Adevěrul, martie 1909 (Anul 21, nr. 7001-7029)

1909-03-01 / nr. 7001

Martie 1909 Ultime informaţiuni ! Tn urma interpelărei şi spectacolului de eri dela Cameră, ar putea să ne *puie presa ambelor par­tide, cari au­ cutezat să vorbească de ştirile noa­stre alarmante: cum ră­­mtne cu atacurile ce ne a­­duceau ? * Printre amicii minjilranii da răz­­ţotd sa «pane că ziîaaţia sa nn fentaa iî salvată decit dacă, in loc de Ortea discurs de apărare, ar fi carat înseşi alegerea și orînduirea imediată a ntaei comision! parlamon­tare da anchetă. O asemenea came din partea 1*1*1 general Averesco care n’ar fi »otot să fie relaxată, ar fi pus intr'o tnare încercătură guvernul și in Special pe d. Ionel Brătianu care per­sonal a iscălit ca ministre de răz­boia ad-interim, contractat ca ma- Sored Vălean* relativ la ininitura Itragialoi ____ | Sintem­ in măsură de a alirtmia. tV de altfel Independenta Romina [de aseară o recunoaste in mod dis­­cret, că au avut loc violente discuţii In comitetul delegaţilor legei sino­dale, atlt cu prilegiul discuţiei pra­­ectului, cit şi atunci cind a fosti Vorba să se aleagă raportorul. O. Spin Haret nu a rămas cu im­presii prea mult plăcute de la aceste discuţiuni.­­ Sintem­ bine informaţi că relaţiu- Bile dintre d-niî Ionel şi Vintilă Slătic -~» »’au *ăcit. * -v ... ' mViitorulu spune că aştep­tam să fie desminţită infor­maţia noastră cu privire la declaraţia d-lui Haret că gu­vernul nu mai poate apăra fie generalul Averescu şi că d-sa trebue să se retragă din Cabinet. După cele ce guvernul ştia ,­are să se petreacă ori la Cameră, o desminţire era greu­ Să ni se maî dea. ’ Fiindcă însă „ Viitorul” voind să fie spiritual şi maliţios ne întreabă ce se aude cu tele­grama noastră asupra cazu­lui fraţilor Beer, amestecaţi în matrapazlîcurile de la minis­­­terul de războiţi, profităm de­­ocazie spre a menţiona că în interpelarea de eri numele a­­­testor fraţi Beer a fost citat Ifi deci şi aci ştirile noastre 'n’au fost eronate. I* ■ '""TW**’1 ‘ ! In expunerea de motive la­­proectul de lege asupra acor­dărei drepturilor politice do­­­brogenilor se afla următoarea redactare: 1 ......numărul şi influenţa *covîrşitoare a romînilor de­­,dincoace şi de dincolo de „Munţi....“ Cuvintele subliniate de noi­­au fost şterse de primul-mi- nistru în expunerea de mo­tive depusă la Senat.­­ D. Dr. Cantacuzino, direc­torul general al serviciului sa­nitar, fiind de cîte­va zile bol­­nav, e reţinut în casă, comentează foarte mult faptul pa d. general Averescu, ministrul fie războia, în răspunsul ce a­ dat Interpelării­­Ului Alex. Marghilo.­iman, a trecut, sub tăcere un act de o deosebită iimportanţă şi a.­­v.urae, că contractul dintre mi. mnisterul de rǎzboiu şi mMorul [Vdleanu pentru furnitura fura. ijfului a fost iscălit de însuşi d. , Ionel Brătianu pe cînd ţinea m­. Iterimătul la. departamentul răs. IbtMului. Dacă d. general Averescu—se Spune în aceste cercuri—a voit să menajeze pe d. ionel Brătiaruu pentru ca acesta să nu.l sacnfi. te, în acest caz ministrul de răs. boiu a încercat eri cea mai cru. dă dintre deziluzii prin lipsa de solidaritate și colegialitate de tare a dat dovadă primul minis, tru în putinele.i cuviiite ce a ros. IU IndUnte de deschiderea discuț­­iei, cuvinte cari au­ fost pentru ministrul de război a mai mult de tlt un vot de blam. Guvernul a renunțat la obitînu­­itele­­consfătuiri săptămînale a piafbntătilor parlamentare. De cînd cu ultima consfătuire de acum trei săptămini, consfătu­­i­re In cafre d. Ionel Brătianu a finut de ascultat lucruri puţin plă­­tute, consfătuirile majorităţilor ,a unor lungi discuţiuni, pe mi­tropolitul primat. Cărţile de alegător pentru cole­­giul­­ de Senat se vor libera la biroul electoral de la Palatul jus­­tiţiei, cu începere de la 2 Martie, în zilele de Luni, Joi şi Sîmbott­ă dimineaţa de la 1 — 11; Mărfi, Mercurî şi Vineri după prînz de la 12 şi jumătate la s, şi Dumineca de la £ şi jumătate la e p. m. Uniunea intelectualilor va tine as­­tă seară, ora 8 şti imn tn casele d-lui dr. Eradic Sterian, 23 str. Bibescu Vodă, obicinuita şedinţă säptamiraala. La ordinea de zi: Inm­urirea Umbagiului funcţiona­rilor comerciali asupra gmiuluî românesc. Noul protoiereu de Suceava, pr. N. Dărîngo­ v­a începe zilele a­ vestea inspecţiile prin judeţ. Pi­­nă azi a lucrat în cancelaria pro­­toieriei rezolvind maî multe hâr­tii şi trim­iţind diferite ordine pre­oţilor din judeţ. Cîştigul principal de lunt 20.000, căzut asupra lozului No. 31500 a ie­­sta în colectura casei de bancă Ioan I. Rădulescu din Bucureşti, str. Smirdan No. 11. Unii dintre funcţionauiii­ căile ferate fîind nemulţumiţi de mo­dul cum e întocmit noul budget, agită idila convocăreî unei întru­­niri de protestare. Prefectura de Tulcea, a­ făcut cunoscut ministerului de interne că comuna Mahimudlia neavînd mijloace, nu poate prevede în budget sume pentru întreţinerea bisericei din localitate.­­ T.... Avis d-lui Spiru­ Haret, care prin noua lege a­ Clerului mirean obli­gă comunele să plătească preoţii. D. N. Ion­escu, a­ fost­ ales şi confirmat ca ajutor de primar al oraşului Tulcea. Consiliul comunal al palpitat­ei a fost convocat in şedinţă extra­ordinară pentru ziua de 4 Martie a. c. ora 5 p m., la ordinea, zilei fiind chestiuni cari nu suferă în­târziere. Ministerul de finanţe a trimis o circulară tuturor băncilor populaţ­ie din întreaga ţară în care le sfătueşte ca să nu mai acorde îm­prumuturi pe ipoteci, ci numai pe garanţii personale şi pe­­amanete. Ce ii face pinalul Averescu Toată lumea care a asistat la sedința de erî a Camerei a rămas surprinsă de faptul că generalul Averescu n’a silit pe d. Marghiloman să precizeze, in mod clar și categoric, dacă fostul ministru conservator pune la îndoială cinstea ministru­lui de resbel. Din modul cum d. Marghi­loman a prezentat faptele, cu tot parlamentarismul său, a rămas impresia că interpelato­­rul a acuzat pe generalul Ave­rescu că ar fi tolerat, cu bună ştiinţă, acte necorecte şi că ui­nele acte le-a săvârşit chiar d-sa. Față cu o atît de gravă în­vinuire adusă de un fost mi­nistru, un personaj politic, u­­nul ministru, şi încă unui mi­nistru de resbel, politicianii s’au aşteptat ca generalul A­­verescu să-l someze pe d. Mar­ghiloman să declare categoric dacă îi pune în îndoială cin­stea şi dacă nu făcea o decla­raţie sastifăcătoare să-i tri­­meată imediat martori. In loc de aceasta generalul Averescu s’a mărginit să exa­mineze toate dosarele, să înca­seze toate aprecierile d-lui Mar­ghiloman, să nu releveze fap­tul că fruntaşul carpist a a­­cuzat administrafia sa de de­lapidare şi că i-a spus ca­tegoric că avea cunoştinţă de unele fapte incorecte. La acest limbagiu ministrul de resbel a răspuns calm cu blîndeţe şi la urma-urmei a încasat si... apărarea ce i-a fă­­făcut-o d. Ionel Brătianu, fără a mai sufla un cuvînt. In aceste conditiunî natural că situaţia generalului Ave­rescu ca militar devine peni­bilă, iar ca ministru imposi­bilă,—aceasta o spun acum toti politicianii.­­ Ceea ce a mai surprins Ca­mera , că ministrul de răs­­boiți, care avea Interesante dosare asupra gestiunilor di­feriţilor miniştri de răsboini conservatori, oare a arătat cum opera Sand sub graver­nele trecute, oare a lăsat să se înţeleagă cine a operat în Infanterie pentru a provoca un pronunciament, n’a avut parajul să spună TOT şi să dejoace astfel pe acel parl au pus la cale scandaloasa şe­dinţa de eri. ■ Impresia tuturor este că d. Ionel Brătianu a aruncat peste bord pe generalui A­vereseu pentru ca să arate că ministrul regelu­ a eşit ter­felit, cum a eşit sub loan Bră­tianu generala­ Slăniceanu şi că fără liberali Suveranul p’are să poată pune ordine în armată. Cu atît maî bine dacă lo­vitura d-luî Brătiănu a a­­dus-o la îndeplinire d. Mar­ghiloman cu binevoitorul con­curs al m­ajorităței din Ca­meră, Rep. l contramandează în mod siste­­atic. _____ Nici pînă astăzi nu s’a co­­­nunicat, de către guvernul nostru, la Roma demisia d-lui Fleva din postul de ministru al ţării la Capitala Italiei. La Irgaţiunea noastră din Roma conţină astfel a sosi diferite invitaţiuni pe adresa domnului Fleva, ca ministru al Romî­­nieî. Incur­a guvernului este exem­plară ! Netul persecuta ungureşti. Pe ziua de alaltă,et­. Joi, au fost citaţi in cabinetul judelui instructor din Mariş-Oşorheiu fruntaşii romînî d.niî George Pop de Băseşti, Partenie Cosma, Fran­­cisc Hossu Longin, dr. Casiu Ma­­tiiu, protopopul G. Simu şi dr. Caius Brediceanu, pent­ru a răs­­punde de articolele şi cugetările publicate de dinşii în numărul iu­­bilar al „Gazetei Transilvaniei“ din Braşov, D. Spiru Haret, văzînd că con­­tenciosul administrativ a făcuit divirgenţă asupra recursului d-lui dr. Marcel Brunză, a dispus tri­­miterea fostului profesor de la şcoala de agricultură înaintea co­­misiunei de judecată a învăţă­­mtntului. D. Marcel Brunză ca şi d. Dra­­gomirescu recuzînd pe d. profe,­sor E. Pangrati, în locul acestuia a fost ales în comisiune d. profe,­sor Malddrescu. .­., Brînză va fi judecat­ă■, ziua­­ fie­ce Martie. " Comitetul delegaților a ales ca faportor la ienea sinodală, în urr Şedinţa de la Liga Culturală „Trecu­tul romînilor din Ardeal", conferinţă ţinută de d. Al. A. Scurtu. Aseară în sala, cea mică a Ate­neului d. Sc­rtu şi-a dezvoltat con­ferinţa d-sale: „Trecutul romînilor din Ardeal". D-sa a arătat că pînă­­ anul 1813 românii de dincolo au luptat maî­ mult ca anonimi şi că nu mai deh 1848 înainte ei s’au afirmat ca un popor conştient de drepturile sale. Maî departe conferenţiarul vor­,­beşte despre biserica­, şcoala şi par­tidul naţional din Ungaria. Arată în fine cum ungurii — prin legile lor — caută să pătrundă în biserică şi şcoala romînismuluî. Şedinţa se sfîrşeşte prin versuri recitate de d-niî Liciu şi Manolescu, artişti ai teatrului naţional. —— Mi*S‘ Histeriosul personaj din gara Etiitlla adus în Capitală .Ttftmtr'-rr _____ In larg! misterului din staţia B. M. Am publicat maî deună­zi anche­ta reporterului nostru făcută la Chi­­tila în privinţa misteriosului perso­naj ce se credea implicat în sinu­ciderea d-reî Cristescu. Spuneam că faptul venireî din Capitală pînă la Chitila cu trăsura, a acestui necunoscut dăduse de bă­nuit şi că se presupunea că el ar fi ştiind ceva s­au ar fi chiar vi­novat în această întunecoasă afa­cere. Poliţia din Craiova unde ajunsese acest b­ălător, arestînciu-l erî, l’a înaintat siguranţei Capitalei, unde s’a aflat pînă în prezent. Aci, luîndu-i-se un amănunţit in­terogator, se dovedi că acest tînăr anume Constantinidi nu are nici o ştire despre cauzele sinucidere! d-rei Jeana Cristescu şi că nu ar fi de fel implicat în această afacere. Fotografia găsită asupră-î precum şi scrisorile erau cu totul de altă persoană iscălită Elena şi numai graba şi scăparea trenului îl făcuse a veni în seara aceia cu trăsura în stația Chitila. Acestea toate fiind bine stabilite de către siguranță, numitul Con­­stantinidi a fost eliberat chiar as­tăzi.. ■ i»-i 'î; b' F. Bătae intre două cîntăreţe Aseară, pe la orele 7 şi jirm... Pe strada Carol I, în dreptul ho­telului „Regina“ s’a­ întîmplat un scamdal, urmat die bătae în toată regula şi căreia nu i-a lipsit nici partea comică. Faptul s’a întim­­lat în împrejurările următ­o­ar.5. Două cîntăreţe dela cafeneaua Căratcaş, din strada Şetarii, din motive cu totul intime, Işî nu­treau una alteia o ură înverşu­naţi. Ele nu perdeau ocaziunea, ca de cîte ori se întîlneau să-şi mani­feste necazul, prin ameninţări, ba chiar şi prin scandaluri, mai ales In ultimul timp. Astfel erî, pe la orele 7, ambele rivale, se întîlnesc, faţă în faţă pe strada Carol, în dreptul hotelului .Regina", şi fără nici o vorbă s’au luat la bătae, provocind un scandal enorm şi adunînd împrejurul lor o mulţime de curioşi. Sergentul Stoica Athanasie, pos­tat în acel punct, intervenind, am­bele rivale, s’au năpustit asupra lui şi l'au luat la bătae, rupindu-î pele­rina. In urma celor păţite, sergen­tul le-a lăsat să se bată înainte, însă, una din cîntăreţe, Verona Munteanu, fiind mai puternică lovi atît de rău­ pe cealaltă că o lasă în­ nesimţire. Starea ei fiind gravă, sergentul o transportă numaî decit la spitalul Brîncoveneasa, unde chiar a fost reținută, iar cealaltă a fost condusă la circ. IV, unde i s’a dat imediat­­drumul, de către sub-comisarul de serviciu, fără a se încheia cuveni­tul proces-verbal. ___ Tragica sinucidere a eăg. BunUtro l­­cuiescu ErT pe la orele 11 îna­inte die •amiază, căpitanul guard de arti­­lerie în retragere Niculescu Du­mitru, comptatoil la „Corpul in­structorilor militari“­—s’a sinucis t­răgtin­du-șî un glonte de revolver, calibru 8, in urechea dreaptă la domiciliul sau din strada Catu­­neanu 33. Moartea ha fost imistantanee. Căpianul Niculescu este în e. talie de 52 de ani. A fost timp de 19 anî casier la arsenalul arma­tei, fără ca in această curgere de vreme să se fi primit vre­o »Un­gere contra d-sale. In ultimul timp — odată cu în­­ființarea corpului de imnistruictorî militari — căpitanul Niculescu funcţiona ca contabil la sus zisul corp. Lucrurile au mers bine pînă a­­­cum ctt-va timp, cînd d. ministru Haret a cerut dosarele corpului d.lui maior C­hiriţescu, din vede­­rea unor anchete de făcut. De atunci lucrurile s’au com­plicat mereu. Joi căpitanul Nicu­lesau aude de anchetarea şi depunerea căpi­­tanului Duţescu şi acestea 11 ne­­liniştea cu dlesăvîrşire. Se zice că la inspectoratul mi­ Jitar se bagau plutonierii In sta­te de cite două ori şi banii îi în­­casa casierul Duiţascu în compli­citate. Căpitanul Niculescu — In cali­tate de comptabil — iscălea, acele state şi d’aci ideia că la un mo­ment dat ar putea fi chemat Ima, lintea justiţiei şi depus. Lucrul acesta la adus la sinucidere. Joi seara căpitanul s'a dus cu soţia la nişte rude şi cînd se in­­torceau pe d­rum a spus: Vezî tu Marie dragă, afacerea asta cu de­punerea lui Duţescu, are să mă facă să mă omor“... Noaptea au petrecut-o In linişte şi dimineaţa —• pe la orele 9 juni, el a trimis soţia la hotel Metro­pol — In căutarea unui deputat, cunoscut al sau. T,r,anspqrtîrHdlu-ne imediat la faţa locului, am găsit pe sinucis întins jos In bucătărie pe tunică, cu faţa ’n sms, şi cu sîngele cur­­gîndu-î din­­urechea dreaptă. La ţipetele nenorocitei soţii curtea se tixise de curioşi. Pllngtea biata feanee şi-mî spu­­nea că dacă eri dimineaţă gă­sea o trăsură şi s'ar fi întors maî repede, II oprea dela odioasa faptă­„Cînd am intrat In bucătărie, era încă caldă nevinovata lui mină d'.le, atunci se omorlse“. Sinucigaşul a lăsat două scri­sori soţiei sale. întruna din scrisori zicea: ..Dra­gă Marie nu slnt vinovat nici di­­rect, nici indirect. Cu arestarea lui Duţescu­­mă văd ameninţat d’a fi implicat în nişte afaceri cari nu m­i-au plăcut nici­o­­dată". Şi scrisoarea continua pe tonul acesta aducind — la sfîrşit — un­ blestem maiorului Chiriţescu pen­­tru care işî pune capăt. Zilelor. Mai cere să-l înmo­rmînteze fă­­ră pompă la cimitirul Ghencea. msäcssmässe S 111 La 1 MARTIE, a. c. trenzarea Mărfurilor coraporate de la m­agazinul Maximovici — în CALEA VICTORIEI No 38 - Preţuri NEMAIPOMENIT de EFTÎNE Demonul profesorilor secundari — Audienţa la ministru — IN­CEPE O comisiune compusă din d.niî profesori Popescu, Stănescu şi Gh. Rîşcanu, s’a, prezentat ori d-lui Spiru Haret, căruia lea re­­mis un memoriu, prin care pr­o­­fesorii secundari îşi arată do­­leanţele lor. Iată părţile mai importante din acest memoriu: Pentru a corespunde misiunei grele, importante şi delicatei­, da a forma caracterul şi îmbogăţi mintea tinerime! cu o cultură te­meinică şi naţională—, profesori­lor secundari li s’au cerut cu drept­ cuvînt cele mai grele condi­­ţiunî pentru a ajunge la acest a­­p­ostolat. Profesorul secundar, înainte de a pr­i în sanctuarul şcoalei, trebue să posede titlurile academice cele mai înalte ce pot conferi universităţile noastre sau cele din străinătate, trebue să mai aibă terminat seminarul pe­dagogic, să dea riguroase exa­­mene de capacitate pentru spe­cialităţi, şi să fie supus deselor inspecţiuni pentru ca să facă d­o­­vadă nu numai că posedă cuno­ştinţe suficiente, dar încă că prin metodele pedagogice cele mai nouă e în stare a­ transmite acele cunoştinţe elevilor şc­oalei unde funcţionează. Dar dacă statul­­ai arătat, o aşa de legitimă grijă de bună fu­nc­­ţionare a şcoalei prin cererea unei înălţimi culturale şi morale atît de mari conducătorilor ei, nu s’a îngrijit tot astfel şi de asigurarea vieţâi liniştite şi nebîntuite de ne­voi­a, profesorilor secundari. Pe cînd toate celelalte categorii de funcţionari, cu cultură egală sau inferioară nouă, au văzut, cu mulţumire îm­bunătăţindu-li-se starea materială, prin legi anume create, numai profesori­ secun­dari au rămas de la 1864 neclin­tiţi în aceLa­ş salar. Şi în această mare scurgere de vreme nevoile s’au mărit, traiul şi condiţiunile vieţei In raport cu demnitatea şi cerinţele profesionale s’au scum­pit, întreţinerea familiei cu care aproape cu toţii sîntem impovă­­­raţi, a devenit tot mai grea.; şi cînd ,au­lteai griji şi nevoi bîntuesc sufletul bietului preot al culture!, maî are el liniştea sufletească pentru a îndeplini cu, convingere şi sfinţenie înalta lui chemare? Nevoile vieţeî silesc astăzi pe profesorul secundar, în loc de a fi numai al şcoalei, căreia să-T jertfească întrea­ga-i muncă şi in­teligenţă, să alerge după cîştigurî lăturalnice, preparaţi un­i de elevi, pensionate private, şi alte ocupa­­ţiuni, adesea incompatibile cu demnitatea de profesor. Doleanţele profesorilor Pentru a aduce o grabnică îm­bunătăţire, noi profesorii secun­­dari respectaţi vă aducem la cu­noştinţă următoarele drepte ce­reri, ce au avantajul de a putea fi pu­se în aplicare imediat, nea.­­lucind nici o creştere bugetară pe exerciţiul an­ului curent. 1) Leafa iniţială a fiecărui pro­fesor să fie lunar de 450 nomi­­nală, iar a fiecărui fiaestru de 280. nominală, pentru 15 ore pe sâ­ptâmînă, chiar dlaca nu se vor complecta imediata cele 15 ore la toţi profesorii, în acest, sens să se modifice art. 36 din legea Invă­­tăiTiintrului secundar şi superior din 1901 Iulie, iar gradaţiile de 15 la sută să fie un număr de 5. 2) . Suplinirea profesorilor în caz de boală pînă la 3 luni să fie plătită, din fondurile casei de e­­conoiune a corpului didactic şi din taxele şcolare, iar dela 3 luni pînă la 1 an să se plătească de către profesor 30 la sută și 30 la sută din fondurile de mai sus 3) . Numărul anilor da pensie să fie redus la 30 fără limită in­ferioară de vlrstă, iar In caz de moarte, după 25 anii de serviciu să se dea familiei leafa întreagă.­­ 4. Tn caz de moarte a profeso­rului în cursul lunei Iunie sa.O­­in vacanta cea mare, să se plă­tească familiei sale leafa pînă la 1 Septembrie, întru­cit în aseme­nea împrejurări­­se poate lăsa fără nici o pagubă locul neocupat Pînă la acea dată. 5. Acordarea de pene­luni și pro­­fesoarelor măritate cu profesori. Prin realizarea acestor puncte,­­starea materială a membrilor cor­pului didactic secundar, înbună­­taţ.ihldu-Se intr’un mod real şi a­ diguiriîn­ diţ-s® suplinirea gratuită în caz d­e boală, profesorii secun­­dări, fără u­n alt îndemn, vor pă­răsi alte ocupaţiuni străine de şcoală, vor munci cu spor şi t­­raimă pentru nobila lor carieră, îşî vor concentra întreaga lor gîndire la îmbunătăţirea metode­­lor şi-şi vor încorda toate silin­ţele pentru ca­ şcoala să deia cele mai bune roade, aşa cum sînt aşteptate cu drept canvtot de stat şi de societate. Şi să rm se creadă că ab­ordarea de 1,5 ore, micşorînd numărul­­ca­tedrelor ar împiedeca venirea e­­­ementelor tinere ce aspiră a in­­tra în învăţ­ăimînt. Va fi nevoe de concursul tinerilor pentru că nu­mărul profesorilor secundari fa­tal trebue să se mărească: prin necesitatea imperioasă a micşo­­răndi arilor de serviciu; prin în­­fiinţarea de clase paralele, şcoli normale, etc., cerute die nevoile ţăreî; prin­ micşorarea număru­lui de ore ale directorilor, pînă la 6 maximum, die oarece banul mers şi controlul riguros şcolar II reclamă imperios; prin supli­­nirea profesorilor titulari In con. .cedlu pentru caz de boală sau în­deplinirea unor alte funcţiuni, ş­i mai ales prin reorganizarea învăţamtatului particular, unde se va putea plasa provizoriu­ un mare număr de profesori tineri, făcind practica celor dinţii ani aî carierei lor şi avind­ tloate drepturile profesorilor titulari, în caz cînd au obţinut acest titlu. JACQUES GOLD, Bucureşti Riurmi Technic, strada Doamnei Mo. 21—33, furnizează : MOTOARE ENGLEZEŞTI de BENZINAJITEI, Păcură, Gaz sărac (Sauggas) — LUCRIND IN CEA MAI MARE ECONOMIE -Fairleitlane­­rj9H0 ÎÎISBY**­­*®1 întrec ori­ce alt sistem de motoare IK CON­STR­UCŢIUNE SS SOLIDITATE # D. Anton Carp cere cai deputaţii să treacă Itt secţiuni spre a studia proectul de lege pentru răscumpăra­rea pămîn­turilor lipovenilor cari e­­migrează din Dobrogea. Se admite şi d. Ferechide sus­pendă şedinţa, fugind mai înainte ca Luni comisia budgetară să se întrunească, de­oa­re­ce budgetul că­­ilor ferate a şi fost depus. Se crede că, după ieşirea din sec­ţii şedinţa se va ridica­•* PLANTAŢI In Primăvară: Irb­ori Roditori Plante de Pădure SPECIALITATE pentru­ JAori, Ateliere şi ori­ce Industrie GARANTIE ABSOLUTA CONDIŢIUNII de PLATA FAVORABILE D. Dincil Schileru vrînd să faca oi comunicare, preşedintele spune că dacă ea nu priveşte pe vreun mini­stru nu dă cuvintul oratorului. D. Dirică Schileru protestează cu vehemenţă în cont­ra preşedintelui care, cînd s’a ales, a făgăduit că va fi imparţial şi totuşi, de cite ori d-sa a cerut cuvîntul, preşedintele a cău­tat să-l împiedice de a vorbi. D. Din­ed Schileru protestează că erî. in­­troducind trei ţărani in tribune cu bilete de la chestură, ei au fost scoşi de poliţie. D. Ferachide sună clopoţelul şi spune că poliţia Adunărei priveşte pe preşedinte şi dacă un deputat are să se atingă de măsurile de ordine din carmeră, nu e uzul ca s'o facă în şedinţă’ publică, ci a­dresîndu-se In, particular preşedintelui. D. Dincă Schileru protestează cu violenţă in­potriva acestui mod de a vedea. D. Ferechide declară că’î ridică cuvin­tul, iar d. Schi­leru îi răspunde că să ia act că din nou nu'l lasă să vorbească. * D. dr. Gutescu se plînge că «u’i s'a comunicat cîteva dosare cu pri­vire la regimentul 17 de infanterie cari îi sînt necesare spre a desvolba o interpelare. D. Suculescu depune o petiţiune a mai multor ţărani cari cer să fie împroprietăriţi pe o moşie. D. Haret citeşte două mesagii: u­­nul privitor la­ recunoaşterea­ de per­soană morală a unei societăţi din Craiova, şi altul privitor la deschi­derea luuiui credit. D. Morţun depune budgetul căilor ferate. Interpelarea d-luî Fier­raru­ D. Pietraru are cuvîntul spre a-şî dezvolta interpelarea adresată mi­nistrului lucrărilor publice, cu pri­vire la reaua întreţinere şi exploa­tare a liniei ferate Bucureştî-T.­Mă­­gurele. Interpelatorul arată starea deplo­rabilă a celor două vagoane învechi­te cari circulă pe această linie cu trenul accelerat, lipsa de încăllzire care expune viaţa călătorilor, şi spune că, deşi,"după o reclama­ţie au fost înlocuite cîteva zile pri­tri va­goane mai bun­e, în urmă au reve­nit vagoanele deplorabile de mai înainte, spre mairea disperare a tu­turor călătorilor. D. Morţun răspunde că vina este a liniei, care e­ste rău con­struită, aşa că vagoanele şi ma­­șini­ele moderne nu pot circula ca fiind prea grele, că prin urmare ar trebui parale ca să se recon­struiască linia, iar cea ce s’ar putea face momentani­ se poate face şi fără solemnitatea unei interpelări, ci p­rin simpla atra­­gere 3, atenţiei ministrului de că­­tre reprezentanţii judeţului Te­­leorman. D. Morţun sfîrşeşte prin­ a declara că administraţia căilor ferate e încă cea mai bună, din admiraistraţurile noastre şi că numai cînd se va cheltui maî puţin pe palate şi se va da mai mult acolo unde e nievoe, se va putea cere ca serviciile publice să fie şi mai bune. A căror prindere este asigurată, graţie umi­­dităţei cu care pămîntul va fi îmbuibat în urma zăpezeî abondente din iarna aceasta. Cataloage conţinînd ilustraţii şi instrucţiuni de plantare pentru: Arbori roditori, Salcîmi pentru împăduriri, Salcîmi cu coroana rotundă şi Dugi pentru plantat alee şi drumuri, Trandafiri şi plante de ornament etc., se trimit franco la cerere de către: Pepinierele de Arhari şi Vife­­onter — Buftea — Proprietatea Principelui B. Ştirbey sub direcţiunea D-lor : Fischer & Go. Nagyenyed (Ungaria) . — Şi — Biroul de Vinzarea Produselor Principelui B. Ştirbey BINE! PRODUS EXCLUSIV FRANCEZ Brătianu. — Bine, cînd ne înţelegem... Senatul face mare haz de dialo­gul acesta între primul ministru şi d. Missir. Reluînd şirul discuţiei, d. Missir arata că atît d. Alex. Djuvara, ac­tualul ministru, cît şi d. Costescu Comăneanu au propus şi susţinut creiarea robei la avocaţi. D- Missir cantimiînd, cere menţinee­rea robei şi speră că Seniailul ţinind samă că d. Sturdiza a cerut intro­ducerea robei, nu va vota suprima­rea eî. Ia cuvîntul d. Theodor loan cerînd desfiinţarea robei. Bucureşti — Calea Victoriei, 121 U­SCATE! -----ele prima calitate —— Lenne de Foc — FELDSTEIN & MIHAILIDE — Strada 11 Iunie 36 vinde : Telefon 9 | 33 CER prima 32 Lei 1 mia de kilograme FAB „ 30 „­­ cîntar garantat duse l acasă SLEAU tel p. 36 SlfVERdHlh­LilBILOii­g Vinul Su­veranilor Elite Sec BINET Veuve BXRET Sec BINET Gnat American Se va denunţa convenţia cu Austria? Budapesta, 27 Februarie.— „Budapesti N­irlapu află prin­ corespondentul sǎu din Bucu­reşti, că ministrul preşedinte Brătianu a fost or­ în audienţa la rege, căruia i-a comunicat că tratativele cu Ausag-Unga­­ria în privinţa convenţiei co­merciale au­ fost întrerupte şi că partidele politice cer războiul vamal. Prim-ministrul cere deci autorizaţia regelui ca să se de­nunţe convenţia actuală. Regele a refuzat aceasta şi a spus că tratativele să se urmeze pînă se va putea ajunge la o înţelegere. WJJ­1JJIW Greva de la „Monitorul Oficial“ Astăzi la ora 1 şi jumătate cei 107 tipografi culegători dela „Monitorul Oficial“ s’au pus în grevă cerînd direcţiei sporirea salariului cu 10 lei lunar. La această grevă s’au­­asociat şi puitorii şi malşinişli, astfel că greviştii sunt în număr de 200. Am vorbit cu d. Vintilă Rosetti directorul „Monjitoialul Oficial“ care nete spus că ,salariile cule­­gătorilor de la Imprimeria Statu­­lui variază între 130—180 lei lu­nar. Aceste salarii au fost astfel mărite în urma sporului de acum doi ani de zile. Acum lucrătorii cer sporirea cu încă 10 lei lunar, ceea ce ar însemna o ingreunare al budgetu­lui imprimeriei cu 40 mii lei, şi direcţia n’a găsit sursa de unde să acopere atest spor. Puitorilor şi maşiniştilor li s’au sorit salariile prin noul budget. Puitori,bori, cari erau plătiţi cu 60 lunar, li s’a făcut 90 leî şi li se vor face reţineri pentru pensii. Ei sunt mulţumiţi pentru spor dar protestează contra reţinerilor, şi de acea s-au solidarizat cu lucră-­ tori. Greviştii sunt actualmente la „Monitorul Oficial“ şi refuză de a lua lucrul. Ei pretind ca o­ dele­gaţie în frunte cu d. Vintilă Ro­­seti să se ducă la d. ministru de interne spre a­ î cere să încuviin­ţate sporul reclamat. D. Vintilă­­ Roiseti a declarat că nu se poate duce cu delegaţia, dar a spus că delegaţii să se d­u­­că singuri la d. ministru de in­terne. Lucrătorii nu sunt mulţumiţi cu acest răspuns. In momentul acesta d. Alexan­­drescu, sub-directorul Imprimeriei Statului, are o convorbire cu d. n­mnin­siaru Idie Interne Im chestia grevei. D. Rosetti a snai declarat că d-sa nu este în contra sporului, dar n’are de unde isă ia sumele necsare pentru acoperirea lui.—d. Din cercetările făcute,­ s’a consta­tat fraude în sumă de aproape 60 ron­ lei — fraude care au avut ca efect — depunerea căpitanului Du­­ţescu. Joi seara — şi permutarea maiorului Chiriţescu. Se zice că căpitnul Duţescu tre­cea pe plutonieri în state de cite două ori şi sumele rămase erau în­casate de căpitanul Duţescu şi com­plicii săi — cari prfiă acuma nu au fost încă descoperiţi. Aceste fraude sunt în legătură cu sinuciderea căpitanului Niculescu care în calitate de comptabil tre­buia să iscălească statele. Sinucidere­a căpitanului Niculescu a produs o vie impresie în cercurile militare şi printre ofiţerii cari nu sunt străini de aceste fraude. Ancheta continuă şi se aşteaptă noul descoperiri în această afacere. Fraudele de la corpul instructorilor militari căpitanul Niculescu, este implicat In aceste fraude. — Aceasta este adevărata cauză a sinucidere!. Se ştie că de ctt'Va timp minis­trul instrucţiune! publice, d. Spiru Haret, a cerut d-lui maior Chiriţes­­cu, comandantul corpului instruc­torilor militari din ţară, dosarele corpului In vederea unei anchete. D. Haret a însărcinat cu facerea anchetei pe d. Brătilă, directorul învăţă­nîntuluî particular şi profe­sional din ministerul cultelor* . PUNEHTUL Dela Cameră — Şedinţa de la 28 Februarie — Şedinţa de azî a Camerei pre­­zintă liniştea după furtună. Toaită lumea este încredinţată Că interpelarea şi răspunsul d-luî priim-minist­ru de eri nu pot rămlâ­ne fără urmări. Se aşteaptă în mod inevitabil ieeirea din guvern a d­-luî general Averescu. D. Fleva, care s’a întors In ţa­­ră, participa la şedinţa da azi. Pe barncar m­innisterială fem­fe d-niî Haret, Anton Carp şi V. G. Morţun. La orele 2.20 m„ 3. Ferekyde deschi­die şedinţa. După formalităţile obişnuite d. Pătrăşcanu comunică o petiţiune a funcţionarilor judeţeni cari cer dreptul la avansare. D.Iuli­u Lecca care tara mare nu­­măr de tablouri statistice minis­trului de domenii asupra popula­­ţiunii şi proprietăţilor din Do­­brogea. : # D. Victor Filotti cere biroului să intervie pe lingă ministrul instrucţiunii ca­, în vederea In­terpelării d-sa­le anunţată cu pri­­vire la administraţiunea Teatru­lui Naţional,­­să l î se pue la dis­­poziţie o serie de informaţiuni privitoare­­la mandatele de pla­tă pentru drepturi de traducător şi cumpărări de piese; deasemenea numărul mandatului de plată pentru călătoria în străinătate a directorului, budgetul Teatrului pe 1908-1909 ’și o sumă de alte ac­te ce’î sunt necesare în vederea, dezvoltării interpelării. D. Filotti roagă biroul să inter­vie ca să’șî poată dezvolta« Inter­pelarea Vinerea initfia­re.­­ — Dela­ sănat — Şedinţa de la 28 Februarie — La deschiderea şedinţei de azi,d. senator Magiam cerînd ministrului de justiţie să vină cu un­ proect pen­tru modificarea dispoziţiunilor din codul de comerţ relative la „labora­­toriu­”, d. Tom­a Stellanu răspunde că a dat ordine circulare tribunalelor din tară ca să aplice cu severitate a­cele dispoziţiuni;—ministrul pro­mite că Intr’o viitoare sesiune va veni cu un proect de lege în această chestiune. * Iai ora 3 începe discuţia generală a proectuluî pentru desfiinţarea por­tului robei la avocaţi. Primul care ia cuvîntul e d. Pe­tre ISissir, care sp­une că nu ia cu­­vîntu­l ca să combată proectul, ci ca să­­exprime credinţa că Se­natul nu-l poate admite. După ce fa­ce o aluzie delicată la sentimentele d-lui Sturdza pentru avocaţi, alesul Senatului universi­tar din Iaşi constată că azi, în schimb, majorităţile din, parlament caută să fie cit mai agreabile avo­caţilor at.it de puţini plăcuţi fostului şef a­l liberalilor. Dintr'o s­erie de împrejurărî, sur­­venite după votarea proectuluî la Cameră, d. Missir face deducţia că guvernul trebue să aibă anumite in­­terese ca proectul să treacă şi lui Se­­mat, deoarece a avut grija sâ’î aducă în sprijin telegramele barourilor din ţară. D. Take Protopopescu întreruplnd pe orator cu cuvintele: — Criză ministerială, de­sigur! — D. Protopopescu, intervine d. P. Brătăşaniu, are tot dreptul să se îngrijească de crize ministeriale, de oarece s’a apropiat alegerea de la Creditul rural, prtsetet. D. Missir continuă atinglnd ches­tia discipline! de partid, care nu trebue să silească pe partizan! a ur­ma în toate momentele indicaţiunile guvernului. — Aşa faceţ! şi d-stră? întreabă d. Ionel Brătianu de pe banca mi­nisterială. — Din fericire am un șef, răs­punde d. Missir, cu care ne aflăm în perfectă comunitate de vederi. , — In toate direcţiile? insistă d. ADEVERUC" Puterile intervin la Viena şi Belgrad DEMERSUL LA VIENA Roma, 28 Februarie.—Din sursă bună se anunţă că reprezentanţii pu­­terilor din Viena au făcut un demers pe lingă baronul Aehrenthal, sfă­­tuindu-i ca Austro-Ungaria să con­simtă la convocarea unei confe­rinţe europene. Puterile au asigurat pe Aerenthal Că în conferinţă ele vor căuta prin toate mijloacele să evite războiul, şi să statornicească o înţelegere în­tre părţi. DEMERSUL LA BELGRAD Roma, 28 Februarie.—Reprezen­tanţii Angliei, Franţei şi Italiei au sfătuit guvernul sîrb ca să nu mai ezite cu răspunsul în chestia înar­mărilor —răspuns care a lipsit la nota Serbiei. Interite de mai sus au asigurat Serbia că ele vor cânta să apere in­teresele Serbiei in conferinţa inter­naţională. UN ULTIM DEMERS AL AUSRIEI BERLIN, 28 FEBRUARIE.—CO­­RESPONDENTUL LUI „LOKAL­ANZEIGER“ AFLA DIN PETERS­BURG , AUSTRIA VA MAI FACE UN UL­­TIM DEMERS PENTRU MENȚINE­­REA PACEI. EA NU VA CONSIDE­RA CA RĂSPUNS DEFINITIV NO­TA ADRESATA RUSIE!» CI VA ASTEPTA RĂSPUNSUL DIRECT AL SERBIEI LA NOTA REMISA DE CONTELE FORGACI IN CHES­TIA CONVENȚIEI. DACA SERBIA NU VA TRIME­­TE ACEST RĂSPUNS, RASBOIUL VA ISBUCNI. + întristaţii: Caliopi v. c. Mun­­t­eanu fiică, Maria, Elena, Petra, Anastase şi George nepoţi, nupoa­­te, cumnaţi şi cumnata aia dure­rea a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor, tată, uncituit şi cumnat liMratorii! în etate de 73 ani Inmormlntarea va aveai Ioc Du­­minică 1 Martie, la orele 2 p. im Cortegiul va porni dela« locuinţa îled­edaitu,]uî str. Romană No. 93, la cimitirul Bellu (Şerban-Vodă). Teatrul LIRIC Compania Lirică Romînă Conducerea Const. Grigori« Astăzi Sîmbâta 28 Februarie 1909 Se va reprezenta Farmecul unui Vals Operetă — Duminică 1 Martie 1909 — ora 2 jum. p. m. MATINEU rm Se va juca EL ŞI EA • Biletele la Independenţa­­Circul este bine încălzit cu calorifer jffareleCirc Siluit Astăzi Sîmbâtă 28 Febr. 1909 Jdare Representaţie j­igh-life dată în Benef. iubiţilor clovni GARZON şi NIARGULESCU La această reprezentaţie bene­­ficianţii vor face noi intermezuri comice. Cine voeşte să rîză să vie la circ Pentru a doua navă mare CHADîVADII mare «nc«ef­VaARl »AHI1 succes Executat de 15 clovni the­ nemsons clovni muzicali electrici Pentru prima oară SPORT ACT întoarcerea de la Tînătoare exe­­cutat de fraţii CIOTTI Razboiu în America MEXIC, 28 FEBRUARIE. — SE ASIGURA CA A ISBUCNIT RASBOIUL INTRE REPUBLICELE NICARAGUA SI SALVADOR. WASINGTON, 28 FEBRUARIE.— DEPARMENTUL STATULUI A RECHEMAT PE REPREZENTAN­­TUL DIPLOMATIC DIN NICARA­GUA DIN CAUZA MISCAREI PER­TURBATOARE DIN NICARAGUA SI DIN CAUZA ATITUDINEI NE­­PASATOARE A PRESEDINTELUI ZELAYA. AMBASADORUL MEXI­CULUI A AVUT LA DEPARTA­­MENTUL STATULUI O CONFERIN­TA PRIVITOARE LA SITUATIU­­NEA DIN AMERICA CENTRALA SI ACOLO S-A DECIS SA SE FACA DEMERSURI PENTRU A SE ASI­GURA PACEA IN AMEERICA CEN­TRALA. (A. 11.).

Next