Adevěrul, septembrie 1908 (Anul 21, nr. 6826-6855)
1908-09-26 / nr. 6851
Anul al XX-lea—No. 6851 FONDATOR Alex. V. Beldimanu publicitatea. CONCEDATĂ EXCLUSIV Agenției de Publicitate CAROL SCHULDER &. Co. BUCUREȘTI Str. Karaseorgevici 18— Telefonuíi Birourile ziarului: Str. Sărindar Mo. 11 Apare zilnic cu ultimele știri telegrafice și telefonice de la corespondenții noștri din țară și străinătate se a of érinti europeană CE, FACEM NOI? Cercurile politice conducătoare afirmă că nu am luat nici un angajament în actualul conflict european — Ce face Romînia?—iată ce se întreabă străinătatea, iată ce se întreabă și oamenii politici de la noi. In cursul acestor zile fruntașii noștri politici, cari au legături în străinătate, au primit scrisori și telegrame de la cîteva mari ziare europene cu rugămintea de a li se răspunde ce atitudine a luat Romînia fată de evenimentele cari se desfășoară în Balcani. Natural că acei cari au răspuns nu au putut exprima decit păreri personale cu formula rezervă că ele nu vin de la ministerul nostru de externe, fiindcă d. Sturdza nu pare încă dispus a face cunoscut opiniei publice din țară și străinătate care este punctul de vedere al Romîniei in conflictele din Orient. Ceea ce însă a transpirat de cîteva zile, ceea ce s’a confirmat în cercurile diplomatice din Capitală, e că Romînia nu s’a angajat prin nimic nici față de Turcia, nici față de Bulgaria și că chiar față de Austria și-a rezervat toată libertatea de acțiune. Situația Romîniei față de Bulgaria și Turcia, în ultimul timp, se știe care este. Deși am avut un conflict violent cu Bulgaria, totuși raporturile s’au restabilit relativ repede și Bulgaria s’a arătat apoi foarte binevoitoare ba chiar curtenitoare față de noi. In special primul rege al Bulgariei a căutat să devină cet mai agreabil la curtea noastră și a primit cu mari onoruri pe regele Carol cu ocazia vizitei de la Plevna. Se poate spune că relațiile noastre cu Bulgaria au fost, în ultimul timp, mult mai amicale decât acele cu Turcia. La Constantinopol am fost foarte hărțuiți în ultimii ani. Sub trecutul guvern conservator eram pe punctul să rupem relațiile cu Turcia din cauza atitudinei sale în chestia macedoneană. Sub actualul guvern al d-lui Sturdza turcii ne-au șicanat cu chestia vacufurilor, au încercat să ne impună o convenție consulară mai rea decit cea stabilită prin congresul de la Berlin, iar cu convenția comercială ne trăgănează și azi sub cuvînt că noul guvern al junilor turci n’ar fi dispus să ratifice convențiile așa precum s’au stabilit sub regimul trecut. Nu se poate, dar susține că am avea raporturi bune, normale, cu Turcia. Cu Austria, oricit de infeoctati am fi la politica triplicei, oricît de excelente ar fi raporturile între cei doi monarhî, Franz Iosef și regele Carol, în timpul din urmă ungurii au reușit să mai răcească aceste raporturi dacă nu dela monarh la monarh, dar dela stat la stat, de la popor la popor, aceste raporturi nu pot fi considerate ca perfect amicale. Incăpăținarea maghiarilor și latitudinea agrarienilor austriaci cari refuză Romîniei orice concesie pentru a se putea stabili un acord asupra convenției comerciale au indispus mult cercurile politice romînești. Ce toate aceste considerațiuni fără îndoială că orice guvern romînesc va trebui să țină seama înainte de a lua o pozițiune în conflictele la ordinea zilei. Dacă însă avem motive de a ne plînge de purtarea Turciei față de noi, dacă purtarea ungurilor și a agrarienilor austriaci este criticată la noi, aceasta nu înseamnă că am înclina pentru o acțiune în favoarea Bulgariei sau că ne-am angajat neutralitatea față de vreo putere europeană sau de vreunul din statele în conflict. Am înregistrat versiunea, confirmată în cercurile diplomatice de la noi, că Romînia și-a păstrat toată libertatea de acțiune. Bulgarii ne curtenesc. Prin proclamațiunea noului rege al Bulgariei se pomenește de, regele Carol, care a contribuit cu armata romînească la liberarea Bulgariei. Eri ne-a venit vestea că la agenția noastră din Sofia și la consulatul din Rusciuk, s’au făcut manifestațiuni ele simpatie din partea bulgarilor, că regele și armata romina au fost aclamați. Oricât de măgulitoare ar fi aceste manifestațiuni, în Romînia ele vor fi primite, în aceste momente, cu cea mai mare rezervă. Noul rege al Bulgariei a încercat mi de mult, să treacă, față de noi, de la manifestațiuni platonice la manifestațiuni ceva mai reale. Putem afirma, fără teamă de a fi resinințați, că sub trecutul guvern conservator, s’au făcut încercări din partea Bulgariei pentru încheierea unei alianțe militare cu Homânia. Tratativele n’au înaintat, s’a sondat numai terenul. Dar bulgarii au știut să se folosească la Constantinopole chiar numai de aceste încercări, au știut să exploateze în Turcia eventualitatea unei alianțe cu Romînia. Precum se vede, Bulgaria e vecinie preocupată de a trage foloase imediate din orice împrejurare, din orice atitudine, chiar atunci cînd nu a reușit să ajungă la realizarea planului dorit. Prin urmare, nu se poate angaja, în mod pripit, fără a lua cele mai mari garanții, o acțiune comună a Romîniei cu Bulgaria, nici în timpuri normale, dar mai ales cînd conflictele au încurcat poate întreaga situația europeană. De aceea oamenii noștri de stat trebue să aibă o singură preocupare și anume aceea ca nu cumva Romînia să adopte o atitudine din care să nu poată trage nici un folos politic real, Romînia fiind actualmente absolut liberă și stăpînă pe acțiunea ei politică, dacă conflictul turco-bulgar se agravează, fără îndoială că pentru noi se prezintă momentul cel mai favorabil, ca să ne folosim de o acțiune care nu numai să ne mențină, dar să ne întărească și să ne consacre definitiv ca cel mai însemnat stat dintre statele mici din Orient. 5AZBITI1 Compensație B. X. De acum Încolo In toate dicționarele va trebui să se schimbe definiția noțiunei compensației. Intr’adevăr, Austro-Ungaria prin grave note diplomatice, vestește lumea că ia Turciei provinciile Bosnia și Herzegovina. In schimb insă ca „compensație“ îî dă sandjacul Novibazar. Cineva poate să creadă că dacă Bosnia și Herzegovina sunt ale Turciei, obiectul de compensațiune, adică sandjacul, e al Austro-Ungariei. Proștii cari cred astfel dovedesc că habar nu au de diplomație. Sandjacul este și el al Turciei! Așa că pe viitor,—in conformitate cu noua definiție diplomatică a noțiunei compensațiunea,—un hoț poate șterge cuiva o pungă cu o mie de lei, apoi să-i adreseze o notă diplomatică concepută astfel: „Iți iau punga cu mia de lei, in schimb ca compensație îți dau înapoi... cinci lei“. Și hoțul ar rămîne complect cinstit. Pac, fostai informați ? — Amănunte autentice — In unele cercuri politice s'a afirmat că guvernul nostru ar fi fost din vreme informat că Bulgaria ar avea intențiunea să-și proclame independența. Lucrul nu este exact. Guvernul nostru a știut din vreme că Austro-Ungaria va proceda la anexarea Bosniei și Herzegovinei. Baronul de Aerenthal a comunicat aceasta d-lui Sturdza. Proclamarea independenței Bulgariei a suprins însă și pe d. Sturdza și chiar pe rege. Abia Luni dimineață d. Sturdza a primit o telegramă de la însărcinatul de afaceri al Romîniei la Sofia, prin care acesta îi anunță că corpul diplomatic așteaptă proclamarea independenței. n. Sturdza a comunicat aceasta cîtorva colegi de minister și diplomați. Cam pe la amiază guvernul a primit știrea că independența s'a și proclamat. % Tot atunci a aflat și regele despre acest fapt îndeplinit. * Regele s'a arătat de asemenea surprins și a relevat faptul că în ajun generalul Averescu l-a întîlnit întîmplător pe prințul Bulgariei în gara de Nord,—fără ca prințul să fi făcut măcar aluzie la evenimentul ce trebuia decis chiar în aceiași noapte. De notat că nu constitue pentru nimeni o vină faptul că guvernul nostru n'a fost informat din vreme. Nici un guvern european n'a fost înștiințat mai din vreme, — nici chiar Austro-Ungaria. Pop. CITIȚI IN PAG. IlI-a: Era notă in Bulgaria de Emil D. Fagure CHESTIA ZILEI Turcul plătește și frombul trage nădejde. Revizuirea tratatului de Berlin Ce treime să facem noi — Este neîndoioscă proclamarea independenței Bulgariei, ca și anexarea Bosniei și Herzegovinei de către Austro-Ungaria, care se poate considera azi ca un fapt îndeplinit, a făcut neapărat necesară imediata revizuire a tratatului de Berlin. Sfășiat în părțile sale esențiale, se impune ca tratatul de Berlin să fie de îndată revizuit, rectificat, creîndu-se de fapt o nouă bază de drept în ceea ce privește Orientul și deci pacea europeană. Trei mari puteri, Franța, Anglia și Rusia, sunt pentru revizuirea tratatului — și presa acestor state proclamă revizuirea ca singura salvare a menținerii păcei europene. » De sine s e înțelege că Turcia, cea mai interesată dintre puteri, este și ea din toată inima pentru revizuirea tratatului din Berlin, care, cum foarte bine observă ziarul „Figaro“, nu poate să existe pentru unii, și pentru alții să nu existe. Desigur cu ocazia congresului pentru revizuire, toate statele interesate își vor etala pretențiunile lor de drept, rezultate din noua stare de lucruri în Orientul european. Turcia va protesta fără îndoială în contra încorporării definitive a Rumeliei de Sud la Bulgaria și, probabil, și în contra anexărei Bosniei și Herzegovinei de către Austro-Ungaria. Bulgaria va pretinde recunoașterea stărei de fapt, decursă din actul proclamărea regatului bulgar în ziua de 22 Septembrie la Tîrnovo. Rusia va cere cu siguranță suprimarea restricțiunei privitoare la trecerea vaselor de razboiu prin strâmtoarea Dardanelelor. Rusia va pleda cauza Muntenegrului, arătînd că restricțiunea care se impune statului Muntenegru prin art. 29 al tratatului de Berlin, cu privire la construirea de căi ferate, este incomodă și ar merită să fie examinată de puteri. Pînă chiar și Grecia nu va lăsa să treacă ocazia congresului de revizuire a tratatului de Berlin, fără a cere anexarea insulei Creta de Grecia. Chestiunea principală pentru noi, —căci trebue să aibă și Romînia cuvîntul sau la acest congres, — este care va fi atitudinea noastră cu acest prilej și mai ales cari vor fi pretențiile noastre? Astăzi nu se mai poate vorbi de hotărîrea unei nouî baze de drept în ceea ce privește Orientul european, fără a ține socoteală de Romînia, cel mai pacinic, mai înfloritor și am putea spune cel mai puternic stat din peninsula balcanică. Oamenii de stat ai Romîniei sînt datori să lucreze astfel ca demnitatea și prestigiul țarei noastre să nu fie știrbite. Guvernul nostru trebue să cunoască defectele graniței noastre dinspre Bulgaria și mai ales să aprecieze greutățile mari pentru apărarea acestei fruntarii nedrepte și nenaturale. * Dacă menirea congresului ce se va întruni va fi sincera revizuire a tratatului din Berlin, să se știe că Romînia în prima linie pretinde rectificarea întregei sale fruntarii dobrogene dinspre Bulgaria, și anume din punctul Silistra și pînă din jos de Mangalia. Aceasta este pretenția justă a românilor, cari au partea lor de merit și de sacrificii în existenta Bulgariei de astăzi, aceasta este și va trebui să fie datoria guvernului nostru. Conducătorii Bulgariei Fruntașii politici.— Șefii militari Bulgarii, cu toate că n’au o viață politică destul de veche, sînt grupați astăzi în șapte partide politice. Trei din aceste partide sînt chemate, pe rînd, la cîrma statului, pe cînd celelalte patru stau de multă vreme în espectativă, cu toate că au o organizare puternică. In timpul de față se află la putere partidul democrat, în care intră toți bătrînii din vechea democrație bulgară, în frunte cu d. A. Malinoff, actualul președinte al consiliului și ministru de lucrări publice. Acest minister se compune din următorii membri: M. Takeff, ministru de interne; I. Sarabașeff, finanțe; N. Mușanoff, instrucție publică; A. Lapteeff, domenii, agricultură și industrie; generalul Nikolaeff, razboiu; St. Paprikoff, externe și culte și dr. Krăsteff, ministru de justiție. Guvernul trecut a fost în mâinile partidului național-liberal, al cărui șef este d. dr. N. Ghenadieff. Al treilea este partidul național, pus sub conducerea d-lui I. E. Gheșoff. Vin apoi: liberalii progresiști, în cap cu dr. L. Daneff; liberalii propriu ziși, al căror șef este d. dr. V. Radoslavoff; social-democrațiî, sub șefia d-lui I. Sakaroff și partidul democrat-radical, în care intră tinerimea democrației bulgare, în frunte cu d. N. Țanoff. Prințul Ferdinand, care a fost proclamat acum rege al Bulgariei, după 22 d ani de domnie, a înțeles că poporul vecin nu poate fi guvernat decit urmărindu-se cu băgare de seamă desvoltarea sa și satisfăcîinduse aspirațiunile sale. Odată această constatare făcută, prințul Ferdinand nu a luat nici o hotărîre pripită, ci a căutat întotdeauna să cerceteze și să se consulte cu oamenii săi devotați și cu experiență politică. Persoanele cari se bucură de multă favoare la curtea suveranului bulgar sunt trei generali adjutanți: Markoff, Savoff și Boteff. Aceștia sunt consultați în toate chestiunile importante. Un alt favorit al prințului Ferdinand este d. Dobrovici, care îndeplinește funcțiunea de șef de cabinet politic. In afară de persoanele cari formează anturajul său zilnic, suveranul vecin a avut grija să numească pe oamenii săi devotați în toate celelalte posturi importante. Astfel, prefect la Tirnovo, vechea capitală a Bulgariei, este d. Mincu Radoslavoff; Estate Kirkoff, primarul orașului Sofia; A. Hranoff, prefectul județului Sofia, iar în postul de șef al poliției din Sofie este colonelul Hanceff, una dintre persoanele cele mai bine văzute la curtea suveranului bulgar. Armata Bulgariei este alcătuită din 9 divizii, cu reședința în orașele cele mai importante din țară. Aceste divizii sunt puse fiecare sub comanda unui ofițer superior, general sau colonel. Divizia I este comandată de generalul Toșeff; divizia II colonelul Fieeff; divizia III, generalul Sarafoff; divizia IV, generalul Kovaceff; divizia V, general Sirakoff divizia VI, colonel Teneff; divizia VII, colonel Radionoff; divizia VIII, general Vel ceff și divizia IX cömandatä de generalul .Hristoff. Cete 3 divizii formează un inspectorat de armată, pus fiecare sub comanda unui general. Aceste inspectorate sunt: inspectoratul I, sub comanda generalului Kutinceff; inspectoratul II, sub comanda generalului Ivanoff și inspectoratul III, care este comandat de generalul Dimitrieff. Toate aceste mari unități de armată sunt subordonate autorității superioare a ministrului de războiu și puse sub comanda supremă a noului rege Ferdinand I al Bulgariei, în mîna căruia poporul vecin și-a abandonat, în aceste momente, destinele sale. Bulgaria are o reprezentațiune națională ordinară, care se adună în fiecare an, între 15 Octombrie și 15 Decembrie. Membrii adunarea se aleg cîte unul pentru 20.000 locuitori de ambele sexe, pe districte, prin sufragiu universal. Deputații, cari sunt aleși pe timp de trei ani, trebuesc să aibă vîrsta de 30 ani împliniți și să știe ceti și scrie. Cei cu locuința în Sofia primesc cîte 10 leî pe zi diurnă, cel din provincii cîte 14 leî pe zi. In afară de această adunare ordinară, Bulgaria poate convoca, în cazuri extraordinre, marea adunare națională, care cuprinde un număr îndoit de membrii. Această adunare nu poate fi convocată decit în următoarele cazuri: 1) Pentru revizuirea Constituției; 2) pentru alegerea prințului, în caz de vacanță a tronului, 3) pentru instituire de regență și 4) in caz de modificarea teritoriului bulgar. In ultimul caz, convocarea marei adunări naționale nu se poate hotărî decît cu majoritatea absolută a membrilor Camerei ordinare. Președintele Sobraniev este d. Hr. P. Slaveikoff, iar d. dr. N. Koneff ocupă demnitatea de vice-președinte. Tim. Adevăruri _Conferința_ Situația internațională se va rezuma după conferința puterilor , astfel: Intri a vrut Turcia și n’a vrut Bulgaria. Pe urmă a vrut Bulgaria și n’a vrut Turcia. La urmă au vrut amîndouă, dar n’au vrut marile puteri... Rezultatul razboiu. _JustI Epoca spune cititorilor săi că la ocazii face mari sacrificii pentru a fi o gazetă,... europeană. Odată are și ea dreptate, căci de obicei Epoca e o gazetă... asiatică. ______Cholera Cică doctorul Sion ar fi garantat că cholera nu va veni la noi. — Cholera mă cunoaște, ar fi exclamat amabilul sionist! Nu degeaba sunt un temperament... choleric. Rigoletto Atitudinea Serbia! Iată un regat mic, cu încurcăturile lui interne, învins nu de mult de bulgari, iată acest regat luînd o pozițiune hotărâtă împotriva anexarei Bosniei și Herțegovinei. Desigur că Serbia nu contează pe propriile sale forțe, desigur că și-a dat seamă că orice acțiune împotriva Austriei va fii interpretată ca fiind sprijinită de Anglia și Turcia, dar sîrbii n’au ezitat. La Belgrad s’a examinat repede și foarte clar situațiunea. Interesul Serbiei este de a crea Austriei în acest moment, ci se poate mai multei dificultăți in Bosnia și Herțegovina. Aceasta vor reuși s’o facă sîrbii, mai ales cînd vor avea sprijinul moral și material al Angliei și al Turciei. Geva poate cîștiga și Serbia, în cele din urmă. in orice caz, nu va perde nimic. vinariile peptunlor DIRECTOR POLITIC CONST. MINE. ABOSASESTE : ün an , I.eJ 16 * .........................................* 3 lunî ................................ A ® luni“.................................. 1.50 TELEFONI Pentru Direcțiune No. 14.99 ■ Capitală „ 14/10 a Provincie și Străinătate No. 12/40 BBBEBS03MaBgaBBBBSSgBEB^B!!SgaB3ESaggE Forțele militare din Balcani Armatele Serbiei, Bulgariei și Turciei Iată că un alt stat balcanic, la care nu Cavaleria.—i regimente cavalerie si se aștepta nimeni, se ridică gata de războiu, și contra cui? Contra unui stat puternic cum e Austria. In Serbia se fac mari pregătiri de războiu contra monarhiei austro-ungare, din cauza anexărei Bosniei și Hertegovinei. Serbia speră, desigur, ca sîrbii și musulmanii din acele provincii să se răscoale și să le dea ajutor, dar aceasta e puțin probabil. Vor rămîne deci iu mica lor armată, să lupte în contra colosalei armate austriace, afară de cazul dacă nu contează și pe sprijinul vreunei mari puteri pentru provocarea unei mari conflagrații în Balcani. E interesant să dăm cîteva amănuntei asupra fruntariei de nord a Turciei, acolo unde probabil va avea loc teatrul luptei, în cazul unui räzboiu turco-bulgar. De cițiva ani încoace, turcii lucrează la îmbunătățirea comunicațiunilor din acele părți pe întregul front de nord și mai cu seamă în partea sa vestică. Puncte întărite sunt: Tîrnovo-Lozengrad și Odrin. La Malco-Tîrnovo, turcii au ridicat fortificații pasagere. Lozengrad e punctul strategic între Odrin și Malco-Tîrnovo. El e centrul comunicațiunilor, care au direcția către frontieră, cît și a celor transversale. Turcii l’au transformat într’un lagăr întărit pentru 50.000 oameni și uvragele detașate sunt întărite cu 130 tunuri. Odrinul însă este cheia teatrului de operațiune și e prevăzut să poată avea 220 tunuri. Mulțumită căilor ferate, Turcia poate să concentreze în acel sector atît trupele corpului III de armată cît și alte corpuri aduse din Asia. Armata Serbiei în timp de pace, Serbia, care nu are decit 2.200.000 locuitori, nu posedă decît 20.000 soldați, și 1200 ofițeri. In timp de războiu, soldații activi, cu rezervele la un foc, se ridică la 84.000. Miliția națională numără vreo 75.000 oameni. Armata activă are 276 tunuri, miliția 396 tunuri. Dar să intrăm în amănunte. Sîrbii fac armată între vîrsta de 20—50 ani și anume numai un an sub drapel. De la 30 ani în sus sunt în rezervă, de la 40 la 50 ani în miliție. Armata sîrbă se împarte în cinci divizii și anume: diviziile Morava, Drina, Dunărea, Șumadia și Timoc. Infanteria.Sunt 5 batalioane de infanterie de gardă, 5 regimente infanterie a clte 3 batalioane. In timp de Tazbova, un regiment are patru batalioane. In sfîrșit mai sunt încă 15 regimente. In total 20 regimente și 5 batalioane infanterie. Cavaleria.Un escadron de gardă regală, 3 regimente de cavalerie a cîte 3 escadroane. In caz de războiu, fiecare regiment are cite patru escadroane și pentru fiecare divizie cîte 2 escadroane de cavalerie. In total 10 escadroane. Artileria.—5 regimente de cîmp a 6 baterii, cu cîte 6 tunuri fiecare baterie; 5 baterii de munte cu cîte 4 tunuri; o baterie călăreațâ, 5 companii de artilerie de cetate,1 companie de pompieri. Cînd se cheamă și rezervele, sunt: 40 baterii de artilerie de cîmp cu cîte 6 tunuri, 6 baterii de artilerie de munte cu cîte 4 tunuri, 1 batalion de cetate, o companie de pompieri. In timp de război i se adaogă bateriile 7 și 8 cu cîte 6 tunuri. Geniul.—Un batalion de pionieri cu 5 companii, un batalion de geniu cu 3 companii. Trenuri.—Cinci escadroane de tren, 5 companii sanitare, 5 detașamente de necombatanți. Miliția.—Se compune la prima chemare din 15 regimente de infanterie, 10 escadroane de cavalerie, 5 regimente de artilerie. * La a doua chemare: 15 regimente infanterie, 5 escadroane cavalerie și 5 companii de artilerie de cetate. In Belgrad se află o academie militară. Orașele întărite sunt: Belgrad, Semendria și Ușița. Mai sunt și alte întărituri, dar fără însemnătate. Armata Turciei Am mai vorbit despre puterile armate ale Turciei și ale Bulgariei, dar acum suntem în măsură să dăm mai multe amănunte. In Turcia, în timp de pace, sunt 12.000 ofițeri, 170.000 soldați și 30.000 cai. In timp de războiul, armata activă cu rezervele numără 300.000 oameni, milițiile 640.000 și gloatele 130.000. Diviziile armatei otomane își au reședințele in Constantinopol, Adrianopol, Monastir, Erzerum, Damasc, Bagdad și Yemen. Fiecare corp are 2 divizii de infanterie, 4 divizii de milițieni, o divizie de cavalerie și 6 regimente de artilerie de cîmp. Infanteria.Sunt 56 regimente de infanterie, 14 batalioane de vînători, 2 regimente de gardă, 352 batalioane de milițieni. In timp de pace, într’un batalion 250—500 oameni, în timp de război, 800 oameni. Cavaleria.—1 regiment de gardă, 36 regimente de cavalerie a cîte 5 escadroane, 3 escadroane în Tripolis, 1 regiment în Liban. Fiecare escadron are 112 cai. Forțele totale ale cavaleriei 30.000 oameni. Artileria.—36 regimente de artilerie de cîmp, 1 detașament de artilerie bălăreană, 5 regimente de artilerie de cetate, 2 regimente a cîte două baterii, două batalioane de școală. In total, artileria de cîmp: 20.000 oameni, artileria de cetate 12.000 oameni. Geniu.—Are în total 6 batalioane de pionieri, 4 companii de telegrafiști, 4 batalioane de pompieri, și 3 regimente de cetate. In total 4000 oameni. Trenuri sînt vreo 2000 oameni. Miliția.—350 batalioane a 1000 oameni, gloata 120.000 oameni, după cum am mai spus: In Turcia europeană sunt 30 cetății , dintre cari 10 după cerințele moderne. Cele mai însemnate întăriri sunt cele din Bosfor și Dardanele. , Marina.—7 cuirasate cu 103 tunuri, 7 corvete cuirasate cu 37 tunuri, 1 canonieră cu 2 tunuri, 3 monitoare cu 9 tunuri, 2 fregate cu 300 tunuri, 1 crucișător cu 9 tunuri, 11 corvete cu 35 tunuri, 4 canoniere cu 12 tunuri, 22 avize, 2 contratorpiloare, 30 torpiloare, 2 torpiloare submarine, 11 năvi de transport. Personalul marinei se compune din: 17 amirali, 973 ofițeri, 1540 civili, 13.200 marinarî; în timp de războiu are 37.000 marinarî. Armata Bulgariei . In timp de pace Bulgaria are 1900 ofițeri, 34.000 oameni și 4800 cai. In Timp fie războiu: 2800 ofițeri și 189.000 oameni, 1 plus 150.000 milițieni. c Infanteria.—24 regimente a cîte 2 batalioane. Un regiment are circa 1300 oameni, " 24 cadre de rezervă a cîte 3 rmmnanü. " i Bulgaria, Mia și Bosnia Situația lor juridică după testele tratatului din Berlin Credem de mare folos să amintim textele juridice aplicabile: 1) Bulgariei, 2), Bosniei. Iată, mai Intíiu, articolele din tratatul din Berlin relative la Bulgaria. Articolul 1.—Bulgaria e constituităin principat autonom și tributar, sub suzeranitatea M. S. Sultanul; ea va avea un guvernămint creștin și o miliție națională. Articolul 3.—Prințul Bulgariei va fi liber ales de populație și confirmat de Sumblima Poartă, cu asentimentul puterilor. Articolul 13.—Se formează la sudul peninsulei balcanice o provincie, care va lua numele de Rumelia orientală și care va rămîne pusă sub autoritatea politică și militară directă a M. S. sultanul în condițiile autonomiei administrative. Ea mai, avea un guvernământ general creștin, , * «Ngi Gavril-pașa, care în 1884 a înlocuit pa Alko-pașa, s’a făcut agentul unei politici de tărăginare, care a nemulțumit pe lume* loti. Consulul Englitereî a exploatat această nemulțumire și a împins pe rumelioțî la acțiune. In noaptea de 17 spre 18 Septembrie 1885, Gavril-pașa a fost gonit din Filipopole, iar rumelioții au proclamat unirea, cu Bulgaria. Prințul Alexandru de Battenberg luă titlul de prinț al celor doua Bulgarii. Numai la 14 Martie 1896, prințul Ferdinand al Bulgariei a fost recunoscut de puteri în calitate de guvernator general imperial otoman al Rumeliei orientale, mareșal al armatei turcești, aghiotant general al sultanului. , 41 * $ Pe de altă parte, pentru Bosnia și Herțegovina, tratatul spune: Articolul 25. Provinciile Bosniei și Herțegovinei vor fi ocupate de Austro-Ungaria. Guvernul Austro-Ungariei, nedorind să se însărcineze cu guvernarea sanjacului Novi Bazar, care se întinde între Serbia și Muntenegru, în direcția sud-est pînă dincolo de Mitrovitza, administrata turcească va continua să funcționeze într’in sul; totuși, pentru a asigura menținerea noulei stări politice, precum și libertatea și siguranța căilor de comunicație, Austro- Ungaria își rezervă dreptul de a ține garnizoană și de avea căi militare și comerciale pe toată întinderea acestei părți a vechiului vilaet al Bosniei. Pentru acest scop, guvernele Austro-Ungariei și Turciei se rezervă să se înțeleagă asupra detaliilor.* ® In sfîrșit, în 1879, austriacii au ocupat sanjareul și au semnat cu acest prilej un tratat special cu Poarta. Articolul intem al acestui tratat de la 21 Aprilie 1879 se ocupă de administrația Bosniei și Herțegovinei, conform cu artiicolul 25 al tratatului din Berlin. Articolul 2 asigură pe locuitorii celor două provincii de libertatea cultului, de respectul obiceiurilor și de siguranța persoanelor și proprietăței. După articolul 3, veniturile Bosniei și Herțegovinei vor fi consacrate numai nevoilor acestei provincii. Articolul 4 asigură libera circulație a monedei turcești. Articolul 5 spune că Poarta dispune de armele și materialul de războiu, ale locurilor întărite și ale garnizoanelor Bosniei și Herțegovinei. Articolul 6 amână pentru o dată ulterioară soluția chestiei locuitorilor Bosniei și Herțegovinei, cari stau sau călătoresc în străinătate. Prin articolul 7, guvernul austriac își ia angajamentul să înștiințeze guvernul turcesc de data intrărea trupelor imperiale in sanjacul Novi Bazar. i Articolul 8 afirmă că prezența trupelor austriace în sanjac nu va jena în nici un,i mod administrația turcească. 1 Articolul 9 autorizează Poarta, să întreț ție trupe regulate în localitățile sanjacului, ocupate de forțele austro-ungare și asiguraui trupelor celor două puteri o egalitate absolută. Articolul 10 spune că dreptul iniustriei de a întreține în garnizoanele sanjacului forte îndestulătoare, după cum cer împrejurările, nu trebue să fie limitată prin pre ionanțele precedente. Acestea sunt textele asupra cărora Eur jmpa na de fi chemată în curîrd să sta* meze ,din nou. /~)>1 escadron de gardă. Artileria.—6 regimente de artilerie, o secțiune de artilerie de munte, 2 cadre de rezervă, 3 batalioane de artilerie de cetate. Geniu.—3 batalioane de pionieri, 1 corn,panie de pontonieri, 1 companie de telegrafiști și 1 companie pentru drumul de fier. Cetăți întărite: Vidin, Silistra, Varna, Rusciuk și Șumla. . . In căzni unui război ® ț t ■ . . ..T':