Adevěrul, martie 1909 (Anul 21, nr. 7001-7029)
1909-03-01 / nr. 7001
Martie 1909 Ultime informaţiuni ! Tn urma interpelărei şi spectacolului de eri dela Cameră, ar putea să ne *puie presa ambelor partide, cari au cutezat să vorbească de ştirile noastre alarmante: cum rămtne cu atacurile ce ne aduceau ? * Printre amicii minjilranii da răzţotd sa «pane că ziîaaţia sa nn fentaa iî salvată decit dacă, in loc de Ortea discurs de apărare, ar fi carat înseşi alegerea și orînduirea imediată a ntaei comision! parlamontare da anchetă. O asemenea came din partea 1*1*1 general Averesco care n’ar fi »otot să fie relaxată, ar fi pus intr'o tnare încercătură guvernul și in Special pe d. Ionel Brătianu care personal a iscălit ca ministre de războia ad-interim, contractat ca ma- Sored Vălean* relativ la ininitura Itragialoi ____ | Sintem in măsură de a alirtmia. tV de altfel Independenta Romina [de aseară o recunoaste in mod discret, că au avut loc violente discuţii In comitetul delegaţilor legei sinodale, atlt cu prilegiul discuţiei praectului, cit şi atunci cind a fosti Vorba să se aleagă raportorul. O. Spin Haret nu a rămas cu impresii prea mult plăcute de la aceste discuţiuni. Sintem bine informaţi că relaţiu- Bile dintre d-niî Ionel şi Vintilă Slătic -~» »’au *ăcit. * -v ... ' mViitorulu spune că aşteptam să fie desminţită informaţia noastră cu privire la declaraţia d-lui Haret că guvernul nu mai poate apăra fie generalul Averescu şi că d-sa trebue să se retragă din Cabinet. După cele ce guvernul ştia ,are să se petreacă ori la Cameră, o desminţire era greu Să ni se maî dea. ’ Fiindcă însă „ Viitorul” voind să fie spiritual şi maliţios ne întreabă ce se aude cu telegrama noastră asupra cazului fraţilor Beer, amestecaţi în matrapazlîcurile de la ministerul de războiţi, profităm deocazie spre a menţiona că în interpelarea de eri numele atestor fraţi Beer a fost citat Ifi deci şi aci ştirile noastre 'n’au fost eronate. I* ■ '""TW**’1 ‘ ! In expunerea de motive laproectul de lege asupra acordărei drepturilor politice dobrogenilor se afla următoarea redactare: 1 ......numărul şi influenţa *covîrşitoare a romînilor de,dincoace şi de dincolo de „Munţi....“ Cuvintele subliniate de noiau fost şterse de primul-mi- nistru în expunerea de motive depusă la Senat. D. Dr. Cantacuzino, directorul general al serviciului sanitar, fiind de cîteva zile bolnav, e reţinut în casă, comentează foarte mult faptul pa d. general Averescu, ministrul fie războia, în răspunsul ce a dat InterpelăriiUlui Alex. Marghilo.iman, a trecut, sub tăcere un act de o deosebită iimportanţă şi a.v.urae, că contractul dintre mi. mnisterul de rǎzboiu şi mMorul [Vdleanu pentru furnitura fura. ijfului a fost iscălit de însuşi d. , Ionel Brătianu pe cînd ţinea m. Iterimătul la. departamentul răs. IbtMului. Dacă d. general Averescu—se Spune în aceste cercuri—a voit să menajeze pe d. ionel Brătiaruu pentru ca acesta să nu.l sacnfi. te, în acest caz ministrul de răs. boiu a încercat eri cea mai cru. dă dintre deziluzii prin lipsa de solidaritate și colegialitate de tare a dat dovadă primul minis, tru în putinele.i cuviiite ce a ros. IU IndUnte de deschiderea discuției, cuvinte cari au fost pentru ministrul de război a mai mult de tlt un vot de blam. Guvernul a renunțat la obitînuiteleconsfătuiri săptămînale a piafbntătilor parlamentare. De cînd cu ultima consfătuire de acum trei săptămini, consfătuire In cafre d. Ionel Brătianu a finut de ascultat lucruri puţin plătute, consfătuirile majorităţilor ,a unor lungi discuţiuni, pe mitropolitul primat. Cărţile de alegător pentru colegiul de Senat se vor libera la biroul electoral de la Palatul justiţiei, cu începere de la 2 Martie, în zilele de Luni, Joi şi Sîmbottă dimineaţa de la 1 — 11; Mărfi, Mercurî şi Vineri după prînz de la 12 şi jumătate la s, şi Dumineca de la £ şi jumătate la e p. m. Uniunea intelectualilor va tine astă seară, ora 8 şti imn tn casele d-lui dr. Eradic Sterian, 23 str. Bibescu Vodă, obicinuita şedinţă säptamiraala. La ordinea de zi: Inmurirea Umbagiului funcţionarilor comerciali asupra gmiuluî românesc. Noul protoiereu de Suceava, pr. N. Dărîngo va începe zilele a vestea inspecţiile prin judeţ. Pină azi a lucrat în cancelaria protoieriei rezolvind maî multe hârtii şi trimiţind diferite ordine preoţilor din judeţ. Cîştigul principal de lunt 20.000, căzut asupra lozului No. 31500 a iesta în colectura casei de bancă Ioan I. Rădulescu din Bucureşti, str. Smirdan No. 11. Unii dintre funcţionauiii căile ferate fîind nemulţumiţi de modul cum e întocmit noul budget, agită idila convocăreî unei întruniri de protestare. Prefectura de Tulcea, a făcut cunoscut ministerului de interne că comuna Mahimudlia neavînd mijloace, nu poate prevede în budget sume pentru întreţinerea bisericei din localitate. T.... Avis d-lui Spiru Haret, care prin noua lege a Clerului mirean obligă comunele să plătească preoţii. D. N. Ionescu, a fost ales şi confirmat ca ajutor de primar al oraşului Tulcea. Consiliul comunal al palpitatei a fost convocat in şedinţă extraordinară pentru ziua de 4 Martie a. c. ora 5 p m., la ordinea, zilei fiind chestiuni cari nu suferă întârziere. Ministerul de finanţe a trimis o circulară tuturor băncilor populaţie din întreaga ţară în care le sfătueşte ca să nu mai acorde împrumuturi pe ipoteci, ci numai pe garanţii personale şi peamanete. Ce ii face pinalul Averescu Toată lumea care a asistat la sedința de erî a Camerei a rămas surprinsă de faptul că generalul Averescu n’a silit pe d. Marghiloman să precizeze, in mod clar și categoric, dacă fostul ministru conservator pune la îndoială cinstea ministrului de resbel. Din modul cum d. Marghiloman a prezentat faptele, cu tot parlamentarismul său, a rămas impresia că interpelatorul a acuzat pe generalul Averescu că ar fi tolerat, cu bună ştiinţă, acte necorecte şi că uinele acte le-a săvârşit chiar d-sa. Față cu o atît de gravă învinuire adusă de un fost ministru, un personaj politic, unul ministru, şi încă unui ministru de resbel, politicianii s’au aşteptat ca generalul Averescu să-l someze pe d. Marghiloman să declare categoric dacă îi pune în îndoială cinstea şi dacă nu făcea o declaraţie sastifăcătoare să-i trimeată imediat martori. In loc de aceasta generalul Averescu s’a mărginit să examineze toate dosarele, să încaseze toate aprecierile d-lui Marghiloman, să nu releveze faptul că fruntaşul carpist a acuzat administrafia sa de delapidare şi că i-a spus categoric că avea cunoştinţă de unele fapte incorecte. La acest limbagiu ministrul de resbel a răspuns calm cu blîndeţe şi la urma-urmei a încasat si... apărarea ce i-a făfăcut-o d. Ionel Brătianu, fără a mai sufla un cuvînt. In aceste conditiunî natural că situaţia generalului Averescu ca militar devine penibilă, iar ca ministru imposibilă,—aceasta o spun acum toti politicianii. Ceea ce a mai surprins Camera , că ministrul de răsboiți, care avea Interesante dosare asupra gestiunilor diferiţilor miniştri de răsboini conservatori, oare a arătat cum opera Sand sub gravernele trecute, oare a lăsat să se înţeleagă cine a operat în Infanterie pentru a provoca un pronunciament, n’a avut parajul să spună TOT şi să dejoace astfel pe acel parl au pus la cale scandaloasa şedinţa de eri. ■ Impresia tuturor este că d. Ionel Brătianu a aruncat peste bord pe generalui Avereseu pentru ca să arate că ministrul regelu a eşit terfelit, cum a eşit sub loan Brătianu generala Slăniceanu şi că fără liberali Suveranul p’are să poată pune ordine în armată. Cu atît maî bine dacă lovitura d-luî Brătiănu a adus-o la îndeplinire d. Marghiloman cu binevoitorul concurs al majorităței din Cameră, Rep. l contramandează în mod sisteatic. _____ Nici pînă astăzi nu s’a conunicat, de către guvernul nostru, la Roma demisia d-lui Fleva din postul de ministru al ţării la Capitala Italiei. La Irgaţiunea noastră din Roma conţină astfel a sosi diferite invitaţiuni pe adresa domnului Fleva, ca ministru al Romînieî. Incura guvernului este exemplară ! Netul persecuta ungureşti. Pe ziua de alaltă,et. Joi, au fost citaţi in cabinetul judelui instructor din Mariş-Oşorheiu fruntaşii romînî d.niî George Pop de Băseşti, Partenie Cosma, Francisc Hossu Longin, dr. Casiu Matiiu, protopopul G. Simu şi dr. Caius Brediceanu, pentru a răspunde de articolele şi cugetările publicate de dinşii în numărul iubilar al „Gazetei Transilvaniei“ din Braşov, D. Spiru Haret, văzînd că contenciosul administrativ a făcuit divirgenţă asupra recursului d-lui dr. Marcel Brunză, a dispus trimiterea fostului profesor de la şcoala de agricultură înaintea comisiunei de judecată a învăţămtntului. D. Marcel Brunză ca şi d. Dragomirescu recuzînd pe d. profe,sor E. Pangrati, în locul acestuia a fost ales în comisiune d. profe,sor Malddrescu. .., Brînză va fi judecată■, ziua fiece Martie. " Comitetul delegaților a ales ca faportor la ienea sinodală, în urr Şedinţa de la Liga Culturală „Trecutul romînilor din Ardeal", conferinţă ţinută de d. Al. A. Scurtu. Aseară în sala, cea mică a Ateneului d. Scrtu şi-a dezvoltat conferinţa d-sale: „Trecutul romînilor din Ardeal". D-sa a arătat că pînă anul 1813 românii de dincolo au luptat maî mult ca anonimi şi că nu mai deh 1848 înainte ei s’au afirmat ca un popor conştient de drepturile sale. Maî departe conferenţiarul vor,beşte despre biserica, şcoala şi partidul naţional din Ungaria. Arată în fine cum ungurii — prin legile lor — caută să pătrundă în biserică şi şcoala romînismuluî. Şedinţa se sfîrşeşte prin versuri recitate de d-niî Liciu şi Manolescu, artişti ai teatrului naţional. —— Mi*S‘ Histeriosul personaj din gara Etiitlla adus în Capitală .Ttftmtr'-rr _____ In larg! misterului din staţia B. M. Am publicat maî deunăzi ancheta reporterului nostru făcută la Chitila în privinţa misteriosului personaj ce se credea implicat în sinuciderea d-reî Cristescu. Spuneam că faptul venireî din Capitală pînă la Chitila cu trăsura, a acestui necunoscut dăduse de bănuit şi că se presupunea că el ar fi ştiind ceva sau ar fi chiar vinovat în această întunecoasă afacere. Poliţia din Craiova unde ajunsese acest bălător, arestînciu-l erî, l’a înaintat siguranţei Capitalei, unde s’a aflat pînă în prezent. Aci, luîndu-i-se un amănunţit interogator, se dovedi că acest tînăr anume Constantinidi nu are nici o ştire despre cauzele sinucidere! d-rei Jeana Cristescu şi că nu ar fi de fel implicat în această afacere. Fotografia găsită asupră-î precum şi scrisorile erau cu totul de altă persoană iscălită Elena şi numai graba şi scăparea trenului îl făcuse a veni în seara aceia cu trăsura în stația Chitila. Acestea toate fiind bine stabilite de către siguranță, numitul Constantinidi a fost eliberat chiar astăzi.. ■ i»-i 'î; b' F. Bătae intre două cîntăreţe Aseară, pe la orele 7 şi jirm... Pe strada Carol I, în dreptul hotelului „Regina“ s’a întîmplat un scamdal, urmat die bătae în toată regula şi căreia nu i-a lipsit nici partea comică. Faptul s’a întimlat în împrejurările următoar.5. Două cîntăreţe dela cafeneaua Căratcaş, din strada Şetarii, din motive cu totul intime, Işî nutreau una alteia o ură înverşunaţi. Ele nu perdeau ocaziunea, ca de cîte ori se întîlneau să-şi manifeste necazul, prin ameninţări, ba chiar şi prin scandaluri, mai ales In ultimul timp. Astfel erî, pe la orele 7, ambele rivale, se întîlnesc, faţă în faţă pe strada Carol, în dreptul hotelului .Regina", şi fără nici o vorbă s’au luat la bătae, provocind un scandal enorm şi adunînd împrejurul lor o mulţime de curioşi. Sergentul Stoica Athanasie, postat în acel punct, intervenind, ambele rivale, s’au năpustit asupra lui şi l'au luat la bătae, rupindu-î pelerina. In urma celor păţite, sergentul le-a lăsat să se bată înainte, însă, una din cîntăreţe, Verona Munteanu, fiind mai puternică lovi atît de rău pe cealaltă că o lasă în nesimţire. Starea ei fiind gravă, sergentul o transportă numaî decit la spitalul Brîncoveneasa, unde chiar a fost reținută, iar cealaltă a fost condusă la circ. IV, unde i s’a dat imediatdrumul, de către sub-comisarul de serviciu, fără a se încheia cuvenitul proces-verbal. ___ Tragica sinucidere a eăg. BunUtro lcuiescu ErT pe la orele 11 înainte die •amiază, căpitanul guard de artilerie în retragere Niculescu Dumitru, comptatoil la „Corpul instructorilor militari“—s’a sinucis trăgtindu-șî un glonte de revolver, calibru 8, in urechea dreaptă la domiciliul sau din strada Catuneanu 33. Moartea ha fost imistantanee. Căpianul Niculescu este în e. talie de 52 de ani. A fost timp de 19 anî casier la arsenalul armatei, fără ca in această curgere de vreme să se fi primit vreo »Ungere contra d-sale. In ultimul timp — odată cu înființarea corpului de imnistruictorî militari — căpitanul Niculescu funcţiona ca contabil la sus zisul corp. Lucrurile au mers bine pînă acum ctt-va timp, cînd d. ministru Haret a cerut dosarele corpului d.lui maior Chiriţescu, din vederea unor anchete de făcut. De atunci lucrurile s’au complicat mereu. Joi căpitanul Niculesau aude de anchetarea şi depunerea căpitanului Duţescu şi acestea 11 neliniştea cu dlesăvîrşire. Se zice că la inspectoratul mi Jitar se bagau plutonierii In state de cite două ori şi banii îi încasa casierul Duiţascu în complicitate. Căpitanul Niculescu — In calitate de comptabil — iscălea, acele state şi d’aci ideia că la un moment dat ar putea fi chemat Ima, lintea justiţiei şi depus. Lucrul acesta la adus la sinucidere. Joi seara căpitanul s'a dus cu soţia la nişte rude şi cînd se intorceau pe drum a spus: Vezî tu Marie dragă, afacerea asta cu depunerea lui Duţescu, are să mă facă să mă omor“... Noaptea au petrecut-o In linişte şi dimineaţa —• pe la orele 9 juni, el a trimis soţia la hotel Metropol — In căutarea unui deputat, cunoscut al sau. T,r,anspqrtîrHdlu-ne imediat la faţa locului, am găsit pe sinucis întins jos In bucătărie pe tunică, cu faţa ’n sms, şi cu sîngele curgîndu-î dinurechea dreaptă. La ţipetele nenorocitei soţii curtea se tixise de curioşi. Pllngtea biata feanee şi-mî spunea că dacă eri dimineaţă găsea o trăsură şi s'ar fi întors maî repede, II oprea dela odioasa faptă„Cînd am intrat In bucătărie, era încă caldă nevinovata lui mină d'.le, atunci se omorlse“. Sinucigaşul a lăsat două scrisori soţiei sale. întruna din scrisori zicea: ..Dragă Marie nu slnt vinovat nici direct, nici indirect. Cu arestarea lui Duţescumă văd ameninţat d’a fi implicat în nişte afaceri cari nu mi-au plăcut niciodată". Şi scrisoarea continua pe tonul acesta aducind — la sfîrşit — un blestem maiorului Chiriţescu pentru care işî pune capăt. Zilelor. Mai cere să-l înmormînteze fără pompă la cimitirul Ghencea. msäcssmässe S 111 La 1 MARTIE, a. c. trenzarea Mărfurilor coraporate de la magazinul Maximovici — în CALEA VICTORIEI No 38 - Preţuri NEMAIPOMENIT de EFTÎNE Demonul profesorilor secundari — Audienţa la ministru — INCEPE O comisiune compusă din d.niî profesori Popescu, Stănescu şi Gh. Rîşcanu, s’a, prezentat ori d-lui Spiru Haret, căruia lea remis un memoriu, prin care profesorii secundari îşi arată doleanţele lor. Iată părţile mai importante din acest memoriu: Pentru a corespunde misiunei grele, importante şi delicatei, da a forma caracterul şi îmbogăţi mintea tinerime! cu o cultură temeinică şi naţională—, profesorilor secundari li s’au cerut cu drept cuvînt cele mai grele condiţiunî pentru a ajunge la acest apostolat. Profesorul secundar, înainte de a pri în sanctuarul şcoalei, trebue să posede titlurile academice cele mai înalte ce pot conferi universităţile noastre sau cele din străinătate, trebue să mai aibă terminat seminarul pedagogic, să dea riguroase examene de capacitate pentru specialităţi, şi să fie supus deselor inspecţiuni pentru ca să facă dovadă nu numai că posedă cunoştinţe suficiente, dar încă că prin metodele pedagogice cele mai nouă e în stare a transmite acele cunoştinţe elevilor şcoalei unde funcţionează. Dar dacă statulai arătat, o aşa de legitimă grijă de bună funcţionare a şcoalei prin cererea unei înălţimi culturale şi morale atît de mari conducătorilor ei, nu s’a îngrijit tot astfel şi de asigurarea vieţâi liniştite şi nebîntuite de nevoia, profesorilor secundari. Pe cînd toate celelalte categorii de funcţionari, cu cultură egală sau inferioară nouă, au văzut, cu mulţumire îmbunătăţindu-li-se starea materială, prin legi anume create, numai profesori secundari au rămas de la 1864 neclintiţi în aceLaş salar. Şi în această mare scurgere de vreme nevoile s’au mărit, traiul şi condiţiunile vieţei In raport cu demnitatea şi cerinţele profesionale s’au scumpit, întreţinerea familiei cu care aproape cu toţii sîntem impovăraţi, a devenit tot mai grea.; şi cînd ,aulteai griji şi nevoi bîntuesc sufletul bietului preot al culture!, maî are el liniştea sufletească pentru a îndeplini cu, convingere şi sfinţenie înalta lui chemare? Nevoile vieţeî silesc astăzi pe profesorul secundar, în loc de a fi numai al şcoalei, căreia să-T jertfească întreaga-i muncă şi inteligenţă, să alerge după cîştigurî lăturalnice, preparaţi uni de elevi, pensionate private, şi alte ocupaţiuni, adesea incompatibile cu demnitatea de profesor. Doleanţele profesorilor Pentru a aduce o grabnică îmbunătăţire, noi profesorii secundari respectaţi vă aducem la cunoştinţă următoarele drepte cereri, ce au avantajul de a putea fi puse în aplicare imediat, nea.lucind nici o creştere bugetară pe exerciţiul anului curent. 1) Leafa iniţială a fiecărui profesor să fie lunar de 450 nominală, iar a fiecărui fiaestru de 280. nominală, pentru 15 ore pe sâptâmînă, chiar dlaca nu se vor complecta imediata cele 15 ore la toţi profesorii, în acest, sens să se modifice art. 36 din legea InvătăiTiintrului secundar şi superior din 1901 Iulie, iar gradaţiile de 15 la sută să fie un număr de 5. 2) . Suplinirea profesorilor în caz de boală pînă la 3 luni să fie plătită, din fondurile casei de econoiune a corpului didactic şi din taxele şcolare, iar dela 3 luni pînă la 1 an să se plătească de către profesor 30 la sută și 30 la sută din fondurile de mai sus 3) . Numărul anilor da pensie să fie redus la 30 fără limită inferioară de vlrstă, iar In caz de moarte, după 25 anii de serviciu să se dea familiei leafa întreagă. 4. Tn caz de moarte a profesorului în cursul lunei Iunie sa.Oin vacanta cea mare, să se plătească familiei sale leafa pînă la 1 Septembrie, întrucit în asemenea împrejurărise poate lăsa fără nici o pagubă locul neocupat Pînă la acea dată. 5. Acordarea de peneluni și profesoarelor măritate cu profesori. Prin realizarea acestor puncte,starea materială a membrilor corpului didactic secundar, înbunătaţ.ihldu-Se intr’un mod real şi a diguiriîn diţ-s® suplinirea gratuită în caz de boală, profesorii secundări, fără un alt îndemn, vor părăsi alte ocupaţiuni străine de şcoală, vor munci cu spor şi traimă pentru nobila lor carieră, îşî vor concentra întreaga lor gîndire la îmbunătăţirea metodelor şi-şi vor încorda toate silinţele pentru ca şcoala să deia cele mai bune roade, aşa cum sînt aşteptate cu drept canvtot de stat şi de societate. Şi să rm se creadă că abordarea de 1,5 ore, micşorînd numărulcatedrelor ar împiedeca venirea eementelor tinere ce aspiră a intra în învăţăimînt. Va fi nevoe de concursul tinerilor pentru că numărul profesorilor secundari fatal trebue să se mărească: prin necesitatea imperioasă a micşorăndi arilor de serviciu; prin înfiinţarea de clase paralele, şcoli normale, etc., cerute die nevoile ţăreî; prin micşorarea numărului de ore ale directorilor, pînă la 6 maximum, die oarece banul mers şi controlul riguros şcolar II reclamă imperios; prin suplinirea profesorilor titulari In con. .cedlu pentru caz de boală sau îndeplinirea unor alte funcţiuni, şi mai ales prin reorganizarea învăţamtatului particular, unde se va putea plasa provizoriu un mare număr de profesori tineri, făcind practica celor dinţii ani aî carierei lor şi avind tloate drepturile profesorilor titulari, în caz cînd au obţinut acest titlu. JACQUES GOLD, Bucureşti Riurmi Technic, strada Doamnei Mo. 21—33, furnizează : MOTOARE ENGLEZEŞTI de BENZINAJITEI, Păcură, Gaz sărac (Sauggas) — LUCRIND IN CEA MAI MARE ECONOMIE -Fairleitlanerj9H0 ÎÎISBY***®1 întrec orice alt sistem de motoare IK CONSTRUCŢIUNE SS SOLIDITATE # D. Anton Carp cere cai deputaţii să treacă Itt secţiuni spre a studia proectul de lege pentru răscumpărarea pămînturilor lipovenilor cari emigrează din Dobrogea. Se admite şi d. Ferechide suspendă şedinţa, fugind mai înainte ca Luni comisia budgetară să se întrunească, deoarece budgetul căilor ferate a şi fost depus. Se crede că, după ieşirea din secţii şedinţa se va ridica•* PLANTAŢI In Primăvară: Irbori Roditori Plante de Pădure SPECIALITATE pentru JAori, Ateliere şi orice Industrie GARANTIE ABSOLUTA CONDIŢIUNII de PLATA FAVORABILE D. Dincil Schileru vrînd să faca oi comunicare, preşedintele spune că dacă ea nu priveşte pe vreun ministru nu dă cuvintul oratorului. D. Dirică Schileru protestează cu vehemenţă în contra preşedintelui care, cînd s’a ales, a făgăduit că va fi imparţial şi totuşi, de cite ori d-sa a cerut cuvîntul, preşedintele a căutat să-l împiedice de a vorbi. D. Dined Schileru protestează că erî. introducind trei ţărani in tribune cu bilete de la chestură, ei au fost scoşi de poliţie. D. Ferachide sună clopoţelul şi spune că poliţia Adunărei priveşte pe preşedinte şi dacă un deputat are să se atingă de măsurile de ordine din carmeră, nu e uzul ca s'o facă în şedinţă’ publică, ci adresîndu-se In, particular preşedintelui. D. Dincă Schileru protestează cu violenţă inpotriva acestui mod de a vedea. D. Ferechide declară că’î ridică cuvintul, iar d. Schileru îi răspunde că să ia act că din nou nu'l lasă să vorbească. * D. dr. Gutescu se plînge că «u’i s'a comunicat cîteva dosare cu privire la regimentul 17 de infanterie cari îi sînt necesare spre a desvolba o interpelare. D. Suculescu depune o petiţiune a mai multor ţărani cari cer să fie împroprietăriţi pe o moşie. D. Haret citeşte două mesagii: unul privitor la recunoaşterea de persoană morală a unei societăţi din Craiova, şi altul privitor la deschiderea luuiui credit. D. Morţun depune budgetul căilor ferate. Interpelarea d-luî Fierraru D. Pietraru are cuvîntul spre a-şî dezvolta interpelarea adresată ministrului lucrărilor publice, cu privire la reaua întreţinere şi exploatare a liniei ferate Bucureştî-T.Măgurele. Interpelatorul arată starea deplorabilă a celor două vagoane învechite cari circulă pe această linie cu trenul accelerat, lipsa de încăllzire care expune viaţa călătorilor, şi spune că, deşi,"după o reclamaţie au fost înlocuite cîteva zile pritri vagoane mai bune, în urmă au revenit vagoanele deplorabile de mai înainte, spre mairea disperare a tuturor călătorilor. D. Morţun răspunde că vina este a liniei, care este rău construită, aşa că vagoanele şi mașiniele moderne nu pot circula ca fiind prea grele, că prin urmare ar trebui parale ca să se reconstruiască linia, iar cea ce s’ar putea face momentani se poate face şi fără solemnitatea unei interpelări, ci prin simpla atragere 3, atenţiei ministrului de către reprezentanţii judeţului Teleorman. D. Morţun sfîrşeşte prin a declara că administraţia căilor ferate e încă cea mai bună, din admiraistraţurile noastre şi că numai cînd se va cheltui maî puţin pe palate şi se va da mai mult acolo unde e nievoe, se va putea cere ca serviciile publice să fie şi mai bune. A căror prindere este asigurată, graţie umidităţei cu care pămîntul va fi îmbuibat în urma zăpezeî abondente din iarna aceasta. Cataloage conţinînd ilustraţii şi instrucţiuni de plantare pentru: Arbori roditori, Salcîmi pentru împăduriri, Salcîmi cu coroana rotundă şi Dugi pentru plantat alee şi drumuri, Trandafiri şi plante de ornament etc., se trimit franco la cerere de către: Pepinierele de Arhari şi Vifeonter — Buftea — Proprietatea Principelui B. Ştirbey sub direcţiunea D-lor : Fischer & Go. Nagyenyed (Ungaria) . — Şi — Biroul de Vinzarea Produselor Principelui B. Ştirbey BINE! PRODUS EXCLUSIV FRANCEZ Brătianu. — Bine, cînd ne înţelegem... Senatul face mare haz de dialogul acesta între primul ministru şi d. Missir. Reluînd şirul discuţiei, d. Missir arata că atît d. Alex. Djuvara, actualul ministru, cît şi d. Costescu Comăneanu au propus şi susţinut creiarea robei la avocaţi. D- Missir cantimiînd, cere menţineerea robei şi speră că Seniailul ţinind samă că d. Sturdiza a cerut introducerea robei, nu va vota suprimarea eî. Ia cuvîntul d. Theodor loan cerînd desfiinţarea robei. Bucureşti — Calea Victoriei, 121 USCATE! -----ele prima calitate —— Lenne de Foc — FELDSTEIN & MIHAILIDE — Strada 11 Iunie 36 vinde : Telefon 9 | 33 CER prima 32 Lei 1 mia de kilograme FAB „ 30 „ cîntar garantat duse l acasă SLEAU tel p. 36 SlfVERdHlhLilBILOiig Vinul Suveranilor Elite Sec BINET Veuve BXRET Sec BINET Gnat American Se va denunţa convenţia cu Austria? Budapesta, 27 Februarie.— „Budapesti Nirlapu află prin corespondentul sǎu din Bucureşti, că ministrul preşedinte Brătianu a fost or în audienţa la rege, căruia i-a comunicat că tratativele cu Ausag-Ungaria în privinţa convenţiei comerciale au fost întrerupte şi că partidele politice cer războiul vamal. Prim-ministrul cere deci autorizaţia regelui ca să se denunţe convenţia actuală. Regele a refuzat aceasta şi a spus că tratativele să se urmeze pînă se va putea ajunge la o înţelegere. WJJ1JJIW Greva de la „Monitorul Oficial“ Astăzi la ora 1 şi jumătate cei 107 tipografi culegători dela „Monitorul Oficial“ s’au pus în grevă cerînd direcţiei sporirea salariului cu 10 lei lunar. La această grevă s’auasociat şi puitorii şi malşinişli, astfel că greviştii sunt în număr de 200. Am vorbit cu d. Vintilă Rosetti directorul „Monjitoialul Oficial“ care nete spus că ,salariile culegătorilor de la Imprimeria Statului variază între 130—180 lei lunar. Aceste salarii au fost astfel mărite în urma sporului de acum doi ani de zile. Acum lucrătorii cer sporirea cu încă 10 lei lunar, ceea ce ar însemna o ingreunare al budgetului imprimeriei cu 40 mii lei, şi direcţia n’a găsit sursa de unde să acopere atest spor. Puitorilor şi maşiniştilor li s’au sorit salariile prin noul budget. Puitori,bori, cari erau plătiţi cu 60 lunar, li s’a făcut 90 leî şi li se vor face reţineri pentru pensii. Ei sunt mulţumiţi pentru spor dar protestează contra reţinerilor, şi de acea s-au solidarizat cu lucră- tori. Greviştii sunt actualmente la „Monitorul Oficial“ şi refuză de a lua lucrul. Ei pretind ca o delegaţie în frunte cu d. Vintilă Roseti să se ducă la d. ministru de interne spre a î cere să încuviinţate sporul reclamat. D. Vintilă Roiseti a declarat că nu se poate duce cu delegaţia, dar a spus că delegaţii să se ducă singuri la d. ministru de interne. Lucrătorii nu sunt mulţumiţi cu acest răspuns. In momentul acesta d. Alexandrescu, sub-directorul Imprimeriei Statului, are o convorbire cu d. nmninsiaru Idie Interne Im chestia grevei. D. Rosetti a snai declarat că d-sa nu este în contra sporului, dar n’are de unde isă ia sumele necsare pentru acoperirea lui.—d. Din cercetările făcute, s’a constatat fraude în sumă de aproape 60 ron lei — fraude care au avut ca efect — depunerea căpitanului Duţescu. Joi seara — şi permutarea maiorului Chiriţescu. Se zice că căpitnul Duţescu trecea pe plutonieri în state de cite două ori şi sumele rămase erau încasate de căpitanul Duţescu şi complicii săi — cari prfiă acuma nu au fost încă descoperiţi. Aceste fraude sunt în legătură cu sinuciderea căpitanului Niculescu care în calitate de comptabil trebuia să iscălească statele. Sinuciderea căpitanului Niculescu a produs o vie impresie în cercurile militare şi printre ofiţerii cari nu sunt străini de aceste fraude. Ancheta continuă şi se aşteaptă noul descoperiri în această afacere. Fraudele de la corpul instructorilor militari căpitanul Niculescu, este implicat In aceste fraude. — Aceasta este adevărata cauză a sinucidere!. Se ştie că de ctt'Va timp ministrul instrucţiune! publice, d. Spiru Haret, a cerut d-lui maior Chiriţescu, comandantul corpului instructorilor militari din ţară, dosarele corpului In vederea unei anchete. D. Haret a însărcinat cu facerea anchetei pe d. Brătilă, directorul învăţănîntuluî particular şi profesional din ministerul cultelor* . PUNEHTUL Dela Cameră — Şedinţa de la 28 Februarie — Şedinţa de azî a Camerei prezintă liniştea după furtună. Toaită lumea este încredinţată Că interpelarea şi răspunsul d-luî priim-ministru de eri nu pot rămlâne fără urmări. Se aşteaptă în mod inevitabil ieeirea din guvern a d-luî general Averescu. D. Fleva, care s’a întors In ţară, participa la şedinţa da azi. Pe barncar minnisterială femfe d-niî Haret, Anton Carp şi V. G. Morţun. La orele 2.20 m„ 3. Ferekyde deschidie şedinţa. După formalităţile obişnuite d. Pătrăşcanu comunică o petiţiune a funcţionarilor judeţeni cari cer dreptul la avansare. D.Iuliu Lecca care tara mare număr de tablouri statistice ministrului de domenii asupra populaţiunii şi proprietăţilor din Dobrogea. : # D. Victor Filotti cere biroului să intervie pe lingă ministrul instrucţiunii ca, în vederea Interpelării d-sale anunţată cu privire la administraţiunea Teatrului Naţional,să l î se pue la dispoziţie o serie de informaţiuni privitoarela mandatele de plată pentru drepturi de traducător şi cumpărări de piese; deasemenea numărul mandatului de plată pentru călătoria în străinătate a directorului, budgetul Teatrului pe 1908-1909 ’și o sumă de alte acte ce’î sunt necesare în vederea, dezvoltării interpelării. D. Filotti roagă biroul să intervie ca să’șî poată dezvolta« Interpelarea Vinerea initfiare. — Dela sănat — Şedinţa de la 28 Februarie — La deschiderea şedinţei de azi,d. senator Magiam cerînd ministrului de justiţie să vină cu un proect pentru modificarea dispoziţiunilor din codul de comerţ relative la „laboratoriu”, d. Toma Stellanu răspunde că a dat ordine circulare tribunalelor din tară ca să aplice cu severitate acele dispoziţiuni;—ministrul promite că Intr’o viitoare sesiune va veni cu un proect de lege în această chestiune. * Iai ora 3 începe discuţia generală a proectuluî pentru desfiinţarea portului robei la avocaţi. Primul care ia cuvîntul e d. Petre ISissir, care spune că nu ia cuvîntul ca să combată proectul, ci ca săexprime credinţa că Senatul nu-l poate admite. După ce face o aluzie delicată la sentimentele d-lui Sturdza pentru avocaţi, alesul Senatului universitar din Iaşi constată că azi, în schimb, majorităţile din, parlament caută să fie cit mai agreabile avocaţilor at.it de puţini plăcuţi fostului şef al liberalilor. Dintr'o serie de împrejurărî, survenite după votarea proectuluî la Cameră, d. Missir face deducţia că guvernul trebue să aibă anumite interese ca proectul să treacă şi lui Semat, deoarece a avut grija sâ’î aducă în sprijin telegramele barourilor din ţară. D. Take Protopopescu întreruplnd pe orator cu cuvintele: — Criză ministerială, desigur! — D. Protopopescu, intervine d. P. Brătăşaniu, are tot dreptul să se îngrijească de crize ministeriale, de oarece s’a apropiat alegerea de la Creditul rural, prtsetet. D. Missir continuă atinglnd chestia discipline! de partid, care nu trebue să silească pe partizan! a urma în toate momentele indicaţiunile guvernului. — Aşa faceţ! şi d-stră? întreabă d. Ionel Brătianu de pe banca ministerială. — Din fericire am un șef, răspunde d. Missir, cu care ne aflăm în perfectă comunitate de vederi. , — In toate direcţiile? insistă d. ADEVERUC" Puterile intervin la Viena şi Belgrad DEMERSUL LA VIENA Roma, 28 Februarie.—Din sursă bună se anunţă că reprezentanţii puterilor din Viena au făcut un demers pe lingă baronul Aehrenthal, sfătuindu-i ca Austro-Ungaria să consimtă la convocarea unei conferinţe europene. Puterile au asigurat pe Aerenthal Că în conferinţă ele vor căuta prin toate mijloacele să evite războiul, şi să statornicească o înţelegere între părţi. DEMERSUL LA BELGRAD Roma, 28 Februarie.—Reprezentanţii Angliei, Franţei şi Italiei au sfătuit guvernul sîrb ca să nu mai ezite cu răspunsul în chestia înarmărilor —răspuns care a lipsit la nota Serbiei. Interite de mai sus au asigurat Serbia că ele vor cânta să apere interesele Serbiei in conferinţa internaţională. UN ULTIM DEMERS AL AUSRIEI BERLIN, 28 FEBRUARIE.—CORESPONDENTUL LUI „LOKALANZEIGER“ AFLA DIN PETERSBURG , AUSTRIA VA MAI FACE UN ULTIM DEMERS PENTRU MENȚINEREA PACEI. EA NU VA CONSIDERA CA RĂSPUNS DEFINITIV NOTA ADRESATA RUSIE!» CI VA ASTEPTA RĂSPUNSUL DIRECT AL SERBIEI LA NOTA REMISA DE CONTELE FORGACI IN CHESTIA CONVENȚIEI. DACA SERBIA NU VA TRIMETE ACEST RĂSPUNS, RASBOIUL VA ISBUCNI. + întristaţii: Caliopi v. c. Munteanu fiică, Maria, Elena, Petra, Anastase şi George nepoţi, nupoate, cumnaţi şi cumnata aia durerea a anunţa încetarea din viaţă a prea iubitului lor, tată, uncituit şi cumnat liMratorii! în etate de 73 ani Inmormlntarea va aveai Ioc Duminică 1 Martie, la orele 2 p. im Cortegiul va porni dela« locuinţa îlededaitu,]uî str. Romană No. 93, la cimitirul Bellu (Şerban-Vodă). Teatrul LIRIC Compania Lirică Romînă Conducerea Const. Grigori« Astăzi Sîmbâta 28 Februarie 1909 Se va reprezenta Farmecul unui Vals Operetă — Duminică 1 Martie 1909 — ora 2 jum. p. m. MATINEU rm Se va juca EL ŞI EA • Biletele la IndependenţaCircul este bine încălzit cu calorifer jffareleCirc Siluit Astăzi Sîmbâtă 28 Febr. 1909 Jdare Representaţie jigh-life dată în Benef. iubiţilor clovni GARZON şi NIARGULESCU La această reprezentaţie beneficianţii vor face noi intermezuri comice. Cine voeşte să rîză să vie la circ Pentru a doua navă mare CHADîVADII mare «nc«efVaARl »AHI1 succes Executat de 15 clovni the nemsons clovni muzicali electrici Pentru prima oară SPORT ACT întoarcerea de la Tînătoare executat de fraţii CIOTTI Razboiu în America MEXIC, 28 FEBRUARIE. — SE ASIGURA CA A ISBUCNIT RASBOIUL INTRE REPUBLICELE NICARAGUA SI SALVADOR. WASINGTON, 28 FEBRUARIE.— DEPARMENTUL STATULUI A RECHEMAT PE REPREZENTANTUL DIPLOMATIC DIN NICARAGUA DIN CAUZA MISCAREI PERTURBATOARE DIN NICARAGUA SI DIN CAUZA ATITUDINEI NEPASATOARE A PRESEDINTELUI ZELAYA. AMBASADORUL MEXICULUI A AVUT LA DEPARTAMENTUL STATULUI O CONFERINTA PRIVITOARE LA SITUATIUNEA DIN AMERICA CENTRALA SI ACOLO S-A DECIS SA SE FACA DEMERSURI PENTRU A SE ASIGURA PACEA IN AMEERICA CENTRALA. (A. 11.).