înfricoșat de aceste amenințări Gh. Tașcu a reclamat poliției care a arestat pe bulgarii Pandeletjișco și Naum Anastaso. După indicațiunile date de laptagiu, acești doi agenți ar fi strîns sume însemnate de la compatrioții lor din localitate, cari in fiecare an sunt supuși la astfel de contribuțiuni forțate. Comisarul Minovici, raportând cazul ului prefect Capșa, a fost însărcinat cu conducerea anchetei. Vă vom ține în curent, Coresp. Pentru :,Vatra luminoasă“ Citimiu „Figaro“ : „Iată cele dintâia subscripțiunî carî s’ați primit pentru fotografiile, împodobte cu autografe, ale reginei Elisabeta a Romîniei atît la birourile lui „Figaro“ cit și prin d-na Sophie Jules Brun, corespondentul nostru din București și pe care il însărcinase regina cu vînzarea portretelor sale : d-na Gaston Thomson, 200 lei; d-na general Lahovary 100; d. Leopold Louis-Dreyfus, consul general al Romîniei, 2000; d. A. Melet, 200; d-na contesă de San- Rocco, 200; d. &. Derussi, consul general al Romîniei, 100; d-na Papon de Lameigne, 100; d-na Orsel des Sagets, 100; d Iledon, arhitect, 100; d. Albert Levy-Strauss, 100 , d-na N. T . din Rusia, 100, d Gioachimo Penso, 100. „Le Figaro* 100, d. Gaston Galmette, 100 lei. „Amintim că regina Elisabeta a Romîniei a scris pe fiecare lin fotografiile,care o înfățișează foarte bine, cste o cugetare inedită, semnată de dînsa, și că produsul vînzărei acestor prețioase autografe e destinat operei sale minunate, „Vatra Luminoasă'', azil pentru Orbi. Groaznica explozie vni corn. Giurgioiana Explozia,— Numărul victimelor TECUCI, 29 Noembro. — Incorn. Giurgioiana, azi dimineață la orele 10 jumătate, s’a produs o groaznică explozie la cazanul de la moara cu aburi a lor Ițic și Ilie Goldștein din Podu- Taroulat. Explozia a fost așa de violentă că a ucis pe loc pa 3 din locuitorii cari se aflau în acel moment în apropierea cazanului și a rănit grav pe alți cinci. Victimele intr’o stare foarte gravă, au fost transportate la spitalul din Podu Turcului. Cauza acestor groaznice explozii se stiribue defectuozității cazanului Ei conținea în rezervoriu o mare cantitate de soda, care, amestecatajca apa din cazan, a produs arsuri înfricoșătoare oamenilor pa cari i-a atins. Parchetul a fost avizat telefonic. D. prefect Ioan AngheFscu, imediat ce a fost sesizat de această groaznică nenorocire, a luat măsuri pentru ca împreună cu un mecanic expert să înceapă o cercetare grabnică și minuțioasă la fața locului. Au fost uciși pe loc în urma înfricoșătoarei explozii: Avram Ițic Weitinger, Ion Barbu și Stefănache Draica din Tutova. Cei răniți grav sînt: Constantin Coman, Spiridon Vlad, Gr. Cojocaru, Hibai Rotaru, Petrache Rataru și focarul Ion Moraru, cari pînă la ora 7 seara au încetat cu toții din viață în cele mai îngrozitoare chinuri. Numărul morților se ridică deci la cifra 9. Jalea prin comună și prin împrejurimi e foarte mare. Mulți săteni se duc să vadă cadavrele mutilata, dintre cari 5 au rămas la spital, 2 la locul catastrofei, iar 2 au fost ridicate și duse pe la casele lor. Noua mișcare In armată înaintarea ofițerilor veterani Pe ziua de 28 Noembrie s’au făcut următoarele înaintări de ofițeri superiori și inferiori de rezervă (veterani) din toate armele: La gradul de general de brigada, d-ni colonel Botez Panait, Florescu Gheorghe din reg. 5 roșiori la corpul 4 armată ; D. Bengeascu. La gradul de medic general, d. colonel nu die Ion Nicmiescu. La gradul de colonel, d-nnî locot.-colonelí; Protopopescu Ion din reg. M. Viteazul în reg. Vlasia; Tudorache Ilie Grigorescu Ion din reg 12 artileria în același; Crămian D din reg. 8 in 3 călărași; Păucescu Me din reg. 7 Prahova in ac Iași. La gradul de colonel, <. lt.-colonel medic Anastasievici Roate, dela divizia 7-a, la comandamentul corpului 2 armată ; Bulaceanu G.1 la gradul de lt.-colonel, d-niî maiori : Bijureanu C., Macri íon, Ostisa Vasile din reg. 1 Mehedinți 17 în același, Tor..n Alfons, Manolescu Mladian, Dumitiu Ion din rng. Cantemir 12 in aceași, Handoca Grigori și Nicolau , Dimitrie. I La gradul de medic lt.-colonel, d-lț maior medic Vasiliu C. din reg. R.-Sărat 9 la divizia 7. In gradul de farmacist 11.-colonel, d. maior medic Constantinescu Ion. La gradul de maior.— D-niî căpitani: Gheorghiu Petre din regimentul Rovine 2i in 1 Mehedinți 17, Alexandrescu Vasile, Georgescu Filip, Mihai lesen D., Gio3an N. din regimentul Războiul 15 la regimentul Suceava 16, Ionescu G . Baider Scarlat, Strîmbeanu Gr., Ionescu N., Vasilescu Anton, Dragoescu A , Aldea Em., Haralambie Mihăilescu, Paplie,Toma dibrigmec- Cantemi 12 în regimentul Stoian cel Mare 13, Niculesu Petre, Luchian Rafail, Săulescu N. din regimentul 4 Ilfov 21 in același, Ciulei C. din regimentul Olt 3 în același, Niculescu Ion din regimentul 1, în 9 călărași, Ionescu Augustin, Ionescu Ion Negrea, Lamotescu C. Segîrceanu Ion, Dobrescu Ion, Calafeteanu Ion, Iliescu N., Urlățeanu Al. din reg. 9 artilerie în schl.și, Anastasescu Ilie Ion, Bernescu Ion, Boșmaan Ion, Zaharianu G. din reg. R - Negru în reg. Mihai Viteazu, Lamotescu M., Olănescu Ion din reg. Teleorman 20 în același, Nicolescu G Grăceanu din reg. R.-Negru în același, Paraschivescu D. din R.Sărat în același, Pleșoianu N., Popescu D., Stanică G . Costescu Al., Văsescu G. din reg. 5 artilerie in acela ; Pastia G. Veii Al., j Ioanidis Al. D. din reg. 3 roșiori in 3 călărași, Emanaitescu N din Tulcea 33 ■ în aceiași, Mărgărit' sen Victor din rg. 13 art. în același, Popescu Radu din reg. 5 Ialomița 23. La gradul de medic,maior d-niî căpitani michei Panaitisen G., Erdraich Herman dela corpul II la același. La gradul de farmacist-maior cl. farmacist căpitan Petrovici Ștefan. La gradul de administrator principal; d-nnînd-torî cl. I. Săndulescu G. dela corpul II la același . .Milicescu Al. dela corpul III la corpul II . Uescu Ia col dela corpul 4 la același, Doiculescu V. și Luca C. dela corpul I la același. înaintări în artilerie A fost înaintat la gradul de locotenent d. sublocotenent Pais I C. din reg. 2 în rrg 4 artilerie. D. căpitan Moscu G aflat in disponibilitate a fost rechemat in activitate pe ziua de 1 Decembrie la regimentul 4 artilerie. Mutări în artilerie Pe ziua de 1. Decembrie : D-nii căpitani : Nicoreanu D. din reg. 12 art. in reg. 1 cetate; Temesen Grigore din reg. 1 cetate in reg. 22 art. D-nii locotenenți : Sichitiu N. de la gimnaziul militar Craiova in reg. 5 art. Căpitaneanu Donglas din reg. 2 cetate în reg. 4 artilerii). După cerere, locotenenții: Nicolae Aurel din reg. 7 în 2 cetate; Brăiloiu Gr. din reg. 9 in 5; Pleșoianu St. din reg. 5 in 9; Rădescu A. Tache din reg. 4 în 7; Cartianu Gr. din reg. 7 in gimnaziul militar Craiovat. D-nii sublocotenenți: Garcescu C. dn reg. Sn 2 și Dinescu G. din reg. 12 în 2 artilerie. Conceptele Sanei Duminică va sosi în Capitali celebrul violonist Satier, pentru a da două concerte în folosul societăței studenților în medicină. Rînd pe rînd această societate a făcut să se producă înaintea publicului bucureștean Florizel von Rauter, Dumitrescu, anul trecut Quartetul Rose, și acum in fine pe ilustrul Sauer. Nu ne îndoimi că tot ce are Capitala mai distins se va"grăbi "să atîste la aceste două concerte ce vor avea loc la Palatul Ateneului în zilele de Duminică 8 Decembrie și Sîmbătă 9 Decembrie Vom publica la timp și programal care este dintre cele mai alese Știri artistice . Cunoscutul profesor al conservatorului din Lipsca, Arno Hill care și-a făcut un renume universal ca intrepret la vioară a concertelor de Paganini, va face la primăvară un turneu prin Austro- Ungaria și Peninsula Balcanică. Cu acest prilej se va opri și în București și va da un singur concert la Ateneu în ziua de 27 Martie 197. E o frumoasă ocasie ce ni se presintă de a asculta pe cel mai celebru intrepret al maestrului Paganini. — Sîmbătă 16 Decembrie va avea loc la teatrul Boulevard a doua reprezentație în această stagiune dată de d. C Niculescu fost artist la teatrul Național; se va juca hazlia piesă „Haimanalele!!“ comedie în 3 acte, tradusă de Pascaly. Un adevărat eveniment artistic se anunță în palatul Ateneului pentru Duminică 3 Decembrie și Simbătă 9 Decembrie cu cele 2 concerte date de Emil Saner, ilustrul profesor al clasei de perfecționare de la conservatorul din Viena în folosul societate! studenților în medicină. Prețurile locurilor : seral: Loji cu 6a și 40 lei staluri cu 12. 7 și 5 lei In abondament pentru 2 concerte, cu preț redus Loji cu 100 și 70 lei, staluri cu 20, 12 și 8 lei. Bilete la sediul socialățeî în medicină (Palatul Băilor Eforiei) și la agenția teatrală Jean Feder. —Mercur! 6 Decembrie c., va avea loc la teatrul Jignița, beneficiul simpaticului artist I. Goldenberg cu opereta Leder Nacht ca subiect romînesc, de cunoscutul autor Laeiner și în care beneficientul are o splendidă creațiune. Ciocnirea de vagoane din Tunel CONSTANȚA, 29 Noimbrie.O violentă ciocnire de vagoane a avut loc la intrarea în tunelul de acces în port. 8 vagoane cisterne au fost complect distruse. Ciocnirea a avut loc la următoarele împrejurări: Un convoiu de vagoiirp cisterne de 50—60, era îndrumat spre Cerna-Vodă. Rampa din tunel fiind pronunțată s-a dat o mașină de ajutor care împingea trenul în coadă. La plecarea trenului, prin ruperea unei cuple, 20 vagoane din coadă au rămas izolate. Un frînar observînd aceasta a dat semnal de oprire; atunci mașina din cap a oprit brusc, pe cînd convoiul izolat, împins cu putere de mașina din coadă, s’a ciocnit strașnic de restul trenului care oprise, distrugind 8 vagoane cisterne. Nu este nici un accident de persoane. Prinarii au scăpat sărind. Pagubele sînt foarte mari, se crede că ele trec de 100 mii lei. S-a deschis o anchetă pentru stabilirea responsabilităților. Se lucrează cu activitate la restabilirea circulației. Coresp. A apărat No. 100 din senzaționalul roman Farcaș 5 bai fasescela în toată țara 5 Tvs: MS»?* Audiv mio, SgSMSSSSHSSSSBS* 1 * * 4 * * * * ML MIT SPEHL al ZIARULUI „DIMINEAȚA” Clî SIOEPERE DE ASTĂZI , lari și senzaționale Premii Gratuite Abonaților: Casa din str. Popa-Nan No. 33 -----------— LIBERA DE. ORI ȘI DE SARCINĂ .................... Cartier sănătos și curat.— Lângă Bulevardul Pake-Frotopopescu — 2 linii de tramway (Bulevard și Călărași). Complect renovată.—Trei odăi: dormitor, sufragerie și salon.— Intrare.—Bucătărie.—Pivniță. Toate camerile complect mobilate și montate cu perdele, covoare, draperii, etc. de Marele Bazar de Mobile „LA CENTRALA“ Strada Carpi No. 62 Valoarea după expertiză 18.000 lei. O CĂLĂTORIE LA PARIS Dus și întorsulu«a 10 zile întreținere a 25 lei pe zi.— Oprire facultativă la: Festa, Viena și Mürnch —— Biletul de călătorie valabil 90 zile Valoarea totală a premiilor 30.000 lei Tragerea Premiilor e publică și se va face de o comisiune alcătuită din abonați și din principali comercianți din Capitală. Abonatul pe un an va primi 15 cupoane odată cu distanța. Abonatul pe șenss sunt 7 cupoane. Abonatul pe un trimestru 2 cupoane Prețul abonamentului cu premii este: Pe un an 20 lei. Pe șase luni ki.lei.* Pre trei luni Q lei Valoarea abonamentului se va trimite prim mandat poștal Administrației ziarului „Dimineața“ (abonament Special), 11, Strada Sărindar —București. 1 ÎBISOil EWSÎ Du compus sin 80 bucăți lucrat in tencrele speciale de tmsouri pentru mirese ale casei Korans & Socaciu La „Aphrodita“, Calea Victoriei. 34 în valoara de Lei 800 Un ceas și un lanț de aur ............. BĂRBAT m — 18 carate — In valoare de Lei 350 > 0. fiare contra militarizare! palelor Am susținut și noi ca să se introducă instrucția militară în școli, ca măsură, pentru întărirea fizică a copiilor și pentru a-i pregăti intrucîtva în vederea serviciului militar Niciodată însă n’am fi crezut că instrucția militară va putea fi în așa ha! exagerată, nicit să conducă la militarizarea școalei. De aceea se ridică acum din toate părțile protestări contra noului sistem și cei cari n’au știut ține măsura riscă acum să vadă alungată din școli și partea bună ce este neapărat în instrucția militară a copiilor de școală. * După .d. ij.in care duce o adevărată campanie contra militarizării școalelor, sa pronunță acuma și d. Sp. Haret, fostul ministru al instrucțiunei publice, asupra acestei chestiuni. In Revista generală a muâți timidului, d. Haret publică un articol intitulat Militarizarea școalelor din care extragem următoarele: D. Haret arată că s’a suținut că scopul principal al militarzării școalelor ar fi educația. ’ Dar—se întrebă d-sa—de ce educație e vorba ? „Nu poate fi vorba de educația voinței, căci instrucția militară, mai ales aceea care e destinată a se da școlarilor, tinde a desființa individualitatea omului, pentru a face din el un instrument, supus orbește ordinelor venite dela cei mari. Spiritul de critică și analiză, și deprinderea de a lua hotărire în cunoștință de cauză și de a le executa cu cunoștința propriei sale responsabilități, sînt condiții primordiale pentru adevărata educație a voinței și pentru formarea caracterului. Educația militară nu împlinește nici una din aceste condiții“. Să fie clar vorba de pregătirea viitorilor ostași ? La această întrebare , Haret răspunde scurt, asta nu e treaba școalei. * D. Haret enumără apoi diferite incidente petrecute în școli în timpul orelor de instrucție militară. Un instructor este băiat în băcănia de peste drum de școală. „La cutare licica instructorul pedepsește pe e levî cu închisoare pînă la miezul nopței. Aiurea î î pune în genuchi în curte cu ochii la soare. Altul își exercită in toate zilele pumnii și palmele pe capetele elevilor. Contra unuia, un elev din cursul superior se plînge la director că a fost înjurat în mod trivial. Și știți cum se apără instructorul militar ?■ — „Eu nu te-am înjurat pe d-ta, am înjurat clasa întreagă!“ De altfel este unul care, la observațiile directorului, îî răspunde curat : „Ce vrei, domnule ? Eu sunt învățat să înjur și n’am să mă dezvăț acum, de batirul d-tale !“ Și d. Haret observă un drept cuvînt: Dacă acestea se întîmplă în Capitală, ce trebue să maî fie în provincie și maî ales la sate ? » Instrucția militară însă,despre care se spunea că nu va pricinui nici o cheltuială, costă, după cum arată d. Haret, în primul an 389.000 lei. In al doilea cheltuiala va trece de un milion. Afară de aceasta comunele și județele au fost încarnate cu o mulțime de cheltueli. S’au mai comandat 200.000 piști cari vor costa cel puțin două miloane. Așa că în total instrucția similiară va costa o sumă euo?iaa, fara a mai socoti chel‘u. .la pSințî-ii pe galoape, centimane, etc., pe cari nohue să le cumpere chiar părințe Cari nu pot cumpăra copiilor vari. In școlile secundare s’a mai scurtat diita cursurilor de la Gft în minute pentru a se face loc instrucției Utilitare Totuși programa de studii a rămas aceiași. * D. Karét încheie astfel articolul d-sale: „S’ar fi putut face ceva bun ș util. Se putea da o dezvoltare și o atenție și mai mare invățămîntului gimnasticei raționale in *. școli; se putea introduce tragerea în ținti pentru copiii mai mari. Pentru ceasta, s-ar fi cerut o cheltuială de cel mult un milion de lei la început, și de cel mult 100000 lei pe an pe urmă. Eu am voit să fac aceasta, dar nu am putut, pentru că nu am avut un milion. £)." Vlădescu a putut cheltui de patru ori mai mult, pentru a face o parodie a instituției armatei, și pentru a aduce în invățămînt o dezordine și o deja organizare cum nu a mai fost altă dată“. ^ Lupta sa contra Msericeî In jurat expulzare! la Montagnini - Episcopul Richard rămâne la Paris Paris, 29 Noembrie. — Episcopul Richard a părăsit încă palatul său din Rue de Orentile. El conste, să se instaleze într’un palat mai mic ln Rue Babilon, pe cari i s'a pus la dispoziție un deputat veacționar. Paris, 29 Noembrie. — Două persoane private au comunicat că vor să fie, un serviciu divin în templul evangelic St Jean. Guvernul s-a mulțumit cu această declarație și nu cere ca ea să fie adusă și la cunoștința preotului respectiv. Preoții în a căror biserici se vor efectua servicii divine fără prealabilă declarație, vor fi dați judecăței pentru a fi participat la intrarii nepermise. Episcopate evacuate Paris, 29 Evembrie. — Episcopatele și seminariile din Bordeaux Mendt și St Btienne au fost evacuați astăzi. O declarație a cancelariatului archiepiscopal Paris, 29 Noembrie.—Cancelariatul archiepiscopal a declarat că nu recunoaște amestecul unor persoane străine în declarațiile asupra serviciului divin. Scrisori compromițătoare Pars, 29 Noembrie.—La nunțiatura de act s'a făcut o nouă percheziție. * ^ S’au găsit scripte din cari rezultă că Vaticanul era în directă legătură cu episcopii francezi și agita pentru provocarea unei răscoale. In baza scrisorilor găsite multe persoane vor fi date judecăței. Hîrtiile monseniorului filontagnini Paris, 29 Noembrie. Un înalt funcționar al ministerului afacerilor streine a asistat la prima parte a desfacere htrtiilor monseniorului Montagnini pentru a se face să se pue deoparte documentele anterioare ruperei diplomatice dintre Franța și Vatican. Declarațiunea făcută era de către Martinez și Robin nu este valabilă deoarece ar trebui să fie făcută in vederea unei biserici determinate.v. Un fost membru al unei fabrice și un amploiat dele asigurări afi făcut declarațiune pentru exercițiul cultului dela 13 Decembrie 1907 S pină la 12 Decembrie 1907 in biserica Sf. Ion Evanghelistul.