Adevěrul, mai 1908 (Anul 21, nr. 6706-6734)
1908-05-01 / nr. 6706
Jong. Marti 19082 0 extrădare senzațională IAȘI, 29 Aprilie. — Sunt pozitiv informat că guvernul rus a cerut extrădarea din România a unui tânăr care a locuit într’o vreme în Rusia și care poartă un nume istoric, descinzind din una din cele mai vechi și mai însemnate personagii din Moldova. Sunt pe cale de a cerceta această afacere care promite să facă senzație. Vom reveni cu amănunte.—Dan. Organizație polițienească secretă, cu numeroasele ei filiale prefăcute în organizații de bande cari își au protejații lor speciali deprinși cu omorul și lipsa de scrupul. " Ca un rezultat direct al acestei Stări de lucruri pot fi în mare parte socotite și programurile, cari, după cum se știe, sunt mai totdeauna opera poliției. De cele mai multe ori cauza lor nu este ura de rasă, și scopul lor principal nu e decit jaful. Sub preteztul urei de rasă se distrug magazine și se jefuesc averi imense. Pe de-o parte poliția secretă asmuță în timpuri în contra populației evreești masa de bandiți protejați, de îndată ceru lipsesc mijloacele de a o mai alimenta cu atentate și furturi răslețe, iar pe de alta ea are totdeauna gata la dispoziția fanaticilor o ceată de flămînzi cari nu se dau înapoi de la nimic. * "Acesta este adevărul asupra nesiguranței vieței și avutului în Rusia și victimele terorismului exercitat de această poliție și agentî eî detractorî sînt cu mult mai numeroase ca victimele mișcărei revoluționare. Din această cauză o viată omenească nu prezintă nici o valoare aci și o călătorie în Rusia este legată de cele mai mari pericole. Pentru a încheia voi reaminti cazul relatat într’un din numerile trecute ale ziarului cu privire la călătoria unui român în Basarabia După ce a fost jefuit și maltratat la drumul mare, poliția a avut gentiletea sal felicite că a scăpat cu Viață. Curierul spectacolelor . Mercur! 30 Aprilie — ’ TEATRUL NAȚIONAL.— Opera italiană. Se va cînta: „Tosca“, operă in 3 acte de Puccini. PARCUL OTETELIȘANU.— Concert dat de orchestra Strauss. GRADINA TERASA a Berăriei și Restaurantului „La Garpați“. In toate serile dela V—12 și jum. seara și Duminicele de la 5—7 d. a. concert de profesorul Ercule Piffeni de la conservatorul din Milano. Restaurant â la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere la Pilsen din fabrica Czell. Cartelul morarilor Eri s’au pus în Capitală bazele unui cartel care a produs senzație în anumite cercuri din piața noastra comercială. . . E vorba de un cartel încheiat între proprietarii principalelor mori din Capitală, formînd o asociație care are de scopl să institue un fel de monopol pe cumpărarea griului, așa încît făina să nu mai fie vîndută decît de morile în cartel. Din cauza acestui cartel s a produs o vie agitație printre burtari, cari vor fi pe viitor siliți să cumpere făină de la cartel și cu un preț ce le va fi impus. Au intrat în cartel morile Popovici, Olmazu, Assan, Stancovici și Zehender Halberstadt. La întrunirea care a avut loc era la camera de comerț s’a depus un capital de 500 mii lei. O LĂMURIRE D-nui avocat Ilie Ighel Deleanu Ție trimite, cu privire la incidentul dintre d-nii Vlădescu (DU)-Zossima o scrisoare din care reproducem următoarele: " Domnule director, I- Colegul și amicul meu, d. Vlăsescu-Olt, avocat, m’a rugat ca sa accept, acum patru zile a figura ca martor în provocarea ce voia a face d-lui Zossima. A doua zi dimineață m’am întîlnit cu d. Vladescu la Capșa, unde m’a prezentat celui de al doilea însărcinat cu violarea acestei afaceri, d. Dicatorian: Fără a face vreun pas în calitatea care nu o imbrăcaserăm încă, apr discutat afacerea și cite și trei cei prezenți am ajuns la concluzia că, incidentul ar trebui adus spre rezolvare înaintea justiției. Nu a fost vorba nici un moment de neonorabilitatea d-lui inginer Zossima pe care Ași fi relevat-o UŰ. In urma acestei deciziuni, d. Vlădescu-Olt a chemat în judecată pe d. Zossima, proces care a ti înfățișat azi, 29 Aprilie la ocolul III, și s’a amînat la 6 Maiü, pentru lipsa de martori. Acesta este tot adevărul. Nu am fost, martor secret, după cum mă numește d. Zossima, după cum nu am sfătuit pe d. Vlădescu a nu lua calea armelor, pe motiv că d. inginer nu merită o încrucișare de spadă. Ilie Ighel Deleanu Primarul abia a scăpat din miinile lui. Pămint pentru țărani. — Țăranii din com. Albești, plasa Jucov, jud. Prahova, ne scriu o lungă scrisoare prin care se pling că sunt lipsiți cu totul de pămint pe o moșie de 800 pogoane ce aparțin Eforiei spitalelor civile. Ei spun că pe timpul răscoalelor au fost foarte pașnici și că, au așteptat să se liniștească totul, pentru a putea fi ajutați. Scrisoarea e semnată de 211 locuitori. Plîngeri și reclamații Primar bătut.—Ni se cornul de din Jilava, (Ilfov) că șeful de jandarmi a bătut pe primarul Ioan Marinescu intr’o circiumă. Șeful de jandarmi era beat, deci primarul a intrat în circiumă, unde venise să spună agentului fiscal să plătească lefurile sergenților, șeful de jandarmi a început să-l înjure, apoi l-a luat la fiătae. Presa și alegerea de la Craiova D. Paul Negulescu publică în „Ordinea“ interesante aprecieri asupra "triumfului dobîndit de conservatorii democrați la Craiova. După ce distinsul profesor universitar arată cauzele radicalei schimbări în viața noastră politică, vorbește de actul fuziune! amintind cum s’au coalizat „boerii“ cu junimiștii înpotriva elementului democratic din partidul conservator. Și iată în ce termeni vorbește de această coaliție: „Ei bine, aceste două aristocrații, aceea a numelui și aceea a unicilor și adevăraților depozitari ai științei și inteligenței s’au întovărășit în intențiunea de a elimina de la direcțiunea partidului elementele democratice, care prin valoarea și munca lor se ridicaseră la cele mai înalte situațiuni ■și dăduseră o nouă viață și o adevărată strălucire partidului conservator. „Față de această coalițiune formidabilă a neputinței și a invidiei și pentru a răspunde la atacurile repetate, elementele democratice din partid sub conducerea ilustrului lor șef Take Ionestru răspund părăsind acel focar de intrigi și constituind cel mai mare partid, partidul meritului și al muncei, partidul conservator-democrat. ..Aci nu se mai văd situațiuni obținute prin faptul naștere, ca în celelalte partide, nu se vede o camarilă geloasă și tiranică, care să oprime viața partidului și să împedice dezvoltarea elementelor de valoare. Partidul conservatordemocrat este partidul regenerării vieței noastre politice, privit din acest punct de vedere. Aceasta este și cauza succesului său unit cu|e păturile sociale., Alegerile dela Iași, dela Vaslui, de la Craiova au dovedit cu prisosință puterea noului partid. ..Pe cînd partidul conservator de sub direcțiunea dlui Carp ne dădea dovada cea mai strălucită a slăbiciunei, a decadenței, a organismului menit să moară, pe cînd în partidul liberal vedem o stare morbidă îngrijitoare, partidul conservator-democrat dovedea o vitalitate foarte puternică, un spirit de solidaritate și de disciplină cum rar se poate vedea. Acestea fiind faptele, era natural că acei care aveau interese comune să se unească în lupta contra noului partid. Era o încercare, care întotdeauna s’a dovedit că nu izbutește; era lupta în a împedica să se înfăptuiască, ceea ce trebuia să se întimple. Grupările politice sînt și ele organisme sociale, ele se formează pentru a satisface anume nevoi ale societăței, și nu prin violențele de limbaj ale unei anumite prese, nu prin discursuri rostite fără credință, dar cu emfasă, se poate echimbfla aims»l ii.nurilor‘‘. Un liberal marcant, care a ocupat importante demnități în partidul liberal, nu trimite următoarele aprecieri asupra ultimei alegeri, cu rugămintea de a le publica . Alegerea dela Craiova după alegerile dela Iași și Vaslui constitue avertismente din cele mai semnificative pentru partidele noastre istorice. Din numărul voturilor exprimate în favoarea candidatului conservator-democrat, se poate ușor conchide că țara este săturit de vechile etichete care acoperă o marfă falsificată, că este sătoasă <e orizonturi nouă, și că dacă acordă încrederea sa nouei grupări care se prezintă in numele acestor aspirațiuni, o face în speranță că noul partid va rupe cu trecutul ruginit. Nu să știe întrucît conducătorii de mîine vor fi în putință de a realiza aceste speranțe, un lucru este insă cert, că țara actuală, că țara de mîine voește să se emancipeze de dinastii și camarile, fie ele conservatoare sau liberale. Îndoita înfringere a grupărei Carp-Cantacuzino și Stero-Brătieniste, cu un număr de voturi atit de important, ar trebui pe unii să îi trezească din somnul îngînfat în care lîncezesc, iar pe ceilalți să-i desmetecească din beția mărirei și a puterea. Pentru guvernanți mai ales aceste avertismente semnifică că țara reală este nemulțumită de soluțiunile ce s’au dat marelor cestiuni ce au fost chemați să rezolve și de modul cum înțeleg conducerea partidului liberal, pe care T a a moștenit întreg și-l vor lăsa despărțit și rupt în bucăți. Căci învederat este că în cele 372 voturi întrunite de candidatul democrat, față de cele 175 voturi guvernamentale, se cuprinde multe, multe voturi liberale. Craiova, cetate eminamente liberala, sub un guvern liberal, nu a devenit ca ,prin farmec ,citadela conservatoare. Nu. Adevărul este că și liberalii și conservatorii-democrațî s’au unit intr’un simțimînt comun, ura în contra dinastiilor. Și lucrul este ușor de înțeles. Cum vor# ca alegătorii craioveni, față de exemplul din partidul conservator, să consimtă la o supunere oarbă față de o noua dinastie care se ridică, mai copleșitoare, mai absorbantă ca toate cele bizante antice și moderne. Ar fi să desperăm de viitorul acestui neam. Din fericire simptomele sînt îmbucurătoare, ziua nu este depărtată cînd liberalii ca și conservatorii vor sili pe conducătorii lor să revie la matca adevărată a liberalismului și a democrației să se înconjoare de adevăratele elemente valoroase liberale. Timpul oligarhiilor de sus, a coteriilor, a drepturilor de moștenire, a trecut. Templul liberal trebue să fie larg deschis credințelor statornice, iar nu transfugilor statelor de serviciu, către partid, nu către persoane, munce, cinstite și meritului, iar nu lingușire! și incapacitate!. Numai sub aceste condiționi, conducătorii oricărui partid au dreptul de a cere încrederea țarei. Se vede că guvernanții noștri au păcătuit mult contra acestor principiii . Care va fi rezultatul final și apropiat oricine-l poate prevede ușor. In politica, mai mult ca oriunde, logica faptelor este inexorabilă. Ale tale dintr’ale talpe vor păți liberalii ceea ce au pățit conservatorii, comițînd același greșeli - și desigur ca rezultatul va fi spre folosul și al țarei și al partidului. Informațiuni Rezultatul concursului instituit de societatea pentru protecțiunea animalelor între institutorii și învățătorii din țară în anul acesta, este al următor: , , . Subiectul: Rolul animalelor în basmele poporului român. Premiul I, s’a împărțit in trei concurenți fiecare cite 100 lei și medalia societăței. a) D. C. Rădulescu-Codin, învățător comuna Priboeni în colaborare cu d. I. Mihalache, învățător corn. Topoloveni, jud. Muscel. b) D C. Dumitrescu, învățător comunal Valea Stanciului, jud. Dolj. Premiul II, lei 50 și medalia societăței, d-lui C. Sachelarie, învățător, com. Lapoveni-Ungureni, jud. Botoșani. Mențiune onorabilă: Medalia societatei, d-lui P. Danielescu, învățător, com. Calopâr, jud. Dolj. „Monitorul Oficial“ de azi publică statutele societăței de binefacere „Fraterna română“ din Iași. D. V. Drasu este numit in funcțiunea de registrator-arhivar la politia orașului Focșani, în locul d-lui I. Vîrgolicî ,trecut, în alt post. D. G. Nicolau este numit în funcțiunea de copist cl. I la prefectura poliției orașului Iași,*.m. locul vacant. D-nii Al. Lucescu și I. Bălănescu, actuali copiști, sunt numiți primul copist cl. I și al IIea copist cl. II în direcțiunea poliției și siguranței generale din ministerul de interne. D. D. Petrovici este numit în funcțiunea de copist clasa II, în Poliția orașului Galați, județul Covurlui în locul d-lui M. Zaharia demisionat. ____ D. Anton Demiu se numește în funcțiunea de ajutor al șefului grădinii zoologice de la Filaret. D-niî Petrache Mareș, Stan Stroe și Rosoga Pavel se numesc tot pe ziua de 1. Anritie cor., servitori la parcul zoologic de la Filaret. Eri la orele 4 p. m. și-a dat teza inaugurală pentru doctoratul in medicină, d. Nicolae Protopopescu un distins student al facultății de medicină din București. Subiectul tezei a fost „Emisiunile sanguine în maladiile mintale". Juriul, avtnd ca președinte pe d. prof. dr. Obreja, a felicitat călduros pe candidat. D. dr. P. Samarian medic secundar la spitalul Colentina, a TAFFETAS GARANȚI C. I. BONNET & C ie, LION Este cea mai fină și solidă mătase, far si rival. Să se observe bine numele întreg al fubricei țesut pe marginea stofei din metru in metru. Articol nou: Taffettas pentru Ririm extragurantat,ti 110_cimetre_tajsieme_ obținut un concediu de 1 an, pentru continuarea studiilor în străinătate. In zilele de 21 și 22 Septembrie a. c. se va serba jubileul de 50 de ani de existență a liceului „Codreanu“ din Bîrlad. Aniversarea aceasta se va sărbători cu deosebită pompă, in care scop direcțiunea liceului invită pe foștii profesori și absolvenți ai acestei școli să ia parte la serbările jubileului, comunicind in același timp adresele lor pina la August a. c. D. Alex. Drăghicescu actual inspector financiar cl. II, a fost avansat la cl. I, în locul vacant. D. Romulus Grigorescu fost subinspector financiar, fiind judecat er. de consiliul de disciplină al ministerului de finanțe a fost destituit din acea funcțiune pentru luare de mită și abuz de putere, pe ziua de 16 Februarie 1908, dată la care a fost suspendat din serviciu. Erî după amiază s’a întrunit la direcția R. M. S. comisiunea numită de ministerul de finanțe, spre a examina ofertele și devizele făcute de casele de electricitate din Capitală a tinut aseară o ținut pentru instalațiunile electrice la salina din Tg.Ocna. Sindicatul lucrătorilor timplari din Capitală au ținut aseară o Întrunire în sala cercului ,,România. Muncitoare“ din calea Victoriei 91. In curînd va apare fascicola a doua din primul volum al „Chestiunei sociale" în Romînia, datorită apreciatului nostru confrate, d. St. Antim. Fascicula aceasta va cuprinde Chestiunea țărănească. Excursiunea Suveranilor pe Dunăre GIURGIU, 29 Aprilie.— In vederea vizitei regale, atît în oraș cit și în port se fac mari pregătiri. In oraș s’au ridicat mai multe arcuri de triumf: unul la bariera Bucureștilor, altul la capătul străzei Alex. Lahovari, altul la linia ferată din fața cazărmei regimentului 5 Vlașca și altul la capătul podului de pe canalul Sfintul Gheorghe. Pe ambele trotuare ale străzilor, pe unde va trece familia regală, s'au fixat la distanțe apropiate stâlpi în vîrful cărora sînt arborate drapele. Toate străzile sînt frumos pavoazate, de asemenea, șoseaua Ramadan. S’au ridicat două arcuri de triumf și In port. S’au pavoazat foarte frumos pavilionul de recepție și pontonul de pe care se va îmbarca familia regală. Iahtul „ștefan iel ni pe‘‘ et. port și se ’lucrează cu ifguifă' abtF, vitat» la pavoazarea lui. Astă seară a sosit din București cu trenul de 8 d. Ștefănescu, directorul navigației fluviale române, însoțit de d. inginer Popescu, șeful serviciului de dragaj, împreună cu d. Raicovici, agent de navigație, au plecat in portul Ramadan în vederea pregătirilor necesare. In oraș s’au lipit niște afișe ale primăriei, prin care se invită orășenii să iasă !n întimpinarea familiei regale. S’au trimis invitații tuturor persoanelor oficiale, pentru a lua parte la recepția ce se va face In portul Ramadan. — Idem. 28 Aprilie 1908 din București * Am scris asemenea și „ț C oservatorului", acesta nici n’a răspuns. Nu mă miră atît acest răspuns al „Epocei" cît mă miră lipsa de instrucțiuni speciale pentru modul de publicare a unui asemenea act din partea celor care i l’au încredințat. „Epoca" Sunî pretinde mie, care sunt știut că nu fac politică,, nici voese a face, să mă amestec în polemicele cari au dat naștere incidentului asupra căruia am fost chemat a mă pronunța ca arbitru. Aceasta n’o vom face, deoarece nu împins de nimeni, ci din propria mea voință, vom reintra în arena politică dacă,și cînd, vom socoti cu cale. Acum e în chestie modul cum urmează a fi publicate actele rezultate dintr’o afacere de onoare și încheiate de acei martori sau arbitri, cari au avut o misiune pentru aceasta, nimic mai mult. Defer acest punct comentariilor, ce veți crede potrivite împreună și cu sentința la care am luat parte. Solicitînd, în acest scop, ospitalitatea coloanelor ziarului ce dirigeați, vă rog domnul meu, a primi încredințarea osebitei mele considerațiuni. Incidentul M. Cantacuzino- Juvara era relevat la vreme că atît d. Nicu Filipescu prin „Epoca", cît și d. M. Cantacuzino prin „Conservatorul" au omis de a publica, printre documentele privitoare la duelul M. Cantacuzino-Juvara, opinia formulată de d. Costaforu arbitrul d-lui Juvara. D. Costaforu ne adresează cu privire la aceasta următoarea scrisoare cu rugămintea ca s'o publicăm: Domnule director. ..Epoca“ lui „Conservatorul“ am publicat relațiunea incidentului ivit între d-nii M. Cantacuzino și D I. Juvara excluzînd din sentința tribunalului arbitrar, din care am făcut parte, opiniunea formulată de mine. Faptul mă jignește, căci dacă se știe că am rămas în minoritate în judecata unei afaceri de onoare, vreau să se știe și pentru ce motive. Am reclamat Direcțiunea acelor ziare în zadar, vă alătur corespondența urmată. * Iată scrisoarea adresată directorului „Epoceî": București 26 Aprilie 1908 Domnului director al ziarului „Epoca": Domnule director. In „Epoca" de azi citesc relațiunea incidentului dintre d. M. Cantacuzino și d. I. Juvara, afacere în care am figurat ca arbitru. Cu cea mai mare surprindere constat că, contrar tuturor regulelor in materie de publicare de sentințe,— și arbitrii în afacerile de onoare dau sentințe ca orice tribunal constituit,—d-voastră ați publicat sentința incomplectă. Am citit într’adevăr părerile celor două arbitri cari au format majoritate, n’am văzut însă reprodusă opinia mea care a rămas în minoritate. V’ați crezut oare în drept a o trece cu vederea? Că sentința, aceasta v’a fost remisă în Întregul el, nu mă pot îndoi nici un moment; contrariul ar fi o lipsă de la îndatoririle celei mai elementare realități și corectitudini. Nu cred deci decît într’o simplă, dar regretabilă omisiune pe care îmi place a crede că vă veți grăbi a o repara în viitorul număr al ziarului d-voastră publicând și presenta mea scrisoare. Primiți, vă rog, domnule director, încredințarea preaosebitei mele considerațiuni. C. G. Coste-Foru . Iată și răspunsul său: „EPOCA" Stimate diie Costaforu, Cînd se găsesc unii directori de ziare cari nu iau răspunderea celor ce publică în ziarul lor, mi se pare ciudat ca, tocmai dv. care ați aprobat o atare purtare, să mă faceți răspunzător de ceea ce nu am publicat în „Epoca". Sunt, cred, stăpîn să public sau să nu public în ziarul meu articolele ce mi se trimit. Totuși, în dorința mea de a vă fi agreabil, vă vom satisface cererea dacă și „Ordinea“ va publica toate documentele ce privesc incidentul Cantacuzino-Juvara, inclusiv scrisoarea adresată de către d. Mihail Cantacuzino martorilor săi. Primiți, vă rog, domnule Costaforu, încredințarea osebitei mele considerațiuni. T. Pisani C. G. Costaforu „Raeverul In fără JPloești, SO Aprilie Banchet.D. Nicolae Teodorescu, șeful depoului de mașini din gara locală, a fost mutat la depoul din Capitală. Cum d. Teodorescu, a ocupat această funcțiune timp de 16 ani, in gara Ploești, mecanicii și ceilalți subalterni ai săi, drept recunoștință, au dat un banchet. Banchetul a avut loc în sala „Eliseu“ de pe bulevard, la care au participat d-niî. K Teodorescu, V. Zamfirescu, I. Tănăsescu, N. Tomestcu, G. Vasilescu, Ștefăn Bătescu, Haralambie Vasiliu, S. Nicolescu, P. Constantinescu, I. Constantinescu, S. Mihăilescu, A. Cațichi, M. Mosdocni, N. Minescu, Țincu, M. Dragomirescu, T. Constantinescu, I. Batescu, A. Apostolescu, Cosma, etc. In timpul mesei s’au ridicat numeroase toasturi pentru sărbătoritul d. N. Teodorescu. Inspecţie—D. C. Starcovici, inspector general al serviciului veterinar, a fost erî in localitate, inspectind serviciile veterinare ale orașului și județului. Totul s’a găsit în perfectă regulă. Incendiu.—Erî s’a declarat un incendiu în pivnița de mărfuri a casei G. kaim de pe strada Lipscani, consumînd o cantitate neînsemnată de bumbac. Focul a fost stins prin ajutorul pompierilor. Provocatorul incendiului a fost băiatul Ștefan Ionescu, care a umblat prin puriță, cu țigarea aprinsă. Măsură lăudabilă.D. Radu N. Stanian, primarul orașului a luat lăudabila dispozițiune, ca anul acesta, cu ocazia serbărei de 10 Mai, să nu mai împovăreze comuna, prin construirea nefolositoarelor pavilioane. Spectatorii vor privi defilarea sub cerul liber, scutindu-se astfel câteva mii de lei. Isprăvile unui primar Jandarmii au reușit să descopere niște furturi, săvirșite de mai mulți țigani, din com. Adiucata, arestind în același timp și pe autori. Primarul comunei Adiucata, Mihalache Stanciu, împreună cu consilierii Constantin T. Roșu și Ion D. Popescu, profiind de această ocazie, au mituit pe țigani, cari le-au dat de băutură pină ce s’au săturat. In urmă, numiții reprezentanți ,ai comunei, au înlesnit fuga celor arestați. Pentru această gravă abatere de la datorie, inspectorul comunal respectiv a cerut revocarea primarului Mihalache Stanciu. j Slavăr areva lucrătorilor cavafi ^in gazau 130 lucratori fără lucru Buzău, 29 Aprilie.Se știe că acum citva timp lucrătorii cavafi la cari s'au asociat și un însemnat număr de lucrători din atelierele de cismărie subțire din localitate, suspendând lucrul și declarînd grevă generală, au reușit după 10 zile de grevă să forțeze pe patroni la ridicarea prețului de lucru, adică cu cite 30 bani la perechea de încălțăminte. Acum cîteva zile însă, patronii cavafi crezînd că este momentul de a se despăgubi de ridicarea prețului acordat cu ocaziunea acelei greve, au anunțat pe lucrători că, pentru fiecare pereche de încălțăminte se va scădea cile 50 bani. Lucrătorii cavafi boicotînd pe patroni, au convocat o întrunire intimă, și au declarat greva. Un număr de 130 lucrători din atelierele principale de căvăfie, au suspendat imediat lucrul. Eri, cavafii greviști au ținut din nou o întrunire în berăriile din bâlciul „Drăgaica" hotărînd nu numai a nu ceda la o scădere a prețului de lucru, după cum cer patronii,—dar să mențină greva pină ce patronii vor urca prețul cu încă 50 bani la perechia de încălțăminte—, aceasta din cauza scumperechiriilor, a alimentelor etc. * Dntre cei 130 lucrători greviști, cei mai lipsiți de mijloace, au fost plasați în număr de aproape 40 la lucrările liniei ferate Buzău-Nehoiași. De asemeni, pentru ajutorarea greviștilor, lucrătorii de toate breslele fac liste de subscripție. Pentru mîine seara greviștii au hotărit ținerea unei nouî întruniri. Coresp. ȘTIRI SANITARE Erí s'au prezentat direcției generale a serviciului sanitar d-nii V Mihalache și V. Teodorescu Țincu subchirurgi cari au cerut ținerea unui congres a corpului sanitar inferior din întreaga țară în județul Brăila. D. dr. Sion, subdirectorul serviciului sanitar a permis ținerea acestui congres. Prin decisia ministerială No. 10532 d. V. Teodorescu-Țincu a fost numit subchirurg intendent al spitalului Ruset din jud. Brăil- MULȚUMIRE Domnului L. Voinea, Directorul biroului de informațiuni al ziarului „Adeverul" București Am primit cerui fcatul ce va însărcinasem a-mă procura și Prin aceasta vă rog să primiți viile mele mulțumiri pentru munca și interesul ce ați depus spre a mă satisface . Cu toată sluma Stelian Anastasia Controlor financiar, Drăgășani, 28 Ianuarie 1908 TELEGRAME Distrugerea tipografiei unui ziar ungar Fiume, 30 Aprilie.Un furt a fost săvîrșit prin spargere noaptea trecută în tipografia ziarului maghiar „Tengerpart". Presa a fost distrusă și literile aruncate în stradă. S-a constatat că mecanicul Alberto Alazetto e autorul furtului; proprietarul tipografiei l-a dat afară de cîteva zile din cauză că numitul lucrător era membru al unei societăți iredentiste.55- Fiume, 30 Aprilie.—Lucrătorul Alazetto a fost arestat. Ziarul maghiar „Tengherpart" n’a putut apare și nici nu va putea pentru citeva zile, fiindcă toate tipografiile italiene refuză să tipărească acest ziar. Uniunea ruso suedeză Stokholm, 30 Aprilie.—In ce privesc știrile date de cîteva ziare străine despre o uniune ruso-suedeză ca urmare vizitei Regelui Suediei la Petersburg, ministrul de externe suedez, din Trolle a declarat unui redactor al ziarului „Dagblad" din Stokholm că astfel de chestiune nici nu a fost pomenită în timpul vizitei suveranului în Rusia. Nou ambasador Roma. 30 Aprilie.—Contele Joan Gallina a fost numit ambasadorul Italiei la Paris. Grevă agricolă Bari (Italia), 29 Aprilie.—La Corato a izbucnit greva generală a lucrătorilor agricoli. Numărul greviștior este de 20.000. A4>*. v KRțJL * Memoriul dobrogenilor Am anunțat că s’a înnhlnat regelui un memoriu al Dobrogenilor. Acest memoriu a ajuns in nimele prefectului Vărnav, care a început să ponegrească pe semnatarii lui. Probabil că prefectul de Constanța a reușit să-și procure memoriul prin ministerul de interne. Vom reproduce în întregime textili memoriului spre a se vedea în ce hal se află Dobrogea sub satrapia lui Vărnav. Opera lui Vărnav lată plîngerile dobrogenilor . Sire, Subsemnații, cetățeni de toate stările sociale, din județul Constanța, îndrăznim să depunem la picioarele tronului următoarea plingere: * De la venirea d-lui Scarlat Vîrnav în capul jud. .ului Constanța elementul romînesc și cu deosebire cel coborît aci din Ardeal a fost mereu prigonit de d-sa. Prin nenumărate rapoarte adresate ministerului domeniilor și guvernului în privința parcelarei pămlnturilor din Dobrogea, fără a studia, și pătrunde chestia și neînțelegînd însemnătatea politică a naționali Izării proprietății rurale din această parte a țării, a aruncat cele mai îndrăznețe neadevăruri la adresa românilor, acuzîndu-i că ar fi cumparat terenuri pe nume de persoane fictive, dar netemeinicia acestei afirmațiuni s’a văzut imediat. Guvernul inființînd o secție domenială la Constanța, a început a deposeda în. masă pe locuitori după indicațiile date, de subprefecții și agenții domeniali. Cei lovțî în drepturile lor au chemat pe stat în judecată și înalta Curte de casație dîndu-le dreptate, au fost puși în stăpînirea pămînturilor pe care le cumpăraseră de cite 10 și 20 de ani, iar nenorociții de veterani cari fuseseră împroprietăriți pe locurile deposedate in mod arbitrar, au rămas pe drumuri, făcînd la rîndul lor procese în daune ministerului de domenii. Aceasta este opera d-lui prefect Vîrnav, care fără nici o pregătire în cunoașterea legilor și mai puțin încă în ale economiei rurale, a considerat chestia proprietatei rurale din Dobrogea ca o chestie de administrație curentă, care poate fi regulată în chip sumar, prin măsuri administrative. Prigonirea elementului romînesc Sire. Numai amestecul pătimaș al acestui înalt demnitar a tulburat din fundament proprietatea imobiliară din Dobrogea, această basă a ordin’nei ‘și, siguranței în stat și ține în vecinică agitație și nesiguranță spiritul populației. Măsura necumpănită a deposedărilor a oprit pe loc pentru multă vreme starea de înflorire materială a locuitorului dobrogean și a încolțit în sufletul lui nesiguranța că nici după 25 de ani nu este adevăratul Stăpin al pămîntului pe care l-a răscumpărat și muncit cu sudori de sînge. Cea mai mare parte din funcțiunile comunale și județene au fost încredințate celor de alt neam pripășiți aci din largul Orient; gospodăria comunelor și siguranța publică sunt date pe mina străinilor; Masteros, fost secretar al consiliului general, destituit și acum reintegrat din nou în această demnitate; ,Macris, fost notar al comunei Murfatlar dat judecatei pentru falsuri și numit acuma primar în cea mai mare comună romînească din Dobrogea, la Dăenî, Strastopol, Melodis, Dracopulos, Somachis, Saris, Arghiropulos, Tibacos, Stetcoff, Varabiof, etc. etc. toți șefi și agenți de poliție, primari și notari, în cele mai frumoase sate populate numai cu elementul curat romînesc. Alegerile județene și comunale sunt o bătie de joc. Aci unde nu sunt lupte politice de partide, s’ar fi putut face dobrogenilor o adevărată școală de moravuri cetățenești spre a deștepta în ei simțimîntul gospodăriei publice dar d. prefect Virnav a importat și la noi cele mai unite moravuri electorale, siluind conștiința locuitorior, absolut fără nici un rost și astfel fără să avem drepturi politice a provocă lupte electorale, nu între adversari de partide — pe cari nu le avem — ci între cetățeni și funcționari administrativi. Cum se fac alegerile in Dobrogea Sire. Sub nici un pretext din cei 25 citi au administrat acest județ de la anexarea Dobrogei și pînă acum, n’am fost așa de maltratați și n’am pătimit așa de mult la alegeri ca sub d. Vîrnav, umilindu-ne și înjosindu-ne în fața străinilor, pe care caută în toate chipurile ami pune în evidență. Cu ocazia alegerilor de consilieri județeni din toamna anului trecut subprefectul de la Megidia din ordinul d-lui prefect a ținut alegătorii sub paza primarilor și notarilor pînă la ora votării, iar la Hîrșova subprefectul plășii i-a închis sub cheie în localul subprefecturei și numai la reclamatiunea cîtorva cetățeni i-a lăsat să vie la vot. In urmă însă acest subprefect nu s’a sfiit să vină chiar in gala de votare și acolo să amenințe și, sa terorizeze pe alegătorii bănuiți că n’ar voi să voteze pe candidații administrației. Peste 400 procese de contravenții s’au înscenat în urmă celor mai fruntași locuitori din oraș și din plasă și de atunci sărmanii bat drumul judecății, cheltuind timp și bani. Alegătorii pentru consiliile generale, conform legii organice a Dobrogei, fiind delegate de consiliile comunale, primarii și notarii s’au delegăt pe ei înșiși, ceea ce este cu totul împotriva constituției art. 51 și a legii electorale art. 5, care opresc, categoric ca acești funcționari să fie aleși delegați. Și toate aceste călcări de legi s'au făcut pentru a trimite în consiliul general 4 advocați, absolut necunoscători, de afacerile județene din 12 consilieri și doi bulgari, dintre care pe unul, recunoscut ca antagonist al românilor, lat numit ca președinte. Xenofilia d-lui prefect Vîrnav ne sîngeră inima, iar lipsa de respect ce o are pentru legile țării dă cea mai rea pildă dobrogenilor. Biserica și școala Locuitorii rurali fără osebire de neam, dornici și iubitori de școală și biserică, au contribuit cu cite 40000 •— 60000 lei de fiecare sat în folosul acestor așezăminte, dar notarii și primarii importat de d. prefect Aîrnav, amestecindu-se în fondurile adunate de locuitori și cu cunoscuta lor îndemînare de -a administra banii altora, au ridicat în loc de biserici, pagode muscălești și în loc de școale niște clădiri sărăcăcioase, defectuos construite și foarte scump plătite. Cu atîta simțire caldă și cu atîtea jertfe din partea locuitorilor, ce nu s’ar fi putut face în Dobrogea, dacă înaltul demnitar chemat a ne clrmui, ar fi avut el inima caldă și simțire romînească și ar fi înțeles marea misiune ce o are, statul român de îndeplinit în noua provincie! ‘ Dar în toate actele d-lui prefect Vîrnav nu se oglindește decît personalitatea sa și o exagerată îngrijire d sine. Inspecțiile d-lui Vîrnav Inspecțiile ce fale comunelor sunt foarte împovărătoare, pentru locuitori și le plătesc scump din cale afară. " Tot din cauza exagerarea personalității sale, cînd are de gînd să viziteze vreo comună, ordonă din vreme să i se facă primiri de o strălucire neobicinuită unui șef de județ; locuitorii îi es înainte călări cu steaguri, trece cu tot alaiul prin mijlocul satului împodobit de asemenea cu drapele și arcuri de triumf și în sunetul clopotelor merge la biserică, unde preotul îl așteaptă In fata altarului imbricat in odăjdii, cu cădelnița in mină șiru prezintă Sf. cruce și Evanghelia și așa în fecare comună cu alai și cheltueli peste puterea oamenilor. Acest lucru a revoltat pe Sf.,alt Prea S. S. Pimen, episcopul Dunării de Jos, care printr'un ordin către protoereul județului Constanța, a <rprit categoric de a se mai face pe viitor asemenea primire religioasă d-lui prefect Vîrnav, considerind aceasta ca o ușurpare a onorurilor cuvenite numai capului statului. Această uitare de sine și de ceea ce i se cuvine d-luî prefect Virnav, ne-a umplut de amărăciune, și îngrijorare. Staful din administrația I Dintre toți prefecții cari au administrat județul nostru, d. Virnav este care a cirmuit mai mult. De aceia și partea d-sale de răspundere este mai mare. . . Cu sistema d-sale de a provoca necontenit conflicte și nemulțumiri și-a risipit activitatea, numai spre a înăbuși strigătul de durere al celor loviți de d-sa, iar gospodăria județului a dat'o pe inima celor strînși in jurul sau. Judetul nostru n’are șosele, deși, s’au chnnuit milioane de zile de prestații și ciste de mii de lei cu plata celui mai numeros corp tehnic din țară. Dacă s’ar repartiza la cele vreo 250 kilometri de șosea, care s’au făcut în acest județ timp de 30 de ani, banii cheltuiți pînă acum cu facerea lor, ne-ar da fabuloasa sumă de peste 40.000 lei de kilometru de șosea, și aceasta intr’un județ unde nu s a făcut nici o lucrare de artă, nefiind impusă de topografia terenul șl unde piatra este la suprafața ei pretutindeni la îndemînă. * Politia in comunele urbane a ajuns numai un birou de înregistrare a crimelor și delictelor;, ea, nu descopere delicvenții, nici nu previne făptuirea relelor; în,schimb însă tulbură liniștea cetățenilor, vexează și brutalizează lumea la orice ocazie , iar in alegeri este foarte iscusită. Și nu mai puțin îndemînate că se arată în răzbunări contra cetățenilor nesupuși arbitrarului și violentei administrației, nu aceasta e o dibăcie excepțională și operează fără nicîo răspundere. Regulamentele și ordonanțele comunale privitoare la edilitatea publică poliția se aplică numai contra cui vrea, nu însă contra cui trebue, iar scumpirea traiului zilnic pe piețele noastre se explică în mare parte prin vexațiunile de tot felul la care sînt supuși comercianții de către agenții polițienești. S’ar putea cita ca exemplu care ilustrează starea morală a acestei poliții, deselecturi, în care s’a impus circurilor și altor 64 FOIȚA ZIARULUI „ADEVERUL“ MIZERIILE JPOLETULUI ROMANUL UNUI OFIȚER SARAC — PARTEA ÎNTÂIA Dragostea unei lucrătoare Ajunși la locuința d-lui Timonier, unde un soldat e postat de Mantinela, căpitanul spune Jeanlei: — Du-te de-i vezi! — O, căpitane, însoțește-mă, se roagă Jeanna, singură nu îndrăzniese. — Ții mult? — Te rog! — Bine, să mergem împreună. Intră amîndoi în camera lui Andrei, ținîndu-se de mină. Perdelele de la pat sînt trase Camera e slab luminată de o singură lampă cu un mare abajur. In aer plutește un miros greu de riuid fenic și medicamente. Infirmierii militari, aleși dintre cei mai buni, cei mai siguri sînt in cameră. Pe masă, grămezi de scrisori ie la prieteni. Jeanna nu observă însă nimic. Privirea ei se îndreaptă spre rănit, spre acel care sufere, spre acel pe care îl iubește. Se apropie. Ce schimbat e! E lingă pat acuma, mina oi atinge pe a lui; fata nu scoate o vorbă. Dar deodată îngînă: —Andrei! — Jeanna! dria ești! murmură tînărul ofițer. — Da, da, d-le Andrei, căpitanul Lancelin a binevoit.. . Dar nu spune mai mult. Simte că se înăbușește. Lacrimi mari îi curg pe obraji. — Jeanna, dragă Jeanna, face rănitul, și cu un zîmbet de încredere adaogă: — Nu pling^ „O să trăesc, da, o să trăesc acuma, sînt sigur. „O, da! căci ‘"’oue... ca să fim fericiți! — O, d-le Andrei, ce-mi spui! — Jeanna, te iubesc! spune Andrei simplu. — Și eu... te iubesc! borborosește Jeanna. CAP. XLII Isprava lui Paroche Paroche, rămas singur, deretică prin camera căpitanului, apoi trecu în odaia cu instrumente de pescărie și apucă să facă orinduială. El cînta încet, printre dinți. Deodată soneria de la intrare răsună cu putere, trasă de o mină viguroasă. — Uite cine o fi? făcu ordonanța. „Hai să mă duc să văd, își lăsă munca și se duse să deschidă. Paroche făcu o strîmbătură puțin plăcută, zărind persoana care se prezenta. O recunoscu îndată: era d ma Sempereur. — D. căpitan Lancelin! întrebea ca cu un ton politicos, mieros, care nu prea era în obiceiurile ei. — Nuri aici, răspunse Paroche cu un accent strașnic, care vădea minte. — E extraordinar! făcu d-na Telăleasa, fără să-și schimbe însă înfățișarea curtenitoare. „Locuesc pe aici, și-am văzut pe căpitanul intrînd în casă. — Se poate, madame, dar sînt sigur și eu că a eșit. — A zise d-na Sempereur... și nu știi cînd se întoarce d. căpitan Lancelin ? — Nu mi-a spus. — Cam pe la ce oră l’ași putea întîlni? — Nici asta nu mi-a spus, — E foarte neplăcut — Cred și eu! Și Paroche, care se uita la neguțătoreasa de antichități cu ochiul lui plin de o batjocoritoare luare aminte, adaogă cu o politeță prefăcută: — Totuși, dacă pot să te servesc, d-nă. ni sunt la dispoziție, d-nă„ și n’am decît să-mi spui, d-nă... — Nu, nu, prietene, făcu femeea cămătarului, care nu-și Inchipina că Paroche își poate bate joc de ea „Nu, iți mulțumesc. Ceea ce am să spun căpitanului e cu totul personal. D-na Sempereur, care părea foarte grăbită să vadă pe ofițer, addogă— N’aș putea să-mi spui cind se întoarce? O idee bună trecu prin capul lui Paroche. — Dacă mi-a spus căpitanul, se gîndi el, să dau afară pe țivila asta, apoi se vede că n’o are la inimă. „Prin urmare, ia hai, să petrec puțin pe socoteala ei. Și cu un respect de șambelan de la curtea Spaniei reluă: — Dacă ași îndrăzni, dacă nu m’așî teme că sînt indiscret, ași spune d-nei... — Ce, prietene? — Nu îndrăznesc — De ce? — Mi-e frică să nu supăr pe d-na. — Eu sînt foarte bună, făcu celăleasa cu un zîmbet. — Dacă-î așa o să spun d-neîmpărătese...— De ce împărăteasă? — Da, ași spune d mei Impăratese... — Nu sînt împărăteasă. — Ori și cum, doamna seamănă. Cucoana celăleasă, foarte măgulită de titlul pe care ii dădea Paturile, fără să bănuiască ironia lui, zîmbea călărașului cu putea mai plăcut. Dar Patoche urmă. — O să spun d-nei baronese: intră, d-nă marchiză, căpitanul nu poate să mai întîrzieze mult și dacă d-na ducesă vrea să-l aștepte, e în salon un foarte bun fotoliu pentru d-na prințesă. De astă dată nevasta cămătarului nu se mai auta tine si izbucni intr’un hohot de rîs. — Dar știi că ești mucalit, băieței exclamă ea, îmi placi. — „Haide, o să te ascult și o să aștept. O să-mi ții tovărășie. — Foarte bucuros, d-nă împărăteasă, binevoește a intra. — Ești foarte gentil. — Apă, vezi, suntem deprinși cu lumea mare. Am rude în noblețe. „Unul din unchii mei a fost multă vreme fecior la o mare familie boerească veche și am și acuma o verișoară care e cameristă la o familie nobilă din Spania. Pe cînd vorbea, Paroche introduse pe d-na Lampereur în camera căpitanului. Arătîndu-i singurul fotoliu care era în cameră și zise: — Binevoește a ședea alteță. Mătușa Tefăleasa, încîntată de primirea care la început nu părea de loc inimoasă, scoase din buzunar un portofel. Prietene, să-mi dai voe să-ți răsplătesc... — Refuz! făcu cu noblețe Paroche punînd mîna pe inimă. „Păstrează-ți d-nă banii. Și după ce salută ceremonios pe vizitatoare, intră în camera cu uneltele de pesepit, în care se închise cu mare mister. A! dacă d-na Sempereur ar fi putut să vadă zîmbetul mefistofelic, care rătăcea pe buzele ordonanței, ea ar fi fugit plină de groază din camera căpitanului. Dar ea era liniștită și se gândea. — Am puțin noroc. Dacă aș izbuti să-l fac pe Lancelin ăsta să nu sufle o vorbă despre întîm-In sertar, ea văzu niște scrisori îngălbenite de vreme și trei fotografii șterse și șuvițe de păr, păr de copil, legate cu o panglică in vremuri roză. — Cei asta? făcu ea. Nu! n'o fi avînd căpitanul Lancelin vreun roman. ..O să vedem îndată. Cine știe, hîtiile astea pot să aibe preț și să-mi dea mijlocul de a stringe de gît rabla asta bătrînă. Și mârșava femee era sâjba de mină ca să ia moaștele din iertare, cînd auzi că umbla cineva în anticameră. Cîntecul lui Paroche încetase. Neguțătorese de antichități I .ra frică și se retrase repede. Era și vremea. Parigot se ivea. El ținea în ml»nă o oală cu vopsele. 1 — iartă-mă, d-n$ împărăteasă, făcu el, dar d. căpitan mi-a dat de lucru, să văpsesc o fereastră. Ca să ajungă la fereastră, ordonanța trebuia să treacă. Intre masă și neguțătoreasa de antichități. Se știe însă că nevasta cămătarului numai slabă nu era. Locul liber nu era mare, așa că lovind pe cumătră, Paroche scăpă cîțiva stropi zdraveni, de vopsea pe mantaua pe care ea o purta pe umeri mijlocitoare. Aceasta scoase un strigăt de disperare: — Mantaua mea!... abia o port pentru a treia oară și acuma • pierdută! — Ce tîmpit sînt! se jeluia Pa* toche. Ce brută! ..D-nă, fie-ți milă de minei nu’mi purta necaz! „Ce altfel dă o îneca. In zece minute ți-o aduc curată, nouă să strălucească. — Ești sigur? Întrerupse d-na Lempereur, pe care accidentul ăsta o cam făcea să-și piardă încrede í• rea în Parodie»___v |Va urm» *