Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)

1908-09-26 / nr. 6851

Anul al XX-lea—No. 6851 FONDATOR Alex. V. Beldimanu publicitatea. CONCED­A­TĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &. Co. BUCUREȘTI Str. Karaseorgevici 18— Telefon­uíi Birourile ziarului: Str. Sărindar Mo. 11 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din țară și străinătate se a of érinti eur­opeană CE, FACEM NOI? Cercurile politice conducătoare afirmă că nu am luat nici un angajament în actualul conflict european — Ce face Romînia?—iată ce se întreabă străinătatea, iată ce se în­treabă și oamenii politici de la noi. In cursul acestor zile fruntașii noștri politici, cari au legături în străinătate, au primit scrisori și telegr­ame de la cîteva mari ziare europene cu rugămintea de a li se răspunde ce atitudine a luat Romî­nia fată de evenimentele cari se desfășoară în Balcani. Natural că acei cari au răspuns nu au putut exprima decit păreri personale cu formula rezervă că ele nu vin de la ministerul nostru de externe, fiindcă d. Sturdza nu pare încă dispus a face cunoscut opiniei publice din țară și străinătate care este punctul de vedere al Romîniei in conflictele din Orient. Ceea ce însă a transpirat de cîte­va zile, ceea ce s’a confirmat în cercurile diplomatice din Capitală, e că Romînia nu s’a angajat prin nimic nici față de Turcia, nici față de Bulgaria și că chiar față de Au­stria și-a rezervat toată libertatea de acțiune. Situația Romîniei față de Bulga­ria și Turcia, în ultimul timp, se știe care este. Deși am avut un conflict violent cu Bulgaria, totuși raporturile s’au restabilit relativ repede și Bulgaria s’a arătat apoi foarte binevoitoare ba chiar curtenitoare față de noi. In special primul rege al Bulga­riei a căutat să devină cet mai a­­greabil la curtea noastră și a pri­mit cu mari onoruri pe regele Ca­rol cu ocazia vizitei de la Plevna. Se poate spune că relațiile noa­stre cu Bulgaria au fost, în ulti­mul timp, mult mai amicale decât acele cu Turcia. La Constantinopol am fost foarte hărțuiți în ultimii ani. Sub trecutul guvern conservator eram pe punctul să rupem relațiile cu Turcia din cauza atitudinei sale în chestia macedoneană. Sub actualul guvern al d-lui Sturdza turcii ne-au șicanat cu chestia vacufurilor, au încercat să ne impună o convenție consulară mai rea decit cea stabilită prin con­gresul de la Berlin, iar cu convenția comercială ne trăgănează și azi sub cuvînt că noul guvern al junilor turci n’ar fi dispus să ratifice con­vențiile așa precum s’au stabilit sub regimul trecut. Nu­ se poate, dar susține că am avea raporturi bune, normale, cu Turcia. Cu Austria, ori­cit de infeoctati am fi la politica triplicei, oricît de excelente ar fi raporturile între cei doi monarh­î, Franz Iosef și re­gele Carol, în timpul din urmă un­gurii au reușit să mai răcească a­­ceste raporturi dacă nu dela mo­narh­ la monarh­, dar dela stat la stat, de la popor la popor, aceste raporturi nu pot fi considerate ca perfect amicale. Incăpăținarea maghiarilor și la­titudinea agrarienilor austriaci cari refuză Romîniei orice concesie pentru a se putea stabili un acord asupra convenției comerciale au in­dispus mult cercurile politice ro­­mînești. Ce toate aceste considerațiuni fără îndoială că orice guvern romî­­nesc va trebui să țină seama îna­inte de a lua o pozițiune în conflic­tele la ordinea zilei. Dacă însă avem motive de a ne plînge de purtarea Turciei față de noi, dacă purtarea ungurilor și a agrarienilor austriaci este criticată la noi, aceasta nu înseamnă că am înclina pentru o acțiune în favoarea Bulgariei sau că ne-am angajat neutralitatea față de vreo putere europeană sau de vreunul din sta­tele în conflict. Am înregistrat versiunea, confir­mată în cercurile diplomatice de la noi, că Romînia și-a păstrat toată libertatea de acțiune. Bulgarii ne curtenesc. Prin pro­­clamațiunea noului rege al Bulga­riei se pomenește de, regele Carol, care a contribuit cu armata romî­­nească la liberarea Bulgariei. Eri ne-a venit vestea că la agen­ția noastră din Sofia și la consula­tul din Rusciuk, s’au făcut mani­­festațiuni ele simpatie din partea bulgarilor, că regele și armata ro­mina au fost aclamați. Ori­cât de măgulitoare ar fi a­­ceste manifestațiuni, în Romînia ele vor fi primite, în aceste mo­mente, cu cea mai mare rezervă. Noul rege al Bulgariei a încercat mi de mult, să treacă, față de noi, de la manifestațiuni platonice la manifestațiuni ceva mai reale. Putem a­fi­rm­a, fără teamă de­ a fi­­ resinințați, că sub trecutul gu­vern conservator, s’au făcut în­cercări din partea Bulgariei pen­tru încheierea unei alianțe mili­tare cu Hom­­ânia. Tratativele n’au înaintat, s’a sondat numai terenul. Dar bulgarii au știut să se fo­losească la Constantinopole chiar numai de aceste încercări, au știut să exploateze în Turcia eventua­litatea unei alianțe cu Romînia. Precum se vede, Bulgaria e veci­nie preocupată de a trage foloase imediate din orice împrejurare, din orice atitudine, chiar atunci cînd nu a reușit să ajungă la realizarea planului dorit. Prin urmare, nu se poate an­gaja, în mod pripit, fără a lua cele mai mari garanții, o acțiune co­mună a Romîniei cu Bulgaria, nici în timpuri normale, dar mai ales cînd conflictele au încurcat poate întreaga situația europeană. De aceea oamenii noștri de stat trebue să aibă o singură preocu­pare și anume aceea ca nu cumva Romînia să adopte o atitudine din care să nu poată trage nici un folos politic real, Romînia fiind actualmente abso­lut liberă și stăpînă pe acțiunea ei politică, dacă conflictul turco-bul­­gar se agravează, fără îndoială că pentru noi se prezintă momentul cel mai favorabil, ca să ne folosim de o acțiune care nu numai să ne mențină, dar să ne întărească și să ne consacre definitiv ca cel mai însemnat stat dintre statele mici din Orient. 5AZBITI1 Compensație B. X. De acum Încolo In toate dicționarele va trebui să se schimbe definiția noțiunei compensației. Intr’adevăr, Austro-Ungaria prin grave note diplomatice, vestește lumea c­ă ia Turciei provinciile Bosnia și Herzegovina. In schimb insă ca „compensație“ îî dă sandjacul Novibazar. Cineva poate să creadă că dacă Bosnia și Herzegovina sunt ale Turciei, obiectul de compensațiune, adică sandjacul, e al Austro-Ungariei. Proștii cari cred astfel dovedesc că ha­bar nu au de diplomație. Sandjacul este și el al Turciei! Așa că pe viitor,—in conformitate cu noua definiție diplomatică a noțiunei com­­pensațiunea,—un hoț poate șterge cuiva o pungă cu o mie de lei, apoi să-i adre­seze o notă diplomatică concepută astfel: „Iți iau punga cu mia de lei, in schimb ca compensație îți dau înapoi... cinci lei“. Și hoțul ar rămîne complect cinstit. Pac, fost­ai informați ? — Amănunte autentice — In unele cercuri­­ politice s'a afir­mat că guvernul nostru ar fi fost din vreme informat că Bulgaria ar avea intențiunea să-și proclame in­dependența. Lucrul nu este exact. Guvernul nostru a știut din vre­me că Austro-Ungaria va proceda la anexarea Bosniei și Herzegovi­­nei. Baronul de Aerenthal a comu­nicat aceasta d-lui Sturdza. Proclamarea independenței Bul­gariei a suprins însă și pe d. Sturd­za și chiar pe rege.­­ Abia Luni dimineață d. Sturdza a primit o telegramă de la însărci­natul de afaceri al Romîniei la So­fia, prin care acesta îi anunță că­ corpul diplomatic așteaptă procla­marea independenței. n. Sturdza a comunicat aceasta cîtorva colegi de minister și diplo­mați. Cam pe la amiază guvernul a primit știrea că independența s'a și­­ proclamat. % Tot atunci a aflat și regele despre acest fapt îndeplinit. * Regele s'a arătat de asemenea surprins și a relevat faptul că în ajun generalul Averescu l-a întîlnit întîmplător pe prințul Bulgariei în gara de Nord,—fără ca prințul să fi făcut măcar aluzie la evenimentul ce trebuia decis chiar în aceiași noapte. De notat că nu constitue pentru nimeni o vină faptul că guvernul nostru n'a fost informat din vreme. Nici un guvern european n'a fost înștiințat mai din vreme, — nici chiar Austro-Ungaria. Pop. CITIȚI IN PAG. IlI-a: Era notă in Bulgaria de Emil D. Fagure CHESTIA ZILEI Turcul plătește și fromb­ul trage nădejde. Revizuirea tratatului de Berlin Ce treime să facem noi — Este neîndoios­că proclamarea independenței Bulgariei, ca și ane­xarea­­ Bosniei și Herzegovinei de către Austro-Ungaria, care se poate considera azi ca un fapt îndeplinit, a făcut neapărat necesară imediata revizuire a tratatului de Berlin. Sfășiat în părțile sale esențiale, se impune ca tratatul de Berlin să fie de îndată revizuit, rectificat, creîndu-se de fapt o nouă bază de drept în ceea ce privește Orientul și deci pacea europeană. Trei mari puteri, Franța, An­glia și Rusia, sunt pentru revizui­rea tratatului — și presa acestor state proclamă revizuirea ca sin­­­gura salvare a menținerii păcei europene. » De sine s e înțelege că Turcia, cea mai interesată dintre puteri, este și ea din toată inima pentru revi­zuirea tratatului din Berlin, care, cum foarte bine observă ziarul „Fi­garo“, nu poate să existe pentru unii, și pentru alții să nu existe. Desigur cu ocazia congresului pentru revizuire, toate statele in­teresate își vor etala pretențiunile lor de drept, rezultate din noua sta­re de lucruri în Orientul european. Turcia va protesta fără îndoială în contra încorporării definitive a Rumeliei de Sud­­ la Bulgaria și, probabil, și în contra anexărei Bos­niei și Herzegovinei de către Aus­tro-Ungaria. Bulgaria va pretinde recunoaște­rea stărei de fapt, decursă din ac­tul proclamărea regatului bulgar în ziua de 22 Septembrie la Tîr­­novo. Rusia va cere cu siguranță supri­marea restricțiunei privitoare la trecerea vaselor de razboiu prin strâmtoarea Dardanelelor. Rusia va pleda cauza M­untene­­grului, arătînd că restricțiunea ca­re se impune statului Muntenegru prin art. 29 al tratatului de Berlin, cu privire la construirea de căi fe­rate, este incomodă și ar merită să fie examinată de puteri. Pînă chiar și Grecia nu va lăsa să treacă ocazia congresului de revizuire a tratatului de Berlin, fără a cere anexarea insulei Creta de Grecia. Chestiunea principală pentru noi, —căci trebue să aibă și Romînia cuvîntul sau la acest congres, — este care va fi atitudinea noastră cu acest prilej și mai ales cari vor fi pretențiile noastre? Astăzi nu se mai poate vorbi de hotărîrea unei nouî baze de drept în ceea ce pri­vește Orientul european, fără a ține socoteală de Romînia, cel mai pa­­­cinic, mai înfloritor și am putea spune cel mai puternic stat din pe­ninsula balcanică. Oamenii de stat ai Romîniei sînt datori să lucreze astfel ca demnita­tea și prestigiul țarei noastre să nu fie știrbite. Guvernul nostru tre­bue să cunoască defectele graniței noastre dinspre Bulgaria și mai a­­les să aprecieze greutățile mari pentru apărarea acestei fruntarii nedrepte și nenaturale. * Dacă menirea congresului ce se va întruni va fi­­ sincera revizuire a tratatului din Berlin, să se știe că Romînia în prima linie pretinde rectificarea întregei sale fruntarii dobrogene dinspre Bulgaria, și a­­nume din punctul Silistra și pînă din jos de Mangalia. Aceasta este pretenția justă a românilor, cari au partea lor de merit și de sacrificii în existenta Bulgariei de astăzi, aceasta este și va trebui să fie datoria guvernului nostru. Conducătorii Bulgariei Fruntașii politici.— Șefii militari Bulgarii, cu toate că n’au o viață po­litică destul de veche, sînt grupați astăzi în șapte partide politice. Trei din aceste partide sînt chemate, pe rînd, la cîrma statului, pe cînd celelalte patru stau de multă vreme în espectativă, cu toate că au o organizare puternică. In timpul de față se­­ află la putere par­tidul democrat, în care intră toți bătrînii din vechea democrație bulgară, în frunte cu d. A. Malinoff, actualul președinte al consiliului și ministru de lucrări publice. Acest minister se compune din următorii membri: M. Takeff, ministru de interne; I. Sarabașeff, finanțe; N. Mușanoff, instrucție publică; A. Lapteeff, domenii, agricultură și industrie; generalul Nik­olaeff, razboiu; St. Paprikoff, externe și culte și dr. Krăsteff, ministru de justiție. Guvernul trecut a fost în mâinile parti­dului național-liberal, al cărui șef este d. dr. N. Gh­enadieff. Al treilea este partidul național, pus sub conducerea d-lui I. E. Gheșoff. Vin apoi: liberalii progresiști, în­ cap cu dr. L. Daneff; liberalii propriu ziși, al căror șef este d. dr. V. Radoslavoff; social-democrațiî, sub șefia d-lui I. Sa­­karoff și partidul democrat-radical, în care intră tinerimea democrației bulgare, în frunte cu d. N. Țanoff.­­ Prințul Ferdinand, care a fost procla­mat acum rege al Bulgariei, după 22 d­­ ani de domnie, a­ înțeles că poporul vecin nu poate fi guvernat de­cit urmărindu-se cu băgare de seamă desvoltarea sa și satisfă­­cîinduse aspirațiunile sale. Odată această constatare­­ făcută, prințul Ferdinand nu a luat nici o hotărîre pripită, ci a căutat în­totdeauna să cerceteze și să se consulte cu oamenii săi devotați și cu experiență politică. Persoanele cari se bucură de multă fa­voare la curtea suveranului bulgar sunt trei generali adjutanți: Markoff, Savoff și Boteff. Aceștia sunt consultați în toate chestiunile importante. Un alt favorit al prințului Ferdinand este d. Dobrovici, care îndeplinește funcțiunea de șef de ca­binet politic. In afară de persoanele cari formează anturajul său zilnic, suveranul vecin a avut grija să numească pe oamenii săi devotați în toate celelalte posturi impor­tante. Astfel, prefect la Tirnovo, vechea capitală a Bulgariei, este d. Mincu Rados­lavoff; Estate Kirkoff, primarul orașului Sofia; A. Hranoff, prefectul județului So­fia, iar în postul de șef al poliției din So­fie este colonelul Hanceff, una dintre per­soanele cele mai bine văzute la curtea su­veranului bulgar.­­ Armata Bulgariei este alcătuită din 9 divizii, cu reședința în orașele cele mai importante din țară. Aceste divizii sunt puse fiecare sub comanda unui ofițer su­perior, general sau colonel. Divizia I este comandată de generalul Toșeff; divizia II colonelul Fieeff; divizia III, generalul Sarafoff; divizia IV, genera­lul Kovaceff; divizia V, general Sirakoff divizia VI, colonel Teneff; divizia VII, co­lonel Radionoff; divizia VIII, general Vel ceff și divizia IX cömandatä de generalul .Hristoff. Cete 3 divizii formează un inspectorat de armată, pus fiecare sub comanda unui general. Aceste inspectorate sunt: inspec­toratul I, sub comanda generalului Kutin­­ceff; inspectoratul II, sub comanda gene­ralului Ivanoff și inspectoratul III, care este comandat de generalul Dimitri­eff. Toate aceste mari unități de armată sunt subordonate autorității superioare a ministrului de războiu și puse sub co­manda supremă a noului rege Ferdinand I al Bulgariei, în mîna căruia poporul ve­cin și-a abandonat, în aceste momente, destinele sale. Bulgaria are o r­eprezentațiune națională ordinară, care se adună în fiecare an, în­tre 15 Octombrie și 15 Decembrie. Mem­brii adunarea se aleg cîte unul pentru 20.000 locuitori de ambele­ sexe, pe dis­tricte, prin sufragiu universal. Deputații, cari sunt aleși pe timp de trei ani, trebu­­esc să aibă vîrsta de 30 ani împliniți și să știe ceti și scrie. Cei cu locuința în So­fia primesc cîte 10 leî pe zi diurnă, cel din provincii cîte 14 leî pe zi. In afară de această adunare ordinară, Bulgaria poate convoca, în cazuri extraor­­dinre, marea adunare națională, care cu­prinde un număr îndoit de membrii. A­­ceastă adunare nu poate fi convocată de­cit în următoarele cazuri: 1) Pentru revizuirea Constituției; 2) pentru alegerea prințului, în caz de va­canță a tronului, 3) pentru instituire de regență și 4) in caz de modificarea terito­riului bulgar. In ultimul caz, convocarea marei adunări naționale nu se poate ho­tărî decît cu majoritatea absolută a mem­brilor Camerei ordinare. Președintele Sobraniev este d. Hr. P. Sla­­veikoff, iar d. dr. N. Koneff ocupă demni­tatea de vice-președinte. Tim. Adevăruri _Conferința_ Situația internațională se va rezuma du­pă conferința puterilor , astfel: Intri a vrut­­ Turcia și n’a vrut Bulga­ria. Pe urmă a vrut Bulgaria și n­’a vrut Turcia. La urmă­­ au vrut amîndouă, dar n’au vrut marile puteri... Rezultatul­ razboiu. _JustI Epoca spune cititorilor săi că la ocazii face mari sacrificii pentru a fi o gazetă,... europeană. Odată are și ea dreptate, căci de obicei Epoca e o gazetă... asiatică. ______Cholera Ci­că doctorul Sion ar fi garantat că cholera nu va veni la noi. — Cholera mă cunoaște, ar fi exclamat amabilul sionist! Nu de­geaba sunt un tem­perament... choleric. Rigoletto Atitudinea Serbia! Iată un regat mic, cu încurcăturile lui interne, învins nu de mult de bulgari, iată acest regat luînd o pozițiune hotărâtă îm­potriva anexarei Bosniei și Herțegovinei. Desigur că Serbia nu contează pe pro­priile sale forțe, desigur că și-a dat seamă că orice acțiune împotriva Austriei va fii interpretată ca fiind sprijinită de Anglia și Turcia, dar sîrbii n’au­ ezitat. La Belgrad s’a examinat repede și foar­te clar situațiunea. Interesul Serbiei este de a crea Austriei în acest moment, ci­ se poate mai multei dificultăți in Bosnia și Herțegovina. Aceasta vor reuși s’o facă sîrbii, mai a­­les cînd vor avea sprijinul moral și mate­rial al Angliei și al Turciei. Geva poate cîștiga și Serbia, în cele din urmă. in orice caz, nu va perde nimic. vinari­ile p­eptunlor DIRECTOR POLITIC CONST. MIN­E. ABOSASESTE : ün an , I.eJ 16 * .........................................* 3 lunî ................................ A ® luni“.................................. 1.50 TELEFONI Pentru Direcțiune No. 14.99 ■ Capitală „ 14/10 a Provincie și Străinătate No. 12/40 BBBEBS03MaBgaBBBBSSgBEB^B!!SgaB3ESaggE Forțele militare din Balcani Armatele Serbiei, Bulgariei și Turciei Iată că un alt stat balcanic, la care nu Cavaleria.—i regimente cavalerie si­­ se aștepta nimeni, se ridică gata de răz­boiu­, și contra cui? Contra unui stat pu­ternic cum e Austria. In Serbia se fac mari pregătiri de răz­boiu­ contra monarh­iei austro-ungare, din cauza anexărei Bosniei și Hertegovi­­nei. Serbia speră, desigur, ca sîrbii și mu­sulmanii din acele provincii să se răscoa­le și să le dea ajutor, dar aceasta e puțin probabil. Vor rămîne deci i­u mica lor ar­mată, să lupte în contra colosalei armate austriace, afară de cazul dacă nu contea­ză și pe sprijinul vreunei mari puteri pen­tru provocarea unei mari conflagrații în Balcani. E interesant să dăm cîteva amănuntei asupra fruntariei de nord a Turciei, acolo unde probabil va avea loc teatrul luptei, în cazul unui räzboiu turco-bulgar. De cițiva ani încoace, turcii lucrează la îmbunătățirea comunicațiunilor din acele părți pe întregul front de nord și mai cu seamă în partea sa vestică. Puncte întărite sunt: Tîrnovo-Lozengrad și Odrin. La Malco-Tîrnovo, turcii au ridicat for­tificații pasagere. Lozengrad e punctul strategic între Odrin și Malco-Tîrnovo. El e centrul comunicațiunilor, care au direc­ția către frontieră, cît și a­ celor transver­sale. Turcii l’au transformat î­ntr’un lagăr întărit pentru 50.000 oameni și uvragele detașate sunt întărite cu 130 tunuri. Odrinul însă este cheia­­ teatrului de ope­rațiune și e prevăzut să poată avea 220 tunuri. Mulțumită căilor ferate, Turcia poate să concentreze în acel sector atît trupele cor­­pului III de armată cît și alte corpuri adu­se din Asia. Armata Serbiei în timp de pace, Serbia, care nu are de­cit 2.200.000 locuitori, nu posedă decît 20.000 soldați, și 1200­ ofițeri. In timp de războiu­, soldații activi, cu rezervele la un foc, se ridică la 84.000. Miliția națională numără vreo 75.000 oa­meni. Armata activă are 276 tunuri, miliția 396 tunuri. Dar să intrăm în amănunte. Sîrbii fac armată între vîrsta de 20—50 ani și anu­me numai un an sub drapel. De la 30 ani în sus sunt în rezervă, de la 40 la 50 ani în miliție. Armata sîrbă se împarte în cinci divizii și anume: diviziile Morava, Drina, Dună­rea, Șumadia și Timoc. Infanteria.­Sunt 5 batalioane de infan­terie de gardă, 5 regimente infanterie a clte 3­ batalioane. In timp de Tazbova, un regiment are patru batalioane. In sfîrșit mai sunt încă 15 regimente. In total 20 regimente și 5 batalioane in­fanterie. Cavaleria.­Un escadron de gardă rega­lă, 3 regimente de cavalerie a cîte 3 es­cadroane. In caz de războiu­, fiecare regiment are cite patru escadroane și pentru fiecare di­vizie cîte 2 escadroane de cavalerie. In total 10 escadroane. Artileria.—5 regimente de cîmp a 6 ba­terii, cu cîte 6 tunuri fiecare baterie; 5 baterii de munte cu cîte 4 tunuri; o bate­rie călăreațâ, 5 companii de artilerie de cetate,­­1 companie de pompieri. Cînd se cheamă și rezervele, sunt: 40 baterii de artilerie de cîmp cu cîte 6 tu­nuri, 6 baterii de artilerie de munte cu cîte­ 4 tunuri, 1 batalion de cetate, o com­panie de pompieri. In timp de război i­ se adaogă bateriile 7 și 8 cu cîte 6 tunuri. Geniul.—Un batalion de pionieri cu 5 companii, un batalion de geniu cu 3 com­panii. Trenuri.—Cinci escadroane de tren, 5 companii sanitare, 5 detașamente de ne­combatanți. Miliția.—Se compune la prima chemare din 15 regimente de infanterie, 10 esca­droane de cavalerie, 5 regimente de arti­lerie. * La a doua chemare: 15 regimente in­fanterie, 5 escadroane cavalerie și 5 com­panii de artilerie de cetate. In Belgrad se află o academie militară. Orașele întărite sunt: Belgrad, Semendria și Ușița. Mai sunt și alte întărituri, dar fără însemnătate. Armata Turciei Am mai vorbit despre puterile armate ale Turciei și ale Bulgariei, dar acum suntem în măsură să dăm mai multe amă­nunte. In Turcia, în timp de pace, sunt 12.000 ofițeri, 170.000 soldați și 30.000 cai. In timp de războiul, armata activă cu rezervele numără 300.000 oameni, milițiile 640.000 și gloatele 130.000. Diviziile armatei otomane își au reșe­dințele in Constantinopol, Adrianopol, Monastir, Erzerum, Damasc, Bagdad și Yemen. Fiecare corp are 2 divizii de infante­rie, 4 divizii de milițieni, o divizie de ca­valerie și 6 regimente de artilerie de cîmp. Infanteria.­Sunt 56 regimente de in­fanterie, 14 batalioane de vînători, 2 regi­mente de gardă, 352 batalioane de mili­țieni. In timp de pace, într’un batalion 250—500 oameni, în timp de război,­ 800 oameni. Cavaleria.—1 regiment de gardă, 36 re­gimente de cavalerie a cîte 5 escadroane, 3 escadroane în Tripolis, 1 regiment în Liban. Fiecare escadron are 112 cai. Forțele totale ale cavaleriei 30.000 oa­meni. Artileria.—36 regimente de artilerie de cîmp, 1 detașament de artilerie b­ălăreană, 5 regimente de artilerie de cetate, 2 re­gimente a cîte două baterii, două batali­oane de școală. In total, artileria de cîmp: 20.000 oa­meni, artileria de cetate 12.000 oameni. Geniu.—Are în total 6 batalioane de pionieri, 4 companii de telegrafiști, 4 ba­talioane de pompieri, și 3 regimente de ce­­tate. In total 4000 oameni. Trenuri s­înt vreo 2000 oameni. Miliția.—350 batalioane a 1000 oameni, gloata 120.000 oameni, după cum am mai­­ spus:­­ In Turcia europeană sunt 30 cetății , dintre cari 10 după cerințele moderne. Cele mai însemnate întăriri sunt cele din­­ Bosfor și Dardanele. , Marina.—7 cuirasate cu 103 tunuri, 7­­ co­rvete cuirasate cu 37 tunuri, 1 canonieră cu 2 tunuri, 3 monitoare cu 9 tunuri, 2­­ fregate cu 300 tunuri, 1 crucișător cu 9 tu­­­­nuri, 11 corvete cu 35 tunuri, 4 canoniere cu 12 tunuri, 22 avize, 2 contratorpiloare, 30 torpiloare, 2 torpiloare submarine, 11­­ năvi de transport.­­ Personalul marinei se compune din: 17 amirali, 973 ofițeri, 1540 civili, 13.200 ma­­­­rinarî; în timp de războiu­ are 37.000 ma­­­­rinarî.­­ Armata Bulgariei . In timp de pace Bulgaria are 1900 ofi­­­­țeri, 34.000 oameni și 4800 cai. In Timp f­ie războiu­: 2800 ofițeri și 189.000 oameni, 1 plus 150.000 milițieni. c Infanteria.—24 regimente a cîte 2 bata­­lioane. Un regiment are circa 1300 oameni, " 24 cadre de rezervă a cîte 3 rmmnanü. " i Bulgaria, Mia și Bosnia Situația lor juridică după testele tratatului din Berlin Credem de mare folos să amintim tex­­­tele juridice aplicabile: 1) Bulgariei, 2), Bosniei. Iată, mai Intíiu, articolele din tratatul din Berlin relative la Bulgaria. Articolul 1.—Bulgaria e constituită­­in principat autonom și tributar, sub suzeran­­itatea M. S. Sultanul; ea va avea un gu­­­vernămint creștin și o miliție națională. Articolul 3.—Prințul Bulgariei va fi li­­ber ales de populație și confirmat de Sum­blima Poartă, cu asentimentul puterilor. Articolul 13.—Se formează la sudul pe­­­ninsulei balcanice o provincie, care va­ lua numele de Rumelia orientală și care va rămîne pusă sub autoritatea politică și militară directă a M. S. sultanul în con­­dițiile autonomiei administrative. Ea mai, avea un guvernământ general creștin, , * «Ngi Gavril-pașa, care în 1884 a înlocuit pa Alko-pașa, s’a făcut agentul unei politici de tărăginare, care a nemulțumit pe lume* l­oti. Consulul Englitereî a exploatat acea­­stă nemulțumire și a împins pe rumelioțî la acțiune. In noaptea de 17 spre 18 Septembrie 1885, Gavril-pașa a fost gonit din Filipo­­­pole, iar rumelioții au proclamat unirea, cu Bulgaria. Prințul Alexandru de Battenberg luă­ titlul de prinț al celor doua Bulgarii. Numai la 14 Martie 1896, prințul Fer­­­dinand al Bulgariei a fost recunoscut de puteri în calitate de guvernator general imperial otoman al Ru­meliei orientale, mareșal al armatei turcești, aghiotant ge­­neral al sultanului. , 4­­1 * $ Pe de altă parte, pentru Bosnia și Her­­țegovina, tratatul spune: Articolul 25. Provinciile Bosniei și Herțegovinei vor fi ocupate de Austro-Un­­­garia. Guvernul Austro-Ungariei, ne­dorind să se însărcineze c­u guvernarea sanjacului Novi­ Bazar, care se întinde între Serbia­ și Muntenegru, în direcția sud-est pînă dincolo de Mitrovitza, administrata tur­­cească va continua să funcționeze într’in­ sul; totuși, pentru a asigura menținerea­ noulei stări politice, precum și libertatea și siguranța căilor de comunicație, Austro- Ungaria își rezervă dreptul de a ține gar­­nizoană și de avea căi militare și co­­­merciale pe toată întinderea acestei părți a vechiului vilaet al Bosniei. Pentru acest scop, guvernele Austro-Un­­gariei și Turciei se rezervă să se înțelea­­gă asupra detaliilor.* ® In sfîrșit, în 1879, austriacii au ocupat sanjareul și au semnat cu acest prilej un tratat special cu Poarta. Articolul intem­ al acestui tratat de la 21 Aprilie 1879 se ocupă de administrația Bosniei și Herțegovinei, conform cu arti­i­colul 25 al tratatului din Berlin. Articolul 2 asigură pe locuitorii celor două provincii de libertatea cultului, de respectul obiceiurilor și de siguranța per­­soanelor și pro­prietăței. După articolul 3, veniturile Bosniei ș­i Herțegovinei vor fi consacrate numai ne­­voilor acestei provincii. Articolul 4 asigură libera circulație­­ a­ monedei turcești. Articolul 5 spune că Poarta dispune de armele și materialul de războiu, ale locu­rilor întărite și ale garnizoanelor Bosniei și Herțegovinei. Articolul 6 amână pentru o dată ulteri­­oară soluția chestiei locuitorilor Bosniei și Herțegovinei, cari stau sau călătoresc în străinătate. Prin articolul 7, guvernul a­ustriac își ia angajamentul să înștiințeze guvernul turcesc de data intrărea trupelor imperiale in sanjacul Novi­ Bazar. i Articolul 8 afirmă c­ă prezența trupelo­r austriace în sanjac nu va jena în nici un,­i mod administrația turcească. 1 Articolul 9 autorizează Poarta, să între­­ț ție trupe regulate în localitățile sanjacului, ocupate de forțele austro-ungare și asiguraui trupelor celor două puteri o egalitate ab­­­solută. Articolul 10 spune că dreptul iniustriei­ de a întreține în garnizoanele sanjacului forte îndestulătoare, după cum cer împre­­jurările, nu trebue să fie limitată prin pr­e ionanțele precedente.­­ Acestea sunt textele asupra cărora Eur j­mpa na­ de fi chemată în curîr­d să sta­*­ meze ,din nou.­­ /~)>1 escadron de gardă. Artileria.—6 regimente de artilerie, o secțiune de artilerie de munte, 2 cadre de rezervă, 3 batalioane de artilerie de cetate. Geniu.—3 batalioane de pionieri, 1 corn,­panie de pontonieri, 1 companie de tele­­grafiști și 1 companie pentru drumul de­ fier. Cetăți întărite: Vidin, Silistra, Varna, Rusciuk și Șumla. . . In căzni unui război ® ț t ■­­ . . ..T':

Next