Adevěrul, noiembrie 1909 (Anul 22, nr. 7241-7269)
1909-11-26 / nr. 7265
Anul al XXI-lea No. 7265 FONDATOR ALEX. V. BELDIMANU BULICITATEA CONCEDATA EXCLUSIVl Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER <Et Comp. BVCVRESTI Strut* Ksragoorgevici, 18. — Telefon 8/4 Birourile ziarului: Strada Sarindar No. 11 6 Bani exemplarul 11=0 Apare zilnic cu ultimele §tiri telegrafice s i telefonice de la corespondent nostri din tara ?i strainatate in Joi 26 Noembre 1909 DIRECTOR POLITIC CONSTUNINE ABONAMENTE t DI ..........................Lei 16.— 1 3 luni .... Lei • luni. ..... „ 8— I o luna.................. „ 1.80 Pentru strainatate pretul este indoit TELEFONT Directia si Administratia No. 14,10 Redectia cu Capital** •• 14/10 „ ,1 Provineti ,, 14/09 .. .. Strainatatea ,, 12/4 0 Guvern de la$1 Legea sanitara.—Desfiintarea Contenciosului Intelegem perfect ca am cere prea mult guvernului d-lui I. Bratianu ca sa fie democratic. Aceasta iluziune au pierdut-o nu numai cei citiva naivi care se iau dupa vorbe, dar este mai ales pierduta de catre membrii partidului liberal. Dar daca nu putem cere idei si sentimente democratice de la guvernul care a asasinat unsprezece mii de sateni §i neaga lucratorilor de la orage drepturile sfinte constitutional, daca nu putem cere aceasta, ii putem pretinde ca sa aiba cel putin curagiul infamiilor si reactionarizmului sau. In aceasta privinta am aratat cum d. I. Bratianu planueste desfiintarea Contenciosului, ultima salvgardare a libertatilor si drepturilor cetatenesti. Nu are insa curagiul sa spuna, pe fata ceea ce vrea, ceea ce doreste. Desfiinteaza de fapt Contenciosul, il ia din mina Casatiei, dar ci ca pentru a se respecta Constitutia, il da in competinta tribunalelor ordinare, atit de putin independente fata de puterea executiva. Infamie, dar, pe deoparte — lagitate pe de alta, deoarece se desfiinteaza, pe o cale prezige, ceea ce, daca guvernul socoate ca-i rat, sa desfiinteze pe fata, dupa cum de altfel partidul liberal si-a luat angajamentul si. o facut pe cind era In opozitie. Lagitate, dar, inca odata, lagitate §i de gindire ›i de fapte. * 4. Sa trecem acum la legea sanitara. Guvernul d-lui I. Bratianu, invederat are aceleasi sentimente ca d. Iorga in ceea ce priveste populatiunea evreeasca din tara. Nu discutam daca face bine ori rat. Parerile noastre sint cunoscute in chestia evreeasca. Cerem insa ca cineva sa aiba curagiul ideilor sale. Admitem ca-i posibil ca sa se gindeasca si sa simta altfel ca noi, dar sa o spue. De ce insa sa nu ai curagiul de a-ti da pe fata, a sustine fara de rugine a ceea ce crezi ? De ce adica guvernul sa gindeasca ca d. Iorga — §i acesta sa-si spuna parerile fatii—iar d. I. Bratianu sa incerce sa-i mascheze sentimentele sale ? Legea sanitara este conceputa in sens anti semit. Se tinde prin ea ca sa se ridice evreilor s i unul din ultimele drepturi, acela de a trai practicind medicina. In adevar , in prima linie se ridica strainilor, deci si evreilor considerate ca straini, dreptul de a practica medicina in tara, daca au o diploma straina. Am intelege daca masura ar fi generala, deci ar fi execesiva. Dar nu este numai atit: practicarea medicinei, chiar daca a! o diploma din tara, atit pentru romini, citi i pentru straini, este subordonata autorizatiunei ministrului de interne, autorizatiune contra careia nu-i nici o cale de recurs. Aoi $int doua observatiuni: prima este ca pentru romini se va face politica cu aceste autorizatiuni— §i pe rind pe rind vor fi seri! de doctor! liberal! §i de medic! conservator! si al doilea e ca sistematic evreilor medic! li se va refuza aceasta autorizatiune, si aceasta fara putinta celui lovit ca sa protesteze or! sa ceara revizuirea acele! hotariri. Aceasta e legea—dar noua ni se pare ca ar fi fost mult mai loial si cavaleresc ca un loc de toate aceste masuri, care inconjura adevaratul scop al legei, sa se fi inscris pur si simplu principiul ca exercitarea medicinei este rezervata numai cetatenilor romini. Ar fi fost clar, categoric si dupa cum am zis mai sus, real. Inca odata, nu discutam daca aceasta masura ar fi constitutionala si dreapta. In politica generala aceste considerente sint socotite ca neglijabile. Ceea ce ne revolta este lasitatea guvernului d-lui I. Bratianu care introduce anume masuri in legea sanitara si nu are curagiul de a-si spune pe fata gindirea si intentiunea sa. Se vede cl lasitatea de gindire nu’i numa! in presa—ci ma! ales in politica aceste! tar! semi-occidentaia si bizantina. CONST. MILLE Mai trebue sa dovedim ca actiunea d-lui Iorga e aceea a unui agent provocator ? Intre conducatorii si agitatorii antisemitilor nu este un functionar al ministerului de interne, d. 5umuleanu, tovaras de lupta al d-lui Iorga? Acest functionar al ministerului de interne n’a provocat tulburarile de la Iasi in afacerea circiumarilor ? Dar a fost oare o clipa impiedicat d. Iorga in propaganda antisemita, in agitatiile de la sate si de la orase, in actiunea sa incendiara ? Dovada cea mai buna ca n’a fost impiedicat — si nimeni nu pretinde sa fie impiedicat intru cit nu va e?i din lege—este ca nici odata d, Iorga nu s’a prins, de cind mai ales d. Bratianu a ajuns primministru, ca guvernul i-ar fi facut vre un neajuns. Fata de d. Iorga, fata de intreaga actiune antisemita, guvernul d-lui Bratianu nu numai ca e tolerant, dar, in ascuns, patroneaza si incurajeaza actiunea aceasta atit cit ii trebue pentru a putea pastra, pentru orice alte imprejurari si mai ales pentru vremuri de opozitie, pe acest d. Iorga. O atitudine mai rusinoasa n’a avut-o la noi nici un politician, nici chiar Polihroniade. * Care este acum rostul Interpelarei adresata ori, la Camera, de catre d. Iorga primului ministru ? Atitudinea ,,Adeverului“ in chestiunile la ordinea zilei, mai ales atitudinea noastra fata de proiectele guvernului, pe cari le consideram ca cele mai reactionare si politiste din cite s’au votat la noi, aceasta atitudine pe care noi nu numai ca n’avem s’o schimbam dar avem s’o mentinem cu cea mai mare energie, desigur ca nu convine dinastiei Bratianu si dice din jurul acestei dinastii, nu convine nici d-lui Iorga. O interpelare a d-lui Iorga impotriva celor de la ,,Adeverul“ a suris bratienistilor. A se reedita, in aplauzele mamelucilor, infamiile si idiotiile la adresa noastra, a ne prezenta din nou, spre satisfactia bratienistilor, ca instrainati, a ne... vesteji cum ne-a vestejit si onorabilul Manolache Caloglu, a birii impotriva noastra pe tema nationalismului, — iata acum o minunata ocazie spre a provoca o mica diversiune in opinia publica. Diabolic si diplomatic plan ! Nu l’am priceput de loc. Dar am observat odgonul cu care e fesuta interpelarea d-lui Iorga, a observat toata lumea ca si de asta data d. Iorga face pe... nebunul fratilor Bratianu, dar in aceasta chestie cu o mare placere, caci ,,Adeverul“ ii sta in git deputatului de la Iasi. spt ce interpelare a adresat d. Iorga? Sa ceara socoteala guvernului de atitudinea unui ziar condus de d. Const. Mille si de alti cetateni cuminti si buni romini, nu... nebuni. Interpelarea are in realitate, un singur rost: sa fim din nou insultati in parlament, cum ne-a insultat onorabilul d. Manolache Caloglu cu concursul d-lui Ferechide. Daca bratienistii si d. Iorga cred ca noi n’am vazut imediat ce s’a pus la cale, se inseala. Sa citeasca ,,amicii“ nostri articolul de mai sus al directorului nostru, sa urmareasca bine atitudinea ce ne-am tras-o fata de proiectele depuse de guvern si atunci se vor incredinta ca nici o infamie, ca nici un agent provocator al guvernului, nu va fi in stare sa ne abata de la linia noastra de conduita care dispereaza pe toti sarlatanii politici si exaspereaza pe exploatatorii nationalismului de la noi si de dincolo. A. V. interpelarea d M H. Iorga De citva timp atitudinea deputatului antisemit de la Iasi, d. N. Iorga, pune si mai bine in evidenta duplicitatea guvernului. D. Iorga joaca in mijlocul majoritatea din Camera rolul.... nebunului. Recunoastem ca adeseori se identifica cu acest rol, adeseori face de minune pe nebunul, mai ales cind ii convine guvernului ca d. Iorga sa se agite si cind majoritatea il incurajeaza. I. Nicu Pilipescu a incercat, in seziunea trecuta, sa atraga pe d. Iorga si sa-l impinga sa faca pe nebunul in contra guvernului. Dar n’a reusit. D. Iorga nu ese din rolul nebunului guvernamental. Deputatul antisemit de la Iasi este in cei mai buni si cordiali termeni cu dinastia Bratianu si cu acei cari formeaza garda bratienista. Zilnic comploteaza cu ei, asupra tuturor actelor sale, se consulta cu fratii__guvernului si cum d. Iorga pe linga apucaturile sale cunoscute mai e inzestrat si cu o extraordinara doza de naivitate, fratii Bratianu au reusit sa faca din el un adevarat agent provocator pe care-l arunca in scena ori de cite ori se ivesc incurcaturi de acelea in cari dinastia bratienista nu poate lua politie. NAZ BITII Ultima profetie! Inamic de a pleca sa organizeze o vinatoare la Tibanesti, conu Petrache a facut o ultima, dar nu -i cea de pe uraia profetie: nu via veni la putere de cit— peste am ant i jumatatte. De asta data termenuil a fost prelungit cum se vede, ceea ce a produs printre carpi?ti o conolie lesne de descris La la51, conu Petrache declarase acum vreo 4—5 luni ca nu mai pune termene. Acuma, iar a pus un termen, dar,tocmai fiindca l’a pus partizanii sint nespus de jalnici Cel puttin un lucru Insa e sigur: ca pina peste un an si jumatate conu Petrache nu mai face nici o profetie, dar ceea ce e tot atit de sigur e ca peste un an ?i jumatate o sa faca alta profetie, cu termen si mai lung! Pao. Guvernul si imprumutul S'a anuntat ca guvernul trateaza un imprumut la Paris-Dupa, diteva zile de gindire guvernul a dat in aparenta o dasmintire a acestei stiri, care, de fapt nu e dezmintire-Cacii, ce dezminte guvernul? Dezmintie ca a contractat un imprumut,cind s’a anuntat ca trataza numai unui. Dar ce e mai important in stirea data, guvernul n’a dezmintit, caci mai important in stirea .in cestiune era ca guvernul trateaza imprimutul la Paris Or, cum pina acum toata datoria noastra publica s’a contractat in Germania, realizarea unui nou imprumut la Paris ar insemna o nouai orientatiune in politica imprumuturilor noastre de stat si desigur o rupere cu bancherii de pina acum ai tarei-Guvernul nedeizmintind ca trateaza un imprumut la Paris, ba adaogind ca imprimutul pe planueste il va trata „in afaira de orice consideratiune politica”—aluziune stravezie la relatiile noastre politice cu Germania,—pare a confirma ca vroegie sa se adreseze de asta data unor bancheri francezi.Trebuie recunoscut, ca daca atr reusi in aceasta incercare a sa, guvernul ar face o fapta foarte simpatica, dat fiind ca ..Disconte-Gesellschaft” a stiut cu 10 deosebita arta sa se faca antipatica si chiar urita la noi- Tolue daca guvernul va reusi caci daca nu reuseste e foarte posibil sa faca mai mult rau, de ait, bine tarei. Ad. Constitutionalitatea Contenciosului de D RADU N. MANDREA In Mesagiul regal, guvernul liberal ne anunta hotarirea luata de a desfiinta Contenciosul administrate, instituit de partidul conservator si a desfiinta astfel recursul stabilit, gratie caruia se putea anula arbitrajul administrativ, de catre Curtea de casatie, revenind din nou la dreptul comun. Motivul pe care guvernul il da este ca, atributiunile date Curtei de Casatie prin legea Contenciosului depasesc limitele concedate puterei judiciare si ca consecinta ating principiul fundamental al separatiunei puterilor in stat. Aceasta masura atit de importanta pentru intreaga dezvoltare a statului romin, merita a fi bine discutata spre a ne da seama intru cit Contenciosul administrativ signette Constitutia, si intru cit litera unei legi, oricit de importanta ar fi, este o piedica pentru largirea puterei judiciare spre intarirea mai mult a drepturilor private si civile ale cetatenilor. Prin legea Contenciosului se defera direct Curtei de Casatie, o serie de recursuri cuprinse in art. 5, in contra regulamentelor, hotaririlor, deciziilor tuturor organelor administrative cari ar viola legile existente, si in fine, in contra decretelor atingind drepturile stabilite prin lege ale functionarilor inamovibili. Recursurile acestea din cari multe erau deja instituite prin legi anterioare, si anume cele prevazute la al. a. b, c, d, f §i a, al art. 5, nu constitue, in fapt, de cit o extensiune a principiului deja admis de a se deferi puterei judiciare recursuri in materie contencioasa. Privind aceste recursuri, constatam innainte de toate ca marea majoritate a recursurilor sunt referitoare la drepturile private sau publice ale cetatenilor, prin care ei se pot referi direct Curtei de Casatie in contra masurilor administrative atingind drepturile lor, si numai un singur aliniat — aliniatul i — de natura publica, care permite recursul functionarului inamovibil mutat sau pus in retragere in contra legei. Avem deci aci doua atributiuni cu totul diferite pe cari le vom analiza pe cit posibil in parte, in ceea ce priveste atit constitutionalitatea pe cit si legalitatea lor. * Trebue sa ne intrebam mai intiiu intru cit motivul de abrogare al partidului liberal, bizuit pe principiul separatiunei puterilor este admisibil si intrucit puterea judiciara depilseste drepturile constitutionale fata de puterea executiva, judecind in Contencios. Relatiunea celor 3 puteri in stat este una din chestiunile cele mai complexe si mai nationale care exista in materie constitutionala, caci extensiunea sau restringerea drepturilor puterilor nu depinde de principiile unei constitute copiate din strainatate si deci putin adaptata nevoilor tarei, ci numai de conditiile sociale in cari se gaseste individul in stat. Este un fapt cunoscut ca puterea executiva, care la inceput, era totul in stat si care pe masura ce populatia se dezvolta isi modifica atributiunile, are un rol foarte diferit fata de individ, depinzind de gradul sau de dezvoltare intelectuala si politica. Caci este gresit a crede ca prin introducerea unei Constitutii liberale se da drepturi si libertati individului, cind el este incapabil de a se calauzi singur si cu atit mai mult a lua parte la guvernarea statului. Iata pentru ce la noi puterea executiva care singura in fapt sintetiza viata si inteligenta Rominiei, la introducerea Constitutiei a trebuit sa-si extinda cu mult drepturile pentru a putea conduce pe indivizi si a-i impiedica chiar de a abuza de libertatea acordata de Constitutie si pentru care erau departe de a fi pregatiti. In aceasta situatie puterea executiva a trebuit sa intocmeasca o administratie absolut centralizata, cu totul la discretia guvernului, necontrolata de nici o alta institutie, care sa mentina relatia intre centru si periferie in modul cel mai sever chiar daca unele principii de drept din Constitute s'ar fi jignit, iar aceasta era logic. Trebuia la acel moment sacrificate interesului statului in plina dezvoltare, acele drepturi cetatenesti care puteau fi rau utilizate de chingii. Dara aceasta extindere de drepturi si atributiuni ale puterei executive departe de a se fi mentinut la o dreapta limita restringindu-se chiar pe masura ce individul se dezvolta, s’a extins, s’a dezvoltat mereu nefiind nici o putere care sa cumpaneasca si sa controleze puterea guvernamentala. Parlamentul ales de guvern, gratie abuzurilor a totputernicei administratii, si al carei instrument este — departe de a controla, are ca scop numai de a sustine guvernul adica partidul, neindeplinindu-si deci situl de putin menirea ce are intr’un stat constitutional parlamentare, ci al carui fundament este echilibrul puterilor prin controlul ce si-l fac. Puterea executiva, gratie administratiei si a lipsei de preparatie a populatiei, a putut deci, sa se dezvolte la noi intr’un mod unic in Europa, instigindu-si mereu drepturi, calcind din ce in ce legile ce ar fi jignit interesele partidului. Caci — si aoi este punctul capital — schimbarea guvernelor, si deci a partidelor la noi avea ca efect nu numai o schimbare totala a intregei administratiuni de orice ramura, chiar si judiciara, dar si o modificare in drepturile cetatenesti. Fiecare partid avea ca scop nu numai a-si plasa partizanii indepartind toti adversarii, dar mai multa aplica legile a infiinta reglemente cari sa serveasca partizanii si sa atinga adversarii in orice mod, cu orice arma, indiferent de orice drepturi stabilite prin legile tarei. * In aceste conditii, Rominia nu se presinta ca o tara in care puterea executiva este singura forta efectiva si ale carei drepturi au depasit cu totul limitele constitutionale lovind astfel interesele generale ale locuitorilor ,trei expusi la orice abuz contra caruia ei nu posedau nici o arma de aparare. Fata deci de aceasta extensiune absolut unica in viata statelor constitutionale, era imperios necesar a se intocmi a pavaza, a se da noui puteri justice spre a aplica individul in contra abuzurilor si nedreptatilor statului. Caci este invederat ca puterea judiciara trebue saaibit ca menire in stat a apara individul in contra oricarei nedreptati ori de unde ar veni, si cu atit mai mult era absolut necesar a se extinde competenta si asupra materiei contencioase pentru a se restabili astfel cele mai fundamentale principii de drept si legalitate, stirbite sau complect desfiintate. Anulind reglemente sau decisii abuzive puterea judiciara — de fapt Curtea de casatie — departe de a-si extinde drepturile asupra puterei executive nu face decit sa impiedece tocmai acea supraextindere de drepturi pe care guvernul si le-a instigit in dauna legilor, ceea ce constitue tocmai marea inconstitutionalitate. A se invoca in consecinta principiul separatiei puterilor spre a se abroga Contenciosul, intr’o tara in care numai una din puteri are drepturi, in care nu exista nici o alta putere cumpanitoare care sa apere cele mai supreme principii in stat, adica garantarea libertatei si a drepturilor civile si publice ale cetateanului, este absolut sofistic si de rea credinta. Este prea vadit ca invocarea acestor principii nu face decit sa ascunza in fapt revolta guvernului caruia in fine ii s’a instituit una din cele doua controale ale statului parlamentar, si care astfel isi vede, in fine, garbita a totputernicia sa arbitrar. Nu trebue sa ni se invoace marile principii constitutionale cari numai aplicate nu erau la noi, si cari tocmai prin legea Contenciosului au inceput a fi introduse, gi ramine numai a sti daca atributiunile date Curtei de casatie erau utile si necesare pentru garantarea drepturilor in stat. Este incontestabil ca recursul in Contencios intr’o tara ca Rominia este singurul mijloc care ofera garantii complecte individului jignit in drepturile sale si nu este nevoe a proba ca prim simple daune civile date de justitia ordinara nu se poate nici satisface drepturile individuale si cu atit mai mult opri abuzurile guvernamentale. Daunele asa de tirzii acordate de justitie, daune atit de aleatorii, sint o compensatie prea slaba in contra actelor administrative, si la care cu greu cetatenii pot recurge. Ceea ce insa se impunea tocmai, era ininstituirea unui recurs repede si direct pentru a se da maximul de aparare drepturilor individului si aceasta lege a Contenciosului o indeplineste deferind direct recursurile Curtei de casatie, care ofera cele mai mari garantii de lealitate si permite in acelas timp rezolvarea proceselor in timpul cel mai scurt. * Este deci inutil a mai insista in aceasta privinta si de altfel guvernul liberal nu ar fi intruntit jignit de aceasta extensiune de drepturi acordate justitiei daca n’ar exista faimosul al. i. din art. 5 care da dreptul functionarului inamovibil a face recurs in contra inlocuirei sau indepartarei cale din post contrariu legei. Dar tocmai acest articol care revolta atita guvernul liberal, ne indica situatiunea noastra absolut exceptionala si neconstitutionala. Cum? Un functionar inamovibil prin lege poate el fi lovit, dar afara gi nu poate avea un drept a reclama spre a fi repus in drepturile sale cistigate prin munca? Oare inamovibilitatea acordata harniciei functionarului prin lege, este numai utila acelor cari apartin partidului la putere? si cu toate acestea astfel este situatia daca a fost nevoe a se institui acest drept de recurs, caci Rominia oferea tristul spectacol ca legile sa fie culcate, functionarii exclugi, fara a fi existat vre-un mijloc de aparare. Este inutil a ne mai compara cu Belgia care au oferit acest recurs cum incearca a face un organ liberal intr’un articol astu. caci acolo de unde de altfel avem Constitutia, situatia este diametral opusa si o imixtiune a puterei executive sub orice forma este un ce imposibil. Acest recurs degi multe state foarte inaintate il au, era imsul de a fi intocmit in Belgia cind nici odata acolo un guvern n’ar putea indrazni sa violeze o lege, caci risca, la prima abatere, sa sufere 0 infringes in parlament si o manifestatii* in tara ai carei cetateni sunt toti constienti de drepturile ce le poseda in stat. Dar la noi, unde ponorul joaca un rol absolut nul, unde partidele schimbinduse modifici,totul, zdrobind interesele private si drepturile publice fara nici un control, este numai nemerit a sti daca era util a infrina aceste abuzuri cari ating drepturile garantate de Constitutie, si aceasta, nimeni n’o poate contesta. Legea Contenciosului, dind in fine acest recurs, stabileste dreptatea ce nu exista, insrmneaza calcarile de lege si in fapt apara deci principiile fundamentale ale Constitutiei. * Constitutia, principiile separate puterilor sint vorbe mari, dar cari ascund interese mici, caci nu Constitutia este atinsa prin Coptencios ci numai puterea discretionara a guvernului, ci tocmai aceasta partidul liberal n’o poate erta partidului conservator care gi-a facut, datoria in stat instituind in special acest articol care garanteaza statutul functionarului inamovibil. Si daca este vorba de Constitutie, naste intrebarea a se sti, pare ramasa ea negtirbita si neatinsa nu numai in actele guvernului, dar chiar in legile partidului liberal, care actualmente se institue aparatorul ei? Dar cind acum doi ani partidul liberal, prir legea invoelilor agricole stabileste maximul rente pamintului si deci giii’beste dreptul de proprietate, oare partidul liberal n’a calcat Constitutia al carei cel mai sacru principiu este inviolabilitatea proprietatei? SS, nu mai invocam Constitutia, totul se reduce a se gti daca in starea actuala de dezvoltare sociala a individului si a functionarului legea Contenciosului are ori nu utilitatea sa gi aceasta repet nu se poate discuta. Era abuzurilor a totputerniciei guvernamentale trebuie sa dispara, caci Rominia prin starea ei de exceptie era pe un povirnig care de nu ameninta litera Constitutiei avea insa cea mai nenorocita inmurire asupra intregei vieti sociale si economice din tara. Legea Contenciosului a umplut deci una din lacunele cele mai fundamentale ale vietei noastre politice, cautind a restabili pe cit posibil echilibrul puterilor in stat pentru propagirea nu numai a individului dar si a statului a carui existenta inainte de toate depinde de bunul traiu al cetatenilor prin aplicarea legilor si apararea drepturilor lor, fara de care o desvioltare rea,IS si un viitor pentru tara nu poate exista. Radu N. Mandrel CHESTIA ZILE ! Declaratiile celor* doi Conu Petrache > Sunt gata sa-si ofer locul ce ai ocupat innainte de rupturi. Take Ionescu: Regret, dar aui cam sporit partizanii s i am nevoe ds banca intreaga ! / •a«Adeveruri a fi Limits Ehia 51 profesoratul d-lui Maiorescu gia gS.si limita! Nu mia! opozittia d-lui Filipescu e fara limits! Om mare ,,Oameni mari sunt, adesea foarte tiriG“ la chip, serie .Independenta" pentru a sustine est d. Termopyle Eliade, directiarul teatrelor, e om mare ToatS lumea gtie insa cS d. Pompilica e liliputan- Aga dar... tot frumos e?! Prenonl Prensul promite, printr’un manifest, celor 3 abonap g.ratuiti din Bacau ca le va da premii la 31 Noembre! Cum s'ar zice la Paglele Galului! Rigoletto Rautdti sa ai deyaruri? — In jurul declaratiunilor d-lui Take Ionescu — E inconsolabila foaia franceza a guvenului in urma interviewului acordat „Adeverului“ de d. Take Ionescu, ca raspuns la declaratiile d-lui Carp. Este o reutate, la adresa d-lui Carp, striga ,,Independenta“ asertiunea d-lui Take Ionescu ca situatia de azi a conservatorilor democrate analoaga cu acea a junimistilor de pe vremea cind d. Carp a creat partidul constitutional — cu deosebirea ca conservatorii-democrati sint incomparabili superiori ca organizatiune de partid, ca razam in corpul electoral si ca putere de actiune politica. Nu este nici o rautate. E este un adevar, care cel mult devine o ironie la adresa elementului carpist, prin jocul imprejurarilor Precum odinioara, in partidul conservator elementul junimist a cautat sa exercite o inmurire a personalitatilor sale, ceea ce a creat multe neajunsuri, in special lui Lascar Catargi, fara insa a aduce partidului acesta sprijinul popularitatei si a contactului cu masele electorale, tot astfel in ultimii cincisprezece—douazeci de ani, de la intrarea d-lui Take Ionescu in partidul conservator, s’a accentuat in acest partid o nota mai inaintata, — care pentru noi e departe de a fi ceea ce ar trebui sa fie, dar care partidului conservator i-a adus o crestere consider 1 foil2 de forte si singura posibilitate de a sustine lupta cu partidul liberal. Cum era firesc, nou aceasta a luat proportiile unui curent — cu deosebire gratie inscgnilor celui care o romezerto — gi cind din cauza fortei ce deverise a stirnit, ingrijorarea, daca nu invidia personali gi stearpa a elementelor vechi si s’a facut totul ca aceasta fora sa se deslipeasca de partidul vechii conservator, atunci, fireste, acest partid s’a pomenit, cu un organism viu altfel puternic de cum fusese elementul junimist, grupat, de d. Carp in ,,partidul constitutional”. Si daca d. Carp de atunci si pin, azi chiar, n’a primit, sa renunte la grupul sau, se poate oare concepe renuntarea d-lui Take Ionescu de a ramine, fie inauntrul, fie in afara de partidul conservator, la ceea ce s’a dezvoltat in curs de douazeci de ani s i se incheaga azi in organizatia partidului conservator-democrat? Aci e problema, cu explicatia originei sale gi Cu toate consecventile politice re decurg ne urma ei in situatia de azi. A vedea, deci, rSutati,acolo unde sunt adevaruri si cauze reale, este a se arata de superficialitate care nici nu comporta 0 discutiune Alfa DREPTURILE OMULUI Pentru revizuirea procesului Ferrer Motive de revizuire Un mare pereomagiu Italian., d. Luigi Campolonghi, s’a dus in Spania ca sa facut o ancheta asupra ultimilor evenimente gi ,mai cu seama asupra afacerei Ferrer, a sloaiei moderne, a procesului si a glolarilor de forme legale la cari el a dat loc. D. Campolonghi plecase farst de nici 0, idee preconceputa; cind s’a intors la Roma era cel mai mare admirator al lui Ferrer si al gloaiei sale. Ancheta lui a fost rodnica. Numeroasele fapte pe cari le-a cules Vor apard In. curind Intr’un volum. Ip. sinteza, noi le putem arata chiar de pe acum si ele sint de un mare interes, mai ales In acest moment cind se produce o mare mișcare pentru revizuirea procesului lui Ferrer. * D. Luigi Campolonghi povesteste astfel constatuirile sale: „Se stie ca nedreapta sentinta de moarte pronuntator de consiliul de raboiu impotriva lui Ferrer, prevede si confiscarea tuturor bunurilor sale, pentru a despagubi morrasurile care au ars pe vremea rascoalei din Barcelona. Ferrer avea la Piaris casa pe care i-o lasase d goana AleuiC gi un cont curent si un depozit la ..Creditul lionez”. Nu pot crede, spune d. Campolonghi, ca justitia franceza va da voe justitiei spaniole sa pue stapinire pe acestea, gtiii insa ca o cheia casei de bani de la „Creditul lionez" e cantata eu activitate. In Spania, Ferrer poseda Mas Germinal, o framoasa ferma linga Mongat, al carei venit real rebue sa fie mai mare decit, cel notat In registrele martirului, care, in dorinta lui de a face bine tuturor, nu scotea de la aceasta ferma toata renta pe care ea ar fi putut-o produce. Ferma e acum sub sechestru, asteptind ca isa fie vinduta la licitatie si, desigur, ra scump stratft de congregatiile religioase, cari vor s’o populeze cu calugari insarcinati sa se roage zi si noapte pentru iertarea pacatelor pe cari le-a facut Ferrer pe pamint. Biblioteca sloaiei moderne avea o valoare gi. mai mare decit Mas Germinal, afacerile lui mergeau foarte bine. In momentul arestarei lui Ferrer se aflaii In aceasta biblioteca o suta cincisprezece mii de volume, cari au fost sechestrate Indata. Erail cffrt clasice g: carp stiintifice a estror desfacere era asisurata atit In America spanioiii cit. gi In Europa: prin urmare, ele reprezentau 0 suma considerabila. In Spania, Ferrer poseda Mas Germinal, o frumoasa ferma linga Mongatal carei venit peal trebue sa fie mai mare decit cel notat In registrele martirului, care, In dorinta lui de a face bine tuturor, nu scotea dela aceasta ferma toata rotila pe care ea ar fi putut-o produce. Ferma e acum sub sechestru, asteptind ca sa fie vinduta la licitatie si, desigur, rascumparata de congregatiile religioase, cari vor sa populeze cu calugari insarcinati sa se neage zi si noapte pentru iertarea pacalelor pe cari le-a facut Ferrer, pe pamint! Biblioteca gcoalei moderne avea o valoare gi mai mare decit Mas Germinal; afacerile lui mergeau foarte bine- In momentul arestarea lui Ferrer se aflata in aceasta biblioteca 0su!a cincisprezrce mii de volume, care au foar sechestrate in -I data- Erau carp clasice si carp ghinlifice a caror desfacere era asigurata. aici in America spaniola cit gi in Europa; prin urmare, de reprezentnat o suma considerabila. Gattile clasice ale bibliotecei Ferrer erau foart remarcabile si foarte cautate- Era mai ales unlearne In acelia gi timp gi abecedar gi gramatic" gi " istofie a evolutei liimijelor de la celula gi pi nu la fiinta inteligenta.- Se intrebuiniza in clas- India gi fusese recunoscut st aga de practicat. ci buna, ca ajunsese la mai multe edipi-Biblioteca aceasta va fi vinduta la licitatie gi siregle, ca hirtie, cu kilogramul. De ars, n’o poartie, ceea ce ar fi mai bine, dar se va ajunge can la acelasi rezultat prin vinzarea ei la licitatie tot asa a fost gi cu Ferrer, neputindu-1 arde cum s’ar fi putut cu o suta de ani mai inainte, s’au multumit sa-i impurte prin ofipiri din seriviciul d-lui Maura-Banii cari vor egi din vinzarea carjei geoale, moderne, ca si din vinzarea lui Mas Germinal, vor fi dat calugarilor In virtutea sentintei consiliului de razboiu, pentru a-I despagubi de pagubele ce Ie-a pricinuit arderea manastirii cir Dace, voim, spune d. Campolonghi, ca banii pe care il strinsese Ferrer ca sa asigure viitorul ocol liior laice sa nu cadii In miinile dusmanilor gcoaleici ai democratiei si sa nu imbogateasca manastirile, trebuie sa cerem revizuirea procesului Ferrer.Motive de revizuire nu lipsesc- fata citeva! secretul instrucpel a fost violat in perioada in strucpel care e secreta, caci s’au comunicat zidirului clerical ..Vanguardia” doua violente probamapi atribuite lui Ferrer (gi. tagaducite de acest in scopul de a-i croi, 9 atmosfera asta^