Adevěrul, ianuarie 1911 (Anul 24, nr. 7656-7682)

1911-01-15 / nr. 7668

ttcaKgtS­ tS Ianuarie 1911 .HONNtz (cea mai re­belă) bronși­tele, acute și cronice, tusea convulsivă (magărească) vindecă sigur Feciosin Iteanu DURERI Reumatice Nevralgii", migrenă, dureri de cap­­ și de dinți, vindecă sigur „Sevralgiii" Au­ră st“. Un flacon 2:50 și o doză 60 bani la drogu­erii și farmacii. anarnia clorosa, neura­x&IlCUllSt tenia, histari8"’ slăbiciunea generală, combate Hemoter­i­eanti Unul din cele mai puternice re­­constituante ale corpului slăbit. PBI ^«&^<^ItaS&lt;In­S­PARTS 8 NOEMBRIE 1910 "WB I­ Domnului Director medical al Produsului „ AGARASE “ Scumpe Confrate. Vă mulțumesc pentru flacoanele „AGAR­ASE“ ce mi-ați adresat și sunt foarte fericit de a vă da aprecierile m­ele asupra acestui produs. Atins de multă vreme de o constipație rebelă care mi a provocat o enterită muco membranoasă, cu clise cât mai frecvente, am încercat toate purgativele de toate fermentațiunile bulgărești, de toate regula­toarele intestinale nedându-mi nici unul vre­un rez­ultat. Sunt 3 săptămâni de când unul din profesorii mei mă consilia între­buințarea lui AGARASE luând câte 3 pilule la fiecare m­asă. De atunci am avut o eșire abundentă și regulată , și nu mai am teama unei infecții muco membranoase pot m‘*­nca üe toate. Mi se urase cu regimul vegetarian care slăbindu-teă mă împiedica de a lucra. Acum mănânc de toate și organele in­testinale funcționează în mod perfect. Sunt încântat de produsul D­r pe care-l­­ recomand tuturor clienților constipați, — cari sunt destui.—Mulți mi-au a­nunțat deja rezultate excelente. Sper că veți binevoi a-mi adresa din pro­dusul Dv, după trebui­nțele mele cu preț redus adică ca pentru me­dici. Vă repet că ași fi fericit să continu­e ordona produsul Dc. cărui ii datorez fără exagerare vindeca­rea unei entente hermiene. Vă rog a primi d-le asigurarea sentimentelor m­eje, confraternal Semnat. Doctor PETIT precise simple solide sssefiomlce Referințele cele mai bune ^ ^ din toate părțile țărei ■ [UNK]fi BSgpjpW.­.­ .? Repr. Gen.: Societate pentru Fabricațiunea de Mașini București, Str. Doamnei n­. — Sucursale : Brăila și Constanța Furnisori al Curței imperiale Ruse CEI MAI BUNI ÎS9Q ȘOȘONI și GALOȘI «1 » 9 «! din fabrica noastră cea mai veche și mai renumită din ST. PETERSBURG Marca „TRIUN­GHIU“ se vând în toate magazinele de încălțăminte și Manspectură Russians­ American India Rubber Co. „Treugonii“ St. Petersburg Sucursale , București, Strada Sărindar 22 Cele mai înalte Recompense la toate Expozițiile: 1861 St. Petersfoug 1872 Moscova 1896 Nijni-No-wgoro 1862 Londra 1873 "Viena 1893 St Petersburg 1865 Moscova 1887 Philadelphia 1893 Chicago 1.867 Paris 1878 Paris 1900 Paris 1870 St. Peîersimrg 1882 Moscova Cereți la librari, chioșcuri și prin­cipalele magazine din Capitală:I­TM N­P si m Ii­ | — Gara Scăeixi -­000.000 PORT­ALTOS diferite varietei Pepinierele MIA ȘI A­CEA W P a SUGRUMAREA drepturilor cetățănești — Cum a fost ar­stat șeful conserv­­torilor­­democrați din Filiași. Am anunțat în numărul de ere al „Adevărului“ că In Olte­nia s’a comis unul dintre cele mai grave atentate la libertățile constituționale. I­. I. S. Săvoiu, comerciant din comuna Filiași (Dolj), a fost a­­restat în calitatea sa de preșe­dinte al clubului conservator-de­mocrat din acea localitate. In ziua de Duminică 9 Ianua­­rie, d-sa plecase la Craiova cu o delegaț­iune de cetățeni din Fi­li­ași pe cari voia să-î prezinte d-lui Take Ionescu. Se știe că șeful conserva­torilor­ democrați se afla atunci în capitala Olte­niei, cu prilejul marei întruniri democrate din Craiova. Reîntorcîndu-se în Filiași, d. Săvoiu s’a pomenit a doua zi cu doi jandarmi cari l’afi ridicat și sau dus cu cel dinț­i tren la Craiova, unde a fost arestat din ordinul administratorului plă­­șei. Faptul acosta de o brutali­tate revoltătoare, caracterizează în­deajuns mentalitatea nenoro­cită a politicienilor chemați să guverneze țara, sub ale căror auspicii și ordine directe avem convingerea că s’a comis ares­tarea din Filiașî. Publicăm mai la vale amă­nunte precise cu privire la ac­tul de samavolnicie administra­tivă, săvîrșit de funcționarii gu­vernului conservator. Toate amănuntele le culegem dintr’o scrisoare adresată nouă de d. I. S. Săvoiu. Jandarmii la Filiaș. A doua zi după marea întrunire a conservatorilor-democrați din Craiova, d. Ioniță S. Săvoiu se re­întorsese împreună cu delegația de cetățeni la Filiași, regretînd că nu­-i putuse prezenta d-lui Take Ionescu, din cauza timpului scurt și a delegațiunilor prea numeroa­se primite în ajun de șeful parti­dului conservator-democrat, dele­gațiuni sosite din toate orașele și tîrgurile Olteniei. Pe la orele 3 d. a., d. Săvoiu se afla în prăvălia unui coilaafabel din Filiași, d. C. C. Cornescu, cu care se întreținea despre niște a­­faceri negustorești, cînd două jan­darmi rurali și-au­ făcut apariția. Era un sergent major și un capo­ral, amîndouî înarmați, avînd ae­rul oamenilor care vin să aducă la îndeplinire un ordin foarte im­portant. sergentul major, cum a zărit pe comerciantul Săvoiu, i s-a adresat pe un ton poruncitor și catego­ric: — Domnule Săvoiu, d-ta ești chemat imediat, la Craiova! — Și cine mă ch­iamă! — D. Firțulescu, administratorul plășel Filiași. Comerciantul, la început cu to­tul surprins de ordinul acesta al administratorului de plasă, care însemna tot una cu un ordin de arestare, s’a convins în cele din urmă că n’are încotro, și a pornit de-a dreptul la gară, escortat de jandarmii rurali. — „T,a început, — scrie d. Să­voiu, — eu credeam că jandarmii glumesc... Văzînd însă nîtă stă­ruință pun oameni!­legel ca să-l urmez, le-am zis: Bine, d-lor, ha! să mergem! Am plecat pe la orele 5 și jumătate, ca să apucăm trenul de seara".­­I­iți*»»..» „Am luat ziarul­­ Adevărul și am zis glumind: — Barem dacă mă va închide, să fac politică și în arest“. „Gluma mea, — adaogă victima acestei samavolnicii administrati­ve, — a fost realizată, căci ziarul adeverul nu Eam­ citit decit în a­­restul secției de jandarmi...” „Bagă’l în arest și pinie­ i în fiare!“ Ajuns in Craiova, sub escorta jandarmilor, șeful clubului con­servator-democrat din Filiași a fost cond­us la palatul administa­­tiv și introdus’în cabinetul d-m. I. Firțulescu, administrator de plasă. Administratorul, cum sa văzut, i s’a adresat pe un ton răstit, cu aceste cuvinte: — Unde-ți sunt membrii clubu­lui, d-le Săvoiu? — Acasă, d-le administrator. —■ Unde ți-e procesul-verbal de constituire a clubului? — Nu e la mine. — Cine sunt membrii? Ia spu­ne-mi ! — Nu mir! ard­e aminte. Atîta i-a trebuit d-lul adminis­trator de plasă, că injuriile și calomniile de tot felul au­ început să curgă la adresa bietului cetă­țean. In culmea mintei, d. Firțulescu a strigat unui jandarm: — Ia-i jos, bagă-i în arest și pune-i în fiare! Alte arestări — „M'ati dus jos In arest, dar în fiare nu m’am băgat..“ ne mai istorisește in mod atit de sugestiv comerciantul din Filiași. După câtva timp, fiind chemat­ din nou la cabinetul administra­torului­, de plasă, d. Săvoiu a pu­tut constata că acolo se făcea o întinsă anchetă pentru aflarea tu­turor membrilor clubului conser­vator-democrat din Filiași și pen­tru cunoașterea in amănunțime a organizației­­ artiste din acea loca­litate. In acest scop au fost, interogați cetățenii Cornescu, Gheorghe Gri­goriu, ș. a. în cele din urma­, administrato­rul Firțulescu a chemat la anche­tă și pe Gheorghe Olaru­, un alt partizan politic al d-lui Săvoiu, pe care la întrebat față cu acesta despre modul de organizare al clubului conse­rvator-democrat. Gheorghe Olari, care se cam in­timidase, a răspuns că nu știe ni­mic despre clubul din Filiași. A Iu­ci a intervenit, d. Ioniță Să­voiu, șeful clubului, care a­ apos­trofat pe Olaru cu aceste vorbe: Cum nu știi nimic, cînd, ești membru activ în clubul meu­? la auzul acestora, administra­torul de plasă i-a spu­s lui Olaru: — Eși afară, că ești o secătură! La Parchet. După ce a mai luat câteva de­clarații de pe la cetățenii din Fi­liași, administratorul Firțulescu a dat ordin jandarmilor să aresteze din nou pe d. Săvoiu. După o noapte petrecută în a­­rest, d I. L. Săvoiu a fost înain­tat la compania de jandarmi, iar­de acolo la parchetul tribunalului Dolj, care Ta dus imediat î­n liber­­tate. Acestea sunt faptele. Așteptăm să vedem ce hotărire la d. Marghiloman, ministrul de interne, față de această brutală călcare a drept­urilor constituțio­nale. Noi vrem să știm în mod lămu­rit, dacă arestarea dein Filiași este un caz izolat, comis din ne­­chibzuința unui zapciu care a m­er­s prea departe cu devotamen­tul“ față de șefii săi politici, sau dacă, dimpotrivă, cazul acesta în­semnează inaugurarea noului sis­tem de luptă electorală a partidu­lui de la putere? -------sift--------­informații!!)! D. doctor N. I. Nestor inspector Sanitar școlar va vorbi Duminică 16 Ianuarie ora 3 p. m. la școala co­merciala gradul al 2-lea din baie­va i­ ílus Domnițe! despre „Tubercu­­► Conferința d-sale va fi însoțită de demonstrațiuni practice. Comitetul societate! Obolul va da în seara de Vineri 21 Ianuarie a, c­­o redură mascată în sala Băilor E­­fori! (sala Skatingului). Dominoul va fi de riguoare pentru doamne. Singurele culori admise vor fi alb și roz. Intrarea 10 lei. Biletele se vînd la S. P. A. 22 Pas. Roman. Asociațiunea maeștrilor și maes­­relor de desen, aduce la cunoștință că cursurile de desen s-au început de la 10 Ianuarie în sala de desen a liceului­­ Lazăr, unde se predau regulat în fie­care zi de la 8—10 seara, iar Duminică de la 9—12 a. m. D. ministru de externe va primi în audiență în zilele de Luni­­ și Joi, orele 11—12. A apărut în „Monitorul Oficial“ de astă­zi decretul pentru dizolva­rea consiliului comunal 1 al ‘Capi­talei. Raportul care însoțește acest de­cret arată că 6 consilieri fiind de­misionati mai dinainte, și că s’a mai prezintat demisia a incă si consilieri, așa că cei rămași nu se mai pot întruni pentru a lua deri­ziuni valabile. Elevul Cozmiescu A. Constantin din clasa IV a școalei normale din Cîmpu­ Lung a fost eliminat pentru totdeauna din școală și din t oate școlile normale din țară, pentru pur­tări rele în societate și în școală. Citim în „Monitorul Oficial­' : Ministerul cultelor și instrucțiu­nei publice a aplicat d-lui dr. Goji­­douris, președintele comunității gre­cești din Brăila, pedeapsa „avertis­mentului“, pentru faptul că a în­cercat să recompenseze cu bani o persoană oficială a ministerului, ca­re, în momentul cînd și-a dat avi­zul favorabil pentru redeschiderea școalei private grecești de băeți din acel oraș, n’a înțeles decît să-și facă datoria. D. Penu Dumitru, actual mecanic clasa III, și d. Bombișî loan, actual mecanie, clasa IV în serviciul con­­strucțiunii și exploatării portului Constanța, pendinte de direcțiunea generală a porturilor, și a căilor de comunicațiune pe apă, sunt înain­tați, col dinții,în postul de mecanic clasa II, retribuit cu 250 lei lunar, în locul d-lui Iorgu State, demisio­nat pe ziua de 31 Decembrie 1910, și cel de al douilea, în postul de me­canic clasa III, retribuit cu 200 ier lunar, în loc­ de 225 M, cît este prevăzut în buget. D. Dimitrie D. Alexandrescu, ad­vocat, licențiat în drept și diplomat în științele financiare, se numește, pe­ ziua depunerii jurămîntului, in postul de advocat al ministerului de domenii, în locul d-lui George Elef­­teriu, demisionat. A fost­­ grațiat de pedeapsa ce mai are a suferi Dumitru M. Lupașcu, din penitenciarul Focșani, condam­nat de Curtea cu jurat­ din județul Putna, la 2 ani închisoare corec­­țională. D. Scăldat Dumitru Orescu, licen­țiat în drept de la facultatea din Bu­curești, este numit șef al biuroului st­r. Preda Banca Portuna -Societate anonima-CAPITAh­LEI 500.000 întreg vărsat București, Str. Lipscani 10 primește depuneri spre fruc­tificare cu Carnete de Econo­mie și la cerere plătind o do­bânda de € 1% lae­»ii personalului și bibliotecar în mi­nisterul justiției, în locul d-lui Gh. S. Georgescu. A fost numit, aspirant d. T­opăcea­­nu George, la oficiul poștal Ștefă­­nești. D. Gh. Bogrea, institutor a fost n­umit profesor pentru predarea cursurilor de limba, romînă, caligra­fie,­­ matematică, istorie și geografie la școala de notar­ din Țgir Neamț, în locul d-lui institutor G. Stan­ i­. Bejan a fost nu­m­­it focar la școala elementară serii din Brăila. — ——co—----­maestru de me­ 23 Ianuarie "es­te șina fixată pentru tragerea nouilor premii «coș», date gratuit, abonaților ziarului „Dimineața“, în val­­oare de peste 20.000 Lei.—Printre premiile de va­loare se află și IMOBILUL DIN BRĂILA, st­radio A­ ditii­ Bravu No. 256, V.ber de ori­ ce sarcin­i. — Tra­gerea se va face în public are către reprezentantul zzzzzz Camerei de Comerț din București. ..., Presa vieneză și guverna! <?ars Viena, 13 ianuarie. — „Neues Wiener Abendblatt” publică un articol cu privire la programul cabinetului Carp și zice : „Noul cabinet conservator se bucură în presa europeană de tot respectul ce-l merită prin în­săși personalitatea șefului­­ său atât de experimentat și atât de superior ca om de stat. Se știe în Europa că ideea conservatoa­re, așa cum o înțelege d. Carp, este altceva decit reacțiune și antipatie contra ideilor cultu­rale. Programul electoral al nou­lui guvern român dovedește a­­ceasta pe deplin“. Ziarul "utilizează apoi în a­­mănunte diferitele puncte ale programului conservator. Figuri ale zilei Născută la Igești în Bucovina. Cea dintîî lucrare a ei e o nu­velă: „Puternicul Zile­“, privită cu entuziasm de d-nii A. D. Xe­­nopol și publicată în „Archiva“ 1902. Un șir de nuvele au fost publicate în Bucovina. „Voința“ este primul sau roman, apărut în 1902. „Spre Desrobire“, rom­­an pen­tru care s’a făcut de d. N. Quile­­tescu un raport la Academie pu­­­nînd’o alături de operele celor mai de seamă scriitoare străine, „Pentru o idee“ (prima călătorie în Italia) a fost de asemenea la Academie obiectul unui raport e­­logios. A mai scris „Amurgul vie­­ței", roman, „Zorile Min­tuire!“, mare roman socialo-politic (sub presă). Alături de contele Angello de Guberstatis a colaborat la partea scriitorilor români din „Dictionaire du Monde Latin“. Dintre numeroasele sale confe­rințe, cităm­: Opera lui Nietzsche la Ateneul din Dorohoiîi, Menirea femeii și rolul ei în viitor, Drep­turile și datoriile femeei, Educa­­țiunea și instrucția femeei, La Ateneul din București, Țăranca­ romînă, educația­­ și­ instrucția la congresul științelor sociale, Bucu­rești. Luni seara, d-na Eugenia de Reus-Ianculescu va vorbi la Ate­neul din București, despre Roma de.a lungul­ veacurilor, conferin­ță așteaptă cu vttt interes de public, și de colonia italiană din București. ---------fr­îțe--------­ Eugenia de Reus Ian­­culescu țăranii noștri și ț­ăranii din Danemarca De­cile ori se vorbește de starea mizerabilă în care se găsesc ță­ranii noștri, spre a se­ pune și mai bine în evidență mizeria lor, se citează, ca exemplu, viața de belșug din toate punctele de ve­dere a țăranilor din Danemarca. Viața acestor țărani, nespus de interesantă pentru cel care n’o cunoaște, poate fi văzuții­­ astă-sea­­ră la cinematograful Liedertafel, unde e prezentată în toată origi­nalitatea ei. Noul program care începe să­ seară, cuprinde în afară­­ de"«ta­blou­rile acestea, o comoară în­treagă de vederi după natură, de drame și comedii care îi vor asi­gura un succes strălucit. V«" face senzație mai cu­ seama drama Sora cea mare, în care se arată scene zguduitoare pe care le întîlnim adesea în­ viață. De la Vienri la Amalfi. Vederi și scene din Viena, în care se arată unele din frumusețile și­ originali­tățile capitale­ .Austriei, vor plă­cea foarte mult, pubîni ,ulu,. Concini un adevărat: fi­lm d artă *— e proectarea unei Arame istorice, petrecutal acum 400 de ani. O răzbunare originală... Bunul exemplu al hotel­­ui,li­­ și Moda Nouă sunt comedii brilante. Dar direcțiunea cinematogra­fului nu s’a mulțumit să dea mi­­mai programe bog­re. ’ In astă­ seară și­­~i serile urmă­toare se va produce și cunoscutul cupletist Emil Demetrescu­, al cărui repertoriu bogat șși variat va cuceri aplauzele spectatorilor. AD­EVERTIS Contestarea alegerii din Giurgiu —­­ sfert------­-■ [UNK]Textili contestație! -­ Am arătat la timp, modul cum biroul electoral a procla­mat aleasă lista guvernului la alegerea colegiului I de comu­nă din orașul nostru. Față de această procedare a președintelui biroului electo­ral, conservatorii-democrați au hotărît ca să facă contestație contra acestei alegeri, cerînd ministerului de interne, casa­rea ei. D. P. G. Parizianu, unul din candidații conservato­rî-demo­­crați la această alegere, împre­ună cu alți 6 alegători la co­legiul­­ de comună, a și îna­intat ministerului de interne­ contestația al cărei cuprins îl dăm aci în întregime pen­tru a se vedea motivele, pentru care se cere casarea : Domnule ministru, Subscriși! alegător! în colegiul I de comună din Giurgiu dintre care unii candidați la acest co­legiu la alegerea efectuată In ziua de 9 Ianuarie 1911, avem onoarea în conformitate cu art. 56 din legea procedurei electo­rale a contesta această alegere și toate lucrările efectuate, pen­tru următoarele motive: 1) Din listele de alegător! ți­nute de ce! 2 alegător! asistenț! în conformitate cu art. 31 din legea de procedură electorală se constată că ați luat parte la vot 304 alegători de colegiul I. Din cupoanele cărților de ale­gători detașate de d. președinte al biroului electoral, înaintate d-lui președinte al trib. Vlașea spre conservare, se constată de asemenea că au luat­ parte la vot 304 alegători. In adresa No. 3 din 911 cu care d. președinte al biroului înaintează aceste cu­poane d-lui președinte al tribu­nalului adaugă, că trei cupoane sînt deja cărțile a 3 alegători a­­le căror buletine li s’au pus în­ urna neagră, întru­cît nu au fost prezentate biroului în conformi­tate cu legea electorală. .Alătu­răm certificatul președintelui trib. Vlașca care constată aceas­ta, sub No. 1418 din 11 Ianuarie 1911. Deci din toate aceste acte se constată că au luat parte la vot un număr de 304 alegători. Pentru ca o listă să fie procla­mată aleasă urmează, conform art. 52 din legea de procedură e­­lectorală, să întrunească majori­tatea absolută din numărul ale­gătorilor votanți, chiar dacă ar fi buletine anulate — iar alinia­tul al 2-lea de sub acelaș articol adaugă: „Majoritatea, se fixează adău­­gîndu-se numărul unu la jumă­tatea celui mai mare număr pe­reche din totalul votanților. La alegerea colegiului I de la Giurgiu, numărul votanților a fost de 304, cel mai mare număr pereche la această cifră este nu­mărul de 152, la care adăugînd numărul unu, avem cifra de 153. Acest număr reprezintă majori­tatea, pe care legea o cerea pen­tru ca lista del­a Giurgiu să fie proclamată aleasă. T­. președinte al biroului elec­toral, constată că lista în cap cu d. M. Urlicî, a întrunit 152 de voturi, declară balotagiu, apoi spune că s’a făcut o eroare și o proclamă aleasă. Cum ajunge d. președinte să săvîrșească acest fapt? Căci od­ată­ proclamat balota­­giul, nu mai putea să revie și să o proclame aleasă. D. președinte zice și constată: Că trei alegători ale căror nume le înșiră în procesul-verbal, i-a­­ adus cite 3 buletine, dar care nu erau prezentate în conformitate cu legea electorală și le-a băgat pe toate în urna neagră. Acești 3 alegători au votat sau n’a­u votat ? După d. președinte al biroului n’au votat. Eroarea d-lui președinte al biroului sau abuzul de putere provine de acolo, cînd constată sau afirmă că acești 3 alegători n'au votat Lucrul este neadevărat și chiar legea de sminte. In adevăr ce­ 3 alegători s’au prezentat la sala de alegeri — au­ dovedit că sînt alegător! prin cărțile ce au prezentat — li s’au dat buletine de vot, care însă nu i-au­ fost aduse d-lui președinte al biroului în conformitate cu legea — și d. președinte, văzînd că toate buletinele sînt nule — le-a băgat în urna neagră. Cu alte cuvinte ce a făcut de președinte? A anulat voturile acelor 3 per­soane. Dacă le-a anulat, rămîne să vedem dacă voturile anulate comptează la formarea majori­tate!. In această privință art. 52 din legea electorală e formal: „sînt proclamați aleși candidați! Individual­ sau listele de candi­dați care întrunesc majoritatea absolută din numărul alegători­lor votanți", chiar dacă ar fi bu­letine anulate“. Așa fiind, nu mai rămîne nici o îndoială că d. președinte al bi­roului electoral al colegiului I Giurgiu cu violarea expresă a articolelor din legea electorală a proclamat aleasă o listă care era în balotagiu. Vă rugăm a­casa zisa alegere» (Urmează semnăturile a 10 a­­­legători de la colegiul I com). Odată cu această contestație i s’a înaintat ministerului de in­terne următorul certificat al președintelui tribunalului de Vlașca prin care se dovedește oficial numărul de 304 vo­­­tan­ț­i. ROMANIA Președintele tribunalului Vlașca CERTIFICAT­A Conform cererii făcută de â. P. G. Parisianu, prin pelițiunea iii­­ registrată la No­ 583 din 911, cerți, fie că d. președinte al hiurouslulu­i electoral al colegiului 1 comunal ; Giurgiu, cu adresa No. 3 din 911, ‘ ne-a înaintat joi (trei sub­ una.) cupoane cu mențiune că Sînt [UNK] de­­tașare de la cărțile de alegător al­e alegătorilor care au votat in ziua de 9 Ianuarie 1911, la colegiul­ I 1 comunal din orașul Giurgiu, cum și alte trei cupoane, de la cărțile a trei alegători ale căror buletine li s’au pus la urna neagră întru, cît m­­ai au fost prezentate biroului, în conformitate cu legea electora­lă. Pentru care am liberat prezen­­­tul certificat.. (si) Președinte: .­­C. BARBELIAN No. 1481. 1911 Ianuarie 11 îndată ce ministrul prime­ște contestația, cere mai vii îî avizul consiliului permanent administrativ, care e format din 3 persoane. După ce minis­trul a luat avizul consiliului se pronunță în sensul cum crede de cuviință. " E da­ notat că, după lege, m­inistrul nu e final să se pronunțe așa, după cum a dat avizul consiliul și e ușor de înțeles, dacă ministrul ca voi să caseze o alegere in care lista guvernului a fost pro­clae­mată aleasă, chiar ilegal. I<1 om ! Curele dfn düle 1 ftebrinjer araíít F»!n­a;iu ni | tig Oureis­­is Pir­is Dănili și Balat# J£IJiSl» A ii-, 'LrOMOSl H-'iS’ll — FARA CONCURENȚA -1 Depozit pe rim ține­rit la Uepr. G­ ti­oia — ARTHUR «IYSER — § Brio.grașii, B-dul Carol in. j§J UNIVERSITATEF D. profesor agregat Stoicescu va începe examenul anului IMea «le licență, Luni 17 curent, orele 2 fi. m„ cu dreptul roman. *■ D. C. Rădulescu fost sub-di­rec­tor al închisorilor generale va începe cursul si­u liber despre mr­­minalogie și legislația pen­itencia­­ră comparată .Tot 20 Ianuarie, cu studenți­ facilitate­ de drept la o­­rele 4 și luni.., pinn­ la 5 și jum. p. m. Cum e vremea liniii, 14 Ianuarie In­­ oră. — De aseară genu­ s'a înmuiat pretutindeni, așa că in fi­nele localități izolate, cu deosebire de pe lingă Dunăre, astă noapte n'a mai fost îngheț sau a fost foarte slab. In partea de sus a­ țărei și în o parte din județele Muscel și Prahova peste noapte ninsoare vs.N colită de­viatul tare de lai N și NW care în unele localități continua și astăzi dimineață, la Calimănești lapoviță. Temperaturile extreme din ultimele 24 de ore au oscilat între plus 6 gr. la T.-Severin și —11 gr. la­­ Cîmpulung. Presiunea atmosferică a descres­cut de erî cu 8 la 9 mm în partea de sus a țărei unde este în mijlo­ciu către 757 mm și cu 0 la 7 mm în cea de jos ur­de ea este către 760 h­an. •fi Joi, 13 Ianuarie In Europa. — Depresiunea din nord (Baltica și Rusia) s’a mai ac­centuat fiind subt 750 mm în a­­propriere, de Petersburg, și a că­rei influență s’a resimțit pînă către centrul și estul Europei adverml ninsoare și viscol în multe părți. In vestul și sudul continentului do­mină presiunea ridicată peste 770 mm cu două centre ceva mai co­­borîte In Adriatica și Mediterana. Temperatura a variat puțin, conti­­nuînd a fi coborîtă în partea cen­trală și estică. Deslegătorilor Probleme! și Concursul anunciu­­rilor din No. 2 al „Revista Modei“ apărută la 9 Ianuarie a. c. li se a­­cordă prin tragere la sorți Premii gratuite de mare valoare „Revista Modei” .Ami“ susține, librării, depozitari, chioscari, etc, din Capitala și întreaga țară.

Next