Adevěrul, ianuarie 1910 (Anul 23, nr. 7299-7327)
1910-01-01 / nr. 7299
USoc. Anon. Română de Comerț JE București, Strada Smărdan îO Prezintă Onori săi clienți cu ocazia ANULUI NOU 1910, cele mai sincere arări de fericire și prosperitate. Și aici se declară un faliment al diplomației. Cretanii nu vor regimul decretat de puteri, înscris în tratate. Sub ochii corpului diplomatic și consular ei au dat jos steagul Turciei, au pus un guvern provizoriu insurecțional în locul administrației înaltului comisariat, au proclamat anexarea lor la Grecia. Părțile contractante asista la această rebeliune schimbînd note zadarnice, silindu-se să câștige vremea și nici aici primejdiile războiului nu sunt înlăturate. Turcia și-a arătat lămurit voința de a nu lăsa să i se ultragieze suzeranitatea, iar Grecia, dominată de o ceată militară, se înarmează în vederea unor ostilități. Actul din Algesiras. In Franța și în Germania s’a ajuns la un acord pentru a revizui prin convenții particulare clauzele întortortochiate ale actului din Algesiras. Imperiul și republica tratează direct asupra intereselor lor marocane. Să fim mulțumiți că""se întîmplă așa, dar trebue să constatăm că încă odată tăria textelor a slăbit. Zäü, nu mai era nevoe să stea adunați timp de cinci luni de zile cincizeci de di Jpomați într-un mic port vecin cu Gibraltarul, în mijlocul unei populații de 12.000 de suflete. De altfel, sultanul Mulay Hafid nici acum nu e fixat bine asupra rostului îndatoririlor sale și putem prevedea momentul cînd actul din Algesiras nu va mai interesa decit pe istorici și pe colecționari. Părerea asta e mult apreciată în Spania. In adevăr, organizînd expediția din Riff, Maura a devenit un mare dispreț de aranjamentele internaționale și în ce măsură e ușor să te sustrag în Iar. I-a fost de ajuns să se înțeleagă pe ascuns cu Franța, ca să-și poată face treburile în voie. Tentativele Țarului .Rusiei împăratul Rusiei s’a încercat să zăpăcească și mai rău cancelariatese ridicînd, sub pretext de călătorii și vizite, chestiunea articolelor tratatuui din Paris din 30 Martie 1856, cari închid flotelor sale de pe Marea Neagră Bosforul și Dardanelel" JM anunțase că are de gînd sâ se ducă de la Odesa la Neapole, la regele Italiei, pe borpul unuia din vasele sale de războiff. Turcia, susținută de Austria și de Germania, s’a opus cu energie. Europa n’a voit să tolereze lui Nicolae al II-lea o neregualitate trecătoare, care însă s’ar fi erijat cu ușurință în precedent. Țarul Rusiei a trebuit să se supue unui interminabil itinerariu pe uscat, ca să poată ajunge la Racconigi la regele Italiei. Iată o ocazie cînd Țarul Nicolae al II lea a trebuit să-și înmoaie cerbicia. Majestatea Sa opinia publică și acum o constatare. Dacă considerăm de aproape incidentele pe cari le-am enumerat, ne dăm seama că guvernele, asistînd fără să protesteze și fără de nici un scrupul la nimicirea tratatelor, au urmat întocmai inspirațiile opiniei publice. Opinia publică a împins Austria la anexarea Bosniei și Herțegovinei; cabinetul din Viena a căutat prealabil concursuri și aprobări și era sigur că va fi susținut de o majoritate considerabilă. 1 Inițiativa luată de prințul Ferdinand nu-î este personală. E o greșeală de a atribui întotdeauna prinților meritul <i au răspunderea evenimentelor. I Faptele petrecute erau dorința unanimă a bulgarilor și această unanimitate a fost motivul determinant și condiția izbîndei. Tot din pricina unei serioase mișcări a opiniei publice, puterile stau la îndoială asupra regulamentărei chestiei cretane. Opinia publică e aceea care a atenuat sau a modificat clauzele actului din Algesiras și a dictat acordul francogerman. Această influență a sentimentului popular asupra acțiunei guvernamentale merită să fie notată. Ea poate avea urmări neprevăzute. O chestie de soare Stimate d-le Miile. Văzînd că mai multe ziare din Capitală, în numele d-lui Alexandrescu Guranda, au comentat, incidentul petrecut în gara Trușești între mine și d-sa, ca răspuns, vă rog, în calitate de vechi abonat al ziarului „Adevărul“, să bine-voîți a însera întregul proces-verbal încheiat și iscălit de martorii noștri. Vă mulțumesc și primiți, vă rog, asigurarea osebitei mele considerațiuni. D. Gh. Miclescu: Proces-verbal In urma diferendului întîmplat in seara de 14 (27) Decembrie 1909, In gara Trușești între d-nii Dimitirie Miclescu și Mihai Alexandrescu. Acesta din urmă ne-a însărcinat pe subscrișii M. A. Papadat și Em. Pantazi de a cere explicație d-lui Dimitrie Miclescu. Acesta din urmă și-a constituit martori pe Al. Brăescu și Gr. Perticari. Astăzi 16 Decembrie la orele 9 jumătate seara, noi martorii, ne-am întrunit la Tekéy-club din București, și în urma discuției și explicațiilor date de o parte și de alta. Avînd în vedere că d. Mihai Alexandriescu n’a înțeles niciodată să conteste pompturile ce a avut cu d. Dim. Miclescu, cu atît mai puțin de a o face prin vre-un demers sau declarație pentru d. Dimitrie Miclescu. Considerind că față de această lămurire, subscrișii Al. Braescu și Gr. Perticari, în numele clientului nostru Dimitrie Miclescu, declarăm că regretă cuvintele ofensătoare adresate d-lui Alexandrescu: ■ Avînd în vedere că acest diferend a fost provocat de o neînțelegere de care nu e de vină nici unul din clienții noștri. Declarăm incidentul închis. j Pentru Mihai Alexandrescu, 3 Em. Pantazi, N. A. Papadat, Pentru D. Miclescu, Al. Braescu, Gr. Perticari.j BERTHEIL , Lumea Elegantă 1 1 str- Régalá No. 5 11 prezintă Onor.sale clientele v cu ocazia Anului Nou 1910 n sincere urări de fericire proprietarul croitoriei Cărți și reviste - ------- S] Isailă Zgribunică, trei monoloage crnice de V. E. Moldovan. Editura evistei „Albright“ din Cleveland ( America). Revista industrială, organ pentru organizarea științelor practice inustriale. Anul XL No. 11—12. Ci Revista cercului comercial și industrial. Aniul I, No. 12. Polemice bisericești in chestiunea cicorniei sinodale a d-luî Sp. Haret, si e Constantin Laur. d.- R ecoTtri tn ------- d< Un imens succes da librărie are 0 10 din REVISTA ILUSTRATAr care conține, pe lingă articole intemesante și splendide ilustrațiuni de 01 dualitate Intra altele un superbortret al TENORULUI LEONARD i 1 rolul HOFFMANN Numărul acesta, tipărit in două ataluri, e o adevărată podoabă- G. Ceresi-1’ la librării, chioșcuri și Bj »bite de Intun. Exemg|||nl 50 bani 01 Expoziția p. S. Sanielevicî f* to In calea Vitetoriei, colț cu str. ’r’Cosma, într'o prăvălie destinată tot sigur altor scopuri, de cît să ure ca templu artei, *— și-a invadat expoziția, un tînăr artist care a promis mult și — lucru ul w — ,s’a ținut, de ce a făgăduit. gj Vorbim de d. S. Sanielevicî. cp După ce a muncit mult la Mony, îen și Paris, ,a venit să ne arate tot a făcut. Ne arată, nu numai ultimele ,jucirărî, ci tablouri din diferite tei »ce ale activităței sale, așa că ție 3 putem face o idee despre desritarea personaliităței sale artisti VILE ALBASTRE de B. NEMȚEANU Când amorțit de ger, stăpână, Ea vin acasă, pe ’nserat, Ta mâna ’mi încălzești ca o mână Și sufletul cu’n sărutat. De lângă așa mă ’mpresoară O viață nouă, luminoasă. E rece spărat decalară Și cald e spărat din casă. Uimit rămân în prag, și ochii Jui-i plimb prin micul paradis. Dar ta, foșnind mătasea rochii, îmi spui ca visa-mi nu e vis. O cât belșug e’n casa noastră Și ce risipă ‘de lumină, Lumina caldă și albastră In care piața curge lină. Ca’n zâmbet tu mă miii spre jetal De lângă foc—și cum m’așez Din oase simt că-mi piere ’nghețul Și-mi pare iarăși că pisez. Se ’nalță aburi din pahare, Aireasma ceaiului mă ’mbată Și, ca ’ntr’o dulce aiurare, Icoane pechi mi se arată... Repăd grădina păduroasă Pierdută ’n liniștea de noapte. De unde umbra e mai deasă Lucesc priviri, pin tainic șoapte. Eu stau stingher pe banca veche Și te aștept, răpus de dor. Pândesc, cu mâna la ureche, Foșnirea pasului ușor. De-asupra mea bătrânii arbori întind o boltă mișcătoare.Din mult frunzișul de pe ramuri Se cerne pace și răcoare. Aștept și ascult cu ’nchise pleoape... De-odată ’mi trec fiori prin piept. Un umblet drag eu simt pe-aproape-----Te Strâng la sân și... mă deștept. Rotesc în jur privirea pagă, Ci tu ’mi zâmbești, cu ochii mari. De te-am pierdut în pis — mai dragii In cuib, aiepea, îmi apari. Dar când pripesc din nou prin casă Sub ploia albastră a luminii, Pe ochi iar pisul mi se lasă, Simt iar miresmele grădinii... O, nu pot crede că-i aepea —. Socot că raiul meu de-aci Eu îl pisez pe banca pcehe Și că te-aștept cu dor să pu fi. NEMȚEANul ■ a zice, ,de la primele tatonări ale inidividualităței care învinge pe școlar, pînă la artistul care, devine personal în concepție, manieri și tehnici. Rezervîndu-ne să revenim mai amănunțit asupra acestei expozițiuni, ne mărginim a o semnala astăzi atențiune publice, In special iubitorilor de artă. Considerate după rezultatelecelor doi ani din urma, Germania stă în frunte cu 7 vase lansate cu un deplasament de 149.700 de tone, apoi Statele Unite cu 5 vase și 104.200 de tone, Englitera cu 5 Vase și 99.600 de tone și Franța, în rîndul al patrulea, cu cele 92.000 de tone ale ei. 12 SainSnelejiie io 1003 Ateul 1909, mai mult decît oricare altul, a produs numeroase cuirasate. Numărul cuirasatelor sau crucișetoarelor cuirasate, dintre cele speciale, cari au fost lansate e de 17. Aceste 17 cruirassate formează împreună un deplasament total de 316.830 de tone, cari, cu prețul mijlociu de 2.500 de lei tona, reprezintă o sumă de peste 792 de miilioane de lei sau 800 de millioane în cifră rotundă. Producția anului 1908 a fost mai mică. Cele șapte puteri navale care au lansat cuirasate în 1909 sunt: Germania, Engliteza, Austria, Brazilia, Statele Unite, Franța și Olanda. Franța se clasează cea dintâin prin importanța tonargiului pe care Fa pus în apă. In adevăr, ea a lansat cinci cuirasate („Darton“ , „Mirbeau“, „Voltaire“, ,„Diderot“ și ,.Condorcet“) al căror deplasament este 92.000 de tone. Vinn în urmă Germania cu patru vase (75.700 de tone), Englitera cu trei (60.400 de tone), Statele Unite cu două (46.000 de tone), Brazilia, Austria și Olanda, cu cite,unul (deplasamentul respectiv e de 21 500, 14.600 și 6.630 de tone), în schimb Franța n’aire nici un„Dreadnought“, pe cînd Engintera are 7 și alte 13 în construcție, Germania 7 și 11 în construcție și Statele Unite 2 și 6 în construcție. Spargerea din piața Bibescu.Voda Reuni cîteva zile s’a comis o spargere la comerciantul Ivan Staniei din Piața Bibescu Vodă No. 20, de unde s’au furat mai multe monede de aur în valoare de 600 lei, precum și mai multe polițe. Ivan Stanei, reclamînd cazul d-lui Pop, șeful siguranței, acesta dispune să se facă cercetări pentru descoperirea autorilor. Cazul luindt-se în cercetare de către comisarul Părălanu, acesta descoperă imediat, după indiciile date, ca autor al furtului pe bulgarul Ivan, Popov zis Decei. Spargerea s-a comis în următoarele împrejurări: Cu cîteva zile înainte de a comite spargerea, Ivan Popov se preumbla in jurul prăvăliei d-lui Stanei, examining toate mișcările acestuia, precum și intrările prăvăliei. Odată planul făcut, Popov intră în prăvălie și dă să tîngue ceva marfă. In timp ce Stanei s’a dus într-o magazie de alături să aducă marfa comandată, Popov a operat la un ‘sertar din care a furat la repezeală tot ce a găsit în el. In urmă Popov a plecat foarte liniștit din prăvălie, nedind nimănui de bănuit nimic. Banii și celelalte obiecte s’au găsit la locuința lui Popov din str. Sabini No. 22. Astăzi Popov va fi Înaintat parchetului.— G. R. Anul muncitoresc Un bilanț al luptelor duse de către sindicaliștii,meseriași, funcționari comercieJi și alte categorii de muncitori în cursul anului 1909 Ziua întîi a anului nou e un prilej pentru fiecare ca să-și reamintească despre pierderile, cîștigurile sau bucuriile ce i le-a pricinuit anul trecut. Pentru muncitorimea din țară noastră, această Ar‘ riPa să vadă cu ce s’a schimbat situația ei in cursul anului ,recul și în acest scop un ..bilanț.“ al evenimentelor prin cari au avut a, trece mișcările muncitorești de la noi, ne ar putea edifica foarte ’bine- Nu poate fi tăgăduit de către nimeni că anul 1909 a fost un ’an de luptă pentru muncitorii și meseriașii de toate categoriile — un an de luptă — cum rar se poate vedea la noi. .Ne.voar sluji în „bilanțul“ nostru asupra mișcărilor muncitorime din cursul anului 1909 de datele ce le avem și din ele reiese destul de elocvent că luptele muncitorime, — în special ale sindicaliștilor — au fost destul de mari și cu aceștia , au trebuit să facă mari sforțări pentru ca să se poată menține neștirbiți. EVENIMENTELE PRIN GĂRI AUTRECUT SINDICALIȘTI! - Primul eveniment mai însemnat pentru muncitorii sindicaliști în cursul lunei Ianuarie 1909Í este ședința comitetelor sindicatelor din Capitală în seara de 23 Ianuarie, cînd se ia în discuție necesitatea clădirea unei Case a poporului în București.Propunerea se aprobă, și ca un început, se strînge la sfîrșitul ședinței suma de 100 lei La 24 ianuarie se serbează aniversarea a nouei mișcări socialiste în Romînia. La 31 ianuarie d- G- Cristescu, delegat al comisiei generale a sindicatelor, e arestat la Galați și retrimis în București. La 1 Februarie d-niî I C Frimu și Ștefan Gheorghiu suferă, tot la Galați, soarta celui de mai sus- La 5 Martie socialiștii comemorează a doua aniversare de la izbucnirea răscoalelor în 1907 și „Romînia Muncitoare" amre tn 12 palmi-La 5 Aprilie împlinindu-se un ani de la deciziunea Curtei cu casație în privința procesului electoral al doctorului Racovski, au loc mari întruniri în țară, iar după întrunirea din București are loc o încăerare între polițiști și muncitori. La 17 Mai se declară greva, generala a lucrătorilor cizmari din Capitală, care durează cîteva luni de zile. In aceiași zi se declară greva iubătorilor năsturari cari după o luptă le 10 săptămîni cîștigă revendicările drmulate. La 1 iunie patronii fabricelor de mie din Galați declară lock-out pentru a stînjeni astfel mișcarea sindicaliștilor- La 8 Iunie se declară orevă a lucrătorilor cizmari din Bucău- La 10 Iunie d. Frimu e arestat și trimis la București dela Galați unde venise să verifice niște registe ale societăței de ajutor reciproc -Munca“La 14 Iulie lucrătorii greviști delta abricele de cuie din Galați se întrunesc pe malul lacului Brateș, demonstrînd apoi pe străzi pină la sediul sindicatelor. La 19 iulie, după o luptă de aproape 2 luni, lucrătorii dek fabricele de cuie își cîștigă revendicările cerute. La București are loc, ol mare întrunire a lucrătorilor de la G- F. R. contra nedreptăților ce au de îndurat din partea superiorilor lor-La 24 August inspectorul din C- 1 F- R., Scutaru din stația Buzău, însoțit de polițiști, calcă localul de întruniri al unor muncitori- Unul 11 sunt arestați, alții bătuți, iar în vrmă li se face multora percheziții , domiciliare. La Brăila, prefectul județului, chiiamă la dînsiul o delegație de lucrători și le interzice dreptul de a se întruni, dacă se vor constitui în sindicat . La 13 Septembrie, „Uniunea socialistă“ și comisia generală a sindicatelor lansează un manifest prin care anunță că în ziua de 18 Octombrie se va ține o întrunire pentru readucerea în țară a d-rului Raccovski și a celorlalți expulzați . La 22 Septembrie d- Ștefan Gheorghiu e arestat la Brăila și trimis la București, iar muncitorul Ștefan Grigoriu, e bătut de către poliția brăileană pentru că face parte din sindicat. La 27 Septembrie, are loc primul congres al muncitorilor din , c C. F R, care durează două zile. La 29 Septembrie poliția închide e localul de întrunire al muncitorilor , cizmari de marfă ,gata din Capitală- La 1 Octombrie are loc la Ploești, al treilea congres al lucrătorilor cheli peri care omoară. 3 zile : t La 4 Octombrie au loc mari reinstruniri pentru Fr- Ferrer în Capitală și în întreaga țară- La 16 Octombrie d-rul Racovski. încearcă, să reintre în țară; e însă e arestat la Cîinenî La 18 Octombrie c au loc în întreaga țară întruniri pentru d-rul Racovski- La Iași întrucnirea e zdruncinată de către studenții naționaliști. La 19 Octombrie, pe cînd muncitorii din Capitală părăseau localul 1 „Romîniei Muncitoare“ unde fusese de întrunire, are loc o sîngeroasă în 1 d căerare, după urma căreia sunt dați j rudecătei opt muncitori sindicaliști j , între cari se aflau și conducătorii In mașcăre. La poliție arestații sunt grav bătuți. ! c „Romînia Muncitoare“ apare zn junie cu prilejul acestor evenimente ‘ n La 22 Octombrie, la Galați, se proclamă greva generală de o zi, ca una e ’meetiție, de simpatie pentru d-rul . Racovski. La 23 Octombrie, tribunalul infirmă mandatele celor presa ’tați. La 24 Octombrie, Camera de spunere sub acuzare se confirmă. La a, 25 Octombrie, are loc marele meeting de la „Dacia“ la care participă ieste 10 000 de cetățeni și la care vorbesc 24 de oratori- In țara au loc r alte peste 15 întruniri la cari vor-Tiese 70 oratorii- La 29 Octombrie are loc prima înfățișare a procesului a muncitorilor sindicaliști, acuzați de „lovire și ultraj“. La 31 Octombrie 1 procesul continuă, pri? in orele 1 I mulate noaptea, cînd tribunalul achită pe 4 și condamnă la cite 5 zile pe ceilalți 4 inculpați, . La 1 Noémime are loc la Craiova 5, un meeting convocat de un grup de avocați, la care se protestează contra arestărilor ilegale și a prigionirei 1 j d.Turul Racovski. La 3 Noembrie i, muncitorii sunt puși în libertate pe 1 cautiar( i.sra'a de către Curtea de ape) Muncitorii fac apel contra sensitintei. La 8 Decembrie se comite arefi J lațul contra primului-ministru, ceia J ce prilejește descinderi și percheziț ții la sodîurile și domiciliile sindicaliștilor- La 18 Decembrie se votează , legea contra sindicatelor care protopară o mișcare printre muncitorii din întreaga țară și în Capitală o delegație se duce pe la fruntașii poliției cărora le vorbesc despre lege. . iar in, zilele de 16 și 17 Dec au loc mari meetinguri la Dacia Aceste evenimente, se vor încheia probabil, cu o hotărîre care va fi luată în momentul cînd aceste rîndurî se vor tipări privitoare la o acțiune comună între muncitori și meseriași-Credem că n’am greșit cînd am afirmat că acest an a fost un an de grea luptă pentru muncitorimea sindicalistă și aceasta s’a putut dovedi din nararea evenimentelor de mai sus, cari sînt cele mai princiipale, căci au mai fost destule altele...., , Să vedem acum lupta ce au dus-o ceilalți muncitori. MESERIAȘII ! Anul 1909 a fost pentru clubul meseriașilor un an de continuă luptă contra, scumpirea traiului. S’au ținut, meetingurî, întruniri, atît în Capitală, cît și în țară; s’a atras atențiunea opiniei publice asupra exorbitantei scumpiri a traiului, s’au votat moțiuni, s’au înaintat memorii puternicilor zile. în rezumat, a fost un an de continuă luptă, de continuă frămîntare, de neobosită agitație pentru a se putea obține o ușurare a traiului celor nevoiași. Puternicii zilei au rămas însă nepăsători față de aceste strigăte ale mulțimei nevoiașe și în ultimul timp, au scumpit zahărul, încît, după cum afirmă unii, acest aliment se vinde astfel: 3 bucățeÎB de zahăr la 10 ferm! In ultimul timp era vorba de încheierea unui pact între meseriași și socialiști pentru ducerea unei cumpănii comune în contra legei care răpește dreptul de asociație și grevă și în contra scumpirea traiului. Zilele acestea probabil că se va hotărî definitiv asupra acestui lucru și poate astfel s’ar putea ajunge la rezor ivirea acestor extrem de importante chestiuni pentru muncitorimea noastră. Dar să nu uităm și celelalte categorii de muncitori din țară, cari și ele au avut de luptat pentru drepturile lor. ■ J ACTIVITATEA, FUNCȚIONARILOR COMERCIALI ȘI A CELORLALTE CATEGORII DE LUCRATORI, e Mai sunt un spiid de asociații la, noi: corporațiile, cari nu i s’au relevat, cel puțin în cursul acestui an, cu nimic deosebit. f Funcționarii comerciali, această însemnată categorie de muncittori din țară, au avut și dl roșii ui, c an de lupte și frămîntări pentru obținerea reformei atît de mult a cerută de dîriști , repaosul dumirnicM complect. Și au luptat mult, pe toate căile, fără să obosească, și, după cite se afirmă, legea dorită de dînșii va fi adusă, în aurind în fața corpurilor legiuitoare și chiar votată. Funcționarii comerciali au mai avut de înregistrat cîteva greve, atît în Capitală cît și în provincie. 11 Au mai fost cîteva greie, cum , de exemplu aceia a lucrătorilor tăbăcari din Capitală, a croitoiilor din T.-Severin, a cizmarilor din Focșani, a țesătorilor din Capitală, etc. Iată dar o privire care, dacă nu e amănunțită, e totuși atît de inconcretă, încît să poată fiecare constata că a fost un an de muncă, un an de luptă, un an de zbucium al muncitorimei pentru îmbunătățirea stărei ei, fie pe stărui# politic sau economic, anul 1909, și dacă ea n’a fost pretutindeni încoronată de succes, a ridicat însă în schimb masele nepăsătoare, relativ, la o conștiință care să le arate că-șî au un mare rost, în viața țarei acesteia, l Și acum încheem aceste rânduri cu o caldă frare de larg succes în luptele ce le va duce în viitor ; muncitorimea— S. All- L y'amaaanass swf. MAi 'FF, ACT1C ! FQii.QSITell Sl jüwF.i'M ) ä 1T DF SIFINTELE Jr%L kJ 4/ s/x RSATQR1 ............ este un abonament la ziarul ------— .,. D î MI M ir. A TA ** £ .-.ii, AÍ&, hi‘,. Jk* Az*... -- AL «i.:- dS, care, îriuferă de faptul că, vă pune în curent în mod imparțial și desinteresant de tot ce se petrece în lumea întreagă, vă dă putința să cîștigisți, cu totul gratuit, unul cel puțin din următoarele importante premii de valoare« Casa din Iticmrești, str. ^ notaurului ? CASS ClBărălia, str. Mihai Bravu, 2CU — Eiibere toiios*i»ce sarcină -3 in. 109 Ceasornice [UNK] IV, 1/2 Garnitură Mobilă de/Sasou. I comandata la Mar ©?,« Magasi» de Mobilen „CONSUM“, strada Doamnei 9, &t. I» ’ ¥• 50 Abonamente la „Adăvenii^ Patru din abonații noștri, d-niî. O. Urseanu, Son Xantparite, u-na Carolina U&deaber, și d. Br Cicerone-ä egirown, /ai avut fericirea de a deveni pînă azi proprietari a frumoase imobii» îr. Capitală și provincie și mulțî alți abonați au cîștigat premiim, portante de mare valoare. Pînă astăzi abonații noștri au cîștigat premii de peste 100.000 lei Tragerea noilor premii se va face în surind, cu cea mai mare rigurozitate, de către representanții Carnetelor de tromi M din București și Brăila. Costul abonamentului i Uji ars Lei , 6 iun! Le! 11 , 3 luni Lei 6,—* Reprezentatiie teatrale dela stampta luneitoare După cum am anunțat și în numărul de ore al ziarului nostru, se vor da mîine seară la orele 9 primele reprezentațiuni teatrale la cercul ,„Romînia Muncitoare“, din strada Piața Amzei 26, organizate de un cerc artistic compus din muncitori socialiști. In programul de mîine seară figurează: ^.începem“ prolog într’un act, „Dragostea“ într’un act de Pușkini tradusă de V. G. Morțun și „Domnul lucrează“ comedie într’un act de Ștefany, tradusă din limba franceză de d. Al. Constantinescu. Prețul intrărei e 50 bani de persoană. Sala a fost special aranjată pentru aceste reprezentațiuni teatrale.— A. S. D. FARCHY Proprietarul magazinelor ® LA PAPAGAL 9 Str. Lipscani 74—76 Urează ani mulți și fericiți onorateî sale clientele cu ocazia ANULUI NOU I9IO Hera roiului de peste munți NUMIREA D-LUI SIEGESCU CA PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUDAPESTA, Budapesta, 30 Decembrie.^ Comentind numirea d-lui Siegescu ca profesor universitar la Budapesta, ziarul „Lupta“ spune că Siegescu, umbra lui Burdea, a fost numit cu toată opunerea energică a Senatului universitar și speră ca acesta e ultimul gest al guvernului care e pe ducă. Tactica lui Appony în această numire a fost excelentă: el nu l-a numit pe Siegescu, căci atunci ar fi trebuit să-și asume răspunderea acestei numiri, ci atunci cînd răspunderea urma ,să cadă în sarcina viitorului guvern. Ziarele ungurești sînt de asemenea contra lui Siegescu pe care îl consideră ca un om vîndut. Nenorocirea din stația 15. M. Era dimineață, 0 mașină care manevra prin apropierea stației B.M. a tăiat un om în vîrstă de vre o 40 de ani. Din cauză că a fost complect mutilat, cadavrul nu a putut fi recunoscut. M’EVl &ffiBS6Gtät&^^tifiMSärSíffi ö 'tóitíJ5£' RUL Teatru-Muzică Necesitatea de a apare ei „Adeverul“ înainte de ameazî, ’ ne obligă a ne referi, in ce privește premierele teatrale de aseatt, ln cele publicate de „Dimineqa In „Cronica teatrală“ flicare vom vorbi de ele mai pe larg. teatrul NAȚIONAL —PROSTUL, comedie In 6 acts as Ladwig Fulda, tradusă de d-na Sofii Nădejde Teatrul Național a avut aseară una din reprezentațiile sale bune Deși lume puțină, nu a lipsit ales căldura și nici entuziasmul cu care publicul știe să sublinieze spectacolele reușite. Dar în afară de alegerea fericită a lucrărei, privită ca comdie ușoară, premiera cu .,Prostul” a făcut, pentru a nu știu cîtea oară, dovada, că direcția teatrului nu greșește atunci cînd se adresează trupei sale de comedie, căreia nu-i lipsesc elementele cari să asigure succesul uneii reprezentațiuni Acțiunea se petrece în Germania și se desfășoară in jurul unei moșteniri de nouă sute de mii de lei, pe care bogătașul Justus Hrebsrem o lasă celui mai prost dintre rudele lui, nepotului sau Justus. Acesta refuză, însă i, moștenirea și revoltat de calificativul de prost în virtutea ei, reia i s’a lăsat moștenirea, o pLctează celor trei veri ai si Lonal, ajunși la sitincție sfatorită actului act de generozitate a lui ■Juistus și drept recunoștință pentru aceasta îl internează intro casă de sănătate spre a se debarasa de el. O tîrdis americană, însă Boris Wiegand, care stătuse în pensiune la aga Schirmer, mătușa lui Justus, și care asistase 1« toate viciesurm,uudelor „prostul fermecată de bunătatea și naivitatea acestuia, intervine în actul final și, salvîndu-l din ospiciu, se căsătorește cu el-Acesta e în scurt rezumat subiectul premierei de aseară- In „prostul” autorul ne prezintă un om care duce bunătatea pînă la prostie, un naiv care, din cauza prea marelui încrederi în oameni, rătăcește dezarmat în viața, cu un cuvînt „un copil mare“, cum îl caracterizează foarte bine în actul final d-rul Thibitias Ni se pare, însă, că autorul a e-am forțat nota în caracterizarea „prostului“; personagiul acesta, așa cum îl prezintă autorul, face mai mult impresia unei creațiuni a închipuirei autorului, decît a unui personagiu luat din lumea reală. Din această cauză contrastează cam prea mult cu celelate personagii din piesă, toate bine prinse, bine caracte-Pretutindeni cunoscătorii prefera renumita SAMFAMIER 1NET din REIMS, produs francez autentic, beutura aristocrației universale. De vînzare in principalele magazine. DIN CARNETUL UNUI TURIST D escursiune prin munții noștri , Jos văi profunde și plaiuri cu stîncii prin locurile înverzite, mai desparte în stiigă, cum urcăm, vedem culmea Strungel cu toți colții și colțișorii săi, îndărătul nostru Păpușa, Iezerul, Piatra Craiului și toate satele din Transilvania așezate dealungul și la poalele acestui munte, iar trai însupre noi se disting destul de binevămile Guivala și Pajera. Spre dreapta se ridică Leasta cu Jugureamu, Cumpărata-Mică, etc. Ghimlasul, frumosul și doritul munte este așa aproape de noi, Qn.cit parcă, punem mina pe el, într’un cuvînt plaiul acesta este S o frumusețe demnă de admirat. O sete groaznică ne turmenză Și cu totul isto te mic fiBvoraș, ia ea Imaluî Bogdan i se uscase chiar limba și nu mai putea, cînd colo, ce să vezi, pe la orele 5 p. m. dăm de o fîndniță cu o apă așa de rece, că-țî înghirață cerul guriei, cînd abuzezi de ea. Cu toții ne aruncăm asupra ei și care cît putn mai mult gustă din această licoare delicioasă, mai fină și mai bună chiar decît cea mai excelentă șampanie. Acest isvor în această localitate este o binefacere dumnezeiască pentru bieții trecători și pentru ciobanii din vecinătate. După un mic repaos de un sfert de oră, începurăm a continua urcușul spre vîrful muntelui Sf. Ilie, care nu era tocmai așa greu, însă foarte frumos și foarte plăcut, cu mult mai frumos și mult plăcpț, ga, acele pe ia harhs., trac. Versantul de Nord al muntelui Sf. Ilie, se mai numește și Stănicioara, pe care îl urmăm pe o potecuță foarte ușoară și cu vederi minunate. Vîrful muntelui Sf. Ilie, are o înălțime de 1800 m. Poteca se continuă pe versantul occidental al muntelui Pietrele-Albe, pînă cînd ajunge deasupra văiei Jugureanu. De aci se bifurcă, una o ia la dreapta spre Jugureanu, Leasta, iar altai spre Strunga. Ținem versantul sud-estic al Pietrelor,Albe, străbatem diferitele văi și văișoare, prin cari picurează mici pîrîiașe și călcăm din piatră în piatră, a căror suprafață e acoperită de un fel de mușchi verde, care văzut din depărtare ar părea că este un adevărat strat de mușchi verde. Drumul prin ele este cam dificil. Muntele Pietrele-Albe este prevăzut cu mai multe vîrfuri înalte și cu vederi admirabile, pe care, in anii trecuți, cînd am dispus de timp le-am parcurs pe toate și în părțile Lor, cele mai înalte, iar acum suntem navigiii Virma Gaifiűr, pftaftă etc.. Puțin mai jos sînt mai multe văi, încretăiate de plaiuri, pe cari se află instalate o mulțime de stînî, ca: Stîna din Jugureanu, cumpărată de Mică Mitărcea, Pietrele- Albe, etc., Înconjurate prin prejur de păduri seculare numai și numai la brazi. Din Pietrele-Albe urcăm spre Dudele-Micî și Dudele-Maî pe o potecă, scobită adinc de scurgerea apelor și înaintăm pînă în virf la înălțime de 2.100 m. . Vasculul acesta al Dudelor nu prezintă o mare importanță decît numai aceea că în tot timpul îndărăt avem frumoasele versante străbătute de noi, iar mai în depărtare se ridică colosul și gigantul munte Leoata cu diferitele sale plaiuri verzi și păduroase, cari mai înspre miazăzi se zăresc culmile Brăteșului și ale Reteiului. Aci încep să se ivească pe tei și pe cafea mici arbuști de tot felul, mai mult un fel de brăzișori mici. Un vînt rece și pătrunzător începe a străbate prin corpul nostru, iar soarele începuse să se scoboare repede spre orizont. Cei tineri mai puternici suport acest frig, dar Bogdan, nam ai Mitia Alerg" 3? —‘—L*Vîntuit acesta, era Munteanul care venea dinspre Ungaria- Noi însă înaintam, înaintam mereu spre Strunga, unde ne hotărîserăm a petrece noaptea. Incepîmd a coborî versantul opus al Dudelor, adică cel Nord-Est, apucăm îndată poteca grănicerilor, o potecă foarte bună așa că putem merge pe ea atît ziua cît și noaptea și pe ori ce timp, fără însă de a se rătăci cineva, căci urmînd-o, te scoate" de-a dreptul la Strunga, unde avem casă de adăpost. După ce trecurăm muntele Strungărița și apoi Strunga-Mare aproape pe înoptate, la orele 8 și 45 minute, iată-ne ajunși infime la ultimul nostru/ adăpost de noapte. La sosirea noastră in vamă furăm întâmpinați de drăguțul și simpaticul vameș de aci, tînărul Velcovici, care, văzîndu-ne, citirăm în fața lui bucuria ce simțea, ca și cum ar fi știut că avea să petreacă o noapte plăcută în societatea unor tineri plini de viață și a unui bătrîn vesel și totdeauna bine dispus. Se vede că mai toți funcționau lî de la vamă sînt oameni ospitalieri și poate că subalternii urmează întocmai pilda șefilor. Așa poate că tînărul Velcovici imitează sau urmează pe șeful său D. Uatu, dirigintele vămeî Gluvele, un om cu maniere cu totul distinse și o delicateță extremă. De cîte ori am avut ocazia să trec prin această trecătoare Giuvele, d. Uatu mi-a arătat o deosebită atențiune și o vădită amabilitate pornită din educația sa distinsă. 1 Aci în mijlocul munților, departe de locuințele oamenilor, drăguțul de vameș voi să ne servească cu tot ceea ce avea; însă noi eram pregătiți cu de toate și astfel ne prepararăm cele necesare pentru mincare. Velcovici în timpul acesta, ne aranjează paturile, cu oarecare mîndrie, căci ele nu au decit numai scîndurile. Casa aceasta dela Strunga este bine construită. Are mai multe încăperi frumoase și încăpătoare, dar lipsite cu totul chiar de cel mai simplu mobilier. Se zice că ar fi fost făcute pentru postul de grăniceri, însărcinați cu paza frontierei. De doi ani de zile, de cînd această casă e terminată, vedem că nici grănicerii nu s’au mutat aci, deoarece ei stau tot jos la Peștera lafl omite! într’o gheretă, , apoi chiar pasagerii amau găsi nici un confortabil spre a petrece a noapte. Atunci pentru cine s’au construit ? Singura cameră de locuit este aceea a vameșului și a cancelariei. Mai este încă o altă cameră, unde dorm doi soldați puși de pază, celelalte 2—4 camare sunt goale. Bine aranjată și cu un confortabil modest, această casă, la pozițiunea pe care este clădită, ar face să fie zilnic vizitată de un numeros public din Sinnaia, Bușteni, Rucăr, Petroișița etc. Vederea este minunată, munții sunt grandioși și apoi, unde mai pui, că de aci pînă în Bran, este o distanță de 4—5 ore pe un drum minunat și lesnicios. Un bufet sau un mic restaurant stabilit aci și dat în antrepriză cu un tarif omenesc, ar face să atragă o mulțime de lume spre a vizita această parte a frontierei noastre și multora poate le-ar veni pofta de a înainta la muntele Omul, fiind o distanță numai de 3 ori, urmînd tot timpul pin', acolo ,culmea munților' pe frontieră. Sperăm că cu timpul se va aduce și aceasta dorință a tuturor la îndeplinire, cum s’a adus și o mulțime de alte lucruri. Vameșul stă aci un timp lin... tut, mi-se pare că din April, pînă în Noembrie, iar din acest timp, casa se dă în paza uniul*' om, care din cauza nămeților colosali de zăpadă, este închis aci, ca și călugării de joc, dein schit, pînă în primăvară așa f ii este nevoit a se aproviziona cu de toate cele necesare, pentru hrană. , A doua zi de dimineață ne sea larăm cu soarele în cap ș între noi se încinge o discuțiime, care trebue să meargă cu vameșul Velcovici să ne scoată bagaje oprite în vama de la Gutui (Transilvania). Toți hotărirăm ai trimite pe tînărul Puiu Zorilă, ca el călare să meargă să ne aducă lucrurile, iar noi să î așteptăm aci pîine la reîntoarcere. Distant, de aci pipă acolo e de o oră. Iu aștep_tâî4, deia orele 7 și jp,