Adevěrul, ianuarie 1907 (Anul 20, nr. 6237-6264)
1907-01-14 / nr. 6247
1H TELEFON FONDATOR Alex. V. Beldimanu PUBLICITATEA: CONCEDATA EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER,Co. SocnrețPí, Str. Karageorgecici IS Telefont 3 4 Pentru Capitala Ho. 14110 . Provincie și Străinătate Ho. 13140 Duminică 14 Tarmarie 1907 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLS 15B Erarpizarea misiratei Consiliul de miniștrii s’a ocupat de legea d-lui Greceanu relativ la reorganizarea magistraturei, proect de lege care se zice că va veni peste puțin înaintea parlamentului. Nu prea știm exact economia acestui proact de lege, dar oricare ar fi ea, pe noi ne face să zîmbim mvna nobilă a tuturor miniștrilor din justiție trecuți, prezenți și viitori de a reorganiza pe de-o parte magistratura, pe hîrtie, iar în fapt de a lucra pentru a face din ea o armă de partid. Umila noastră părere ar fi ca puterea legislativă să se pună de acord cu puterea executivă pentru a schimba nu legile ci moravurile politice, fără de care legea scrisă va rămîne neputincioasă față de legea și obiceiul pămîntului. Este tot așa de naivă pretențiunea diferiților miniștrii de interne cari vor să facă alegeri libere, pe cînd fiecare guvern pentru a se putea menține, are nevoe tocmai de contrariul. In astfel de condițiunî avem nostimă priveliștea acelor fapte dintre legea scrisă și obiceiul pămîntului care nu se potrivesc de loc, dar absolut de loc. Obiceiurile însă nu se poate modifica aici un ministru și nici o lege. Pentru aceasta trebue consimțimîntul tuturor și acest consimțîmînt nu va putea fi obținut decît atunci cînd se vor schimba condițiunile politice actuale. Or, aceste condițiunî cer ca partidele și în special cînd sînt la guvern să aibă la dispoziție justiția. In adevăr cum s’ar putea ținea »Adevĕrurile- Concentrari C. general Mann e contra „concentrare!“ ca junimiștii, fiind el, fiind militar, știe bine că concentrările se fac pentru scurt timp!! întrunire» „Violența“ dezminte svonul perfid al unui ztat conservator «om cä d. I. Brătianu ar fi propus ca în caz de ger întrunirea de mîine să se amine. Așadar, chiar la 50 de grade sub zaro, întrunirea se va ține și auditorul nu va fi expus să înghețe, căci oratorii au ordin să vorbească ff. cald !mun — Eu sînt imun, d-le. In contra înghețului. Nu mi-o frică de ger. — Cum asta? — Sînt alcoolic, die, și alcoolul nu înghiață așa lesne !! mgoletto Anul al XII-lea. — No. 6247a te§§§ III țara Apare zilnic la ora & seara ca ultimele știri ale zilei giurorile ziarului: Str. Sărindarii Cum s’a clarificat situația.-Rezultatul alegerilor parlamentari urmane Cum s’a clarificat situația și sfârșit ori s’a confirmat un even oficial: că guvernul va merge înainte așa cum este. Statu quo ante bellum, — iată în sfârșit, formula care s’a găsit pentru clarificarea situației în tabăra guvernamentală, pentru risipirea atmosferei imposibile care a cuprins majoritățile parlamentare. Prin statu quo antebelum se înțelege că guvernul va merge înainte așa cum este, fără nici o schimbare că s’a renunțat la orice încercare pentru realizarea unei concentrări cu junimiștii. Acum dacă prin statu quo se mai înțelege că guvernul va merge înainte tot în hărbeîi, conflicte și posemici între takigtî și cantacuziniștî, — aceasta se va vedea la prima lege care se va supune parlamentului. Se presupune însă că din moment ce s’a căzut de acord pentru a se păstra statu quo, adică nici o schimbare a situației politice, s’a stabilit în același timp intre d-nii Cantacuzino și Take lonescn înțelegerea de a se restabili o unitate de acțiune și o armonie în guvern și în parlament, căci un statu-quo cu permanente hărțueli, cu polemici între cantacuziniștî și takiștî, cu intrigi și conspirațiuni, nu e admisibil. ■ O asemenea stare de lucruri, dacă ar mai continua cîteva zile, fără îndoială că ar pune în evidență nu numai absoluta slăbiciune a guvernului, dar o stare cu totul iremediabilă. Deci nu mai poate fi îndoială că d-nii Cantacuzino și Take Ionescu, examinînd situația, au căzut de acord ca, în bună și sinceră înțelegere și în armonie, guvernul să meargă, înainte,păescrînd statu-quo. Dar acest acord, care de altfel era prevăzut, nu se va putea menține decît dacă ambele tabere guvernamentale îl vor respecta cu sinceritate și realitate, — ceea ce va fi, însă, foarte greu. » Pentru a se restabili o înțelegere sinceră și reală între cantacuziniștî gi takiștî, ar trebui mai întiiși să dispară cauzele cari au provocat toate desbinările, ar trebui să se producă dovada armoniei, căci soluțiunea care s’a dat crizei guvernamentale prin păstrarea unui statu-quo nu pare a fi tocmai fericită și poate duce cel mult la declararea unui armistițiu, pentru un anumit timp, între ambele tabere. Garanția cea mai bună pentru restabilirea păcei și a unei armonii mai trainice în tabăra guvernamentală, desigur că ar fi fost tocmai schimbarea situațiunei în tabăra guvernamentală in sensul de a se da o satisfacție elementelor jignite și în contra cărora s’a dat lupta. Da aceea acest statu-quo care s’a declarat azi, deși a fost primit în lipsa unei soluțiuni mai bune, dar a lăsat indeferentă marea majoritate parlamentară. Sînt însă și fruntași guvernamentali cari sunt încintați că, în sfîrșit, s-a clarificat situația asupra unui punct principal, și anume că nu e posibil ca să se trateze împăcarea cu junimiștii pe baza sacrificarea d-l ui Take Ionescu, ori de cine s’ar propune această sacrificare. Nici 24 de ore, da la sosirea ministrului de finanțe, n’a putut să se mențină știrea că se va realiza con* * centrarea fără d. Take Ionescu. O concentrare conservatoare, sau sau a bine zis o concentrare a forțelor boierești, așa precum o pusese la cale d. Nica Filipescu, pentru a sa continua lupta contra d-lui Take Ionescu, a fost considerată ca o combinație nebunească și părăsită de junimiști și da cantacuziniști. Și e de notat că atît d. Take Ionescu cît și takiștii au stat departe de toate tratativele și combinațiile cari se făceau pentru realizarea acestei concentrări. Ministrul de finanțe nici nu s’a pus în apărare, takiștii n’au luat absolut nici o măsură pentru a împedica concentrarea. I. Take Ionescu a plecat în străinătate, d Bădărău a vorbit la Iași în mod împăciuitor și chiar în favoarea fuziunei, takiștii au stat în cea mai strictă rezervă. Deci acei cari tratau concentrarea contra d-lui Take Ionescu, aruvea fi toată libertatea de a opera, în culise, fără absolut nici o pedică. Totuși planul d-lui Nicu Filipescu, acel care era personal și direct interesat să ajungă în acest rezultat: sacrificarea d-lui Take Ionescu, vo3 i pe care-l urmărește de mai bine de șase ani, planul acesta a căzut, fiind-că nici un om politic serios n’a voit să-l primească, iar acel asupra căruia cade din nou vina că nu s’a putut stabili nici de astă-dată înțelegerea cu junimiștii , tot d. Nicu Filipescu. Toții, guvernamentalii ca și junimiștii, spun acum că d. Nicu Filipescu a înlăturat, prin atitudinea sa și prin ambițiunea sa de-a zdruncina situația strălucită ce șî a creat printre conservatori d. Take Ionescu, a înlăturat cea mai favorabilă ocaziune pentru a se putea face în cele mai bune condițiuni o trainică și reală concentrare conservatoare. Față de acest nou eșec teribil al d-lui Nicu Filipescu, apare și mai înălțat, în rândurile conservatoare, d. Take Ionescu. MAZESTII S’aĂ împăcatara! A. W. Se adunase mahalaua toata la chelărăul ce se auzea din casă, înconjurase lumea casa să-l despartă pe dumnealui care manevra prin parul dumneaei și vice-versa, sosiseră și citla „secsie“, se spărseseră și vre-o cin’spe’ce farfurii și vre-o cite-va geamuri, își aruncaseră „lenjurile“ peste ulucii casei, la trai clinii, se împărțiseră mahalagii în două partide, care ținea cu Dumnealui, care cu Dumneaei, sosise și soacra și socrul și cuscrii, și tot bataclanul. Veni și aucatul sa facă hîrtiile de divorț și să le bage la tribunal, cumpăraseră gi timbru, cînd colo, aseară s’au împăcatără și a rămas cu buzele umflate și mahalaua și soacra și au catuli Așa și cu ăl dela patere . Pac Epilop! în afacerii CreditulQîrstai Cum se știe, noi nu ne-am asociat la c&mpania in chestia Creditului rural și aceasta n’a plăcut twora, i a contrariat chiar, dar noi, deși am ținut pe cetitori la curent cu tot ce se petrecea, era ocazional a nu face politică față de o instituție economică părea i se da un salt de politicieni, cari aveau tot soiul de rancare unii contra celorlalți. Alții din potrivă au dus campanie strașnică, anunțind de cite trei ori depuneri senzaționale Unul din ziarele cariera și în fruntea acestei campanii era și foaia cant ensinistă —cea pe față —care spuma și banca foc în această chestiune. Am rîs mult ori cînd am văzut-o punînd titlu peste pagină : „Spira gul instrucției dela Creditul rural“ și anunțind în litere grase că s’a dat ordonanța definitivă în ancheta deschisa asupra neregulelor dela Creditul rural, că fostul contabil și fostul intendent au fost dați judecății și că „în contra d lui Tache „protopopescu, fostul subdirector „»« s’a putut dovedi nimic și de aceea a fost scos din cauză“. E un adevărat triumf acesta pentru „campania în chestie“ și pentru inspiratorii eî — nu i așa ? Bfu se poate spune că n’avem și noi nițel... fler, eludați ne asociem la asemenea campanii! Ad. Mai întît că pentru așa ceva, treime să te deranjezi să gîndești—unul din deranjurile cele mai plicticoase ! — trebue să iei o inițiativă, să ieși din „obiceiu" , o sumă de buclucuri... Și astea toate pentru cîteva zeci sau sute de vieți de om ? Nu face Las’să meargă așă cum a mers. Dacă e ger trebue să moară oameni! Dacă e cald trebue să moară oameni ! Așa a lăsat Decă? Cum o să se amestece capul nostru în trebue lui D-seü ? Nu ! așa ? S. Y. 8, închegat partidul dacă șefii din județe nu ar dispune pe lângă alte favoruri și de putința de a satisface dorințele și cerințele partizanilor în ceea ce privește justiția ? Un partizan politic care și-ar pierde procesul s’ar considera persecutat, tras pe sfoară, făcut ridicol față de concetățenii săi, căci la ca adică mai este el la putere, dacă nu-i în etapa să-și cîștige măcar procesele și să aibă pe magistrați la dispoziția sa ?... Obiceiurile acestea nu pot fi înlăturate prin legi. Oricît ai întinde inamovibilitatea care s’a dovedit a nu fi adus aproape nici un folos ci din potrivă—oricît ai institui concursul ca mijloc de numire ori listele de recomandare, oricît ai încerca pe cale legislativă să combați flagelul lipsei de justiție in țara românească, orice ai face—piia nu se vor schimba moravurile politice, va fi gălăgie multă și treabă puțină. Orîcît de bine ar fi intențiunile actualului ministru de justiție, oricît de multe speranțe ar pune în opera d-sale, fie ne permis să primim și această încercare cu zîmbetul sceptic al omului care este convins de inutililitatea oricărei sforțări, în toate ramurile vieții noastre sociale, fără ca să se schimbe mai întîî substratul conrupt al moravurilor politice. Const. Mille Austria să urmeze tratativele cu un alt guvern, decît cu cel al lui Pașkî, după ca și celalt pricinuitor al conflictului, contele Goluchowski, nu se mai află la locul säu de odinioară. După cîteva zile se va întruni iarăși Scupcina și la ordinea zilei va fi numai interpelarea privitoare la actele de terorizare făptuite de poliție la o alegere din launtrul țarei, interpelare care va stîrni discuții pasionate. Da altfel sesiunea se va desfășura în liniște. Ul minei biaro eraîice — Cu prilejul gerului — într’o comedie in care se schița puțin viața birocratică, un funcționar făcea observație unui odăiaș că de ce nu face foc în bitrouri. — Apoi e cald, conașule. — Dacă e cală, deschide fereastra Așa e: dacă sunt lemne și e „sezonul“ de făcut foc, apoi, e sau nu e frig, trebue făcut foc și dacă e cald, să deschizi ferestrele. Acesta e triplu extract de birocratism universal. Capul n’are ce căuta în mersul lucrurilor, al evenimentelor și al împrejurărilor de loc, de timp, etc. Rutina să trăiască, cu ea viața se scurge tihnită, dulce, fără moțiuni, fără zguduiri. Arde soarele de Iulie și termometrul arată 40 de grade , inutil să se schimbe ceva din rutină. Să se lucreze la aceleași ore ca și în Noembrie, să se facă de soldați marșuri ca și în Septembrie sau April. Că se ivesc cazuri de insolație și se înregistrează morți . El și ? Nu cumva o sa se schimbe „obiceiul", „regula", din cauza fenomenelor meteorologice? Crapă pietrele de ger în Ianuarie, îngheață cișmelele și frigul taie respirația. Ei și ? Nu cumva o să se publice Că soldații în concediu pot să mai stea cîteva zile la vetrele lor ? Nu cumva o să se micșoreze orele la gardă ? Nu cumva o să se ia măsuri ca gardiștii de noapte să nu fie clătită expuși ? Ași ! Ce are a face dacă 40 de soldați, concediați, grăbindu se a se întoarce la corp, înghiață pe drum ? De are a face, dacă o să moară cîtva gardiști ? Cum o să te apuci să bagi în seamă un fenomen ca frigul și o să schimbi „regula" ?! Situația în Serbia — Anchetă specială — Interview cu fostul prim ministru Stoianovici Continuăm în numărul de față cu publicarea interviewurilor obținute de corespondentul nostru special cu personalitățile politice marcante din Serbia. Dăm mai la vale convorbirea avută cu fostul prim-ministru Stoianovici. Fostul prim-ministru Stoianovicîn care e cunoscut ca conducătorul partidului tinerilor radicali și șeful opozițiunea unita din Saupcină, mi-a dat următoarele deslușiri: —Regele Petru se află în buneveațiunî cu poporul sîrb și nimeni nu se gîndește la înlăturarea lui. Și starea aceasta de lucruri se va menține, cîtă vreme regele va domni în chip cinstit și constituțional ca pinăicum, avînd și atitudinea unei rezerve cuvenite față de toate partidele existente în Serbia. Și zvonurile răutăcioase despre prințul moștenitor sunt neîntemeiate. O opinie decisivă asupra lui nu se poate avea deoarece tînărul acesta se află încă în perioada educativă și caracterul său nu a format încă. Multe persoane ar fi fost izbite de temperamentul viciu și sincer al prințului dar de un motiv real de nemulțumire împotriva sa, nu poate fi vorba. Am avut prilejul să-l cunosc mai de aproape și viitorul iu îmi apare cu totul luminos. Așadar nu trebue de dat crezute diverselor svonuri. Istoria de multe ori s’a însărcinat să desmintă părerile greșite asupra unui domnitor» * O singură dată, regele Petru n’a procedat în chip corect și asta în momentul cînd eu și colegii mei din minister l’am îndemnat cu stăruință ca în interesul restabilirea relațiilor cu Anglia — să rezolve chestiunea regicizilor în senzul cum a fost rezolvată acuma. Și pentru motivul acesta am demisionatj împreună cu colegii mei. Cabinetul Pașicî însă s’a găsit de asemenea într’o situație critică din cauza acestei chestiuni și de aceea regele a fost silit să aprobe ceea ce înainte îl făcuse să se împotrivească. Tratative privitoare la înapoierea proprietăților confiscate— n’au avut loc. Și o astfel de înapoiere nici nu s’ar fi putut îndeplini fără o revizuire a procesului de atunci—dar care n’a fost dorită. «Ü E evident că și eu am o vie părere de răă de conflictul vamal cu Austria. Imperiul acesta a pus condițiuni pe cari Serbia nu le putea accepta, fără să dăuneze neatîrnărei sale. După ce baronul d’Abrenthal a fost ales ministru de externe, p lin* pă care între Serbia și Austria a fost socotită ca mult mai posibilă. Pînâ acuma domnește liniște. Serbia caută în momentul da față să-șî exercite exportul în alt chip. S’au găsit alte căi pentru export și în loc să se trimeată în afară din țară vite și Va trimite produsele acestor vite. In trei, patru ani se va compensa cu chipul acesta nu numai perderile momentane ci Se va realiza poate beneficii mai mari chiar decît cale de pînă acum. Imî aduc aminte ca același lucru s’a întâmplat și cu Danemarca. După ce Germania și-a închis granița pentru importul vitelor din Danemarca, țara aceasta și-a îndreptat exportul sau da unt spre Anglia și acum cîștigă cu ajutorul acestui export mai mult chiar decît din exportul de vite spre Germania. * Serbia e poarta de intrare în Balcani, lucru ca n’ar trebui să-l uite Austria, căcî ea nu se poate lipsi de statele balcanice cari constitui cel mai important debuget pentru produsele sale industriale. O Schimbare de minister nu B’ar cuveni să aibă loc acum. Fără îndoială că ar fi mai lesne pentru Boala d-rulul Lueger De la Viena ne-au venit eu știri îngrijitoare asupra sănătății primarului Lunger. Importantul personaj care fusese greu bolnav după călătoria sa la București, se restabilise întrucîtva In timpul din urmă și a profitat de acest prilej pentru a primi cu multă dragoste și căldură delegațiunea municipalităței noastre. Din complectele noastre dări de seamă telegrafice s’a putut vedea cît da înflăcărat a fost dr. Lueger cînd s’a exprimat despre țara noastră și despre romînî. Se vede însă că multa activitate ce a desfașurat-o cu poaziunea primire! delegației române, l-a slăbit întru atît, încît boala sa a revenit. Pentru toți romînii acest fapt e dureros de întristător. Dr. Lueger a devenit pentru noi un personaj de mare interes. Intențiunile sale privitoare la legarea unor relațiuni economice cu Rotânnia ne-a fi bucurat mult cînd au fost exprimate cu o sinceritate lăudabilă. De aceea nu poate decît să ne pară răul cînd aflăm că acest devotat amic al țărei noastre se află în crude suferințe-Nădăjduim ca boala e trecătoare, ca fiind provocată de oboseala zilelor de cinste pentru delegațiunea romînă și că după un șir de zile de liniște, distinsul primar al Vienei va fi din noui sănătos și nn măsură de a putea s’aducâ la îndeplinire frumoasele intențiuni ce are față de țara noastră. »all—IWW 4 B. P. Un concurs de poezie Adevărul dorind să înființeze rubrica Versurilor politice de actualitate publică un concurs cu premii. Premiul lattiti pentru una sau mai multe bucăți ale aceluiași autor . .......................... 100 lei Premiul al doilea, idem. . SO „ Premiul al treilea, idem. . as „ Doritorii de a concura sunt rugați a-și trimite bucățile lor, în plic închis, scrise ce se poate cu mașina de scris și cuprinzînd un alt plic alăturat, tot închis, numele și adresa autorului. Concursul se va închide în luna de Duminică 14 Ianuarie, orele 12 ziua. Bucățile vor fi examinate de un juriu alcătuit din d-nii: Cincinat Pavelescu, Radu D. Rosetti și Const. Mille. Direcția „Adeveriluî" își rezervă dreptul de a publica ori nu bucățile premiate ori pe acele găsite publicabile precum și de a trata cu oricare din persoanele cari au concurat, pentru viitor. Bucățile se vor trimite pe adresa directorului Adeveriluî cu mențiunea pe plic: Pentru concursul de versuri politice. A aparat Mo. 43 din senzațîonalul roman Cosesi tip dium — 8 bani fascicola în toată țara — PĂRERI ȘI IMPRESII .Piesele originale“ Din cînd în cînd se face cîte o așa numită campanie în favoarea „pieselor originale“—înțelegîndu-se prin aceasta piese făcute de scriitori de la noi. Experiențele făcute pe urma unor asemenea campanii au dat mai întotdeauna rezultate cari se îndreptau în potriva campaniilor duse. Fiindcă atît alegerile făcuta cit și condițiile în cari se presentau publicului aceste piese, concurați parkul înadins ca să se ajungă la asemenea rezultate. Dacă însă e cineva care trebue să fie înainte de toate cu ochii în patru la tot ce se scrie pe tîlfîmul teatrului la noi, firește că e Teatrul Național. E sînt departe de a spune că trebue să urmeze credința că tot ce se scrie pentru teatru, trebue jucat. Dar în stadiul înnadat în care ne aflăm nici nu trebue inecate piesele scriitorilor noștrii ca măsura cu care se judecă piesele scriitorilor din țările cu secole de cultură și producție literară și cu ofertele mai mari ca cererea. Nu este permis Teatrului Național a ignora nici una din piesele tipărite sau cari i se aduc în manuscris de scritorii noștri. Noi nu putem spune că avem anumiți furnisori de piese ca marile teatre de afaceri din Apus și restul se ignorează. Subvențiunea se servește Teatrului Național și pentru a sprijini arta dramatică și pe cei cari o exercită, dar și pentru a veni în ajutorul literaturei dramatice naționale, țară A ne opri numai la scriitorii acreditați, cari cum sa știe sunt destul de puțini și departe de prea mare fecunditate. Și mai e un argument: cu piesele originale, dată fiind și marea indiferență a publicului nostru—rareori poate cîștiga un teatru la noi și deseori poate păgubi—și numai un teatru subvenționat și poate acoperi pagubeta și are menirea de a face sacrificii pentru literatura dramatică a țarei. 23. C. F. CHESTIA ZILEI Rezultatul tratativelor Oaspeții români la Viena (Seta corespondentul nostru special) Audienți la împărat.— Altă convorbire cu d. M. Cantacuzino. — Dineul dela prințul Lichtenstein Viena, 10 ianuarie.—Zim âc azi a fost foarte importantă pentru delegația romîni. <1. primar Cantacuzino și d-ni. Ciurea și Steroescu au fost primiți în audiență de împărat. Convorbirea a avut loc mai întîiu în franțuzește și apoi în nemțește. împăratul a fost foarte cordial cu delegați! și le-a întins mina și la sosire și la plecare, ceea ce este o onoare pe care împăratul Franz Ioseph n’o face oricum. Mai întíiu împăratul s’a arătat foarte încîntat că s’a făcut delegației o primire atît de favorabilă. Apoi s’a interesat de starea regalui Carol și și-a exprimat mulțumirea că î merge bine; împăratul a vorbit mai multă vreme despre regele Carol despre care s’a exprimat că este un vechiu prieten al lui încercat în toate împrejurările. Apoi s’a adresat d îm Cantacazino pe care l’a întrebat: — Ge maî face tatăl d-voastră , adăugind în urmă că are foarte bună idee despre dînsul, și ea-l cunoaște foarte bine căci a avut de urnnte orii ocazia să-l aibă ca oaspete la masă. Venind vorba despre țara romînească împăratul s’a exprimat în termeni foarte călduroși de progresele pe cari țara românească le-a făcut în toate ramurile, lăudînd expoziția care a făcut ca aceste progrese să devie cunoscute în toată lumea. A arătat apoi că știe ce se petrece în țară, lăudînd starea finanțelor noastre și înțelepciunea cu care se alcâtnesc bugetele. Audiența a durat o jumătate de oră, după care împăratul a concediat delegația. Altă convorbire cu d M. C. CantacUzîno Am avut ocazia să am iarăși o convorbire cu d. M. G. Cantacuzino. — Iți spuneam eu, îmi zise sărbătoritul primar, că mă bucur că se face unor romîni o astfel de primire. Altă caracteristică a primirei este că evident ea nu e inima din partea primăriei, ci întreaga populație s’a asociat la ea. Ca să-țî dau un exemplu, într’o seară cînd programul oficial nu prevedea nici o serbare, m’am dus eu d. Nicu Lahovary la Theater an der Witwe s să văd opereta Die lustige Wihr, care are așa mare succes aici. De cu zi am telefonat de la hotel să mi si rezerve o loje. Seara, cînd ajungem la teatru, ne ies înainte mai mulți funcționari superiori și ne conduc cu mari onoruri în loja noastră, întreb pe servitor cît costă loja și îmi răspunde că nu poate primi parale. Mă duc în antract la casă să plătesc, dar casierul îmi declară că are ordin să nu primească parale. Am rămas în adevăr surprins de atîta gentileții din partea direcției. In curind vine și directorul, care de asemenea ne roagă foarte mult să primim ca un seism de onoare loja gratis. N’am arat e © fie © și », trebuit să mă supun. D. Lahovary întrebând de ce nu joacă Mizai Günther, prima donă a teatrului în acea seara, director ei răspunde că nu e tocmai bine §» ne roagă să primim două loji pentru deregație într’-o &M seară după alegere, cind va pica Mizai Günther. Atîta simpatie, atîta bună voință trebue să te miște. Aim evident au e amestecată primăria care ne face atîtea onoruri. Dineul dela prințul Lichtenstein Aseară, (9 ianuarie) a avut loc la prințul Lichtenstein, mareșalul țăreî, adică președintele dietei Austriei de jos, un dineu la care au fost invitați oaspeții bucureșteni. La acest dineu prințul Lichtenstein a ținut un discurs important prin care a arătat calitățile poporului romîn și a stăruit să releveze că de fapt poporul român n’a fost niciodată sub supușie turcească. Iată textul discursului rostit în limba franceză : .Poporul romîn are calități cu totul extraordinare. Nici un popor creștin din Peninsula Balcanică n’a avut atîtea de suferit din cauza năvălirilor turcilor ; totuși a fost singurul care chiar în timpurile de cea mai mare dezvoltare a puterei osmanice, a știut să-și păstreze o independență onorabilă și importantă. Pe cînd țările cari se aflau la sud, în nord și la vest de Romînia au fost prefăcute în pașalîcurî, numai cele două principate române aui reușit ca,—deși tributara—să poată trăi autonom. „Acest fapt istoric dovedește în mod de netăgăduit puterea de viață și curajul nației române, arzătoarea și puternica dragoste de patrie a romînilor și marile lor comori de spirit și inimă. In aceasta se vede moștenirea scumpă și neredată a vechei culturi romane, care a fost implantată de către legiunile lui Traian pe țărmurile Dunărei și care este și mama culturei noastre*. Oratorul bea în fine în sănătatea primarului Cantacuzino și a consilierilor săi. D. Cantacuzino i-a răspuns relevînd importanța ce era pentru poporul romîn acest discurs, mulțumind că prințul Liehtenstein a recunoscut aceasta. Scandalul politic din Ungaria — Situația politică — După îngrămădirea de nouă acuzări cu totul grave împotriva ministrului de justiție ungur, Polonyi— situația politică a acestuia nu urmai că s’a înrăutățit dar însuși menținerea cabinetului Werkerle pare acum intolerabilă» întreaga opiniune publică ungaria surprinsă de faptul că Polonyi continuă încă a fi membru al acestui cabinet: „El era am pierdut strigă cu toții*