Adevěrul, februarie 1907 (Anul 20, nr. 6265-6292)
1907-02-01 / nr. 6265
Joi I h februarie 190? id flBÖÜNENT |I\ DIMINUE ATA •*> |^; Vă fagg TM. . frogm Blat | ||| — Complect mobilata — Să duce și Intrefine * * • ^ * Gratis la fur.if-Vă dă EU TROSOt complect de Damă Vă dă un CEAS și un Lanț de aur Vă dă o mașină de scris „Yosi“ în valoare de 700 le. Toate aceste amănunte le găsiți în pagina 4 a a numărului de față, marele Hotel Metropol Bucureștii, în fața Palatului Regal Hotel de prin suri rang.—100 Camere modern aranjate.— Lumină Electro- Aeriano. Culțurile încălzite, la sosirea trenurilor găsesc Camere încălzit. — Frenurle modeste — Dr. Stâncule atra Jtor intern al Spitalelor din Paris Specialist: Ostii, Urechi, Has, Gît __Reîntors din Străinătate — LITTE BANA 11 Gons.: 6-4 Ocaziune Boa slAflăte 20-7S eaTpitere ! cu Cazsutil ei sieaburi SE POT VEDEA IN FUNCȚIUNE j 1 Vals de porcelan — în stare bună 500j350 mim — A se adresa la Slam Pauker , Ca. București, Str. Smîrdan 51 Dr. D. J. POP0VICI Membru al Societăților K. K. Gesellschaft der Aerste in Wien, Oesterreichische 0- tologische Gesellschaft, Yiener Laryngologische Gesellschaft. Deutsche Otologische Gesellschaft, etc. Fost asistent al' Prof. Dr. Plajele — firator de Clinică al Prof. Dr. Politzer — Specialist în Boale și Operații de CEXT, și URECHI — Consultațiuhe 3—5 d. a. — București, Str. Minervei 3 * Telefon 1965 Consultații gratuite pentru săraci Luni CASA DE SCHIMB M. FIORELS București, Strada LIPSCANI, No. 8 Noul Palat Dacia cursul pe ziua de 23 Ian. 1907 Cump. Vînd IC Roma amor. 1805 tál. 92 si 93 ^ 40/e » „ 1905 a. b. 92 3 4 P3 l t 4% Roată internă 92 12 93 — 4 °/8 Oblit. tel. ObC. 1903 89 3 s 89 3 4 4% » „ „ 1906 893 8 89 s l 5«/° I , ind. 108 % I0 414 412 „ „ „ 98% 99*12 5«J Ser. Pune, rural! 101 14 101 3 4 4> » „ „ 92V2 93 3/i 5eL „ „ urb. Bu. 98 3 4 99!j4 5° 0 » , „ Iași 961[4 _96a|4 Ac. R. Națională 3760 — 3140 — „ Agricolă 635 — 640 — „ „ Le Buc. 105 — 185 — Cor. val. austr. 180 — 106 — Mărci germane ! 123 — 124 — Banc. franceze I 1001 2 101 — „ italiene 100— 101 — „ rubl. hîrtie " 265 — 268 — „ Plătini cupoanele de 1 Ianuarie 1J90? de la Renta 4 s» Ext. fără nici un 1 scăzămînt. Dr.Eraclie Sterian Specialist în boale Interne și Sifilitice Vechi medic al Eforiei Spitalelor Civile Consultații de la 10—12 și de la 5—7 ÎÎS, STR.: BXBESCTI VODA 33 *J fCobț Servian Vodă) Față de starea noastră actuala economică și financiară, care na ne permită încărcarea budgetului cu o sumă așa mare, sintem nevoiți a elimina prima soluțiune, aceea a transformarea trupei noastre în trupă permanentă, și să ne gindim la alte soluții, cari, menținind principiul teritorialei, caută numai de a îndepărta unele din inconvenientele instrucțiunei și a ameliora, deci, teritoriala, apropiind-o pe cit posibil de trupa permanentă. Avantagiile celorlalte două soluțiuni. Soluțiile 11 și 111 avînd legătură comună de a menține vechea noastră organizațiune a infanteriei pe baza teritorialei, intră, deci, în o a 11-a mare categorie, care dacă este dezavantagioasă din punctul de vedere a calității trupei, este foarte avantagioasă în ceea ce cantitatea trupei și costul ei ; diferințele care există între aceste soluțiuni consistă in avantagine de instrucțiune, recrutare și mai cu seamă de mobilizare Soluția 11, menținînd numărul de batalionane existente, mărește numai numărul de ofițeri și grada inferioare, in scopul de a se perfecționa instrucția prin un raport mai logic între numărul trupei și acel al cadrelor. Soluția III admite dedublarea actualului batalion teritorial, ofeindu-se deci un al patrulea batalion teritorial. Soluțiunea aceasta, de la prima vedere, se prezintă cu aceleași avantagii ca cea precedentă, cadrele dedublîndu-se și raportul devenind în trupă mai efectiv. Dar dacă această soluție întrupează în fapt pe cea de a doua, ea diferă mult de ea prin celelalte avantagii pe cari crearea unui al IV-lea batalion prezintă. In adevăr, prin această soluție nu numai instrucția va fi mai bună, cadrele fiind dublate, dar și timpul de instrucție va fi mărit, zona companiilor reducîndu-se la 1j2 celei existente și astfel apropiindu-se soldatul de sediul companiei și ușurîndu-se astfel nu numai instrucția, dar și mobilizarea soldatului. In fine, și ceea ce este important, soluția aceasta are încă avantagiul de a ne crea o a patra unitate tactică lingă fiecare regiment, ceea ce va avea avantagii importante în caz de mobilizare și războiu. In sfîrșit, această soluțiune mai are și imensa valoare de a ne da putința să avem un număr total de 145 batalioane, cu cele 9 de vinători impus încă de mult, considerîndu-se organizarea respectivă a infanteriei statelor ce ne înconjoară și mai ales a Bulgariei, care, avînd 36 regimente mobilizabile, cîte 4 batalioane, posedă, in caz de războiu, 144 batalioane de prima linie. Soluțiunea aceasta, care se prezintă ca cea mai avantagioasă în raport cu starea noastră economică și financiară, a fost adoptată de d. ministru de războiu prin legea de față. Dacă însă din motive budgetare noi nu putem adopta reforma complectă a infanteriei pentru permanetizare și suntem nevoiți a adopta legea prezintată de"d. ministru de război", este însă necesar ca instrucția trupei teritoriale în măsura posibilă să fie îmbunătățită Dacă nu putem să posedăm o infanterie complect permanentă, trebue să căutăm a face o omogenitate cit mai mare între instrucția individuală a permanenților și a teritorialei, căutîndu-se a-i instrui împreună ca recruți, și a forma astfel o uniune pe cît mai strînsă între aceste două trupe, cari dacă în timp de pace acum se instruesc diferit, la războiu le cerem o preparare și o muncă, o solidaritate și o similitudine complectă. Cu aceste observațiuni personale, d. raportor roagă pe d-nii deputați să voteze următorul PROECT DE LEGE Art. Unic.—Aliniatul 1 al art. 9 din legea asupra organizărei comandamentelor armatei se modifică după cum urmează : Art. 9.—Fiecare regiment de infanterie se compune din patru batalioane trupă permanentă și cu schimbul și din cadrele unui batalion de depozit. Batalioanele se vor recruta în zona regimentului. Știri artistice Amintim cititorilor noștrii și amatorilor de pictură, că Expoziția Baltazar mai rămîne deschisă numai pînă Mercur seara. Această expoziție fiind printre acelea cari anul acesta au fixat atenția cunscătorilor de artă, nu ne îndoim că și cei nehotăriți se vor grăbi să-șî ia pînzele asupra cărora ei au oprit.* Pictorul Patrașcu s'a întors din Egipet, aducîndu-ne apusuri și răsărituri de soare din țara misterioaselor mumii... O așteptăm cu nerăbdare. Va avea loc imediat după expoziția Baltazar. Cărți și reviste șI. st. Cezianu. Studii despre ameliorarea stărei sociale și economice a populațiunei noastre rurale." E un volum de 48 pagini cari conține multe observațiuni juste asupra stărea țăranului și dă bune indicațiuni pentru dezlegarea problemei rurale. In preajma budgetelor Sacrificiile pentru învățămînt — Convorbire cu un înalt funcționar de la ministerul instrucțiunei publice Peste scurt timp urmează ca Adunarea deputaților să ia în discuție proectul de budget pentru exercițiul financiar 1907—1908. Fără îndoială că in epoca de dezvoltare in care se află statul nostru cele mai mari sacrificii Seimpun pentru complectarea culturei și educației poporului. Aceste sacrificii se raportă in prezent și la viitor. La prezent, spre a menține instituțiile și gradul de cultură la cari am ajuns la viitor, pentru a prepara generațiile viitoare. Multe din marile probleme ce s'au pus la întemeerea statului nostru au fost rezolvate, cel puțin în parte dacă nu în total. Astfel armata e bine organizată, administrația se îmbunătățește necontenit; căile de comunicație se sporesc și necontenit se fac pentru ele sacrificii însemnate. Numai moravurile sufăr și avem mare nevoe de îndreptarea moravurilor; îndreptarea se poate face mai ales prin școală, deci se impune ca pentru școală statul să facă cele mai însemnate sacrificii. Spre a atâta mai bine de ce mare importanță e școala în dezvoltarea statului nostru, mă folosesc de observațiunile ce mi-a făcut an înalt și distins funcționar din ministerul instrucțiunei publice.* — Pînă acuma, zicea acel domn funcționar, școala a servit în special pentru prepararea funcționarilor ce nu erau de nevoe bunului mers al statului. Azi nu mai avem nevoe de funcționari, decî școala trebue să-și îndrepta privirea în altă parte. De la un timp, nu tocmai de mult, s’a îndreptat spre sate, de unde așteaptă bune rezultate. Dar in rezolvarea chestiunilor țărănești, care e atît de complexă, școala nu poate satisface toate cerințele , e nevoe sa contriere și alte autorități. Fără însă că ministerelor de domenii și de instrucțiune publică le revine în primul rînd sarcina de a rezolva chestiunea țărănească. Să vedem, zicea distinsul funcționar, ce sacrificii a făcut statul pînă acum pentru învățămînt și la ce rezultat a ajuns, precum și ce s’ar mai putea face pentru viitor întrebuințînd aceleași mijloace bănești ?* Dela 1866 — Aprilie 1906 statul a cheltuit pentru învățămîntul primar suma de 576 milioane. Pentru învățămîntul primar rural s’a cheltuit pînă la 1895 — 96 necontenit mai puțin decît pentru cel urban. Abea din acest an învățămîntul rural a început să covîrșească pe cel urban prin cheltueli. La 1866 se cheltuiau 500.000 lei pentru învățămîntul primar rural, iar pentru cel urban 1.200.000 lei. După 40 ani, la 1905—1906 sau cheltuit 4.100.000 pentru învățămîntul urban și 6 milioane pentru cel rural. * — Cu învățămîntul secundar, cît s’a cheltuit ? — Din statistica budgetară se constată că pentru licee și gimnazii s’au făcut, dela 1864—906, mai multe cheltueli, decît pentru toate celelalte categorii de școale secundare. In total s’au cheltuit 82 milioane pentru personalul liceelor și al gimnaziilor, dela 1864-1906. Pentru clădirile necesare liceelor și gimnaziilor s’au cheltuit alte 80 milioane. Cu învățămîntul superior statul a cheltuit dela 1865—1906 suma de 32 milioane și vreo 40 milioane cu clădirile necesare. In 1888—89 se cheltuia un milion pentru învățămîntul superior; in 1901-902 ajunsese la 2 milioane și a fost scăzut la 1.500.000 din cauza crizei. * — Ce sumă s’a cheltuit cu personalul întregului învățămînt, in cei 40 ani ? — Am făcut și acest calcul. S’au cheltuit 690 milioane, dintre cari 110.500.000 lei pentru școala rurală. Dar față cu aceste sume, statul a cheltuit excesiv de puțin pentru pregătirea profesională: mai puțin decît 100.000 de la 1866—93. La 1901 suma crește la 600.000 lei, apoi scade, pentru ca în 1905—1906 să ajungă la aceiași cifră.* Pentru a 3e lămuri mai bine raportul dintre diferitele cheltueli, e bine să cercetăm budgetul în curs al ministerului instrucțiunei publice. Găsim că pentru învățămîntul primar rural se cheltuesc 6.231.976 lei, iar pentru cel urban 4 246.048 lei, în total 10.478.024 lei. Pentru invățămîntul secundar se cheltuesc : cu gimnaziile și liceele 3 221.000 lei, iar cu școalele secondare de feti* 570 000 lei, — aproape 4 milioane în total. Pentru învățămîntul superior : 1 mii. 780.000 lei. Dacă socotim cit se cheltuește pentru invățămintul de toate gradele la orașe, găsim cifra de aproape 10 milioane, față cu 6.200.000 lei ce se cheltuesc pentru învățămîntul rural, deci aproape îndoit. Pentru învățămîntul profesional la 2 A apărut • Mina populari • — toți, Ko. 14 — Sub direcția d-lui dr. Er. Sterian Cu următorul sumar : Arendarea spitalelor rurale.—Cum trebue să mănînce omul după felul traiului. Muzicoterapia sau vindecarea boalelor prin muzică. — Cum se capătă tuberculoza.—Mijloc practic pentru oprirea emoragiei. —Foloasele exercțiului — Farduri și cosmetice periculoase. — Monștrii și monstruoșitățile —Astigmatismull încălzitul cu apă caldă.—Despre împachetările reci.—Natura, bolnavul și medicul.—Cugetări.—Ajutoare grabnice în caz de accidente.—Spălarea stomacului.—Boala de piele.— Boala lui Pott. — Diamantul. — Urita, (roman psihologic). — Consultații medicale. sate se cheltuește suma de aproape 400.000 lei, nici cît se cheltuește cu atelierele de fete din orașe, pentru,cari se cheltește suma de 566.000 lei. * Din tabloul școalelor plătite de stat, mai observăm că in învățâmîntul primar urban sunt școale suficiente cu un personal mai mare decit cel necesar, iar în învățămîntul primar rural școalele nu sînt suficiente și nici personalul nu e suficient. Disproporția e izbitoare în special în ce privește învățămîntul profesional declasate și orașe. Avem în fiecare oraș cel puțin un gimnaziu, dar școale de agricultură și meserii nu există, decît o școală de agricultură, zisă superioară, la Bucucurești și cîte o școala de meserii la București și Iași. Mai există școale inferioare de meserii în 12 orașe, iar școale elementare de meserii, precum și școale elementare și inferioare de agricultură nu există nici în orașe, nicî în orășele. Neexistînd asemenea școale, elevi i eșiți din populația mărginașe a orașelor nu pot merge decit la gimnazii. Din aceste cifre și din aceste constatări, spunea funcționarul superior cu cari vorbeam, se poate vedea care e tarea învățămîntului nostru. Vom vedea în alt articol ce e de făcut și cum trebue să se procedeze pentru a se corespunde împrejurărilor. C. Dem. SPECTACOLE — Miercuri 31 Ianuarie 1907 — Teatrul Lyric. — Miercuri 31 Ianuarie. Reprezentație extraordinară. Artiștii Teatrului Național, vor juca »Intrigă și Amor“. Circul Sidoli. — In fiecare seară producțiunile circului rus Beketow. — Lupte internaționale. Bereria Imperială (str. Cîmpineanu) Teatru de varietăți pentru familii. In toate serile debutul lui Bernardo, comic român și Charmel cu Henri Pohl, comici francezi. Intrarea liberă. Vizita lui Munir Pașa la Belgrad Amestecul Turciei în conflictul grecorom în Budapesta, 30 ianuarie.Ziarul „Pester Lloyd“ publică un articol lung asupra călătoriei lui Munir Pașa în Belgrad. Articolul are data din Constantinopol dar se crede că vine din sursă vieneza. Conținutul articolului e următorul: „Telegrame oficiale ați anunțat sosirea lui Munir Pașa la Belgrad. Diplomații se frămînta asupra scopului ce-l are această călătorie. Sînt oameni cari cred că Munir Pașa a venit la Belgrad pentru a încheia o alianță între Turcia și Serbia împotriva Bulgariei care are acum o atitudine dușmănoasă contra acestor două țări. O altă versiune susține că voiagiul lui Muhir Pașa la Belgrad e în legătură cu conflictul dintre Serbia și Austria. E vorba să se găsească un debușeu de export pentru produsele Serbiei prin Salonic. O a treia presupunere crede că e vorba de un proect de cale ferată prin Balcani. O altă versiune zice că Munir Pașa nu urmărește scopuri concrete prin voiagiul său la Belgrad. Munir Pașa e un om care se amestecă pretutindeni. De fapt el e șeful detectivilor turcești în străinătate. Actualmente el este ambasadorul Turciei la Paris, se bucură de o specială încredere din partea sultanului pentru că a luat asupra sa misiunea de a găsi în întreaga Europă oamenii cari se agită împotriva sultanului. El urmărește în special pe tinerii turci. Sume mari trec prin mîna lui. Acești bani sunt destinați pentru plata ajutoarelor sale. Deoarece Mumir Pașa se află adesea în Constantinopol, el face aici politică fără știrea marelui vizir. Plecînd din Constantinopol, el a vizitat principalele capitale din țările balcanice. A fost un deserindarî prin Sofia, București. Vizita sa în București și Sofia a avut ca scop pe deoparte aplanarea conflictului bulgaro-romîn, iar pe altă parte conflictul romîno-grec. El a decis patriarhatul grec să facă concesiuni cino-vlahișilor din Macedonia și prin aceasta el crede că poate atribui Turciei rolul de mijlocitoare în conflictul greco roman. S'a văzut însă cît de puțin a fost dispus patriarhatul grec să facă concesiuni și conflictul greco-roman mai există și astăzi. Cu toate acestea Munir Pașa se dă ca salvator al sultanului și Turciei. Sigur este că puterile au puțină încredere în amestecul său din afacerile guvernului turc, In dorința sa de a urmări pe tiner turci, el nu 9e dă înapoi de îa nici un fel de mijloace drastice cum a făcut la Sofia unde tinerii turci au avut o tipografie secretă. „ chestiunea acuma daca și călătoria lui la Belgrad nu urmărește aceiași prigonire în contra tinerilor turci“. Ordonanța în catastrofa de la Capul Midia Cititorii își amintesc că în ziua de 23 August cu ocazia manevrelor navale pe care le făcea divizia din Dobrogea, o barcă de rechiziție a unul anume Trofani, în care se aflau 11 soldați de vinători sub comanda sublocotenenttului Broșteanu, fiind remorcată de torpilorul „Năluca“ legătura s’a rupt și barea luată în voia valurilor s’a răsturnat. Toți cei cari se aflau înăuntru s’au înecat. Pentru ca să se stabilească responsabilitățîle, ministerul de războiu a numit ca raportor special pe d. colonel Aniliu Saogiu, comandantul regimentului 6 Mihai Viteazul care a cercetat pe toți șefii de atunci cărora li se impută imprudența și anume pe d-nii: comandor Irimescu, locot. comandor Ciuchi, căpitanii Mihăescu, Sion Alfonso și locotenenții Dan, Zaharia și Ion Victor. D -sa a găsit că nu este caz de urmărire contra nimănui. Poșta administrației Monteurul Alexandru Daniel este rugat a trece pe la administrația ziarului, avind a-i face o comunicare înapoi taută. Mișcarea în armată la arma artileriei s-au făcut următoarele mutări pe ziua de 1 Februarie: După cerere, D. lt-colonel Burghele D. comandantul regimentului 1 în aceeași calitate la reg. 12. Doiî căpitani Periețeanu Eugeniu din regimentul 5 în regimentul 9 și Marcu G. din regimentul 4 în regimentul 2 estate. D sublocotenent Pop Ion din nr. 4 în reg. 1. In interesul serviciului: d. colonel Savopol G, comandantul regimentului 12 in aceeași calitate la reg. 1. D-nii căpitani Negrei Gabriel din regimentul 9 in reg. 5; Gheoghian Ion din reg. 2 cetate în reg. 4; Obedeanu Eduard din reg. 2 cetate la arsenalul de construcții; Averian D. de la arsenal la reg. 2 cetate. D-nii locotenenți: Pirvulescu Florian din reg. 2 în reg. 12 ; Chiriceanu D. dela arsenal în reg. 2 cetate; Ureche G. din reg. 2 cetate în reg. 2 artilerie; Paplica Pompiliu din reg. 7 la arsenal; Voinescu D. dela arsenal în reg. 7; Dragomir D. din reg. 12 la arsenal. D-nii maiori Cioranu M. dela arsenal și Ștefanescu D. din reg. 2 art. au fost mutați unul în locul altuia. Ateneul din Giurgiu Caracterul poporului român.—Conferința d nei Ecat. N. Stoenescu (Macri) institutoare Aseara d-na Ec. N. Stoenescu (Macn) institutoare, și, a dezvoltat, la Ateneul din Giurgiu conferința sa intitulată : „Caracterul poporului român“. Conferențiara începe vorbind despre caracter în general. Spune că el este nota distinctivă, este marca originalității. In natură nimic nu se pierde. Cînd două forțe se contopesc, fiecare din ele își păstrează particularitatea sa, tot astfel și ca popoarele, cînd două din ele se contopesc fiecare din ele își păstrează originalitatea, nota distinctivă a sa și aceasta constitue caracterul unui popor. Conferențiara vorbește apoi despre caracterul poporului romîn din punctul de vedere al atavismului, climei, mediului și religiunei. In susținerea atavismului conferențiarul face istoricul poporului nostru din cele mai vechi timpuri. Vorbește despre schiți și daci, despre colonizarea Daciei, despre Traian, despre vitejiile poporului romîn și arată cum toate aceste acte eroice s’au moștenit pînă în ziua de azi la acest popor. Vorbind despre vitejiile poporului din timpurile din urmă, amintește că în toate ocaziile noi am știut să eșim învingători. In 1821 am învins pe fanarioți, în 1848 am dat lovitura rușilor, iar în 1877 am pus la respect pe turci. Poporul romîn este un popor de viteji. Conferențiara spune apoi că și clina a influențat asupra poporului romîn, pregătindu-l astfel cu o dispoziție de luptă și de înclinare către bravură. Mediul a fost de asemeni una din cauzele care au format mai puternic caracterul poporului romîn și cu atât mai mult poporului romîn ii revine oferitul de a-și fi menținut neștirbit caracterul. Religiunea este o cauză care a menținut caracterul poporului romîn. Poporul romîn își are religia sa pe care o respectă. Romînul este religios, el își are credința sa, care se transmite din tată un fiu și se infiltrează în toți și astfel sentimentul religios este dezvoltat la romîni. Romanul este viteaz, are un caracter bun, blind, este artător, avind inimă largă, se entuziasmează și mai mult stă într’o aparentă indiferență, de aceea mulți ne fac indeferențî, pe cînd noi in fond observăm momentul oportun de a da lovitura fie morală sau materială. Poporul român este gata oricînd de a eși în luptă cu torțe noi, și azi a ajuns grație tacticei lui, a fi în rindul popoarelor civilizate din concertul european. Conferențiara termină frumoasa conferință în numeroasele aplauze ale publicului gmrgiuvean. Conferința a fost bine expusă. Idem VIAȚA IN PROVINCIE... Balul subofițerilor din Ploești. " In seara de 27 Ianuarie a c. a avut loc în saloanele Cercului militar din acest oraș, un bal al subofițerilor, oferit de d general Hirjea, comandantul garnizoanei Ploești. La ora 9 seara sala de dans era plină de lumea civilă și militară ce venise să petreacă, iar la orele 9 și 30 sosește d. general Hirjea, împreună cu toată familia sa și este primit cu un frumos marș executat de muzica reg. Mircea 32. Plutonierul Nedelcovici într'o scurtă dar inimoasă alocuțiune mulțumește d-lui gen. Hirjea care cu o dragoste părintească pentru cel ce-i are în subordine îngrijește ca să le facă posibilă orice acțiune pentru înălțarea moralului lor și educațiunei lor ostășești la care d-sa răspunde foarte mișcat că îndată ce va dispune de fonduri sau va găsi combinație fericită și demnă va lua dispozițiuni pentru înființarea unui cerc al subofițerilor, astfel că, reflexiunile noastre făcute cu ocazia balului subofițerilor în anul trecut (vezi Dimineața No. 710 din 1906)nu au rămas infructuoase. Urmează apoi petrecere frumoasă și fericită, îndemnîndu-i ca să petreacă în „casa ofițerilor“ ca și în casa lor.—In urmă s’a prezentat d-neî general Hârjeu un frumos bucchet de trandafiri, după care plutonierul Nedelcovici cu d-șoara Hirjea au deschis balul. Dacă în anul trecut sala avea aspectul unei feerii produsă de toaletele tuturor d-nelor și d șoarelor, ale căror costume naționale scinteiau în valuri de lumină, apoi anul acesta s’a întrecut orice așteptare: cineva poate că nici n’ar fi gîndit vreodată cîte varietăți de costume naționale există în județul Prahova și de atita frumusețe. S’a remarcat d-na plutonier Gh. Vasilescu, Intr’un costum bleu cu fir alb, a cărui finețe, colorit și măestrie lucrături au atras admirația întregei asistențe și in special a d-nei general Hirjeu, care nu s'a putut opri de a o felicita pentru felicita alegere a acestui costum. Același costum, însă orange, a avut și d-șoara Marioara Bondoc din Breaza, care de asemenea a fost admirată și felicitată și meritul era cu atita mai mare, cu cît costumele și iile erau cusute de d-sa. Dacă ar trebui să le descriem pe toate, desigur că ne-ar trebui mult spațiu și timp spre a le judeca și explica în parte că mulțumesc însă, de a arăta că din toată asistența s’a remarcat mai mult d-na Gh. Vasilescu, d-șoara Bondoc, d-nele Băicoianu, Zamfirescu, Rădulescu, Nedelcovici, Stănescu, Vornicu, Rotăreanu, Aspasia Dimitrescu, d-șoara Agripina Filimon, Teodorescu, Elena Brustuc, d-na Rădulescu, Vlădoiu, Ștefanescu și, era ca pe aci să scap pe cea mai drăgălașe dintre d-șoare, d-șoara Vanda Belcot, o surioară a artistului Belcof. A fost îmbrăcată intr’un costum alb, din borangic și meritul d-sale este cu atît mai mare, cu cît toate fazele prin cari a trecut mătasea a fost fructul ostenelilor sale, Inceptnd de la creșterea gîndacului de mătase pînă chiar și la facerea rochiei. Dintre ofițeri am putut remarca pe dnil colonel Cocea Dimitrie, colonel Papazoglu Solacolu, maior Crîngureanu, maior Gheorghiu, căpitanii Moșoiu, Sachelarie, Duca care a condus un prea frumos cat lion căpitan Josescu, St. Rădulescu Toma, slt Manolescu Petre, Racoveanu Rucărescu și alții al căror nume ne scapă precum și toți sub-ofițerii reangajați din corpurile și serviciile din Ploești. Balul a ținut pînă în zorii zilei, cînd aurora, cu degetele-i trandafirii, ridică vălul nopței, anunțînd că această frumoasă petrecere urmează a fi sfîrșită. Am încerca să facem și oarecari reflecții asupra înființărei cercului subofițerilor, dar, despre aceasta vom vorbi intr’un articol viitor.—X n„Adevăriîî In țară” Giurgiu, 30 Ianuarie Serbarea patronului gimnaziului »Ion Maiorescu1’ .—Azi gimnaziul „Ion Maiorescu din localitate și-a serbat patronul. La ora 9 a. mi , toții elevii gimnaziului cu drapelul și însoțiți de profesori au mers la biserica catedrală Adormirea Maicei Domnului unde au luat parte la serviciul religios care s-a oficiat de preoții catedralei. După terminarea serviciului religios au mers la gimnaziu. Aci a avut loc serbarea care a fost deschisă prin intonarea imnului regal de către corul gimnaziului condus de d. Șt. Nanulescu. După aceasta ,r. Droc-Barcian, directorul gimnaziului, în fața unui public numeros, compus din persoane oficiale, profesorii gimnaziului și elevii, au făcut biografia lui Ion Maiorescu. Apoi corni gimnaziului a intonat „Imnul prințesei“ și „Imnul reginei“, după care d. G. Oprescu, profesor, și-a dezvoltat dizertația sa asupra „Rolului gimnaziilor școlare“, arătînd importanța și necesitatea lor. Corni a intonat „Deșteaptă-te române“, „Haideți frați“ și „Ca un glob de aur“, după care serbarea a luat sfirșit la ora 11.30. S’a dat apoi următoarea telegramă d-lu Titu . Maiorescu: „Subscriși, luind parte la a 17 a aniversare a patronului gimnaziului au plăcuta ocesiune a vă comunica sentimentele de onoare și de stimă pentru memoria aceluia al cărui demn urmaș sunteți“. Telegrama este iscălită de persoanele oficiale și de profesorii gimnaziului. Serbarea patronului școalei „Ion Zalomit". — Tot «zi șî-a serbat patronul și școala de băeți „Ion Zalomit La orele 9.30, toți elevii școalei cu drapelul in frunte și însoțiți de institutorii respectivi au venit la biserica catedrală, unde au asistat la oficiarea serviciului religios. La orele 10.30 s’au înapoiat la școală unde serbarea s’a deschis prin cuvintarea ținută de insttutorul V. Nicolescu, care le a vorbit despre biografia lui Ion Zalomit și de faptele lui demne de imitat din viață. Apoi corul școalei condus de același institutor, a intonat mai multe cîntece. Cîțiva elevi din diferite clase au recitat poezii. La orele 12 serbarea a luat sfîrșit. Idem Constanța, 30 ianuarie Subcomisarul N. Gava, șeful siguranței, a descoperit zilele trecute o intimsă bandă de hoți, care fura prin spargerea vagoanelor din port, mărfuri diferite. Flirturile continuau de mult timp, pe o scară întinsă, poliția cercetînd a dat de urma făptuitorilor, ei se numesc: Niță Nculae, Toma Alexandru, Ilie Rusu și Vasile Băcan. Ei mai au și alți tovarăși, cari nu’au fost încă arestați. Mărfurile furate erau ascunse la ceainăria Simon Seiner, din strada Traian No. 6, sub hotel Național, unde s’a găsit un balot de pinză albă, 4 saci cu zahăr a IOD lgr., 2 saci cu ceară și 3 saci cu cafea. Cercetările continuă. La balul costumat dat de societatea „Litere, arte și sport“ de sub preșidenția doctorului Tălășescu, premiul întâiu pentru costumul cel mai frumos, a fost acordat cu unanimitate de voturi d-neî I. Schwartz, soția d-lui M. Schwartz, simpaticul antreprenor al hotelului „Regina“, care purta un costum de japoneză de mătase verde, foarte elegant și împodobit cu bijuterii scumpe. Premiul întîi pentru bărbați s’a dat d-luî Nicolaide pentru un costum de balaur. — S’a acordat d-luî Pima Șapira, proprietarul și fondatorul magazinului de încredere „Șapira“, pentru bijuterie și ceasornicărie, titlul de furnizor al curței regale. — Trupa d-nei Aristzza Romanescu, cu concursul d lui Sybil, va juca aci ia sala Elpis la 15 Februarie „Victimele lege!“, iar la 16 Februarie comedia „Ce mai ferice !“ Bilete la casierul teatral Ghiță Hagi Gheorghe.—Nitzescu.— Ploești, 31 Ianuarie Ședința consiliului de ligienă.—Eri la orele 4 p. m., consiliul de ligienă al județului, a ținut ședință sub președinția d-lui prefect Luca Elefterescu. Membri prezenți d-ui : dr. Nicolau, medicul primar, Ștefan Popescu, veterinar, I. Rosetos, inginer șef, Ganeiu și I. D. Popescu, delegații consiliului județan. După propunerea d-lui dr.Nicolau, consiliul a votat ca pe viitor vaccinul să fie cumpărat dela institutul d lui dr. Minculescu, din București, pe prețul da lei 1 bani 80 fiola. După rizolvirea cîtorva chestiun,” ședința s’a ridicat la ora 5. Spargere.—Necunoscuți spărgători au spart aum două săptămîini ușa de la casele d-lui Mihail A. Sechergiu, din str. Regală, și introducîndu-se înăuntru, au spart ușile de la patru camere răscolind toate biniourile și dulapurile. Ei au luat un colier cu diamante, in valoare de 700 lei, trei inele de aur dintre cari tunul cu pietre de zefir și două ghiuluri, un ceas de aur pentru damă, una pereche cercei de aur, mai multe menede antice de aur și argint și 12 lingurița de argint precum și mai multe haine, valorînd peste 2000 lei. Această senzațională spargere s’a descoperit acum cînd păgubașul s’a înapoiat dintr'un voiaj ce a făcut cu soția. Stavăr. Furtul de la d. Gr. Cantacuzino — 9000 lei disparați — D. Gr. Cantacuzino, deputat, care locuește pe Intrarea Zalomit, a fost victima unui furt, în următoarele împrejurări. D-sa încasase alaltăeri niște bani de la o bancă, vre-o 8-9 mii lei, și cu cari venise acasă. Era dimineață sculindu se a constat că banii îi dispăruseră peste noapte. In același timp s’a găsit deschisă ușa de jos, ce dă în curte și pe care o încuiase decusează un fecior. — n. •rI POSTA REDACȚIEI Un cititor.—Toate bune, dar un singur lucru trebue să știți: că articolul de care ’mi vorbiți nu este al jmrii nici știință n’aveam de ei, înainte de scrisoarea dv. Tot ce scriu in această materie, semnez. Și acum vă las să me dicați.—F.I * FOIȚA ZIARULUI.»ADEVERUL» AFTON SINCLAIR (41) OTRĂVITORII DIN CHICAGO ROMAN DIN VIATA REALA PASTEA INTÎI CAP. XII Atunci trebuia să intre în grămada celor fără lucru ce stăteau dimineața pe la uși, apoi se întorceau acasă pentru a se juca cu Katrina și cu pruncul. Ceea ce era mai penibil, era că Jurgis își dădea perfect seamă ceea ce însemna asta. La început sdravăn și voinic, găsise imediat de lucru, dar asta cînd nu era ca să zic așa, un obiect vechiu, stricat, nimeni nu mai voia să-i primească. Ei luaseră tot ce a fost mai bun din ei, i-au ruinat cu munca lor silnică și neglijența lor și acum nu voiau să-l mai vadă. Jurgis făcu cunoștință cu alți :așî, fără lucru și aflase istoria vieții lor ce se asemăna cu a sa. Unii veniau de eli parte, au fost desigur ruinați sdrobiți in alte uzine , erau unii cari ajunseseră pe drumuri din greșala lor, adică nu a putut suporta munca fără a nu bea. Dar imensa majoritate era compusă din drojdie stoarsă și zdrobită de uriașa și neîndurata mașină de ucis. Unii au muncit 10 sau 20 de ani dar au sfîrșit și ei prin a fi pnauzați. Atunci au fost concediați spunindu- li-se cu sinceritate că sînt prea bătrînii și că aveau nevoe de brațe mai puternice, mai tinere. Alții fuseseră sub vr’un pretext de neglijență sau nedestoinicie profesionisla. Toți ceilalți erau exați în situația lui Jurgis, surmenați de prea multă muncă, rați hrănițî, au cazat bolnavi, sau li s’a întimpljit vr’un accident, de pilda o tăetură ce le-a înveninat sîngele. In astfel de împrejurări dacă un lucrător nu-și pierde locul, e numai că contramaistrul e foarte generos. Regula nu are decît o excepție: cazul cînd accidentul face răspunzător compania. Atunci ea trimite victimei un om de legi iscusit care încearcă a o face să renunțe la toate drepturile sale. Dacă omul e prea inteligent și nu se lasă înșelat, advocatul îi promite că compania îl garantează că va avea de lucru, dacă va sta liniștit. Această promisiune o ținea timp de 2 ani, deoarece după acest termen lucrătorul nu mai are drept a reclama. Ce deveneau aceștia după acest termen? Asta depindea. Dacă erau lucrători de elită, distinși, aveau de obiceiu destule pinale puse deoparte ca să se susțină in timpul lipsei de lucru. Cei mai bine plătiți cîștigau 5—6 dolari pe zi în timpurile cînd era lucru mult și unul sau doi în timpul sezonului mort. Cu asemenea sume poți să trăești și să faci și economii. Dar nu erau decît vre-o 6 lucrători „tăotori" in fiece fabrică, și Jurgis cunoștea pe unul care avea 22 de copii, toți cu ambiția de a se face „tăietori“ ca și tatăl lor. Cît despre ceilalți cari primeau cite 10 dolari pe săptămînă in sezonul cel bun și cinci In cel rău, totul depindea la dînșii de numărul gurilor de hrănit. Numai unul neinsurat, putea să aibă economii, cu condiție ca să nu bea... și să fie absolut egoist, adică să nu ajute nici pe bătrînii săi părinți, nici pe frații sau surorile, pe nici un membru al familiei, să nu dea nici la sindicat, nici prietenilor, nici oamenilor cari poate mureau de foame in apartamentul de alături, XIII In epoca în care Jurgis căuta de lucru, familia avu să ningă moarte*a unuia din fiii tușei Elisabeta, micul Erstoforas. Kristoforis și fratele său Zuozapas erau amîndoi șchiopi, cel din urmă fiindcă avusese un picior rupt, iar cel dinții din pricina unul defect din naștere, care-l împiedicase întotdeauna de a umbla. Era cel mai mic copil al mătușii Elisabeta, și poate că natura a vrut să arate prin asta mamei că este timp să se oprească și să nu mai facă și alți copii. Oricum ar fi, era mic și rachitic; cu toate că avea trei ani, nu era mai mare decît un copil obicinuit de șase lunii îmbrăcat cu o rochiță murdară, el se ura toată ziua pe scindurî, bolborosind cîte ceva. Cum podelele erau umede, era tot mereu răcit, cu guturaia, și strănuta intr’una. Asta îl făcea nesuferit, și pacea în familie era vecinie turburată din pricina lui. In adevăr, mama lui, printr’un fel de perversiune sentimentală, îl prefera tuturor copiilor săi, și’l răsfăța într’un a. Il lăsa să facă tot ce vroia, și cînd strigătele sale supărau pe Jurgis și scoteau din fire, ea începea să plingă. Copdii muri. Poate ca fusese efectul clinatului afumat pe care-l mincase dimineața, și care probabil fusese făcut cu carne tuberculoasă și pe cari inspectorii o considerau ca nefiind bună... să fie exportată. In orice caz, o oră după ce mîncase din cîrnat, copilul începu să țipe și o oră dupe asta, avu convulsiuni, se tăvălea pe jos. Mica Katrina care era singura cu copilașul alergă după ajutor, dar cînd sosi doctorul, Kristoforas, își dăduse ultimul suspin. Nimeni nu fu întristat serios, afară de tușa Elisabeta, care fu inconsolabilă. Jurgis hotărî să lase ca copilul să fie îngropat de serviciul municipal, deoarece el nu avea cu ce să plătească dricul. Auzindu-l vorbind astfel, sărmana mamă era aproape să nnebunească , ea plîngea cu hohote și-și frîngea mlinele. Copilul eî îngropat cu dricul primării!! Și nepoata ei ascultă astfel de lucruri fără să protesteze. Ah ! Dacă tatăl One! ar auzi una ca asta, «ieși din mormint ca s’o renege. Dacă în adevăr ajunseră pînă acolo, apoi trebuie să părăsească totul și să Se îngroape împreună !... La sfirșit Marija oferi să contribue cu 10 dolari. Jurgis se încăpuțină în hotărîrea pe care o luase și tușa Elisabeta împrumută de la niște vecini banii necesari. Micul Kristoforaș avu astfel o slujbă religioasă, un mic coșciug cu pene albe și un locșor în cimitir cu o cruce de lemn. Sărmana mamă abea după mai multe luni își veni în fire, după lovitura aceasta. Numai privind scîndurile pe cari sa tîra micul Kristoforas și începea să plîngă cu sughițuri! — Ah ! mititelul de el, n’a avut nici odată noroc, zicea dinsul, se născuse într’o zodie nenorocoasă. Dacă ar fi fost prevenită la timp s’ar fi putut arătat doctorului celui renumit, care l’ar fi vindecat!... I se spusese în adevăr că anul trecut un miliardar făcuse un pod mare unui medic renumit din Europa, pentru ca să vie să îngrijească pe fata lui, „ care suferea de aceiași boală ca și Kristoforas. Acest chirurg avînd nevoe să facă experiențe doveditoare, anunțase că va vindeca copiii de săraci, un act de mărinimie pe care presa Întreagă îl laudase. Dar vai, Elisabeta nu citea ziare șî nu nunea nu venise să i spună nimic! (Va urma)