Adevěrul, octombrie 1909 (Anul 22, nr. 7210-7239)
1909-10-14 / nr. 7223
Miercuri 14 Octombrie 1909 Cele mai PRACTICE, SOLIRE GIECONOWCE SCSI HOT Dflills Bl'”TM* Reprezentant General si Depozitar: Inginer S. <KB8 ® SS BUCURESTI.-Strada Mantuleasa No. 6 —Telefon 4/47— l Alexandru Vasile Gumitrescu - S’fi MUTAT 981 fa|a Strazei Selari - Str. Lipscani 27—BUCURESTI—Str. Lipscani 27 Cel mai MARE MAGASIN din fara Articole pentru Maaj ¥ 11111 ISFT 1 PORCELANURI ____ IAIPII CRISTALERIE___ pentru j argintarie Gaz $i Electricitate 1 J Biltre. — Carofe pentru Copii g SINVGURUL DEPOSIT AL H SQBEL01 WINTER—Patent • Aril cu Coles, Antracit ;i Lemne « N — 5Qo/n Economic — 8 I — PRE'yTJRI FIXE - — PRE’J’CRI FIXE — — IN — Fentru ponerea §1 conservarea anala PAR BOGATA Abondent, sanatosul stralucitor MajKg?/ Intrebuinfati minunatul PttraleJMMr Afeliul prilnm este snav §i a carui intrebumare nil prezintat aici an pericol. ------------- FERIJI-VA DE IMITATIUNI------------Cereal timbrul de garantie al Uniunei Fabricantilor Francezi ■ Vinzare eu gros : F. Vibert, fabricant: Egon (Franta) i brogneriilt: Nib. Stoenescu Diamandi, Eeonomu si Zlatco, Ion Tvtzu, I. Cionga, precum ?i la D-nil S. Hechter si X. Schramm, Buenrestl, St. Pantely farmacist, Br&ila, Marco viol gi Galatzann, Iagl. Pepinfera Sllieeoi -Gara Meni— (Dealnl Stare) SIJE Rmericane flltoite bindi de chip mainile industrii ?i Intr’un timp Indelungat”. Trimitem ?i noi cu aceasta ocazie urorile noastre b&timului savant, caruia dorim si mai albs multi ani parte de a munci In domeniul stiintei careia i-a inchinat viata sa. ECOURI Directiunea Marelor Magazine AU BONGOUT are onoarea de a informa numeroasa sa clientele din capitala si provincie e* In urma marelor succese obtinute la ultima lor expozitie de Store, M*t*suri, a hotarit sa organizeze pentru JO 11528, VINERUG\29 SAMBATA 17\30 cor. vinzarea generala a tuturor Sontarilor de ALBITORI: Lingerie, Trusouri, Roches de chambres, Matineuri, Blanuri, Haine de Copii, Stofe si M*tasuri on PRETURI EXCEPTIONALE care se vor mentine numai in timpul acestor 8 zile. DIRECTLOBEA j CALEA VICTORIEI No. 9g lillDPifill Si BUCURESTI, — Calea Victoria 1, 9, Bucuresti BRAILA - CRAIOVA - 1 A$1 MFsnffl la 1854 Furnisarol Curts! Resale S CELE MAI INALTE DISTINCTIUNI la DIFERITE EXPOSITIUNI . Expoz. gen. Romb& din 1906, Hors concurs Elembru al Juriului § Cel mai Mare Magazin din |ar* in B!*n*mi w C15 «m BUUBARH Rra ® mr Gonfectionate ›i neconfectionate -m PALARII BARBATE$TI jArticole de Galanterie si de Sport Salon special de Falarii de Dame i CuLEA VICTORIEI*No7^ RESTAURANTUL Str. Sf. Ionica 15—17 Are onoarea informa pe onor. public s i numeroasa sa clientele est Marirea si amenajarea localului cu tot confortul modern sunt terminate, astfel est . Kouila saloana sunt deschise onor. Public cu incepere de Mercuri 14127 cor. RESTAURANT eu line*t*rie aleasa romani si francez* VINURI NATURALE garantate, indigene §i straine Concertele continua in fie-care seard sub conducerea cunoscutului violonist Grigore Dinicu, absolvent al conservatorului de muzicai din Bucuresti. __________ Profesoara franceza care a stat In Romania 6 ani primeste In pensions la ea In Clermont-Ferrand (Franca) tinere domnisoare bacalaureate, cari doresc sa obie, fie o diploma franceza sau sa urmeze cursurile facultattei pentru licenta. Diplomele sunt valabile in tocmai ca acelea eliberate de catre facultatea din Paris. Preturi moderate, viata de familie si ingrijiri cu totul particulare, in ce priveste studiile. Pentru referinte se poate adresa : D-nei Directoare a liceului Romascan din Braila. A se adresa sub „Domnisoara P. Clermont" la Agenda de publicitate Carol Schulder , Co. București str. Karageorgevici 18._______ Or. I.MRISCM De la Facstatea din Paris fost elev al profesorului fournier Specialist In: Boaleia da Fiels si Sifilis BOALILE PAEULUI Calea Victoriei xao (langa bis. Ill) Consult. 8—10 a. m. si 2—5 p. m SPECIALIST — arecit — Consults, da la 11—12 §i 4-6 ] str. Omaniai Ho. 27 — Nutriment complect pentru copii,bolnavi si betrani. Coitine cel mai bun LAPTE din ALPII. Se vinde la toate drogheriile si farmaciile din fara II Advocati §i Proprietari In biroul meu copiez cu 1 LEU CONTRACTELE in trei exemplare cu marina de scris YOST, se gasesc si timbre fiscale Primesc lucrari si din provincie. Biroul GHITULESCU — Calea Rahovei 3 — Lunga Palatul Justiiei Telel. 23/Sa Casa de Inchiriat avind 12 camere apft in curte, bune pentru fabrica, situata in fata atelierelor C. F. R., pe prelungirea Cali Grivita. Pentru informatiuni a se adresa strada Progres No. 8, litera A. _____________ Ecouri Teatrale Romnii Misti Cari doresc a da Reprezentatiuni Teatraie in orasul Ploesii (Sjala „Cooperativa“) sunt cu insistent rugati a se adresa numai la Agenda Teatrala „Cooperativa“ D. A. Emanuel cu sediul chiar sub localul Teatrului, atit pentru inchirierea sale, plasarea biletelor, vinderea reprezentatiilor pe fix si orice alte chestiuni privitoare in aceasta bransa. Referente asupra acestei Agentii se pot lua chiar de la Onor. „ BANCA PRAHOVA“ proprietara Salei de Teatru „COOPERATIVA“ FEMENINE Brafe nepregatite Mti intorc dela inaugurarea unei $coale menite a vine m,e$te$ugul —br&tard de aur, — in mtno CTh pilelor noastre. Entusiasm, discursuri mixte si cart de cart mai sdidioase. * Printre cuvintele celor care au descris in mod credincios starea actuala a fetelor si femeilor clasei muncitoare, mi-a ramas dare in minte cele rostite de presedintele „Bursel Muncel“. Nu avem femei care sd ftOe S4 munceasca, nu avem brate pregatite. sdrada' e mare, dar femaia sdrach nu file sd lucreze nimic." Un adevar nu se poate mai exact si care cu atata m'a frapat cu cit am avut personal ocazia d'ar constata Da, numai departe ca altele trecute, in defileu mi-au venit trei femei, trei vaduve scolpcitate, cu copii fiecare, sofii, una de funcionar mttilel, altele doua de meseriasi. —Ne mor coptii de foame doamnei, mi-au zis ele cu lacrimile in ochi, ajutati-ne. Erad cite trele tinere, scrndioase, cu dorinta d'a face, d’a lucra orce! Orice acest cuvint in care pare cal ar tredea atâtea, ce mic e in realitate cind e vorba de femeia remind. - La ce voi pricepeli? le-am intrebat ele. $titl a coase?rufe? tobit? fti l alese la un razboi? A spala si cdlca rate fine ! Cite treile au plecat capul in jos, au suspinat si mi-ad raspunsnu ! — Dar bine ce slid? colci de pamantii cum sd voi doim? Suntefi tinere, In putere ? •— Ce sa stim cucoand, la, stiam si noi sa vedem, de cald, de copii, i. daca ne-a murit barbatul care ne cinea, am vrea sa muncim... Sd munceasca! cind din cite trele nu puteai intrebuinta cu totos, pe nici una, la nimic. Ba md'nsel, so da functionarului $tia sd croseteze, ft sd brodeze in puncte! Attt clt sd. cistige 60 70 bani pe zi pentru ea si patru copilasi ? Si astfel sunt toate. Nepregatite, dezorientate cind seful familiei, tatal sau soful advedtar In cald, se imbolnaveste sau piere. Prea putine muncesc alaturi de d, prea putine ftd a minui bine acul, lucrul ce le-ar scapa la nevoie, daca parintii le-ar fi fost mai prevazbtoari C dcl aci trebue sa recunoastem ca vina nu e a femeilor. nu a rotor cari de mici le-ad trimes numai la cele patru clase primare cind le-ad trimes si le-au ciaut in casd sa ajute mamei! La ce? Adesea la sedere, la vorbe si certuri cu vecinii, la plimbdri prin mahala cu fete d’opotriva, tot asa de harnice si nepricepute. Este timpul tiisd ca aceasta stare de lucruri sa se sfirseasca si deotoria iniiativei private se impune in a pune din vreme plinea in mina copitelor dindu-le putinta unui mestesug, decit In a acoperi printr’un obol liste de subscriptie, cind mizeria se gaseste mari, orfane sad vaduve foird de putinfd d’a se sustine. Fulmen Excelenta de asemenea, a fost in rolul Zoii d-na Sturdza ?i in al Lillyei d-ra Giurgea. D-nu Bulandra, cu iscusinta pe care a cistigat’o, a pus in relief toata la moralitatea lui Ernest Fluturescu, iar d-na Bulfinsky, sustinind, rolul important al d-rului Vericescu a dovedit ca e actorul pe care un autor se poate bizui. In special, in scena de explicare a actului final a fost cu totul la inaltimea partenerei sale, d-ra Voiculescu, Sa nu uit pe Niculescu Buzau, care a fost de-ajuns sa se arate in doua scene ca sa descreteasca frmnfile, pe d-ra Alexandrescu nostima intr’o fata batrina, pe d-nu Manolescu, cald ca intotdeauna, de?l Intr’un rol secundar, pe d. Storin, foarte... parlamentar intr’un rol de deputat., pe d-na Barner, o reusita silueta de sub-locotenent minor ?i pe d-nu Economu care desi prea putin experient pentru rolul lui Paul, a trecut prin el in mod onorabil. Dar mai ales sa nu uitefe d. Davila, care a tinut sa contribue la prezentarea spectacolului, nu numai cu o montare plina de frumoase detalii, dar si cu un elegant gest de probitate artistica, jucind rolul episodic al unui batrin, care intrind sa chierne pe doctorul Vericescu la patul fiului sau bolnav, il impiedica totodati a se sinucide, sub povara loviturilor cari-l coplesesc. E un gest pe care si autorul si publicul au stiut sa-l pretuiasca. Emil D. Foume. 3 TM Zamfirescu] CONSTITUTIA IN BOBROCEA Comisiunile pentru intocmirea primelor liste electorate — Decretul regal si raportul ministrului de justitie — Numindu-se comisiunile pentru intocmirea primelor liste electorale In Dobrogea, in conformitate cu noua lege care acorda drepturi locuitorilor din aceasta provincie romaneasca, public dm aci in Intregimea lor, cu titlul de document, atit decretul regal de numire a acestor comisiuni, cit si raportorul ministrului de justice catre suveran; CAROL I, Prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Rominiei. La toft de fa[d fi viitori, sdntttate: Asupra raportului ministrului Nostru de Stat in departamentul justitiei sub No. 25.712 ; Avind In vedere art. 1 din legea dela 19 Aprilie 1909, pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judetele Constanta si Tulcea. Am decretat si decretam : Art 1. Pentru Intocmirea primelor liste electorale, In judetele Constanta si Tulcea, se institue urmatoarele comisiuni: Pentru judetul Constanta, comisiunea compusa din: d. Dimitrie Istrate, consilier la Curtea de apel din Galati, tras la sorti de catre acea Curte, ca presedinte, din prefectul judetului Constanta si presedintele tribunalului acelui judet, ca membrii, avind ca secretar-arhivar pe d. C. Mironescu, seful biuroului statistic de la serviciul judetean al prefecturei de Constanta, iar Pentru Judetul Tulcea, comisiunea compusa din d. D. V. Buzdugan, consilier la Curtea de apel din Galati tras la sorti de catre acea Curte, ca presedinte din prefectul Judetului Tulcea si Presedintele tribunalului acelui Judet ca membrii, avind ca secretar-arhivar pe dt. Ion G. Felea, seful biuroului statistic de la serviciul judetean al prefecturei de Tulcea. Art. II. Cererile locuitorilor din judetele Constanta si Tulcea, pentru a li acorda drepturile politice conform legei de la 19 Aprilie 1909, se vor adresa, cu Incepere de la data publicarei acestui decret, secretarilor-arhivari ai comisiunilor la cancelariile prefecturilor Judietelor respective, pins la 1 Decembrie acest an. Art. III. Se vor fixa ulterior, prin decret regal, modul de a precede al comisiunilor si termenele pentru Intocmirea primelor liste electorate, pentru introducerea si judecarea apelurilor si pentru. Incheierea listelor definitive. Art. IV si cel din urma. —Ministrii nostrii secretari de stat la departamentele de interne si justice sunt Insarcinati cu executarea acestui decret Dat in castelul Peles, la 12 Octombrie 1909. CAROL Ministru de justitie, RAPORTUL MINISTRULUI T. Stelian. No. 2.780 Raportul d-lui ministru de Justitie catre suveran, Sire, Prin art. 4 din legea dela 19 Aprilie 1909, pentru acordarea drepturilor politice locuitorilor din judetele Constanta si Tulcea, se institue pentru o singura data, dupa punerea in aplicare a legei pentrUu Intocmirea primelor liste electorale, doua comisiuni , una pentru judetul Constanta si alta pentru judetul Tulcea, compuse fiecare din prefectul judetului, un membru al Curtei de apel din Galati si presedintele tribunalului local. Termenele pentru Intocmirea primelor liste electorate, pentru Introducerea si judecarea apelurilor, precum si pentru Indicerea listelor definitive se vor fixa prin decret regal. Pentru aducerea la Indeplinire a dispozitiunilor legel, Curtea de apel din Galati, in urma adresei acestul minister cu No. 22.045 din 1909, a procedat la tragerea la sort a celor doua consilieri care sa compuna comisiunile din judetele Constanta si Tulcea. Sortul a desemnat, dupa cum se constata din procesul-verbal Incheiat in ziua de 1 Septembrie acest an, pe d. Dimitrie Istrate pentru judetul Constanta si pe d. B. V. Buzdugan pentru judetul Tulcea. In ce priveste termenele pentru Intocmirea primelor liste electorate, pentru introducerea si judecarea apelurilor, precum si pentru incheerea listelor definitive. Intrucit nu se poate cunoaste si prevedea dupa acum cari vor fi greutatile ce comisiunile vor avea sa intimpine cu efectuarea acestor lucrari, cici nu se poate $ti care va fi numarul cererilor ce locuitorii dobrogeni vor adresa, pentru a li se acorda drepturile politice, conform legei de la 9 Aprilie 1909, am socotit ca este bine ca, odata cu instituirea comisiunilor prevazute de lege, sa se fixeze numai termenul de 1 Decembrie acest an, inlftuntrul caruia, cu Incepere de la publicarea acestui decret, cel interesati sa adreseze cererile lor. Ramine ca dupa ce se va cunoaste numarul acelor cereri, sa se fixeze, prin alt decret regal, modul de a precede al comisiunilor si termenile pentru intocmirea primelor liste electorate, pentru introducerea si judecarea apelurilor si pentru inderea listelor definitive. Pentru aceste cuvinte, dar, am onoare a supune semnaturii Maiestatii Voastre alaturatul decret prin care se institue comisiunile cerute de lege Si se fixeaza numai termenul de 1 Decembrie acest an, pina la care cei interesati sa adreseze cererile lor. Comisiunile vor fi compuse: Pentru judetul Constanta din d. Dimitrie Istrate, consilier la Curtea de apel Galati, cat presedinte, si din prefectul judetului Constanta si presedintele tribunalului acelui judet, ca membri, avind ca secretar-arhivar pe 3. C. Mironescu, seful biuroului statistic de la serviciul judetean al prefecturii de Constanta , iar pentru judetul Tulcea din d. D. V. Buzdugan, consilier la Curtea de apel din Galati, ca presedinte, Si din presedintele tribunalului acelui judet, ca membri, avind ca secretar-arhivar pe d. Ioan G. Fetea, seful biroului statistic de la serviciul judetean al prefecturei de Tulcea. Cei interesati vor adresa cereritelor secretarilor-arhivari ai comisiunilor la cancelariile prefecturilor judetelor respective. Sunt, cu cel mai profund respect, ’ Sire, Al Maiest&tii Voastre, Prea plecat si prea supus servitor. Ministrul justitiei, T. Stelian. 1909, Octombrie 8. Harele Magazin General din BUCURESTI Bucuresti — Calea Magilor, 1 Coif cu Plata Sf. Anton AU SOSIT PENTRU Sesonul de Toamna Silarnd Intrevederea dela Racconigi isleita, 12 Octombrie, — „Allgemeine Zeitung" afla ci punctul de capetenie In convorbirea dintre Isvolsky si Tittony s’a format chestia balcanici si modul de a se mentine statu-quo. In al doilea rind, s’fi discutat despre Grecia. Diplomatii au conchis ost situatia regatului grec este In afarat de pericol. S'a estatat a se stabili o linie de conduitft a celor doua puteri fatft de Muntenegru, cu care Rusia are legatturi politice, iar Italia economice. VISITA LUI ISWOLSCHI LA PRIMARIE Racconigi, 12 Octombrie. —D-nii Iswolski, Giolitti si Tittoni s’au dus la primatria orasului, unde au fost intimpinati de primar. D. Iswolski a spus: Sint foarte fericit sfi exprim est cftlduroasa privoire fftcutft tarului va fi foarte mult apreciatft In Rusia si eft poporul rus va vedea aci o nouft probft de apropiere Intre aceste douft ta ri cari att adtea interese si scopuri comune. PLECAREA TARULUI Racconigi, 13 Octombrie. — Azi dimineata tarul Niculaei Regele Victor Emanuel s’aui dus la Superca in automobil si s'au reintors de la amiaza. La trei dupa amiaza Tamil ai plecat dupa ce ?i-a luat ramas bun de le Regina Elena. I^arul Niculae insotit de J Regele Italici s’a duc kt gara in mijlocul unual la dolt cordon militar. ISprijiunea a achemat pe ambii Suverani, strigind: Traiasca Rasial Traiasca Italia!. Despartirea dintre cei doi Suvaraail a fost foarte cordial st: el s’ail si tratat de mai multe ori, apoi Tarul s’a urcat In vagon, mai vorbind inest cu Regele Victor Emanuel intr’un mod foarte amical. Tarul Rusiei a daruit 10.000 de el pentru sftracii din Racconigi. O NOTA OFICIALA ASUPRA INTREVEDEREI Roma, 12 Octombrie. — Agentia Stefani publicat nota urmatoare: Intrevederea dintre tarul Nicolae si regele Italiei la Racconigi a fost din cele mai cordiale ceea ce se potriveste foarte cu relatiunile stabilite intre Italia si Rusia. Cuvint&rile din Racconigi, 'au arfitat nu numai sentimentele'personale ale suveranilor, dar ?i desftvarsita identtttate de interese si de vederi care existat In 'ambele guverne. Convorbirile dintre d-nii Tittoni si Iswolski au fost mai cu seamat In privinta chestiunilor balcanice. S’a constatat est pe acest teren Rusia si Italia au acelas scop: Intatnirea status quo-ului actual In Turcia, independenta si dezvoltarea normaist si pasnicst a statelor balcanice; prin urmare, apropierea dintre Rusia si Italia nu poate si provoace nicaieri vreun sentiment de neincredere si va fi recunoscut si ca un element serios pentru mentinerea pricei. Stiri teatrale Ispravindu-se repetitiile pieselor „Urmarile“ si „Refugiul“ unde d-na Lucia Sturdza si d-ra Marioara Voiculescu erau prea ocupate, d-lor isi reiau rolurile In „Magarul lui Buri*dan“. Mercuri seara vor juca in reprezintatia popularit, adeverul Erl a avut loc in Capitala deschiderea seziunii de Octombrie a Sinodului. Am arătat pe larg gravul incident ce s'a produs prin cuvintarea episcopului Gherasim de Roman, care a aruncat afurisenia asupra Intregului Sinod, din cauza instituției bisericesti a consistoriului superior, care ar fi o institute anticanonica. > Am cdutat sa obtinem mai multe pareri autorizate, in aceasta chestie pe cari le redam aci cititorilor nostri. Ce ne spune fostul mitropolit Parthenie _ MEMBRII SINODULUI NU MAI POT OFICIA — Gravitatea conflictului provocat in Sedinta de ert a Sinodului, ale catrul urmftri pentru biserica noastrat nu pot de cit sft ingrijeasest opinia publics a t&rel, ne-a hotarit sft cerem parerile tuturor acelor, cari elit In mftsurft sft spuift un cuvint cu greutate In aceasta afacere. Ne-am adresat si fostului mitropolit Parthenie al Moldovei, care locuește la Bucureștiin casele din curtea bisericei Antim. Fostul mitropolit, care era un curent cu cele petrecute, ne-a spus: „ Sunt foartie mâhnit de cele ce s’au Intimplat, pentru est ele vor lovi irfts în prestigiul bisericei noastre. Din parte-ml, daeft mi se va cere sfatul, voi d Indemna la liniste si la aplanarea conflictului, dneft lucrul acesta mai este cu putinist. Asupra canonicitfttil nouel legl sinodale, care a provocat anatema de eri, fostul mitropolit ne-a declarat: — Legea este intr’adev&r anti-canoniest si eil cred est, dupa cele petrecute in Sinod, ministrul cultelor va trebui s-o reformeze. — Dar care e situatia creiatii membrilor Sinodului prin afurisenia de ori? —cei dintre membrii Sinodului care nu se solidarizeaza cu parerea episcopului de Roman, fiind sub anatemd, nu mai pot oficia slujbel bisericeascd pinct ce nu vor colpdta deslegarea de afurisenie intr'un fel sau altul. Nici mitropolitul primat si nici un alt membru al Sinodului nu mai au dreptul, dupa canoane, sa oficieze in bisericd. — Carl ar putea fi urmftrile acestui conflict ? — Urmarile pot fi foarte grave, nu vi le pot, nusft, preciza. Cela ce vfi pot spune, nusft, e ca cele ce s’aui petrecut acum In bisericit, nu Stiti sft se fi intimplat vreodatat In intreaga bisericfi crestin&. Aceasta e tot ce a voit sft ne spunft fostul mitropolit Parthenie, episcopul de Roman In dorinta de a cunoaste intentiile actuale ale episcopului de Roman, am solicitat eri tnaltului prelat o convorbire, care ne-a fost acordatd imediat Episcopul Gherasim e foarte linistit si afte apid cu serincitate desfdsurarea evenimentelor. Amenintarile rostite de d. ministrul Spiru Haret, impotriva sa. In sedinta Sfintului Sinod, il lasd rece. — Nu mi-am facut decit datoria— declara inaltul prelat. M'am dus la sedinta sfintului Sinod cu convingerea ca ceea ce faceml e impus de inalta sarcina de pastor al sufletelor drept-credinciosilor. Mi-am spus cuvintul — cuvintul adevarului — cu speranta ca el va gasi destul rasunet in mintile si sufletele membrilor sfintului Sinod si-i va aduce la calea cea dreapta. Acum astept, cu sufletul impdeat, ca Sinodul sd decidd ceea ce va gasi cu cale. Eu n’am cdutat sa provoc scandal, caci nu cred ca din scandal poate iesi ceva bun pentru biserica pe care o slujim. Mi-am făcut doar datoria pe care mi-o impunea convingerea mea cu legea votatd in Senat e anti-canonice. — Acum ce intensii avefi, prea sfinte? — Cum am spus, astept sd vttd ce botdrici va lua sfintul Sinod. Deocamdatd plec la Roman, unde polmlineam hramul episcopiei. Ce va fi pe urma, vom vedea. Si zice cd d. ministru al instructiunei are intentiunea si voi scoate la pensie din oficiu. — Poate s'o faca, daca o voeste cu orice chip. Nimic nnsd nu-l indreptateste la aceasta, cdc protestarea mea in Sinod a fost un perfect, conformitate cu legile canonice. — Este adevarat, prea sfinte, cd ati apostrofat pe d. ministru Haret cd n’a voit sd voi primea sed pentru a discuta impreund si a gasi o solutiune chestiunei? Svonul acesta e lipsit de temelii. N’am cdutat sd vcid pe d. ministru pentru cd stiam cd orice incercare din partea ml de a-l convinge, va rdmine fdrd efect. Am vazut atitudinea pe care a avut-o fata de mine tn '.Senat si stiam cd nu se va rdia convins, cd e un rdtdcire. Sunt incredintat cd, daca l-ai fi cerut o audiend, mi-ar fi refuzat-o. — Veti mai lua parte la sedintele Sinodului? — De o cam dato nu. Astept sd void ce hotartre se va lua in priivinta consiliului superior bisericesc. Daca sfintul Sinod tivil va ordona sol vid, atunci voi vedea ce deciziune trebuie sd iad. — Se zice ce veti fi dat In judecata Sinodului. ’• Dacd vor găsi cd fapta mea nu e conformd cu legile canonice. ■»(«& de cit s'o facd. Moi void duce adecatd cu fruntea sus si voidirii din toata puterea cugetului med cd noua institute a consistoriului bisericesc e un atentat la asezdmentul fundamental al bisericei ortodoxe romane. Eft un mft tem de Judecatft ;1 nn asemenea amenintari mft vor face sft daft Inapoi. Nn insft tot aceia carl mft vor jndeca, vor avea eftderea pentru aceasta si nn voi fi recunoaste de eft dreptul acelor carl il aft. Sunt constient de retsprinderea pe care mi-am luat-o asuprit-ml cind am ridicat glasul meu de protestare In sfintul Sinod. Eut n'am sfi-mi vind, pentru nimic in lume, legea mea si tnima pe care o pristoresc! Cu acestea intretinerea noastra cu inaltul prelat a luat sfirsit. EDIFblCTUL OSH BIbilCA Ce ne spune fostul mitropolit Partenie. — Patriarhul poate avea vreun amestec in conflict? —Convorbire cu d. dr. Cornoiu. — Convorbire cu, episcopul de Roman. — Interview cu d. Const. Disescu CONVOrbire CU afunseasca cserica ^ S8 B H ® afurlseascft biserica fl sidere ca schismatics. — In trecutul bisericesc S’a mai intimplat vreodata aceasta, am intrebat pe gentilul meu convex^bitor? 1 >■ s ‘I " — S’a Intimplat, to anul 1865 cind tot Intr’un Sinod — Sinodul lui Cuzia — cu episcopi $ preoti de mir, episcopul Neofit Scribart, a Inaintat Sinodului t protestare si a pftrfisit sedinta. Urmatrite acelui consistoTiG au fost, est s’a mai Intrunit doar de vreo douat ori, dupft care a incetat de a se mai Intruni, iar biserica noastră a sestpat de anatema patriarhului, doar modificind legea sinodalit In anul 1872. — Deci consistoriiul actual nu este canonic? * — Nu-i de loc canonic, mi-aratfc* puns d. Cornoiu si m’ammiral de d. ministru Haret, a insistat atita de mult pentru formarea consistoriului, cind fudest fusese sffttuit de mai multe persoanes competinte, ssi renunte la infiintacrea lui. — Credeti, 0-le Cornoiu, est episS scopul de Roman va avea de 6Wferit nepritoeri de pe urma acestul lucru? — Se poate foarte bine sft fie dat judecattei de guvern si judecat Q ® Sinod. ’ 1 Oricum, incheie 3. Cornoiu, eole destul de regretabil eft s’a inttamplat astfel si sft spexftm eft totul se va oflifi cu bine. Pttihul poatie avea mu anaiec ia catiliici 1 —DECLARATIA UNUI PRELAT— Un Inalt prelat, cu foarte mare autoritate In cercurile noastre bisericesti, intrebat de noi eri daca patriarhul dela Constantinopol poate avea vre-axn amestec in acest conflict bisericesc, ne-a raspuns urmatoarele: — — „Desi biserica noastra nu mai depinde de patriarhia dela Constantinopol, totusi pastram ineci cu patriarhul legaturile spirituale, pe cari le avem si cu biserica ruseasca si, de altfel, cu toate bisericele crestine-ortodoxe. Asa fiind, patriarhul dela Constantinopol, daca nu are altd juntere, o are nisd pe aceia de a se asocia la afurisenia episcopului de Roman ca orice alt inalt prelat crestin ortodox". Tot in legatura cu acest conflict, acelas inalt prelat ne-a adaugat: — „Lucrul este atit de gran, nucit biserica ruseasca poate interveni si ea in favoarea episcopului de Roman, daca va gasi cu noua lege sinodal d e anti-canonicd. Este chiar foarte cu putintd ca. In acest sens, sd se facd interventiuni si pe linga regele Carol". SM sa ia prma la Jal — CONSFATUIREA D-LUI HARET CU MITROPOLITUL PRIMAT — In urma celor petrecute la Sinod, d. Spiru Haret, ministrul cultelor si instructiunei publici, a facut ori dupa amiaza la orele 3 o visus mitropolitului primar, In cursul careia a avut o lunga consfatuire cu inaltul prelat. In aceasta consfatuire s’a hotatrit ca In sedinta de Jos, mitropolitul primat ssi consulti Sinodul asupra hotarirei care trebue luat st faft cu afurisenia rostita eil de efitre episcopul de Roman. Se crede Insa, est si aceastat sedinta va fi nu mai putin furtunoasft ca cea de orl, mai ales daeft episcopul Dunarei de Jos si arhiereul Sofronie Craioveanul se vor solidariza cu episcopul Gherasim. In tot cazul, putrerea care predominat In Inaltele cercuri bisericesti, e ca guvernul va evita darea In judecatot a episcopului, pentru ca In cazul acesta, conticntul deschis eri, ar lua proporti foarte grave. A. Mi else a sa sustiia ca iiswsitisa? — DOS ARHIEREI §1 UN EPISCOP — Dupat ce episcopul Gherasim a rostit afurisenia in sedinta de eri a Sinodului, un singur arhiereu, Calistrat Birladeanul, s'a solidarizat cu episcopul. Arhiereul Calistrat care, in tot timpul cuvintarei lua faui§ parte episcopului, imediat ce acesta a parasit sala Sinodului, 1-a urmat, declarind ca se solidarizeaza cu dansul. Conflictele Insa pe punctul de a lua o intorsatura ?i mai grava Inca, deoarece in cercurile superioare bisericesti se afirma eat se vor mai solidariza cu episcopul Gherasim inest doi prelati din Sinod, episcopul Nifon afirmarax de Jos si arhiereul de scan Sofronie Craioveanul. In cazul cind si acestia se vor asocia la afurisenia epissponlui de Roman, lucrurile sa compuca, apra Vind urmarile ce le va avea. Convorbire cu d. dr. Cornoiu Crezind interesant st o convorbire cu o persoanftiare sft fie el curent cu tot ceea ce se petrece in culisele bisericesti, am estatat sft intilnesc pe d. dr Cornoiu, profesor universitar si fost director al mitropoliei din Capitate. L’am gfisit la locuinta sa din str. Tatranilor. Comunicindu-I eft am venit sft-1 cer o convorbire, mi-a raspuns: — Voi vorbi despre orice, afarat de ceea ce priveste biserica. Am Intimpinat prea multe desiluzii, timp de 25 de ani, clt m’am interesat de bunul mers al ei, ca sft mit mai ingrijesc de ceea ce se Intimplat In sinul ei. In urma mai multor insistente, d-’a s’a decis a-mi da citeva ininuunte asupra acestei interesante afaceri bisericesti. Intrebindu-l ce crede de ceea ce s’a intimplat In sedinta Sinodului mi-a raspuns urmattoarele: — Chiar acuma m’am Intilnit cu d. Griboviceanu, care mi-a povestit sedinta furtunoasft a sinodului. De altfel, eft de mult prevedeam eat prin modificarea legei sinodale se vor produce grave neintelegeri in biserica. — Cele sustinute de episcopul de Roman, sint adevarate?, l’am intrebat. — Natural est da, mi-a raspuns d. Cornoiu. Biserica noastra este o bisericfi ortodoxit, ci se poate numi ortodoxit atita timp cit exista unitate de dogme si canoane cu celelalte biserici. Din moment ce prin vreo smodificare s’ar atinge dogmele, atunci se pot intimpla lucruri grave pentru biserica nonstrft. — In de constft aoCnstft gravitate ? i — Constat in aceia efi patriarhul dela Constantinopol poate sft afuriseaseft biserica noastra, si astfel sft devie schismatici, cum este cea din Bulgaria. — Cum s’a intimplat cazul acesta, prezintft vreo gravitate? — Da, prezintat. Prin crearea consistoriului bisericesc fi deci prin introducerea preotilor de mir In consistoriu ,s’a atins Constitutia biserice’ascft, care precede ca singuri apostoli al lui Cristos, pe episcopi. Dindu-se deci fi preotilor aceleasi atributii ca si episcopilor se loveste In Constitutia bisericers Cft §1 atunci patriarhul poate est Interview cu d. C. Dissescu Am putut vedea aseara pe fostul minstru de culte, d-nii Dissescu, care se stie cit de bine urmat este in chestiunile bisericesti si care a luat o vie parte la discutia legei consis*torului. D-sa a avut bunavointa sa ne dea urmatoarele ras*punsuri la intrebarile te i-arri PAS.r./ — Sinteti desigur nn Cunostinta de cele ce s’am petrecut astazi la Sinod? Ce credeti de acest incident? — Da. Am luat cunostinta* atit din editia de searft a „Adevarului" citit din informatia din „L’Independance roumaine“, in care se spune precis ca azi la Sinod cu viagia sa episcopul de Roman, dupa ce a citit un memoriu protestatar contra modificarei legei sinodale, a anatemizat legea si pe membrii sf. Sinod. Faptul imi pare extraordinar de grav prin urmArile ce pot naște. Mai intiiu de toate observ ca anatema prevazutA in canonul fiu al Sinodului al II-lea ecumenic, aruncatA in cazul de fatA, — fArA a examina gi acum, cum am fAcut in Senat — diacA s’a făcut cAlcarea unei legi dumnezeești, cum zice canonul, — leagA, desigur, din punctul de vedere al ierarhiei obrazele bisericești din eparhia episcopului de Roman pine la o noua dezlegare a zisei anateme ce, dupA pãrerea mesa1, nu o poate da de cit sfintul Sinod. Caci, mA intreb: daca cu viogia sa arhiereul Safirim, episcop de Roman, nu vine la gedintile Sf.Sinod si ale consistorului, pot lua parte la aceste sedinte subalternii lui, participind la lucrArile unui agerămint anatemizat? Desigur cA nu. — Credeti dv. ca prea sf. sa episcopul de Roman are puterea si dreptul de a anatemiza, aga cum a fAcut? — Pui aci o chestie foarte grea. Examinind actul, ca unact de credinta si personal al ierarhului bisericesc, nu-mi recunosc dreptul de a-l aproba sau deziaproba. Desigur insA cA din punctul de vedere al dreptului pozitiv, dacA si Sinod insugi nu poate face acts contrare legilor si regulamentelor decretate, cu atit mai mare cuvint un obraz bisericesc, legalmente, nu poate face acte contrarii legilor. — Dar dacA legea ce se criticA este ea insAgi antidogmaticA, sau anti-constitutionalA, nu poate fi criticatA chiar in Sinod, recurgindu-se pinn gi la blestem? — Necanocitatea, din punctul de vedere dogmatic, precum gi inconstitutionalitatea unei legi, nu pot fi stabilite decit de instanta de judecata. — sf. Sinod sau inalta curte de casatie, cari avind sA judece infractiunea fie din punct de vedere disciplinar, fie din punct de vedere penal, vor tine seama de aceasta imprejurrare in condamnarea sau achitarea celui dat judecatei. — Agadar, credeti cA in cazul de fatA sf. sa episcopul de Roman ar putea fi dat judecatei si inaintea carui tribunal, sinodal sau vnalta curte de casatie? — Desigur cA da, prea si sa insigi, dupA cit vAd in jurnalele de azi, in cuvintarea anatemizantA ce a tinut la IL Sinod, a intrevazut posibilitatea unei dari in judecata. Desigur, pentru a avea prilejul ca sA-si dezvolte acuzatiunea, formulatA virtualmente in Senat, cu ocazia discutiei proectului de lege. Git despre competenta tribunalului ce ar avea sA judece, chestia este complexa. Faptul sau de azi, ca act de credintA — act de a carui sinceritate nu ma indoesc — este in competenta exclusivA a sf. Sinod. Acest inalt tribunal bisericesc este singur in drept de a judeca temeinicia actului de credintA si intrucit el a tulburat pacea sufleteasca si credinta clerului.