Adevěrul, septembrie 1909 (Anul 22, nr. 7180-7209)
1909-09-26 / nr. 7205
Anul al XX-lea No. 7205 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDATA EXCLUSIV Agontiol de Publicitate CAROL SCHULDER ffiX Comp. BUCURESTI Strada Kangeorgevici, 18. — Telefon 3/4 Birourile ziarului: Strada Serindar No. 115 Bant exemplarul DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE ABONAMENTE« Un an.................Lei 16.— | 3 hml...... Lei 4.-* 6 lnnl..................... „ 8.— « o Inna........................... 1.50 Pentru strainatate pretul este Tudou TELEFONt Directia si Administratia No. 14/10 Redactia cu Capitals ., 14/10 „ ■ ,, Provincia 14/00 ,, ,, Strainatatea ,, 12/40 Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice si telefonice de la corespondentii nostri din tara si strainatate LimlgIa 26 Septembrie ISTIRICIL PORTULUl COESTINTI Sub Turci si sub noi.— Avintul Constantei.— Cit s’a cheltuit si cit va mai trebui sa se cheltuiasca. — Descriptia portului. — Silosurile. ' __j i; i _* <„ 1 — -------------x___ av/hu;i uuuaiauyw), ucsmitu aa nncancaata pai tea cea mai mare a exportului produselor principale ale solului nostru, dateaza din timpurile cele mai stravechi, asupra carora n'avem nimica in zista. Toata lumea deja noi mai stie ca Constanta , portul Tomis locul de exilare al lui Ovid. In vremuirile noastre, inca de cind Dobrogea se afla sub dominatiunea imperiului otoman, o companie engleza a construit la Constanta un mic port, facind un dig de 200 metri lungime, care mai exista si astazi. In Acest port, poseda, intre altele, un cheiu de lemn de 200 metri si un basin cu o suprafa fit de aproape 4 hectare. Dupa anexiunea Dobrogel, inginerii sef-a 1ropusi unei europene a Dunarei, d. Charles Hartley, a fost insarcinat in 1881 cu studiul amenajarei gimerirei portului Constanta in vederea intereselor economice ale tarei. Valoarea sproectului elaborat de acest inginer era de 21 milioane lei. In 1888 guvernul a organizat un serviciu special pentru elaborarea proectului definitiv si pentru executiunea lucrarilor sub directiunea d-lui inginer inspector general I. B. Cantacuzino, avind ca inginer consilier pe d. Guerard, directorul portului i Marsilia. In 1897, directiunea lucrarilor fu incredintata d-lui G. I. Duca, fostul director general al cailor ferate, care le-a condus pina in momentul mortei sale. Intimplata in 1899, cind i-a urmat d. inginer inspector Anghel Saligni, directorul general al porturilor si cAilor de comunicatie pe apA, de serviciul caruia depind lucrarile Constructiunei portului Constanta. *x* Calatorul care a vazut portul Constanta acum ,45 ani si care l-ar revedea azi, desigur ca nu l-ar mai recunoaste, atit de mult s'a schimbat, s’a prefacut si mai ales s'a imbunatatit ginflorit. Dintr’un port turcesc, mic, urit si lipsit de viata, Constanta a devenit sub dominatia romaneasica, in special dela terminarea constructiei impozantului pod de peste Dunare, un port european in adevaratul inteles al cuvintului, ba in unele privinti chiar superior, daca tinem seama ca portul Constanta este inzestrat cu instalatiuni fara netede pentru Incarcarea si descarcarea cerealelor, instalatiuni care foind sa fie imitate, ci pur si simplu adaptate dupa nevoile si conditiile noastre economice, formeaza ultimul cuvint al stiintei tehnice moderne. Meritul principal pentru aceasta grandioasa transformare a locului de exil al autorului „Metamorfozelor“ revine in prima linie geniului si muncei prodigioase a d-lui Anghel Saligny, autorul podului de peste Dunare si al portului Constanta,cu intreg complexul sau de lucrari si instalatiuni care atrag admiratia tuturor strainilor ce se abat in drumul lor prin aceasta artera de viata si de mare viitor a tarei noastre. Pina azi statul roman a cheltuit cu lucrarile portului Constanta 52 milioane inclusiv afacerea Hallier, raminind sa mai cheltuiasca pina la complecta lor terminare alte 40 de milioane. -X- -X * Cu alte ocazii am aratat care e intinderea si mularea portului propriu zis. Ajunge sa spunem ca suprafata ocupata de port este de 192 hectare, pentru ca oricine sa-ti faca o idee exacta despre dinsul. Insa cea mai moderna si mai interesanta instalatie din port este fara Indoiala cea a silozurilor destinata exportului de cereale. Instalatia pentru exportul de cereale se compune din: Patru magazii cu silozuri, avind fiecare cite 255 silozuri si o capacitate de 35.000 tone sau in total 140.000 tone. O instalatiune pentru incarcare directa a cerealelor din vagoane in vapoare, fara a mai trece prin magaziile cu silozuri. O estacada metalica de 586 m. lungime pentru transportarea, prin ajutorul de benzi, a cerealelor din fiecare magazie la oricari din vapoarele , se vor stationa dealungul cheiurilor respective. - Sease linii de garaj pentru fiecare magazie, capatile de cite 125 vagoane pline si 125 vagoane goale, sau in total o mie de vagoane pentru cele 11 magazii. - Apoi cheiurile respective, linga, care pot acosta , vapoare in simpla dand si 14 in dana dubla. - Fiecare magazie este prevazuta cu aparate si magini speciale pentru a ridica vertical, a transporta orizontal, a cintari si curati cerealele, fiind astfel- -dispuse ca operatiunile de primire, cintarire gi inmagazinare in silozuri, de predare din silozuri in vapoare gi de ventilare sau curatire, sa se faca independent una de alta si cu un debit teoretic de 300 tone pe ceas pentru primele gi 150 tone pe ceas pentru curatire si reinmagazinare.Aceste aparate si magini sunt in numar suficient si astfel dispuse ca sa asigure fiecarei magazii un debit de 250 vagoane pe zi sau de 1000 vagoane a 10 tone pentru 4 magazii. In timp de aglomeratiune gi introducind lucrul de noapte, se vor descarca pina la 1500 vagoane pe zi. Cerealele vor fi scoase din fiecare magazie cu silozuri, prin ajutorul a cite 2 elevatoare de 150 tone, debit pe ceas fiecare,dupa ce mai intiiu vor fi cintarite automatic, apoi vor fi conduse pe benzi instalate pe o estacada metalica de alungul chelurilor gi la o Inaltime de 23 metri deasupra nivelului morei, iar de pe benzi, prin aparate speciale si mobile, prevazute cu tuburi telescopice, cerealele vor fi predate in vapoare. Debitul de predare al celor 4 magazii va fi deasemenea de 1000 vagoane a 10 tone pe ziua de 10 ore, zi care In timp de cerere si cu introducerea lucrului de noapte se va putea spori la 1500 vagoane. Instalatiunea pentru descarcarea directa din vagoane in vapoare este de asemenea inzestrata cu elevatoare de ridicare, cu cintare automatice si cu toate aparatele accesorii ,,aga ca cerealele fiind variate din vagonete in carute, sa fie ridicate, cintarite si predate prin ajutorul aceloragi benzi in oricari din vapoarele acostate la cheiuri. Pe portiunea de 111 m. a cheiului de nord gi de 114 m. a cheiului perpendicular pe cel al silozurilor ocupate de estacada, se va putea incarca si dea dreptul din vagoane In vapoare, fie cereale, fie si alte marfuri, deoarece estacada cu marea ei inaltime nu va impiedeca de loc operatiunile obicinuite de imrlrcare si descarcare a vapoarelor. * * * Instalatia pentru exportul petrolului si derivateile lui — si aceasta ultimul cuvint al stiintei — este de asemenea tot ce poate fi mai complect si mai modern. Aceasta instalatiune este disipusa sa asigure cu inlesnire un export anual de 1.500.000 tone de petrol si derivate. Ea se compune din o statiune de primire, din rezervoare de inmagazinare si din o instalatie de predare. Cum se vede, portul Constanta va fi in scurta vreme capabil sa incarce deodata 8 vapoare de cereale pina la 5000 tone fiecare, in 24 ore si 4 Vapoare de petrol sau derivatele lui pina la 5000 de tone, in 40—50 de ore. Nu incape dar nici o indoiala ca, atunci cind va fi complect terminat si inzestrat cu toate cele necesare, portul Constanta, menit sa ajunga cu vremea artera de viata. a bogatiilor solului nostru, va fi unul din cele mai insemnate si mai moderne porturi europene. I. Rusn-Abrudeaim NAZRITH O idee pentru guvern Cititorii vor fi citit patania episcopului catolic din Rovigo, care, batut mar de credinciogii sai, a atribuit aceasta marei lor simpatii pentru el si ca un semn ca au voit sa-l meniie la locul lui, deci Papa il mutase aiurea. Asta e o minunata idee pentru guvernul nostru: * „ , , ■ , Toate batile pe can le-a muncat si le va mai minca in alegeri n’are decit sa le interpreteze ca manifestatii de simpatie si semne neindoioase de poporul doreste sa-1 menite la locul lui, desi adversarii ar voi sa-l mute in opozitie. Cu cit va minca deci mai multe batai, cu atita va putea pretinde ca e mai popular ! Asa e : cind isi bati nevasta, e dovada c’o miresti! Fac. I-Sai Stere Am inregistrat zilele trecute un zvon , ca d. Cantacuzino ar trata cu d. general Manu, conditiunile in care d-sa ar accepta sa candideze in Capitals.. Am mai adaogat ceea ce ar fi declarat d. Nicu Filipescu asupra propunerei ce s’ar fi facut generalului Manu. A doua zi ziarul d-lui Filipescu a publicat un fel de dezmintire dar in ast mod in cit lasa o portita deschisa. ..Epoca“ a spus ca nu-i adevarat nici ca d. Cantacuzino ar fi propus generalului Manu sa candideze si nici ca d. Filipescu ar fi afirmat ceva in aceasta privinta. Ziarul d-lui Filipescu a tinut insa sa faca o declaratie si anume ca partidul carpist va avea pretutindeni candidatii sSi. _ . Cu alte cuvinte, nu mai umblati cu generalul Manu, nu mai agitati candidatura aceasta fiindca noi avem candidatii nostri ! Asta o spune „Epoca“ d-lui Filipescu si fiindca prevede ca vom intreba daca si :,Conservatorul e autorizat sa spuna in numele d-lui Cantacuzino acelas lucru, fiindca au prevazut aceasta fireasca intrebare. „Epoca“ declara ca nu-i organul d-lui Filipescu, precum nici ,,Conservatorul“ nu-i organui... d-lui Cantacuzino! Acum toata lumea ,politica vati ce temeiu poate pune pe declaratiile sau desmintirile ,,Epocei“. Ceea ce observam insa de citva timp e ca de cite ori vorbim de generalul Mavru, acel care sare imediat si desminte, respinge, etc., ed. Filipescu. Am priceput totdeauna furia si dusmania d-lui Filipescu impotriva d-lui Take Ionescu, dar ura ce o arata d. Filipescu fostului prim ministru, mai ales de cind n’a voit sa recunoasca noua... ruptura, ca sS nu zicem fuziune, atitudinea intreaga a d-lui Filipescu fata de generalul Manu, cu care chiar se inrudeste, aceasta e inca pentru multi o mare enigma. Cu toate acestea d. Filipescu ori chiar voi sa inlature din discutie, si chiar de pe terenul politic, pe generalul Manu tot mereu se va impiedica de el. Iata-l pe d. general Manu invitat de rege la banchetul de la Constanta impreuna cu ceilalti fosti prim-ministri. Dupa modul cum judeca junimistii situatia, regele n’ar trebui sa tina seama, in diferite imprejurari, decit de doua sefi de acel al partidului liberal si de acel al conservatorilor. Ei bine, regele in diferite imprejurari Si in repetite rinduri, a procedat altfel si acum, la serbarile din Constanta, aceiasi norma a pastrat si toate partidele ba putem zice ca toate nuantele, mai ales cele din opozitie, vor fi bine reprezentate. * -X- -X Avem de raspuns citeva cuvinte ziarului ,,La Patrie" cu privire la campania dusa impotriva d-lui Stere de catre ,,Epoca“, Am relevat ca ,,La Patrie“ recunoaste ca un oarecare Madan e un spion rusesc. Cine este acest Madan ? Acel care a inspirat campania contra d-lui Stere si, la un moment dat a intervenit in polemica ce s’a iscat. Am tras clar concluziunea ca ,,La Patrie“ — care nu putea sa ignoreze acest fapt — calificind de spion pe acest Madan, a desavuat in acelas timp si campania ce o inspira contra d-lui Stere. ,,La Patrie" insa, tocmai de teama ca nu cumva armonia si disciplina de partid sa nu sufere —desi are aerul ca nu intelege o disciplina de cazarma — ,,La Patrie“ spune ca n’a atins afacerea Stere, ci numai incidentul Madan—Arbore cari si-au aruncat reciproc calificativul de spion. Noi insa ,am crezut ca ,,La Patrie" fiind incredintat ca Madan e un spion nu poate decit sa desavueze si o campanie inspirata de acel spion. R. X. Cincantmarul anversittiei din lai Amil acesta se implineste o jumatate de veac dela fundarea universitatii din lag! Clare e ceva mai veche decit cea din Bucuresti. Iata ca incep a imbatriniri institutiile noastre cele mari ! Nimic mai imbucurator insa decit asemenea imbatriniri, mai cu seama cind e vorba de institutii culturale. Eu unul gasesc ca, In fond, nu e nimic mai trist decit aniversarile batrinetei omenesti. A sarbatori cincizeci de ani de viata, e melancolic lucru, sase zeci de ani devine chibr trist, sapte-zeci tragic. Singura nota vesela In aceste aniversari nu sta In urari si banchete, ci numai In amintirile tineretelor pe cari le pot evoca batranii sarbatoririi. Cu totul dimpotriva e pentru institutiuni. Vremea, care slabeste gi In cele din urma duce la mormint pe cei ce le-au fundat, vremea pe ele tot mai mult le Intaregte gi le Inalta. Nu gt.ini clti licentiati gi doctori au egit pina acum dela universitatea din Iagi, cici au murit, cii mai traesc gi ce-a devenit fiecare. Ar fi Insa extrem de interesant ca, printre punctele programului pentru serbarea acestui cincentenar, sa figureze, gi un fel de congres, de adunare, a tuturor absolventilor In viata! dar a tuturor, fara exceptie, chiar daca pentru aducerea unora, poate prea saraci, ar trebui de facut un oarecare sacrificiu material. Cine stie ce surprize si ce Invataminte curioase alegi din Intrunirea tuturor acestora la un loc ! Vor fi minigtri printre ei, slujbagi, bogati, saraci, poate unii cazuti In cine stie ce mizerie neagra. Adunati cu tofii, batrani, tineri, unii de pe cea mai Inalta treapta sociala, altii de pe trepte foarte modeste sau obscure, poate unii din vre-o ghedena In care nu te-ai astepta sa gasesti un fost universitar, — cu totil s’ar simti fericiti sa se regaseasca un moment intruniti la universitatea unde aG invatat si de unde au plecat egan ca sa parcurga in mod inegal pista vietei. I T Am provocat pe d-nil de la „Viitorul" sa spuna ceva, sa rupa tacerea mai mult decit scandaloasa si umilitoare pe care o pastreaza in afacerea celor doi slujbagi ai statului vinovati de ne mai pomenitul ultragiu adus prefectului Capitalei cu prilejul masurilor inpotriva prostitutiei clandestine. Am cerut-o cu atit mai mult, cu cit denuntul l’a facut „Viitorul“, arStind ca faptul nu poate fi mine fara consecintele itreati si cu cit unul din cel doi slujbasi al statului e un magistrat. „Viitorul“ a amutit insa, nu e chip sS-I scoti o vorba. Ceea ce dovedeste ca are ordin dela guvern sa-I secondeze in musamalizarea acestei nemaipomenite demonstratiuni anarhice. E un guvern care tolereaza anarhia si presa lui e aservita la aceasta scandaloasa toleranta. S. U. R. -3K Adeveruri Durata guvernului Un nou termometru politic. Dupa pofta de mincare a miniștrilor si partizanilor lor la banchetele din nordul Moldovei, se prevede ca nici doi ani nu le va ajunge de aci inainte, ca sa se sature! Concesii D. Filipescu a devenit „conciliant“ in chestia d-lui „de“ Maidan. „Sa admitem ca d. „de“ Maidan e un spion“, scrie foaia d-sale. Nimeni n’a cerut altceva d-lui Filipescu.. Ultima oara Nici Cook, nici Peary n’au fost la Polul Nord! A fost Radu Rosetti!... Ei, acuma sa vedeti lupta intre cei trei exploratori! Si cind te gindesti ca e pentru un singur.. pol!! Rigioletto Argument^, unguresti Conservatorul nu vrea sa g inghita nenorocita fraza ca votul universal „e un ideal de minti necoapte și de creere zvapfiiate“, cu toate ca nodul nu ar fi prea mare, caci cui nu i se intimpla sa-i scape din condeia sa, din gura, o fraza regretabila! Nu, el revine, inzista, demonstreaza, uitind argumentele sale invechite, date la iveala acum o suta de ani, au fost complect ruinate de o jumatate de veac de practica a suveranitatii populare in tarile cele mai diverse ca rasa, situatie economica, culturala, etc. Popoare cu mult mai inapoiate, din toate punctele de vedere, ca al nostru, au de mult votul universal si se gasesc foarte bine, in orice caz politic este cu mult mai bine ca noi, unde viata politica a ajuns in adevar de nesuferit. Argumentul principal al Conservatorului este ca poporul roman nu merita votul universal fiind ca majoritatea e analfabetica. Cu alte cuvinte au dreptate ungurii sa incerce tot felul de tertipuri spre a exclude pe rominii de dincolo de la practica suveranitatii populate, intre care tertipuri cel mai principale ca din tot regatul unguresc cel mai multi analfabeti se afla printre romini,ceea ce, din nenorocire, e adevarat. Patriotica gazeta carpisto-cantacuzinista e deci de perfect acord cu ungurii impotriva rominilor. Lucru e foarte interesant de relevat si de finut minte. Index. Conservatorii si biruriie O polemics vie a izbucnit intre „Conservatorul“ si „Independenta“. Gazeta Nababului s’a entuziasmat pentru reforma financiara a ministrului de finance englez Lloyd George, — reforms eminamente liberali gi calificate de conservatorii englezi ca revolutionari gi socialists. „Independenta tabara pe „Conservatorul“ din aceasta cauza gi-1 denunta ca cere sa se puie noul birurl dupa ce sub guvernul Nababului s’a mai incarcat poporul cu o multime de impozite. Polemica aceasta este interesanta nu prin ceia ce spune, ci mai ales prin ceia ce nu spune. Reforma d-lui Lloyd George, contine §1 dispozitii care insemneaza aproape o expropiere a landlorzilor, gi daca ne amintim cu citS furie s’au aparat carpigtii gi cantacuzinistii de dispozitia prevazuta in proectul lege tocmelilor agricole privitoare la islazuri, ni se pare cel putin straniu ce aproba proiectul ministrului englez. Pe de alta parte e nostim ca tocmai „indeendenta“ organul partidului liberal, voreste de birurile grele ce s’au pus asupra poporului, cind toate la un loc nu egalează taxele impuse prin tariful vamal liberal, care aduce statului an cu an un spor de venituri de zeci de milioane,—din spinarea cui de cit a poporului, al carui trai a fost scumpit in mod exorbitant... In afara de aceasta „Conservatorul“ are dreptate cind crede ca se impune o schimbare a sistemului nostru de impozite Nu insa prin crearea de impozite noul, ci prin reforma fundamentala a celor existente. CHESTIA ZILEIVO huilsilre la Conu lasita Conu Petrache : §i aici dati tot peste d-ta, draga generate ! Generalul Manu. Dupa cum vezi vrostiu suntem amindoi; acum rdmine sa vedem cine „va fi“. Impozitul proportional pe venit, iatS reforma care se impune neaparat la noi, unde, relativ, omul sarac e mai greu impus decit cel sarac și unde un mare proprietar ca Nababul platește pentru pogonul sfiu de pormivit tot atitabir, uneori mai putin chiar, decit tiranul de pe magia sa. Daca „Conservatorul“ se declara pentru aceasta reforma democratica, atunci probabil ca lesne s’ar putea stabili un acord intre partide pentru a o realiza si s’ar face o opera de folos gi pentru economia si pentru finantele 5rel.E. si PARERI SI IMPRESII punca nationala. Mai zilele trecute am vorbit, in alt loc, de o expozitia scoalelor de meserii deschise pina la 1 Octombre in Parcul Carol si relevind buna idee de a se admite si lucrarile absolventilor acestor scoli, am atras atensiunea, intre altele, asupra unui dormitor in stil romanesc de toata frumuseta, lucrat de un absolvent al scoalei de meserii din Caracal, al carui nume imi scapa. Erl am primit o scrisoare de la acest expozant. Ed. Stefan Maloiu, maestru timplar din Caracal, fiarerile si impresiile sale asupra felului cum se practica la noi incurajarea muncei nationale sunt prea interesante ca sa nu aiba dreptul de a fi cunoscute. Slimdte die Fagure, Cind am auzit cat se va deschide o expozitie gi cS o sti fiu invitat si eu a lua parte cu produsele atelierului, mi-am zis: ocazie hemerita. Pe cind lucram la ceea ce am expus acolo imi treceau prin minte fel de fel de iluzii. Mi se parea ca est o sa fiu cel mai bine apreciat, ba ca... se prezentau atitia amatori ca n’aveam ce sa le dam, da ca... gazetele o sa vorbeasca foarte mult de expozitie si mai ales de mine care am creiat in adevar ceva de gust rominesc, gi cite altele. Expozitia s’a deschis la 1 Sept, de atunci gi pina acum sunt 23 de zile, o saptamina o sa mai fie deschisa gi lasam cortina. De atunci gi pina in prezent am tot asteptat sa primesc vreo gtire imbucuratoare de la Bucuresti sail vreo scrisoare de comanda din partea cuiva, caci avusesem grija sa las vreo 300 carti de vizita pentru adresa. Asteptarile imi sunt zadarnice , si de acum am inceput sa ma gindesc ce sa fac cu acele lucruri, caci n’ai mai avea pofta sa plec de la moara la iignita. Prin aceasta am avut ocazia sa vad ca in tara asta, sunt cu mult mai putin romini cit se zice. Cu alta ocazie cred ca ar trebui sa prezint ceva copiat dupa straini, si sa scriu cu litere aurite in frantuzeste ca sunt venite din fundul Parisulul si void si sigur ca se vind in prima zi. Nu inteleg care a fost rolul sau scopul acestei expozitii, daca nu acela de a se vedea, aprecia si incuraja progresul fominismului. Se pot vedea acolo lucruri pentru cari ne punem intrebarea: sunt facute in tara?... Vedem prea bine scris deasupra.-c. de meserii C. de Arges, Vaslui, Botogani, etc. gi pare ca nu ne vine a crede.— Daca examinam bine obiectele, ne dam sema ca romihul e foarte priceput si ca merge cu pagi repezi pe drumul progresului. Cind ar fi vorba de acel tineri absolventi carl gi-at lasat colegii apucati pe drumul functionarismului si s’au inhamat la jugul meseriei pentru toata viata, ar fi mult de zis Putin cari le initeleg. Deci toate iluziile cari imi trecea si prin minte, in adevar au fost iluzii. Nu-mi pare rau de altceva decit ca am imprumutat bani pentru a face lucrarea si dupa cit vad o sa am mobila care nu face de mine. E destul ca le-au vazut toti ai de gura casca. E simplu, nu e Infloritventgi e foarte eloc- E. IS. F. J . . V . 1 • Pasania unui episcop catolic — Batut de turma sa — Un caz poate unic in analele bisericei catolice s’a intimplat in oragelul italienesc Ada’ia. Acest oragel era resedinta unei episcopii. Vaticanul a gasit insa cu cale ca sa mute aceasfta resedinta la Rovigo. Iata insa ce nu fu pe placul credinciosilor catolici din Adria. Ce sa faci? Intruniri publice si de protestare fura convocare si in cele din urma se lua o hotarire eroica . Papa poate sa decida mutarea resedintei episcopate, dar credinciogii din Adria pot impiedica pe iubitul lor episcop sa plece. Zis gi facut. ‘ ‘ In ziua cind episcopul voi sa plece multimea credinciogilor se aduna si incerca sa-l impiedice cu forta de a pleca. Episcopul vroind sa se supuie ordinului Papei, turma credinciosilor tabhari pe el si-l lua la bataie. Politia interveni. Episcopul vroi sa se refugieze cu secretarul sau la gara. Multimea dupa dinsul. Patru politisti il sarira in ajutor gi4 protejata cu corpurile lor, dar zadarnic. Multimea credinciosilor il bombarda cu pietre. O ploaie de bolovani cazu peste dinsul si-1 rani grav la cap. Daca politistii nu ar fi sustinut, desigur ca ar fi cazut la pamint si in acest caz, turma credincioasa, fara indoiala, ca i-ar fi ridicat viata. Din fericire a putut ajunge la gara, unde s’a urcat in trenul ce tocmai trecea prin gara si a scapat astfel din miinile enoriagilor sai. Ajuns la Rovigo a trebuit sa fie internat in spital unde se gaseste si acum. J Aci in spital mai multi ziaristi l’au vizitat. L’ati gasit bandajat la cap, de abia i se vedeau orbii. Era vinat de bataile ce mancase si despre care povestea cu un mare lux de amanunte. Dar la urma adLogS : ^ ’■”*•*****— Si cind te erindegti cS bietii oameni nu au maltratat in acest chip numai din prea mare dragoste..... Poporul Adriei vrea sa mertte resedinta episcopala in acest prag si nu voia sa cedeze credinciosilor din Rovigo, pe mult iubitul sau episcop. In consecinta a cautat sa ma rectie cu de-a sila... Papa aflind de cele petrecute a luat contra credincioasei turme din Adria cea mai severa masura , a anatemizat-o. Consecinta este ca toate bisericile sta fi inchise Preotii nu mai au voe sa oficieze. Clopotele nu mai chiama pe credinciosi la rugaciune. * E un prag pagin ! ~ ~ . ..Pe de alta parte rasund in Adria trim*tita, caci guvernul alarmat de cele petrecute, a trimis la Adria trupe cari sa men* si tumuliurile tmpicasce atrapamentele , Paturi cults a publicat un violent protest contra procedarei credinciosilor catolici. In acest protest se spune ca tiesi ne* ■. Cu ocazia adunarei generale a „Asociatiei pentru inaintarea stiintelor1’ De asta data adunarea generala a ,,Aspafiei pentru inaintarea stiintelor" s’a tinut Focsani. Darile de seama publicate de precotidiana, au dat o idee despre activitatea sa desfagurat cu aceasta ocaziune. Confente s’au tinut ?i comunicari s’au facut din are ramurile stiintei si daca n’am avut de registrat nimic senzational, nimic revolumar Intrebuintez cuvintul in sensul gtiln[ic _ am putut insa constata ca se munste In cimpul vant al stiintei, ca sute deameni se devoteaza cautarei adevarului, fisre in specialitatea lui, convins de vechiul don gtiintific, de care trebue sa ne conicem si noi In aprecierea asociatiei: ,,Nici nu-i mare in afara de adevar si cel mai in adevar e mare“. •» S’a insistat mult si la acest congres asupra aportantei Asociatiunei pentru inaintarea tintelor. Importanta aceasta nu poate fi susa discusiunei decit de cel care ar nega importanta stiintei Insagi. Stiinta este baza civilizatiunei, este esenta vilizatiaunei insagi. Ea este comoara cunogatelor omenesti, trecuta din generatie in meratie prin scris si invatatura; ea este actul acela al cunostintei binelui gi rau , prin asimilarea caruia omul se apropie de perfectiunea divina, ea a fost recunoscuta Inca de Platon ca cea mai iportanta organizatie a omenirei, menita sa o faca pe aceasta cit. mai asemanatoare lui Dumnezeu. Fara dinsa omul nu s’ar deosebi intru nimic de animal si nici cel dintii vestigiu de cultura nu se poate imagina flora dinsa. De cind primul om augit din starea animalica, a inceput sa pue temelie stiintei. O munca de sute de generatiuni, munca inceata si perzistenta, care , nu odatat a cerut si sacrificii de vieti, a trebuit pentru a se ridica mindra cladire a stiintei moderne. O cladire cu sute de etaji si mii de compartimente, la a careia desavfrgire si intretinere se lucreaza inca gi se va lucra cind din noi se va fi ales praf si cenuge. La origina ei qtiinta este rezultat al practice!. Primul om care a numarat pina la trei a pus baza qtiintei matematice, cu toate ca de aci si pina la starea de azi a matematicilor, e o distanta pe care creerul omenesc abea o poate percepe. La inceput orice gtiinta a fost de natura practica. Astrologia avea de scop prezicerea viitorului si a pus temelie astronomiei: alchimia a urmarit fabricarea aurului si a pus temelie chimiei, etc. Pe o scara mai inalta a civilizatiunei omenesti, gtiinta capati o situatiune independenta si de unde Inainte teoriile se deduceau din practica, ajunge practica sa traga foloase din gtiinta pur teoretica. Se citeaza aldesea exemplul lui Galvani, care cind a observat mai intiiu convulsiunile picioarelor broaștei, era departe de a putea prevedea marile consecinte ce va avea constatarea sa: tramvaele electrice, telefonul, telegraful, luminatul, etc. Mai caracteristic este că unul Helmholz care a supus Academiei din Berlin descoperirea lui Herz despre ondulatiunile electrice, nici prin vis nu-i trecea ce consecinte practice va avea, aceasta teorie. Si totusi ei se datoreste inventia telegrafiei fara firma. Intre practica si teorie este decastazi un schimb reciproc de influente si ambele ramuri ale stiintei, care nu-i deci una, trebuesc cultivate cu aceeasi asiduitate. Cu cit insa cercul cercetarilor stiintifice devine mai vast, cu atita mai importanta devine organizarea muncei stiintifice. Academia, noastra, ca si Academiile din alte parti, este prima organizatie a muncei stiintifice de la noi din tara. Universitatile noastre, pina [a. -un anume grad, de asemenea. Asociatia pentru inaintarea stiintelor insa, este adevarata mare organizatie a stiintei, fiindca pe cind Academia e menita sa cuprinda numai fruntasii muncitori in cimpul gtiintei. Asociatia cuprinde pe toti cei doritori sa munceasca in acest timp, cel cu nume rasunatoare si umilii sapatori aproape necunoscuti. Tofi la un loc, unul punind o caramida, altul carind-o numai, tofi fac sa inainteze gtiinta, mai ales in vremea noastra, a specializarei excesive, a muncei in laboratoare, archive, biblioteci, pe virfurile inghetate ale muntilor, In fundul a^inc al oceanului... Dar Asociatia mai e cea mai de seama organizatie a muncei noastre stiintifice, pentru ca are de scop sa impartageasca si poporul de adevarurile gtiintei. In vechime gtiinta era numai a citor-va fericiti Prima ei organizatie a avut caracter de casta. Vremea noastra se deosebeste tocmai prin faptul ca Intr’insa se cauta a se atrage si poporul spre placerile gtiintei, a-i lumina printr'insa, a-1 face sa participe apoi la progresul ei. Daca miscarea socialista din Rominia, aceea al careia organ de publicitate a fost „Contimporanul“, a avut, vre-un merit, apoi a fost acela ca a rai spiadit gustul de preocuparile stiintifice, ca a pus pe tapet si la noi marile probleme pe cari le pune stiinta moderna si le-ai pus pe tapet inaintea marelui public. Explicabil lucru acesta cind socializmul pretindea a fi o doctrina stiintifica, bazata pe rezultatele stiintei, cind declara ca numai prin gtiinta popoarele se pot elibera, cind arunca in multime deviza de o inalta moralitate. .,gtiinta e putere". Asociatia trebue sa pue mare pret pe aceasta raspindire a gtiintei in popor. Nu odata pe an sa fie conferinte populare si nu intr’un singur prag, ci cite-va luni pe an si in citeva prage. Ea trebue sa raspindeasca droguri si carti de popularizare, sa faca biblioteci stabile si ambulante, constienta de faptul ca viitorul natiunei e bazat pe gradul in care poporul va poseda gtiinta, ca viitorul stiintei e bazat pe faptul ca din clasele de jos se ridica, indivizii cari intrupeaza geniile nationale. Cine stie cite talente — zice profesorul german Herrmann Diels — ce pierd din cauza ignorantei parintilor! si cine nu stie, adiugAm noi, cit poate dezvolta ■ inclinatiunile stiintifice ale copiilor, preocuparea parintilor de chestiunile si problemele stiintei. §i acestor parinti are a se adresa Asociatia. Dar Asociatia pentru inaintarea stiintei mai are si o alta menire. Ea trebue sa ajute moralmente si sa obfie dela stat ajutor material pentru aceia cari vor sa lucreze in timpul stiintei. Cind cineva a facut o inventie, nu mai are indeobgie nevoe de ajutor. Acest ajutor ii trebue cinci munceste In vederea unei invensiuni. In aceasta privinta Germania ne-ar putea da ca model institutia privat-docentilor si a burselor prevazute pentru acestia, daca functionarea universitatilor noastre ar fi alta, daca ele n’ar avea la noi un caracter aproape exclusiv didactic si numai foarte putin caracterul unor institutii de cercetari stiintifice. Franta poseda insa in fundatiunea Thiers, o creatiune a vaduvei lui Thiers si a surorei ei — un model pe care cu putina cheltueala l-am putea imita si noi. 15 oameni in vars de cel mult 26 de ani, cari au titluri de doctor sau inginer, gasesc in palatul acestei fundatiuni casa gi masa, precum si din fondurile ei o bursa de 100 lei lunar. Scopul acestei fundatiuni, care primeste bursieri pe timp de un an, cu drept de prelungire inca cel mult doi,gi la parasirea careia fiecare bursier mai primeste un dar de 1.800 lei, este de a permite dezvoltarea in tihna a talentelor, dindu-li-se posibilitatea de a ispravi una din acele lucrari mari cari deschid in Franta ca, gi aiurea cariera stiintifica. Se intelege ca aceasta instill oik n’a putut ramanea unica In lume. In America Canegie a intemeiat institutia cunoscuta si numele ISG, dandu-l un fond de 50 milioan lei, pentru ca din venitul anual de peste milioane, sa se determine cercetari stiintfice originale, sa se descopere deosebite t lente stiintifice ajutindu-se la dezvoltarea coacerea lor, sa se acorde burse etc. etc. Cifrele acestea sunt americane, cele a fundatiunei Thiers sint Insa mai modest venitul ei nefiind de cit de 120.000 lei pe ai fie fata ce trebue sa faca Asociatia. A face aceasta este a indeplini o adevarat opera nationala. Vorbele raman vorbe gi ,rational" nu-i altceva decit o vorba Aici fapta ii da un sens. O fapta nationala a Asociatiei ar fi deci raspindirea gtiintei in popor, gtinta insagi nu poate fi nationala , este rezultatul sferturilor unite ale tuturo popoarelor. Herz, un german, descopere ordulatiile electrice si Marconi, un italian telegrafia fara firma. Stiinta nu cunoaste de tare, ea este elementul pacinic care leaga popoarele Intre dinsele. Intru realizarea lucrarilor stiintifice, Academia franceza se asociaza cu cea germana, toate Academiil mari ale lumei intre dinsele. Momentul national in stiinta il formeaza oamenii de stiinta. Invensiunile, descoperirile, teoriile le devin bun comun al omenirei, dar Zeppelin ramine german, Pasteur francez, Mecinikoff rus. In lucrarea lor e suflu national individualitatea si geniul rasei. Oameni de stiinta trebue deci sa formam ca sa puteti dezvolta gtiinta romaneasca, gtiinta invatata, perfectionata, Intregiti, de invatati romini. 8. Bra niftea