Adevěrul, iunie 1908 (Anul 21, nr. 6735-6764)
1908-06-10 / nr. 6744
Marți 10 Iunie 1908 Ultimele 28 zile cît mai acordăm Gratis, tuturor acelora cari se vor abona de azi la DIMINEAȚA, participarea la Loteria Regatului Român, a cărei tragere este la 7 Iulie 1908 1500 cîștigurî în suma de Lei 136,950 șiștigul cel mare nu căzun cel mai norocos ssreds: Lei 60.000 — afară de multe alte cîștiguri Abonații pe un an primesc Gratis 14 Los cl. I. Abonații pe 6 luni primesc Gratis 118 Los cl. Aceste losuri sunt cumpărate deja: Colectară principală JFelix Cr 1*11 ii ét Comp. iisurant central de vinzare al Loteriei Regatului Român — București, Str. Academiei Noi — Fiecare Abonat poate continua sau nu jocul la celelalte clase, după dorință Toți abonații vechi și noi mai participă la premii în valoare de peste Lei 25000 §• m SE mpun äin: DOUA CORPURI CU CASE strada Teilor, 208 LIBERE DE ORICE SARCINĂ Toate camerile complect mobilate și montate de Marele Bazar cu Mobile Marco Dasielkremer,, La Centrala“ Strada Caro, No. 62 DOM POLI de ASIGURARE pe VIAȚA (ZESTRE) în valoare de LEI ‘1040 a Sec. de Asigurare „A.€ áRI”."© IiA,la DOUA TRUSOURI în valoare de NEÎ NOO lucrate în Atelierele Speciale de Trusouri pentru Mirese ale Casei JT KORAUS „ SCeNCSIS APHRODITA“ — Calea Victoriei No. 34 — O MASINA de SCRIS „ST0EWER“ cu scrisul vizibil, ultima pefecțiune, premiate la concursurile din Berlin, Aachen, etc., în valoare de LEI 700 de la magazinul „KOSÜ08“ casă specială pentru mașini de scris. Furnituri pentru toate sisteme de Mașini de scris Multiplicat, etc., Birou de copiat acte, București, Str. Smîrdan, 49 O MAȘINA DE CUSUT SISTEMUL CEL MAI PERFECȚIONAT Cu aparat de brodat, ultima invențiune, fabricațiune garantată, din __ ■ 5 ko MSmrîtE'MHaîBa București, Bulev. Elisabeta, 5 Magazinul 8 IM. (Ungă Bäile Eforiei) DOUA CEASORNICE DE AUR §’•. de la Marele Magazinu de Bijuterie și Horologerie LEON WEÎSELUTH București, Calea Victoriei, No. 40 UN PAT DE COPIL — bogat ornamentat cu bronz, cu rețete pe margini — UN ELEGANT POST-UMBRELE DE BRONZ «le la — INBUSTRIA MfcTALICA MAtftCG — —SOCIETATE INCOMANDITĂ— Bulevardul Elisabeta 8 (vis-a-vis de Eforie) unde se pot vedea expuse O BICICLETA 100 ABONAMENTE la Ziarul „ABEVERUL“ nostul Abonamentului . Pe un an Lei 20, dînd dreptul la 15 Cupoane de participare la premii. Pe 6 luni Lei 11, dînd dreptul la 7 Cupoane. Pe 3 luni Lei 2, dînd dreptul la 2 Cupoane. Administrația Silvică Princiară de Echönburg-Waldenburg ^© MTAWEMS-ISACAN RlYHWr fii ® FUIP pentru Uleiuri, Grăsimi, etc. 018 0 WillKm Ufer StW Construcție solidă. Capacitate mare BOACîE și FITMDURI precum și Scânduri pentru Lăzbopuri din lemn de mesteacăn Pentru orice lămuriri a se adresa reprezentanților noștri Nil iiisoias Fehár & Sa. »iÄs.» Băile BĂLȚĂTEȘTI (Neamț) ^ercesial începe la 1 Iunie a. m. Băi sărate concentrate ; Idioterapie . Inhalații moderne cu oxigen comprimat; Pulverizații minerale ; Masaj și gimnastică medicală. T — Parcuri de brazi; Oțeluri confortabile și case țărănești; Băl moderne de porțelan. —• Speciale pentru : Boale de femei, copiii scrofuloși și anemic), artritice și reumatisanțî, constipațî și nervoși. — Excursiuni plăcute și ușor de făcut în împrejurimi; Orchestră ji bună; Baluri de două ori pe săptămînă; Poștă și Farmacie; Medic cu un Intern în permanență; Masseur și Masseurâ speciali; Bucătărie aleasă; Direcțiune nouă — Pentru detalii a se adresa: Mircea Arapu, Bâlțătești, jud. Zoud. Neamțu, sau Dr. Botescu, Calea Griviței No. 119, București. — Cură cu renumita sare purgativă de Bâlțătești sau băi la domicilii cu sarea de Băi de Bâlțătești; De vînzare la toate Farmaciile și Drogueriile; Depozit central la Administrația Băilor Bâlțătești. Fabrica de Cărămizi ,1 Produse de Ciment lililiiii, Ini, Steriliino, MĂRÂȘEȘTI Prima Fabrică Complectă de Materiale de: Ciment pentru Construcție, 1 Cărămizi, Țigle, Dale, Taburi, Blocuri găurite Americano, Pietre de hotar, stâffi Piatră Artificială Ortes Liktor, imitînd perlestorice Piatră Baturată Rezisiente~"’l Economice Cereți __ ISLa 1 Sirnie se deschide Marele Hotel Nicolau, Sinaia Propietar,, H. KilbSter Íxalt îmbunătățit, atît Hotelul cît și Restaurantul 50 Barners:ier la 2 iei pe zi, pensiunea iar lei în sus. Camere cu Inna: De la 19 lei în sus, pensiune lunarie la 290 lei MARE RESTAURANT^* Bucătărie : Română, Franceză și germană. — Serviciul curat și prompt. Antepriza: Al. Antonii Antreprenorul teatrului Bulevard, București LESNIE DE FOC USCATE de prima calitate ----deposit (fost IPSEPICU) FELOSIEN & MIHAILIDE — Vechiul vinde CER FA« ȘLEAU Strada 11 Iunie 36 Telefon 9 | 33 prima 28 Lei 1 suia de Kilograme „ 26 „ ] cîntar garantat duse tei p. 23 „ l acasă Curierul spectacolelor Grădina Rașca. Trupa de artiști ai teatrului national joacă: „La răcoare", comedie în 3 acte. PARCUL OTETELIȘANU.— Trupa lirică romînă sub conducerea d-lui C. Grigoriu, joacă: „Toto și Tata“, operetă: GRADINA TERASĂ a Berăriei și Restaurantului „La Carpați". In toate serile dela 7—12 si jum. seara și Duminicele dela 5—7 d. a. concert de profesorul Ercole Pifferi de la conservatorul din Milano. Restaurante la carte si preț fix 1.60, 4 feluri. Specialitatea casei bere à la Pilsen din fabrica Czell. Grădina Ambasadori. Trupa de operetă va juca: „D’așî fi rege“, operetă. Grădina Teatrului Pathé Fréres, bulet. Elisabeta vis-a-vis de Café Bulevard). Reprezentațiuni cinematografice în fiecare seară. Serbarea școlară din parcul Carol I Era după amiază la orele 4 a avut loc în parcul Carol I o mare serbare de gimnastică dată de către toate școalele secundare din Capitală. La această serbare au luat parte toate școlile primare din Capitală, d. Spiru Haret ministrul de instrucție, d. A. Teodoru, secretarul general al aceluiaș minister cum și un mare număr de profesori, profesoare, institutori și institutoare din Capitală. Elevii școalelor secundare s'au întrunit la orele 4 în grădina Cișmegiu și de acolo, formîndu-se un cortegiu în frunte cu muzica reg. 6 Mihai Viteazul au pornit cu drapelele pe Bulevard, calea Victoriei, str. Carol, str. Rahovei, str. II Iunie, pînă la parcul Carol I. La orele 5 școlile au defilat prin fața d-lui Spiru C. Haret după care elevii tuturor școalelor sub conducerea d-lui C. Pavelescu au executat marș și exerciții libere în amsamblu. Au urmat apoi diferite exerciții cu stegulețe, de scrimă, cu măciuci, greutății cu bastoane, exerciții la paralele și dansuri nationale executate de elevii liceelor Matei Basarab, Mihai Viteazul, Sf. Sava, Lazăr, gimnazilor Cantemir și Șincai, elevii seminarului central și ,ai școaleî pentru învățătura poporului român sub conducerea d-lor N. Velescu, N. D. Țăranu, N. Bădescu, C. Pavelescu și D. Ionescu. Toțî elevii s’au introdus admirabil. Publicul a admirat în deosebi dansul national „Marioara” executat admirabil de elevele azilului „Elena Doamna" sub conducerea d-lui N. Velescu și exercițiile estetice executate de elevele școalei secundare gr. 11 sub conducerea d-rei Clara May. Serbarea s’a terminat la orele 7 și jumătate seara.—Tis. Din Macedonia Satonic, 4 Iunie, Serbarea distribuirea premiilor la școala comercială a fromîniei.—Dispariția elevului din cl. XII Jara Ohtorght. Găsirea cadavrului. — Răspunderea morală a direcției. In alte părți poate n’are mare importantă distribuirea premiilor la elevii instituțiunei; la noi însă, această serbare e așteptată, cu o nespusă bucurie, nu atît pentru elevii cît pentru părinți și chiar pentru romînism, căci in acea zi, strînșî totî la un loc ne comunicăm impresiile, văzînd — părinți, rude etc.— progresele vlăstarelor naționale cari se îndeletnicesc la suferințele viitoare. Nici nu poți vorbi — în Macedonia — de liniște, petrecere, veselie etc. cîtă vreme vor exista comitetele, cită vreme vor exista ambițiile marilor puteri pentru cari crimele comise actualmente în Macedonia sunt mici bagatele. Iată de ce o zi petrecută în familie, în mijlocul a lor tăi te face să uiți pentru puțină vreme, mizeriile îndurate din partea inimicilor. Ei bine! nici odată această serbare n'a fost mai searbădă, ca anul ăsta. Altani închiriam una din sălile teatrale locale, anul ăsta ne am mulțumit cum una din micile săli a internatului. Alte timpuri invitam elita din Salonic, toate instituțiile străine, aveam expoziție de desemnul băetilor, unde se admira munca elevilor în această branșă, aveam, întotdeauna două piese, una romînească și alta franțuzească, în ăst an n’am avut nimic. Pardon am avut vr’o cîteva poezii recitate de elevi în limbi străine, bune de recitat la cafea-concert. De altfel nici profesorii nu știau la cîte începe serbarea căci d. director al școalei, un mare sportman, se ocupa cu excursiuni pe la Drumușlu, floriinei etc. Romînii cari erau obicinuiti să fie anunțat verbal sau în scris, n’au știut pînă Duminecă dimineața, cînd, de la biserică, au fost aduși tot la serbare. In fine serbarea nu se poate începe decît la 10 dimineața pentru că tocmai atunci sosește de consul general Penescu. Recitări de mici poezii, unele decoltate și cîteva cintece cîntate, ca vai de lume de corul școalei. După 3 sferturi de ceas serbarea s'a sfîrșit în mijlocul indiferentei generale. In loc să plecăm mai dispuși, ne-am despărțit deziluzionat de disprețul arătat de superiori pentru tot ce-i romînesc. Par’c’a fost zis că după această indiferență și neplăcere să încercăm o mare durere prin dispariția elevului nostru Jara Gheorghe—originar din Terma Reea—premiantul cl. III. Serbarea a fost complectată printr’o crimă. După sfîrșitul serbărei elevii trebuesc supraveghiați mai mult căci atunci neavînd nici o legătură cu școala—așa cred ei cel puțin—lucrează independent umbrind haimanale toată noaptea La internatul nostru, de Duminecă la 12, elevii au fost lăsați liberi, de capul lor. Elevul Joro se pregătea să plece Marți dimineața 3 c. în comuna sa natală Luni dimineață după ce își pregăti bagajul se duse în trig să-și cumpereze ceva pentru rudele sale. La 12 a luat masa la un birt turcesc, deși era masă la internat, împreună cu un elev consătean al sau. Dela 2 p. m. elevul n’a mai fost văzut. Seara în afară de cîțiva elevi nimeni nu știa de dispariția lui Marți dimineața se comunică direcției care, are de grijă să anunțe poliția, fără să-și dea osteneală să cerceteze ea singură, mai ales că exista bănueli in privința unor consăteni ai băiatului, grecomanî. Ceva mai mult, d. director St. Lupașcu—fără să ia în vedere răspunderea ce o are— s’a pregătit să plece Mercuri dimineața, în escursie spre Bitolia. Miercuri dimineața, poliția comunică școaleîcă este cadavrul elevului acela care a fost găsit afară din oraș pe o colină. In direcția cartierului Zeni-Rapu. Ce dezolare pentru profesori! S’au transportat aproape tot la locul crimei. Iată ce mi-a spus unul din ei: „Băiatul fusese omorît din seara aceea (Marți spre Miercuri), căci cadavrul nu mirosea Pe capul lui strivit de pietre, criminalii au pus o piatră de vreo 30 gr. De altfel, după masă, s-a făcut autopsia cadavrului și s'a constatat două fracturi la cap, cari i-au produs moartea, omorul e recent. Poliția a mai constatat că băiatul a fost văzut în direcția aceea singur Marți pe la 4 p. m., prin urmare Marți era în viață. Dacă direcția—și în special directorul internatului s’ar fi interesat mai de aproape, ar fi umblat prin hanurile bănuite, probabil că băiatul era să fie scăpat. Ce jare pentru bietul tata-sau, care îl așteta în gara Gubengia. E a doua Victimă, căci anul trecut l-au omorît pe un frate. Băiatul e victima patriotismului tatălui sau, fondatorul școalei române din Tîrna-Reca. Acum 15 zile niște grecomani din Tîrna-Reca, rude cu băiatul, i-au spus: „Fiindcă nu putem să omorim pe tata-taü, te vom omorî pe tine“. Desigur, vreunul din eî a luat cu plan pe băiat, care în inocența lui nu credea la aceste amenințări, și l-a dus afară din oraș, unde a fost omorît. Bătrînul Jara încearcă a treia oară o nenorocire— prima, arderea morei, a doua omorîre a fratelui său—pentru indrăsneala avută întru afirmarea naționalității sale. Arababul SCRISORI DIN BULGARIA Dela corespondenta nostra Expulzarea a 1000 de supați sîrbi.— Cauza. — Spionaj subesc. — Plan slrbesc pentru luarea unei rovanțe. — Bandele sirbești, guvernul ți moștenitorul tronului. — Ruperea relațiilor diplomatice inevitabile. SOFIA, 8 iunie. Prefectura poliției a făcut un tablou de vreo 1000 supuși sîrbi cari vor fi expulzați din Bulgaria. Prefectul din Sofia declară că această măsură este justificată prin aceea că sub masca de muncitori, Bulgaria este cutreerată de ofițeri sîrbi cari spionează toate mișcările armatei bulgărești și ridică hărți topografice. Se zice că guvernul bulgar ar fi având informații că activitatea bandelor siriești în Macedonia, puse la cale de guvernul sîrbesc, n'are alt scop decit acela de a înăspri relațiunile sîrbo-bulgare prin numeroase cruzimi săvîrșite asupra fruntașilor bulgari din Macedonia. Guvernul sîrbesc și în special cara irila regelui urmăresc să provoace un conflict sîrbo-bulgar care să degenereze un războiu, pentru a ia ocazia, printr-o revanșă luată asupra bulgarilor, să facă o diversiune în opinia publică și să întărească situația zdruncinată a dinastiei Caragheorghevici. * Guvernul bulgar am spus că are din care rezultă scopul ce urmăresc sîrbii. Aceste probe însă se țin secrete. Totuși opinia publică din Bulgaria este convinsă de această intențiune a cercurilor palatiste din Serbia și din faptul, că comitetele revoluționare macedonene sunt prezidate de persoane bine-văzute la Curte, iar însuși prințul moștenitor al tronului este președinte de onoare. Se afirmă că prințul Gheorghe are 100.000 lei (datorii pe piață, bani pe care i-a luat ca să ajute comitete revoluționare. Pe de altă parte prințul nu se sfiește a primi la palat pe șefii de bande cari vin din Macedonia la Belgrad spre a se repauza. Numai așa se explică că cu toate declarațiile guvernului sîrb, bandele sârbești își continuă activitatea lor în Macedonia. Prin expulzarea celor 1000 de supuși sîrbi, desigur că se va pune punctul pe i și conflictul sîrbo-bulgar va isbucni. Dacă sîrbii doresc un räzboiu cu bulgarii, aici nici bulgarii nu’l refuză. Spiritele în Bulgaria, din cauza omorurilor comise de bandele sîrbești sunt foarte surescitate, așa încît, o rupere a relațiilor diplomatice va fi bine primită. Rămîne ca sîrbii să-și pue restul planului în aplicare. Este de presupus că printr’o revanșă dinastia Caragheorghevici să se întărească. Putea vor însă sîrbii să-și ia revanșa? Iată întrebarea. ________ _ Titoreff fără a nu felicita nici odată pe d-na Balaban directoarea școalei de sericicultură, precum și pe d-na subdirectoare Păunescu, pe d-rele Dudan, secretara și Frunzescu profesoară, cărora se cuvine toată lăuda și meritul acestei expoziții. Expoziția copilelor din Azil Artistice și delicate sunt lucrările expuse de elevele d-rei Miller-Verghy.La intrare în stînga, marca tărea brodată de mîini de zîne cu aur și mătase, oprește în loc pe vizitator. O umbrelă lucrată toată pe fir în ajururi albe de mătase, model din Ardeal, pare o minune demnă de a adăposti un obraz de regină. De asemeni două toalete ale domnișoarei directoare, o redingotă „rose" cu fir de aur și o rochie de bali cusută în gen national sunt desăvîrșite minuni de țesătură și lucru.Fără de rival apar în urmă în vitrine diferite broderii după desenuri vechi naționale și un etnograf și-ar pierde ceasuri întregi în fața punctelor din bătrîni găsite în vechi mănăstiri și redate cu atita pricepere și artă de elevele secției normale. . Un mic colt de salonaș unde stofa canapeutelor e țesută toată în școală, invită la odihnă, și multe doamne mari își șoptesc confidențele rezemîndu-se pe scăunelele de bazin. Dar fiindcă vorbim de mobile, cum s’ar putea să nu remarcăm cele trei fotoliuri de forme originale împrumutate de principesa Maria, expoziției? Unul din ele, a fi spătar înalt de lemn aurit și semănat cu flori violete se zice că ar fi pictat de chiar princiara mină a posesoarelui. Oricum grația cu care sunt drapate aceste fotolii cu borangic colorat, divulgă gustul moștenitoarei tronului, așa de fin și ales. Alături de acest colțișor de vas, niște flori minunate parcă trăesc fericite de soarta lor. Colorit formă gingașe, nimic nu lipsește rozelor și crinilor din vase, iar tocmai in minutul cînd vrei să te uculezi și de parfumul ce crezi că exală, ți se spune că ele au răsărit nu în vre’o grădină, sau seră oarecare ci din mîinile unei tinere domnișoare, Victoria Dinescu, care expune alături de atîtea frumuseți nota complimentară a buchetelor sale.Absolventă a școalei profesionale „Jasquard" din Paris, pictoriță de seamă, d-ra Dinescu execută, pictează orice lucrări atingătoare de arta sa, cu o naturaletă și o grație desăvîrșită. Florile lucrate de dinsa sînt adevărate minuni pe o pălărie, în raport cu prețurile lor modeste. E o artistă care ar trebui încurajată mult, căci merită mult. . Ambele expoziții care atrag zilnic tot ce Bucureștii conțin mai flies vor mai dura încă cîtva timp și îndemnăm pe drăguțele noastre cititoare a se grăbi să viziteze sala „Exarcu" unde vor rămîne uimite de cele văzute. Falme. Muncă și artă Două expoziții .— Țesături ți bre« dorii Sub mîndra boltă a Ateneului, în discreta și frumoasa sală „Exarcu", cîteva grațioase copile lucrează în decor de feerie. Unele la micuțe războae, în fața vizitatorilor ce se perindă mereu, fac să răsară flori de lînă pe mici covorașe, altele în șorțuri gri, purtînd la gitul lor o cruce dăruită de mînă princiară, tes fire de borangic fără de seamăn. Iar într’un colț departe, pe pat de frunze proaspete, se întind alene iau parte la expoziție, câiva viermi de mătase de aristocratic soia. E o frumoasă idee, după mine, a face să participe la acea sărbătoare a ochilor, și pe mnicii, dar Însemnații făuritori ai firelor mătăsoase fără de cali nici un petecut din toate splendorile admirate, nu ar fi putut exista. Dar să revin la comorile văzute și să mă încerc a descri parte din ele. Stolele Am spus că la un loc sunt două expoziții: aceea a școalei de sericicultură, de sub direcțiunea d-nei Elena Balaban, și aceea a secției normale din azilul Elena Doamna de sub direcțiunea d-rei Miller-Verghy. Școala de sericicultură, ale cărei poduse miraculoase au încîntat străinătate, expune în imense vitrine cîteva toalete d’ale principesei Maria, lesute și lucrate întru totul în școală, dar care trebuesc văzute, căci cea mai abilă pană e incapabilă să le descrie gratia luieturel și desăvîrșirea coloritului. Un „kimono“ de nuanță „brique" atrage privirile tuturor, de asemeni și drăguța redingotă „iaune orange" a Jé un borangic unic plnă acum viară.In adevăr la școala de sericicultură, cu noile războae, in special, cu războiul „Jacquard" s’a ajuns a se țese borangic în patru sute de He Cii despre colorit, întreaga gamă a Plantelor cele mai delicate se resfată în vitrine, zmulgind admirația tuturor. Nu pot să trec ,la descrierea expoziției sectiei normale a Azilului REGELE LEOPOLD Joronim John Grand.Carteret, unul din cei mai dinstinși caricaturiști francezi, scoate deja o vreme încoace, la fiecare șase săptămini cîte un volum de caricaturi colecționate. Lui nu-i mai ajunge pentru această lucrare un singur editor, și iată că vedem cum patru editori parizieni s’au asociat ca să facă să apară regulat această publicațiune. Ultimul volum conține două sute de caricaturi ale regelui Leopold al Belgiei și e intitulat „Popold, roi des Belges et des Beiles“ Lucrarea a apărut în editura librăriei Louis Michaud din Paris. Dealtfel editorii din Franța nu fac nici o deosebire, toți lucrează după aceiași regulă, și o carte franceză seamănă cu cealaltă, în orice editură ar îl apărî nid. De arta împodobirea cărților, cum e cultivată în Germania și Anglia de sute de editori, se observă în Franța numai la acele cărți cari sunt scoase pentru un număr infim de bibliofili, și cari costă o multimile de parale, așa că publicul cel mare nici nu poate lua cunoștință de ele. Cum o arată și titlul cărții de care vorbim, ea se referă mai mult la relațiile intime ale regelui Leopold, adică cu Cleo de Meredet și baroneasa de Vaughan. Caricaturile mai vechi se ocultau și de chestia Congului și de oscilările regelui între liberali și clericali, în ce privește politica internă. * Ceea ce trebue de relevat e că Leopold a ajuns a fi obiectul acelor Chroniques scandaleuses în vîsta cînd alții devin credincioși și virtuoși, din singurul motiv că nu pot face altceva. Pină la 1890 caricatura s-a ocupat de Leopold numai ca negustor de sclavi africani, de fildeș și Cauciuc. Caricatura belgiană s'a ocupat și de chestiunile lăuntrice ale țarei. Cînd însă regele Leopold a început să facă afaceri în asociație cu Stanley, caricatura universală l-a luat la rost. Un lucru trebue de constatat dela început. Regele Leopold are o presă rea în caricatură. Cînd el era încă tînăr sau în plină maturitate, ea nici nu i-a dat vre-o atențiune. De abea la vrîstă de 50 de ani, caricatura l-a denunțat ca negustor de sclavi și biciuitor de negrii. La vîrsta de 60 de ani, caricaturiștii îl arătau ca soț și tată cîinos. Arareori sau chiar niciodată vre-o notă de simpatie. Și prin aceasta se deosebește chiar regele Leopold în ce privește caricatura de toți Ceilalți contemporani ai săi. Nici Wilhelm II, nici Eduard VII și nici chiar Nicolae II n’au găsit în caricatură atît de puțină simpatie. * Ființa caricaturei e doar de a ride, de a se batjocori .Dar el poate ride și batjocori binevoitor sau cu ură. Regele Eduard, împăratul Wilhelm și însăși țarul. In primii ani ai domniei sale, au putut simți acea batjocură binevoitoare, care trădează simpatia desenatorului și a publicului care vede apoi caricaturile. Regele Leopold însă, dimpotrivă, de cînd se ocupă caricatura cu dînsul, adică de cînd opinia publică îl privește mai de aproape, a fost tratat mereu cu antipatie. Au fost înfierate deopotrivă afacerile lui coloniale și financiare, ca și aventurile lui amoroase și certurile sale familiare. Chiar și în cazurile cînd fiicele regelui Leopold nu meritau prea multă simpatie, opinia publică a avut aceeași atitudine hotărât dușmană față de curiosul suveran. John Grand-Carteret a greșit adresîndu-se în prefața volumului său, regelui Leopold. O asemenea y _ prefață ar fi fost cu rost la caricaturile împăratului Wilhelm II, căci un mare număr din ele erau simpatice. Nu așa însă stă cazul cu acelea ale regelui Leopold, care nici de cum nu va rîde cu poftă de caricaturile sale. Hotărît lucru, „Popold“, acesta nu va figura în bibliotecile palatelor regale din Belgia. El afi POLITICA IN PROVINCIE Șefia d-lui Stere la Iași In urma intervențiilor făcute, fruntașii bătrânilor liberali nemulțumiți au primt șefia d-lui Stere. Deși d. Gh. Panu revenise asupra demesiei din comitetul executiv al partidului liberal din Iași și deci, situația d-lui Stere se ușurase într’un cîtva, deși prin revenirea d-lui Panu la mai bune sentimente, d. Stere Înlăturase din drumul d-sale cel mai de seamă obstacol ce i se pusese în calea șefiei liberalilor ieșeni, cu toate acestea noul președinte al clubului liberal nu se pronunțase încă în mod oficial dacă primește sau nu mandatul ce-i dăduse majoritatea clubiștilor. Ceea ce determina pe d. Stere să stea încă în rezervă, era atitudinea ostilă șefiei d-sale pe care o manifestau d-nii Nicu Gane și Const. Climescu, cei doi conducători ai bătrânilor liberali de la Iași și vicepreședinți ai clubului. Dar atitudinea aceasta a celor doi fruntași ai bătrinilor era explicabilă. Și d. Gane și d. Climescu, d. Gane mai mult decit d. Climescu, rívneau la preșidenția clubului, invocînd de partea d-lor vechimea în partid, tradiția, situațiile anterioare și, mai invocau ceva, dar, acel „ceva“ nu’l spuneau pe față, ci il șopteau în culise ca să facă impresie asupra unora, să emoționeze pe a litî și să le stoarcă astfel lacrimi pe ruinele tradiției partidului, care se înmormînta odată cu alegerea d-lui Stere. Ei bine, acel „ceva“ care se colporta prin culisele liberale dela Iași ca un ce misterios, era „omul nou“ și ideile noul cari amenințau să înlocuiască de aci înainte vechile obiceiuri și apucături, cari adusese anarhia în partidul liberal ieșan. D. Stere, care era în curent cu cele ce se șoptea, a avut răbdare, a aștestat și nu s'a grăbit, să primească preșidenția, pină cînd bătrînii din partid nu vor renunța la pretențiile lor, recunoscîndu-i oficial șefia și, deci, implicit și necesitatea „omului nou”, cu ideile și vederile sale. Cu alte cuvinte J. Stere a ținut cu orice preț să îngenunche pe d-nii Gane și Climescu; altul nu putea fi scopul rezervei d-lui Stere, deoarece mare majoritate a clubului îî acordase încrederea. Și, de pe cît se pare, a reușit. Știrea dată de noi acum trei zile și prin care se arată că bătrînii liberali au cedat în sfîrșit, a fost confirmată de o telegramă expediată de corespondentul nostru din Iași alaltă seară. In acea telegramă ni se anunță că d-nii Gane și Climescu au primit șefia d-lui Stere. Dacă a primit sincer sau nu această șefie pentru moment, lucrul nu are importanță. .Ceea ce e de reținut, însă, e că d. Stere a învins din nou. In mai puțin de o săptămîna d-sa a reușit să i se recunoască alegerea de președinte al clubului de către trei adversari redutabili: d-ni. Panu de o parte, Gane și Climescu de altă parte. A mai rămas contra d-sale mica dizidentă, adică cei nouă și d. Iorgu Șendrea zece. Cum de partea aceasta nu e nici un pericol, e probabil că d .Stere va da, în sfîrșit declarație, că primește mandatul de șef al liberalilor eșeni. De altfel, șefia aceasta o urmărea de mult d. Stere, așa încît nu prea vedem pentru ce s'ar lăsa acum să fie rugat ca s-o primească. Și, apoi, în cele din urmă, am vrea să-l vedem pe d. Stere lucrînd în conducător. E drept că și pînă acum a făcut d. Stere ceva pentru partidul liberal, dar a făcut.... literatură poporanistă. Sandu Vrancea Intrunirea proprilor agricoli din județul Ho rî dimineață la orele 10 proprietarii agricoli din județul Ilfov sau întrunit din nou în sala restaurantului „Carpați" din b-dul Academiei pentru a protesta contra consiliului superior de agricultură care a nesocotit lucrările demisionate comisiuni regionale din județul Ilfov. Asistenta A prezidat de Petre Millo. La această întrunire pe lîngă un mare număr de proprietari am remarcat pe d-nii Constantin Stoicescu, dr. Rimniceanu, dr. Petrini- Galati, Vlahuti-Slătineanu, Sava Șomănescu, Mavrodin, Funda, Gruef, I. Teodorescu, dr. Brătianu, N. Amira, Gh. Deșliu, Th. Dobrescu, M. Catargiu, Nicu Lahovari, Andronescu, Pitache Dumitru, Vasiliu, M. Marinescu, căp. M. Aslan, Bușilă, Gr. Dumitrescu, ing. Mironescu, Enescu, etc. Discursul unui ing. Mironscu D. inginer Mironescu, directorul școalei de poduri și șosele și președintele comisiunea aleasă în întrunirea precedentă, vorbind în numele comisiunea spune că s’au prezentat atît la consiliul superior di agricultură cît și la ministerul de domenii și că rezultatele căpătate se pot considera nule. D-sa spune ca d. consilier Bagdat a apărat lucrarea consiliului nesocotind lucrarea comisiunei regionale. D. Theodor Roseti—continued oratorul—în cuvîntarea pe care ne-a ținut-o—a recunoscut că se poate ca consiliul să fi făcut greșeală însă a făcut apel la patriotismul agricultorilor să nu stinjenească muncile agricole. D-sa spune că d. consilier Bagva reveni asupra prețurilor stabilite. Aceasta—spune d. inginer Mironescu—este însă imposibil deoarece prin art. 75 din lege preturile muncilor se stabilesc pentru 5 ani. Asupra rezultatului interventiei la minister d. Mironescu spune că a fost și mai nul. Cuvîntarea d-lui dr. Rimniceanu D. dr. Rimniceanu acuză consiliul că ar avea intențiunea să deprecieze proprietatea, pentru a se putea aplica mai cu ușurință legea Casei rurale. Spune că consiliul lucrează în așa fel ca să facă pe proprietari să-șî vîndă moșiile pe prețuri minime. Face apel la proprietari pe cari îi îndeamnă la luptă și spune că este nepatriotic ceea ce face consiliul superior de agricultură cînd caută să semene vrajba între săteni și proprietari. Consiliul superior de agricultură și ministerul de domenii— spune oratorul—nu au dreptul să ne despuce. Ambele aceste autorități trebue sa îimpartă dreptatea egal la toțî. D. dr. Rimniceanu propune să fie aleși aceeași proprietari și arerndași in comisiunea regională cari au fost și în p-rima emuime. Este o mare datorie—spune d-sa—să ne glidim la săteni, dar este o și mai mare datorie să ne gândim și la copiii noștri ca ei să nu rămînă pe drumuri. Discursul d-lui Const. Stoicescu D. Const. Stoicescu declară că regretă că a lucrat contra alegerii foștilor membri în comisiunea regională, cari au fost la înălțimea misiunei lor, legea învielilor agricole, spune fostul ministru de domenii, așa cum a fost, întocmită este plină de lacune și greu de aplicat. Trecind la conflictul dintre consiliul superior și comisiunea regională din Ilfov, spune că după lege, lucrarea comisiunei regionale rămîne in picioare, deoarece nici țăranii și nici proprietarii nu au atacat-oprin contestației și se întreabă cum a putut să-i și permită consiliul ca să modifice, cu de la sine putere, tabela de prețuri, cînd ea era întocmită cu asentimentul tuturor părților și cînd lucrările au fost făcute sub preșidenția inspectorului agricol, care e organul de control al consiliului superior de agricultură. D. Stoicescu acuză consiliul superior că tulbură armonia care trebue să existe între țărani și proprietari, armonie atît de dorită prin manifestul dela 12 Martie. D. Stoicescu termină spunînd că este și d-sa de părere să se realeagă aceeași comisiune regională. _ Alte păreri D. Mavrodin este de părere, să se atace de viziunea consiliului superior agricol la Curtea de casație, ea constituind un abuz de putere. D. Stoicescu spune că este contra acestei păreri. In aceeași chestie vorbesc apoi d-nii Sava Șomănescu și Nicu Lahovary, cari se declară ca fiind de aceeași părere cu d. Mavrodin. D. dr. Rimniceanu cere a se interveni ca nu cumva alegerea comisiunei să se facă prin surprindere. întrunirea s’a terminat la orele 12. Tis, anizADEVERUX IUNIE — 30 zile —. — Luni —. NOTIȚE: Numai pînă la 7 Iulie acordăm participarea gratuită la Loteria Statului ,uman, tuturor cari se vor abona sau va relnoi abonamentul la ziarul „Dimineața“. Toți abonații mai participă și la Marile Premii în valoare de cei 25.000. nea în esclamări după rostirea fiecărei pedepse. Soția lui Gh.Antonescu, la auzul complectei ei osînde, a scos un țipăt înecat și a căzut leșinată pe brațele sentinelelor. Ceilalți plîngeau în hohote. Și Jurații declară că regretă... Toți acuzații au declarat imediat recurs. Pe de altă parte, jurații, spre a-și ușura conștiințele, și spre a favoriza tot deodată admiterea recursului acuzaților, au decis, în majoritate, să semneze o declarație prin care să arate că verdictul lor a fost opera unei confuzii regretabile și că deplîng soarta acuzaților, și în deosebi a soților Antonescu, ce s'a născut pe urma acestui verdict. Publicul a primit cu mare bucurie vestea că jurații fac declarația, atît de conștientă și de omenească, a confuziei pe care au săvîrșit-o, și-o încurajează pe calea aceasta, deși nu se știe ce soartă va putea avea, în Casație, o asemenea declarație formală și perfect de cinstită a comisiunei juraților. Corespondent ' Afacerea maior Sturdza-maior Paianu — Scrisoarea d-lui maior Drăguțescu — Am publicat era scrisoarea adresată de d. maior Paianu martorilor sai în diferendul cu d. maior Sturdza. Unul din acei martori, d maior Drăguțescu ne trimete următoarele cu rugămintea da a le da publicități? , București, 8 iunie 1908/ Domnule Director, Vă rog să binevoiți a da publicitate! alăturata scrisoare, ca răspuns scrisorea maiorului Paianu, ce mi-a adresat el, și pe care am văzut-o publicată în ziarul dv. Mulțumindu-vă pentru bunăvoință, vă rog să primiți salutările mele. Maior Drăguțescu : H ’ București, 7 iunie 1908 (Camarade, La scrisoarea ce mi-ai trimis și pe care ai publicat-o în ziare, iți răspund că am fost foarte surprins văzînd că împreună cu mulțumirea pentru partea ultimă a procesului verbal, semnat de martori in afacerea d-tale cu maiorul Sturdza. M’am rugat să-țî servesc de martor în această afacere și mi-am exprimat dorința ca, la discuția ce vom avea cu martorii maiorului Sturdza, să am în vedere următoarele trei puncte: 1. Să nu primesc a intra în discuția obiectului incidentului, pină cînd nu mi se va lămuri cazul cu căpitanul Cătuneanu. 2. Să exclud cu desăvîrșire un arbitraj. 3. Să evit o eșire pe teren. Nu știu dacă și colegului meu i-ai exprimat această dorință. Am procedat conform dorinței d-le, și, după ce mi s’a dat toate explicațiunile cerute, mi-am făcut o complectă convingere asupra cazului căpitanului Cătuneanu. Rămînea să mă pronunț—la rîndul meu— asupra procedurei d-le arbitrare, de a stabili calitatea unei persoane, fără a lua contactul cu martorii săi, lucru ce, dacă ai fi făcut, te-ar fi lămurit și pe d-ta—poate—și nu ar fi publicat acel proces verbal, care a jignit amorul propriu al unui camarad. Nu am înțeles niciodată ca martorii,—într’o afacere de onoare,— să facă pe avocații clienților lor, și asupra acestui lucru, pot martorii ambelor părți, ne putem felicita deoarece și unii și alții nu am văzut în d-ta și maiorul Sturdza decît niște camarazi. Ambii martori al d-leam crem *zut că, dacă obiectul acestei afaceri— desconsiderarea maiorului Sturdza de a i se comunica o provocațiune,—a fost o greșeală, în contra regulelor stabilite de codul respectiv, era natural să o recunoaștem și în consecință să exprimăm sentimentele d-le cavalerești de regret, pentru prejudiciul moral, cauzat unui camarad. Aceasta am făcut-o pentru două considerațiuni: 1. Pentru că eram oprit de dorința d-le, exprimată în cele trei puncte de la început. 2. Pentru că, în chestiunile noastre militărești, piesele de convingere trebue să rămînă secrete în cercul nostru și au valoare, indiferent, dacă ele au satisfăcut sau nu mulțimea, prin publicitate. Dacă d-ta nu ai rămas mulțumit cu soluția dată de noi incidentului d-le, înseamnă că nu avem aceleași sentimente și aceasta este acea ce regreteu. Primește salutările mele. Al d-le camarad Maior Drăguțescu Un verdict tragic PLOEȘTI, 8 Iunie. — In ziua de 7 Iunie, cu ocazia judecarei senzaționalului proces al crimei din Băltești, a avut loc în fața Curtei cu juri de Prahova, scene care au dat acestei ședințe un caracter cu totul dramatic. Pe banca acuzaților figurau patru persoane: Gh. Antonescu, un gospodar din Băltești, în virstă de peste 40 de ani; soția sa Alexandrina, în vîrstă de 22 de ani, cu o înfățișare foarte simpatică; Gh. Ionescu, fost consilier comunal în comuna Podenii Vechi și Stelian Toader, un tînăr sărac, fost servitor al acuzatului Gh. Ionescu. Soții Antonescu erau acuzați că prin promisiuni de bani au pus la cale pe Gh. Ionescu, cumnatul lor, să asasineze pe un locuitor din Bălcești, anume Dumitru Fiștoc, care exasperase familia lui Antonescu prin curtea îndărătnică ce o făcea Alexandrinei Antonescu. Gh. Ionescu era acuzat că a săvîrșit acest asasinat, împușcind pe Fiștoc, și înmormîntîndu’l, cu ajutorul lui Stelian Toader, într’un loc numit „Colțoaia". Cadavrul victimei s’a găsit în adevăr în acel loc la un an și opt luni după comiterea faptei. La judecarea acestui proces un public imens, din toate clasele sociale, a ținut să asiste. Vineri, 6 Iunie a avut loc depunerile martorilor, iar a doua zi, 7 iunie, rechizitoriul, pledoariile și deliberarea. Apărarea, susținută de domnii avocați Gh. C. Dobrescu, Gh. Becescu-Silvan, N. Pîrvulescu și G. Mironescu prin admirabile pledoarii, au nis toată puterea convingerea lor să se schimbe caracterul grav al luptelor ce se judecau. Autorii morali erau aproape scoși din cauză. Chiar criminalul Gh. Ionescu, apărat de d. Becescu-Silvan, apăru, după desbatere, și în fața Curtei, și în fața publicului, ușurat mult de culpabilitatea ce i se imputa, întrucît nici un mobil dezavuabil nu s'a putut descoperi în sarcina sa. Omorul, după arătările apărărea, părea a fi fost săvîrșit fără pîndire, pe urma unei violente provocări din partea victimei. Verdict tragic La orele 6 p. m. după o foarte lungă deliberare, jurații aduc verdictul lor. Curiozitatea publicului era la culme. Se citesc răspunsurile juraților și exclamări de uimire isbucnesc în public. Cînd însă primul jurat rostești verdictul referitor la Alexandrina Antonescu, emoția în sală ișî atinge paroxismul. Pentru acuzații Gh. Ionescu și Gh. Antonescu, jurații răspund afirmativ la toate chestiunile acordind circumstanțe ușurătoare. Pentru Stelian Toader, se răspunde „da" la o chestiune, și „nu” la a doua. Pentru Alexandrina se răspunde afirmativ, fără circumstanțe ușurătoare. Pronunțarea pedepselor Curtea pronunță în fața acuzaților și a publicului pietrificat, pedepsele. Gh. Ionescu și Gh.Antonescu sînt osîndiți la 26 de ani de muncă silnică, maximum pedepsei. Alexandrina Antonescu la muncă silnică pe toată viața. Stelian Toader la 5 ani închisoare. Este de prisos să spunem ce s’a produs, in public, la auzul acestei sentințe. Jurații tremurau publicul izbuc Drama din str. Poliției in camera No. 3 a casei Bureli din str. Poliției No. 5, s’a desfășurat aseară o emoționantă dramă, împrejurările fiind următoarele. Tinărul George Bălănescu, funcționar la ministerul de finanțe, fiind părăsit de amanta sa, a avut aseară cu ea o violentă explicație. Didina Făgărășeanu refuzînd să reia relațiunile cu Bălănescu, acesta trase un foc de revolver asupra amantei sale, rănind'o grav la cap. Imediat apoi Bălănescu a tras și asupra, sa 2 focuri de revolver. Avizîndu-se societatea de salvare, Didina Făglărășeanu a fost transportată la spitalul Colțea, iar George Bălănescu la spitalul Brîncovenesc. Cazul se anchetează de d. procuror Duca.