Adevěrul, februarie 1911 (Anul 24, nr. 7684-7709)
1911-02-01 / nr. 7684
H ISlul în jalea în care ne-a prăbușit guvernul d-lui Carp abia la câteva zile după constituirea sa. Multe ciudățenii am auzit vorbindu-se despre concepția d-lui Carp în materie de politică națională, dar n’am crezut. Regret foarte mult dacă azi trebue să cred totul Sufletul Romînilor din Ungaria iar va fi nevoit să îmbrace haina de doliu, întocmai ca acum 25 de ani cînd cu expulzarea celebră a d-lor Alex. Ciurcu, G. Secășeanu și G. Ocășanu, azi redactor la un ziar guvernamental, care aprobă samavolnica măsură a expulzării bănățianului Lalescu. Asemenea triste fenomene politice și sociale numai în țara românească se pot vedea. Se vede că o fatalitate real prezidează la destinele neamului nostru! — Nu fii așa de Întristat, răspundeți inimosului advocat, căci în scurtă vreme să ai constați că și în țara romînească există demnitate, patriotism și cinste națională. Izgonirea lui Lalescu din țară va strînge, te asigur, pe toți banii romîni la un loc și ca un uragan năpraznic vor pretinde să li se dea cuvenita reparație cinstei și demnităței lor naționale atît de ultragiate de gestul inconștient și sălbatec totodată al expulzării unui fiu al neamului nostru de pe teritoriul regatului liber și independent al României. Aci s’a terminat această a noastră conversație. Distinsul advocat de peste munți așteaptă însă cu resemnare reparația ce ’î-am promis, în entuziasmul și încrederea ce mai am în puterea de viață și de revoltă a elementului sincer romînesc din binecuvîntata Romînie. I. Rusu Absudeanu -----------**--------- Noua constituție bulgară Sofia, 81 Ianuarie. — Dezbaterile asupra modificarei Constituției am continuat eri, seara la Cameră. Au luat cuvântul trei fruntași ai opoziției, d-ni: Theodorof, tationalist, Qanef, progresist și Draghief, agrarian, cari au exprimat punctul de vedere al partidelor lor asupra proectului guvernului. ®. Teodorof a desaprobat numirea miniștrilor fără portofoliu și a subsecretarilor de stat; a aprobat, de asemenea, celelalte modificări propuse de guvern. D. Danel a fost de asemenea favorabil proectului, cu mici rezerve. A cerut introducerea inamovibilitătii In magistratură și a sistemului proporțional în alegerMe pentru Cameră și confirmarea alegerilor de către un institut competent, bunăoară da triumfal. ‘ D. Draghici a făcut observațiuni fuste, intr’un limbaj colorat și rustic. Oratorul a declarat că nu se ridică împotriva faptului ca lista civilă să fie scutită de impozite, dar suveranul are moșii, ca orice proprietar și acestea trebuesc supuse impozitelor. Am mai cerut ca vârsta demarat pentru prințul moștenitor să fie fixată la 21 de ani, nu la 18. Toți oratorii au insistat ca guvernul să fixeze cit mai degrabă data alegerilor pentru Camera constituantă. ---------co---------- Universitare de Examenele la facultatea Drept din Capitală continuă. D. profesor Lipsom va începe examenul anului III la dreptul cifril la 3 Februarie. * " p. profesor Săulescu a început azi examenul cu studenții anului III. vi u II- lipi-1 Boli de femei, copii și interne 15 STRADA muzei,OR 15 Consult. 2 — Ap. m. Telet. 2890. Citiți poimîine MERCURI 2 FEVRUARIE, în „DIMINEATA” RAZBUNATOAREA FEMEILOR sat. MASCA ALBASTRA In trecerea prin București spre CAIRO Teatru 'Sulevard Băile Eforiei »“Numai pentru 8 zile^em Cinema ..PARIS" Asta-seara Luni — Reprezentație ®xts,aos,iliiansif.a — Cai program special Filme noi nemaivăzute in București La ora 10 Va seara, numai pentru Domni și Domn © SCENE PICANTE un humor irezistibil. Filme nemaivăzute în Bucurași! CANDIDAȚII COLEGIULUI 113 Manifestul d-lui Toma Braga PARISUL NOAPTEA (Amicul și colaboratorul nostru d. Toma Dragu și-a pus candidatura, la colegiul III de Vlașca. D. Toma Dragu a fost la 1907, după cum stă știe, judecător la Giurgiu și a fost, după cum iar se știe, singurul judecător care a ținut seama de chinurile țărănime și a aparat-o. Cînd Vasile Kogălniceanu și Alexandru Valescu au fost închiși, d-sa s'a împotrivit la tinerea lor in arest. Cînd n’a mai fost judecător a apărat ca avocat pe Kogălniceanu și pe Valescu, și a apărat înaintea Curții cu juri pe țăranii din Vlașca, pe învățători, pe primari, pe notari, etc. Acum d. Toma Craigu adresează țăranilor din Vlașca un frumos și interesant manifest din care extragem următoarele : Iubiți săteni. Ar mai fi multe de spus, dar nu e locul să hrigim vorba aci. Vom mai adăuga totuși, câteva cuvinte. Multe minciuni vă vor trece pe la ureche, și mare va fi stăruința stăpiniței pengă voi ca să vă împiedice să votațî după inima și cugetul vostru. Oamenii stăpiniței, știind că eu sunt de partea muncitorimei dela sate și dela orașe, că fac parte din partidul social-democrat, vă vor șopti că noi vrem să luăm cu hapca averile oamenilor, că suntem străini de neamul nostru, că suntem anarhiști, și alte născociri de felul acesta. Să nu-i credeți, pentru că toate aceste prăpăstii, într'adins ticluite, n'au alt rost decit să vă celcăluiască mintea și să vă hotărească să votațî pe candidatul guvernului. Văzînd că nu isbutește cu asemenea neadevăruri și cu miglișeli, stăpînirea va deslănțui asupră vă urgia amenințărilor, ori vă Va făgădui cite în lună și’n soare, numai ca să votațî pe candidatul eî. Fiți cu luare aminte. N’avem teamă, fiindcă puterea e de partea voastră , iar drepturile voastre să nu le lepădați pe un blid de linte, pentru că va cădea păcatul pe capul vostru și al copiilor voștri. Fiți mîndri de drepturile pe cari legea vi le dă, și apărați-le dîrzî, dar în chip pașnic, însemnați numele ticăloșilor cari Vă vor amenința ori vor încerca să vă mînjească ochii cu făgădueli, ca să-i putem da în judecata tribunalelor. Luați seama cînd veți alege delegații, in ziua de 0 Februarie. Trimiteți la Giurgiu numai pe oamenii voștri, de încredere, feri i-vă de „albăstrelele" dela orașe. Iar cînd vor vedea că nu vă pot amăgi iiei prin amenințări, nici prin făgădueli rușinoase, oamenii guvernului vor Încerca să vă oprească să veniți la Giurgiu, de teamă să nu-mi dați mie voturile voastre. Să nu vă fie frică. Venit cu totil la Giurgiu în ziua de 20 Februarie, legea vă dă acest drept. Fiți vrednici, au lăsaț să vă batjocorească stăpînirea și nevoile, și drepturile voastre. IUBIȚI SĂTENI, Dacă voiui avea cinstea să mă alegeți deputat, iată care este gindul meu. 1) Voiți lupta pentru dobîndirea votului obștesc, nu tnttiul rună. Voiu cere ca toți lociutorii țării, la virsta de 21 ani, să aibă dreptul la vot, egal, direct și secret. 2) Vom stărui ca moșiile Statului, ale așezămintelor publice și marile proprietăți să fie trecute, treptat, in stăpînirea obștiilor comunale, in schimbul unei drepte și chibzuite despăgubiri. Cu chipul acesta și cu vremea, nu vor mai fi mari arendași Ioi sate. S) Voia cere ca munca țăranului să fie mai omenos răsplătită, precum și legi drepte și trainice care să o ocrotească, voiu cere. i) Voiü lupta ca, in fiecare comună unde se află proprietăți mari, să se alcătuiască o comisiune statornică formată in majoritate din săteni aleși de obște, din învățător, din preot și din arendaș ori proprietar, ca să judece neînțelegerile iscate între țărani și arendaș ori proprietar, cu privire la măsurarea locurilor arendate, la prețul mnvoeler și altele. Numai cu chipul acesta se va da țăranilor dreptate. 5) Voia cere ca birurile sătenilor să fie unele ușurate, altele desființate, pe cină acelea ale bogaților de la sate și de la orașe, să fie m,ereu urcate, potrivit cu venitul fiecăruia. e) Voia stărui ca țăranii să nu mai fie scoși la șosele, statul, județele și comunele vor trebui să se îngrijească singure și a lor socoteală, de construirea băilor de comunicație, oricari ar fi ele. 7) Voia lupta ca fiecare comună să-și aibă școala ei, iar școlarii săraci să fie, măcar odată, pe zi, hrăniți pe socoteala Statului, nu cantine într'adins înființate. 1) Voia cere ca salariile preoților și învățătorilor să fie sporite, pentru, că trebue să înceteze odată nedreptatea strigătoare ce se face acestor îndrumători ai satelor noastre. 9) Voia stărui ca jandarmii să fie împuținați, supravighiați din scurt, și aspru pedepsiți cînd calcă legile. 10) Voiu cere, ca slujbașii din comune, oricare ar fi ei, să nu mai fie zotnuți pe drumuri după bunul plac al guvernelor, dacă sătenii sînt mulțumiți de ei. 11) Voiu lupta cu eu vintul și cu vana mea, pentru ca sătenii din Vlașca și de aiurea cari, se mai găsesc încă, prin temnițe din pricina răscoalelor de la 1907, să fie iertați de pedeapsă. 12) intr'un cuvint, voi ai apăra pe lociutorii satelor de la orice nevoi și în orice împrejurare. Ușurarea nevoilor clasei țărănești, respectul legilor, mai multă dreptate la sate , iată rostul candidaturei mele la colegiul țărănesc din Vlașca. Acesta e, pe scurt, gîndul meu. D. TORA DRAGU obraza! d-lui 1.D. Duca Un răspuns și o sor moțiune D. G. Oprescu, tîmplar, casierul clubului „Romînca Muncitoare”se adresează următoarele : D-le Miile, Vă rog foarte mult să aveți bunătatea de a da publicității 3» ziarul Adevărul alăturata scrisoare pe care am trimis-o d-lui I. G. Duca, directorul ziarului „Viitorul", relativ la infamiile și necuviințele publicate în acel ziar in chestia incidentului de la „Eforie“, petrecut la 24 Ianuarie, între muncitori și partidul d-lui Ionel Brătianuu-Răteștî, asasinul a 11.000 de țărani. In speranță că hunii veți refuza această rugăminte, vă mulțumesc. "■> G-Oprescu D-le 1. G. Duca, In ziarul Viitorul, al cîuî director sîntezî d-v., s’au scris săptâmîna aceasta, — cu începere de la 25 ianuarie— o serie de notițe triviale și josnice la adresa soției mele Natalia G. Oprescu, care, cu curajul ei de femee cinstită și muncitoare, a înfierat cum se cuvine pe asasinul țărănime și prigonitorul feroce al muncitorilor, pe Ionel Brătanu, șeful partidului liberal și al fostului guvern nefast și de groaznică amintire. Trivialitățile adresate sofiei mele de către ziarul pe care îl conduceți, calomniile josnice și murdare — ca sufletul celora cari le-au scornit—au umplut sufletul meu de cea mai adîncă revoltă.In luptele pe cari noi muncitorii și soțiile noastre le ducem înpotriva politizanilor de toate culorile, nu ne-am scoborît nici odată să insultăm pe soțiile lor, nici chiar cînd viața de familie a lor prezintă cel mai odios spectacol de promiscuitate. Cu atîta mai puțin vom îngădui ca tocmai dv. să adresați trivialități desgustătoare la adresa soțiilor noastre oneste și harnic?. Față cu această procedare nemernică a ziarului Viitorul, pe care d-v. îl conduceți și de ale cărui murdării sînt^fi direct răspunzător, vă somez prin aceasta ca, în cel mai apropiat număr al aceluiaș ziar, să retractați toate necuviințele josnice și calomniile nerușinate ce aui lăsat să se adreseze soției mele. Dacă nu veți face aceasta, vă avizez că la cea dintîi ocazie cînd vă voiül întîlni, îmi voi apăra cinstea familiei mele aplicîndu-vă acele cîteva palme cari nu trebue să lipsească de pe obrazurile groase cari neștiind ce însemnează femeia cinstită, insultă femeile muncitorilor. Am speranța, d-le Duca, că voi izbuti să te fac ca în viitor să știi să respecți familiile altora, și mai cu seamă pe ale muncitorilor. 30 Ianuarie 1911. Oprescu alegător colegiul II de Cameră București, str. Mătăsari, 19 -1BÜ- mișcare în poliție S'a mai făcut următoarea mișcare în poliție : Poliția Tecuci. — D. G. Angelescu, polițai cl. HI în locul d-lui Enigărescu, demisionat. Poliția Iași, — D-niu Pop și Al. Focșa sub comisar cl. III-a. Poliția Alexandria. — D. T. N. Georgescu sub-comisar cl. III-a. Poliția orașului T.Măgurele. D. I. Macovei sub-comisar cl. III la Alexandria, în aceiași calitate pe lingă corporația meseriașilor din localitate. Poliția Capitalei. —• D. C. Buzelli sub-comisar cl. III-a. Oreît REVISTA MODERn» s 2 Descinderile și percheziția din Galați Parchiziție la locuința d-lui Zamfir Filotti. — Confiscarea unor broșuri șî manifeste. — Protestul opoziției. — O telegramă către rsg. GALAȚI, 30 Ianuarie. — D. Zamfir Filotti, fost deputat, candidat la colegiul II de Cameră, primit din București un pichet cu manifeste și broșuri în care este parodiat programul guvernului. D-sa a observat că pachetul fusese deschis la poștă, dar le’a dat mare atenție acestui fapt. In timpul serei, pe cînd se afla, împreună cu toți fruntașii opoziției, în frunte cu d. M. Orleanu, fost ministru, la un bal, se pomenește că e chemat afară de niște domni. Acei domni erau: primul procuror, d. Bonache și judecătorul de instrucție, d. Rîmniceanu, cari i-au comunicat că au ordinul de a face o percheziție la domiciliul d-saia, unde au și fost și negăsindu’l pe d. Filotti au preferit să vie să-l înștiințeze și deci îl roagă să-î urmeze. Comunicîndu-se faptul persoanelor din sală, el a produs o mare impresie. Toți fruntașii opozițieî, atît liberali cit și conservator-democrațî, au însoțit pe d. Zamfir Filotti pînă la locuința d-sale, unde cei doi. Ol".". MISTERIOS SUGESTIV EMOȚIONANT Banditismul guvernamental înscenarea de la roman Următoarea telegramă a fost expediată regelui de la Roman: Kajestațfil Sals Regelui, București De azi noapte polițaiul orașului a adunat in circiuma Borcea o andă de vagabonzi, cei mai mulți țigani din mahalaua Rusască și i-a plătit ca să vie azi dimineață la gară să huiduiască și să sludre pe domnul Take Ionescu care avea să sosească azi dimineață. Banda s'a strîns la gară un număr de vreo 50 de iași și au început să insulte și să amenințe pe membrii partidului conservator-democrat care în frunte cu d. Cantacuzino-Pașcanu, fost senator, venise să primească pe șeful partidului. Siliți la tăcere prin impunerea numărului amicilor noștri, banda nu s'a mulțumit numai cu atît. La întoarcerea în oraș, în dreptul diviziei militare, banda s'a repezit asupra cetățenilor cu pietre in urlete sălbatice. Acesta este sistemul cu care reprezentanții guvernului Majestatea Voastre din acest județ încep campania electorală. Eri în comuna Porcești, prefectul a arestat un învățător și Va trimes sub escortă la Roman sub pretext, de ultragiu. Tot eri la Bahna și la Porcești prefectul în discursurile sale electorale a insultat pe șefii opozițiunei. Denunțăm aceste fapte Majestatei Voastre ca să vadă că și acest județ a fost scos de sub domnia legilor. (Urmează semnăturile a peste 100 de alegători fruntași din Roman în cap cu acea a d-lui C. Cantacuzino-Pașcanu). Asemenea, a expediat regelui o telegramă de protestare de căpitan Diamandescu din Roman. Administrația locală Va amenințat, că dacă va vota pe candidații opoziției are să elimineze din școala militară pe fiul său. D. căpitan Diamandescu a telegrafiat regelui că va ști să înfrunte infamiile guvernului precum a înfruntat la Plevna gloanțele dușmanilor.gistrați au început, a cerceta prin casă. Fruntașii politici au protestat, plini de indignare, contra acestui fapt. S’au confiscat apoi de la d. Filotti un număr de broșuri și manifeste. S’a trimis o telegramă de protestare adresată regelui. S’a telegrafiat apoi și d-lor Take Ionescu și Ionel Brătianu. Iain aceeași chestie primim următoarea telegramă cu rugămintea de a o publica : „Acum, la miezul nopței, primul procuror, însoțit de judecătorul de instrucție și de poliție au violat domiciliul d-lui Zamfir Filotti, fost deputat, liberal, și actualmente candidat al opoziția la viitoarele alegeri, sub cuvîntul că deține un pachet cu broșuri politice ce i s’a trimis din București. Procedînd la percheziție au fost confiscate acele imprimate. Faptul acesta, contrar Constituției și legilor, este menit să arunce teroarea în corpul electoral. „Protestăm contra lui și vă rugăm să luați toate măsurile ca această stare de lucruri să înceteze. Am reclamat și majestăței sale, Mihail Orleanu, fost ministru, George I. Ventura, Alex Gussi, Aug. Frățilă, Alex Ignat, Dimitrie Cerkez, Zamfir Filotti, George Caranfil, Grigore Giuntu, Ion Măgură, candidații opoziției din Covurlui. O AGRESIUNE De avocat T. E. Vasiliu, membru în comitetul executiv al partidului conservator-democrat din localitate, a adresat regelui următoarea telegramă: „Respectuos aduc la cunoștința M. V. următoarele: „Astăzi, lo ianuarie, la orele 1 p. m. am fost întimpinal in centrul orașului de d. Nicu Doiciu, candidatul guvernului la colegiul al treilea, de cameră, insolit de o bandă de agenți electorali, cari, aruncîndu-min ajutături trivale, au vrut să mă lovească.. Am scăpat, numai grație, protestării indignate a publicului adunat. „Rog respectuos pe M. V- să ordonatî cercetarea acestei stări de lucruri v - , L. Vasiliu membru în comitetul executiv al partidului conservator-democrat D. Vasiliu era însoțit de d-nu Deodat. Țăranu, fost, ajutor de primar și că s’a observat că in grupul de agenți se aflau Vasilatos și Cetace Alexiu. . ------------------------------------ " — Ce se petrece la Botoșani — «— — Două telegrame către rege — ____ Prințul Kalimake amenință cu revolverul. Eri, Duminică, s’a expediat regelui, primului-ministru, ministrului de justiție și ministrului de interne, următoarea telegramă : Astăzi d. Kalimachi, cu revolverul în mină, a amenințat pe avocatul Bereanu din Hîrlău și l’a declarat arestat. Fratele acestuia intervenind, d. Kalimachi, amenințindu’l și pe acesta cu revolverul, la declarat de asemenea arestat. Ambii au fost trimiși cu jandarmi la Botoșani și se află arestați in localul poliției. Vă rugăm a da ordine de eliberarea acestor doi cetățeni, arestați fără altă vină decit aceea de a nu fi partizani ai regimului. Cum vedeți, sîntem în ia plină anarhie a ei. Nu mai avem legi, ci voința unui singur om. Situația aceasta putind aduce grave tulburări, cerem intervenția d-voastră grabnică pentru restabilirea legalităței. (ss) Alex. Enacovici, fost senator, G. Bucșenescu, fost senator, V. D. Vasiliu, fost senator, Garabet Ciomak, fost senator, Ion Mavrocordat, fost prefect, N. Enășescu, fost deputat, I. Urseanu, fost primar, dr. Goilav, fost deputat, Ramiro Savinescu, fost deputat, Alex. Smeltz, fost deputat, N. Răutu, fost deputat, Th. Silion, fost prefect și deputat, Vasile Isăcescu, fost deputat și primar, Nicu Ciolac, fost deputat, Leon Ghica, fost deputat, Alex. Prasa, fost deputat, Alex. Rosetti, fost deputat, Costică Ciolac, fost deputat, BOTOȘANI, 30 ianuarie.— Opoziția a trimis azi o nouă telegramă suvra anului, în cuprinsul următor: „Astăzi dimineață agenții forței publice, comandați de Alexandru Kalimaki reprezentantul privat al guvernului, au arestat în Hîrlău pe avocatul Beleauu, sub acuzare de ultraj prin grai și pe fratele acestuia, fără nici un motiv. Aduși la amiaza în Botoșani, de-abia acum, la orele 7, procurorul a dispus să-i pue în libertate. Șeful poliției a refuzat însă a-i elibera sub motiv că așa are ordin dela prefect. Faptul constitue delictul de abuz de putere și arestare ilegală. Rugăm intervenția majestăței voastre pentru cei arestați și pedepsirea polițaiului abuziv. Răul provine din cauză că de la venirea noului guvren noi nu avem polițaiă în condițiunile legei, care să răspundă de faptele sale. Actualul șef al poliției este acum un agent de siguranță detașat ca polițain al orașului pe timpul alegerilor. El nu îndeplinește însă nici una din condițiunile cerute de lege nici pentru postul de subcomisar. Este un om fără profesie și cultură, deci iresponsabil. Rugăm să faceți ca guvernul să intra în legalitate numind un șef de poliție în conformitate cu legea și deci responsabil fie faptele sale, și conștient de datoriile sale. (ss) Enășescu V. D., Vasiliu T., Sion Dr., Bucșinescu V., dr. I. Isăcescu, Mavrocordat Alexandru, Rosetti Al., §metz N., Ciolac G., Ciomac A., Enacovici N., Răut D., Ursian G., Conănau R., Lavinescu Gh., Dimitriu V., Timuș, Leon Ghika-Dumbrăveni. împiedicarea întrunirii din Oltenița D-ni, Jean Th. Florescu, fost deputat și I. I. Niculescu- Dorobanțu, fost prefect de Ilfov, au adresat ori regelui următoarea telegramă : Majestăței Sale Regelui București. Opoziția unită urmînd a ține astăzi o întrunire publică în orașul Oltenița și angajînd în acest scop sala Casinului Comunal, membrii comisiunei interimare în frunte cu d. I. Slăvescu, vice-președinte, au amenințat și terorizat pe antreprenorul sălii spre a nu da sala pentru întrunire, împiedecând pe cetățeni dela exercițiul unui sfînt drept, constituțional. Apelăm la Majestatea Voastră contra acestor ingerințe fără precedent în acest oraș și vă rugăm cu profund respect să dați ordin pentru respectarea libertăților publice garantate de Constituție. (ss) Jscn Th. Florescu fost deputat (ss) X. I. Niculescu-Dorobanțu fost prefect de Ilfov Și d. Marghiloman a avut tupeul să protesteze ori la Dacia împotriva „mascaradei n’au încredere în țărani, fiindcă nu-i cunosc, fiindcă sunt pentru ei marele necunoscut, marele X. 'ADEVERUL de a se tulbura la fiecare oră liniștea suveranului“. Să nu se tulbure liniștea„cetățenilor, cu atentate mizerabile contra dreptului de întrunire 'și nu se va turbura nici liniștea suveranului.oo Mișcare la lucrările publice S’a făcut — in serviciile pendinte de ministerul lucrărilor publice— următoarea mișcare : D-niu Petrescu I- actual impiegat de birou în ad-tia c. f. r. se licențiază din serviciu pe ziua de 14 Aprilie 1911 pentru a’și regula drepturile la pensie, Săndulescu I., actual șef de magazie principală și Mereșeanu Ion actual casier principal în c. f. r. se licențiază din serviciu pe ziua de 14 Aprilie pentru a’și regula drepturile la pensie. D. inginer șef cl. II Ștefan Christodulo din serviciul de păduri și șosele, se transferă pe 1 Februarie 1911 în serviciul direcției g-rale de studii și construcții. D-niî Mareș Alex, șef de serviciu tn ad-tia c. f. r. și cu gradul de inspector g-ral cl. II-a in corpul tehnic și Cosmovici Alex, subșef de serviciu in aceeași adtie cu gradul de inginer șef cl. I se înaintează primul, ca inspector g-ral cl- I-a și al doilea ca inspector g-ral cl II-a. D-nil Ionescu Dimitrie I., Steinhard I. și Dabija Grigore, actuali șefi de stație in c. f. r. se licențiază din serviciu pe ziua de 14 Aprilie a. c. pentru a-și regula drepturile la pensie. D. Adamescu D., actual șef de statie in c. f. r. se licențiază din serviciu pe ziua de 14 Aprilie a. c. pentru a-și regula drepturile la pensie. D- inspector g-ral Alexandru Davidescu actualmente profesor repetitor la școala națională de poduri și șosele, se numește profesor titular la catedra vacantă de hidraulică și materii hidraulice. D. inginer Dionisie Gherman se numește profesor repetitor la școala națională de poduri și șosele. D. inginer ordinar cl. Il-a George M. Nicolescu D. subșef de secție la lucrările noi din c. f. r. se numește în serviciul de poduri, și șosele al ministerului. D. inginer ordinar cl. Vn Ionescu Barbu actualmente aflat in cadrul de disponibilitate al corpului tehnic, se recheamă în cadrul de activitate al comunei urbane Tîrgu- Jiului. v„. S’a primit demisia d-lui Sefii Take X. pe ziua de 14 Aprilie din postul de impiegat de birou principal ce ocupă actualmente un ad-tia c. f. r. D- Berdan Ion șef de stație tn c. f. r. se licentiază din serviciu pe ziua de 14 Aprilie a. c. fiind bolnav. Incendiul dela „Luvru“ CONTINUAREA ANCHETEI Azi dimineața, d. comisar Costică Georgescu, șeful circ. 11 a continuat ancheta. A fost ascultat de Veniamin Bally, funcționar în magazinul „Luvru“. Ancheta pentru a se stabili precis pagubele cauzate de incendiu a început azi dimineața. Se așteaptă sosirea d-lui Moisescu de la Paris spre a da informațiuni exacte asupra cantității de mărfuri aflate în magazin in momentul izbucnirei incendiului. Subb dărâmături se află și două case de bani ale societăței de asigurare „Agricola“. Ruinele fostului palat distrus de flăcări sunt păzite de soldați din infanterie, jandarmi pedeștri și de sergenți de oraș. Sunt temeri că zidurile bîntuite de foc să nu se prăbușească, ceea ce justifică măsurile de pază. Autoritățile vor cere avizul oamenilor experți, spre a se ști in mod precis dacă există sau nu primjdia unei prăbușiri. Dacă temerea este întemeiată, ruinele „Lucrului" sunt o mare primejdie pentru circulația publicului și pentru clădirile învecinate. Vom reveni cu amănunte s’aț făcut să retrăesc niște memente grozave. A doua zi după măcel a s jsit la Slatina. Pe peronul trei se vedeau urme de sînge, ii găurile gloanțelor se zăreau pretutindeni. La morga pitalului cadavrele trîntite nele peste altele erau oribile, i spital zăceau pe pături și pe gînduri muribunzi, lingă răn iți ușor, și desigur că genetele lor, impresionau mai mult decit tăcerea tragică a elor morți. In oraș era tăcere, un fel de ușine și de groază impresionaseră pe aceia cari contribuseră la dramă, ori nu făcuseră de ajuns ca ea să nu se producă. Mai toți însă îmi povesesc cum lucrurile s’au petrecut cum armele au pornit aproape fără de comandă, cum pafica s’a răspîndit în mulțimea adunată de două zile la gară, țnută în respect de forța ar•mată, încălzită prin autosugestie, căldură și prin foame și cum în mijlocul acelor oameni cari veneau să ceară dreptate, nu s’a ivit nimeni, care să le explice lucrurile, să liniștească spiritele, să evite nenorocirea ce putea din minut în minut să se producă. E mult de atunci — sînt zece ani — cit de repede trece vremea. Sîngele vărsat s’a uscat de mult, durerea celor rămași pe urmă s’a liniștit, copiii de atunci azi sunt flăcăi, alt foc și alt sînge s’au năpustit și asupra județului și asupra tarei, dar lucrurile au rămas pe loc, nimeni n’a învățat minte, nici cei de jos și mai puțin încă cei de sus. Și cine știe, va mai curge încă sînge romînesc, arma Manlicher își va mai face datoria împotriva ,, dușmanului intern“ și va trece multă vreme, pînă cînd sîngele vărsat va da roade și din atîta ogor udat de lacrimi, sudori și de sînge, va crește odată holda mare și mănoasă a libertăței poporului român Joi Și fiindcă vorbesc de Slatina și de Ficșinescu, să fac o mărturisire pe care pînă acum n’am făcut-o nimănui. Ii am pe conștiință atît pe Banghereanu cit și pe Ficșinescu. Mi-a rămas impresiunea că nu mi-am făcut toată datoria de avocat, că aș fi putut evita osîndirea lor. Achitați la Romaniatî, osînditî la Olt, pentru că ar fi făcut escrocherii în propaganda lor socialistă, eu cari nu încasaseră personal nici o centimă, am avut naivitatea să cred că Curtea de apel din Craiova nu-i poate osîndi. Totul pleda pentru achitarea lor ; acuzarea era atît de ridiculă, de monstruoasă și nebazată pe dovezi, încit îmi ziceam atît eu cit și colegul meu de apărare, d. Ion Atanasiu, că nu se poate să fie osîndiți acești oameni. De aceea am mers orbi înainte, nu am căutat să obținem nici o amînare, am dat lupta la cîmp deschis și rezultatul a fost dezastruos, oamenii aceștia au fost osîndițî. Mi se pare că am făcut o greșeală neertată, că n’am căutat cu orice preț să am în procesul, să nu’l las să se judece sub influența dramei de la Slatina, în care de altfel cei dați judecătei la Craiova, nu aveau nici un amestec. Și acum îmi zic că datoria strategică de avocat era să am în judecata, să las ca timpul să risipească impresiunea sîngelui vărsat, să fac ca procesul să se judece pe vremuri mai senine cînd cumpăna dreptăței nu poate fi înrîurită de nimic. Pe lingă această impresiune de regret și de mustrare de cuget, mi-a maî rămas în minte atitudinea judecătorilor. Par’că erau călăi, nu magistrați, par’că le văd și acum rînjirea sinistră, atitudinea crudă față de cei ce veneau cu fruntea senină și cu o sfîntă naivitate, să ceară dreptate, numai dreptate... Și greșeala mea, dacă a fost greșeală, optimizmul meu, azi nu mai poate fi reparat. Pe fruntea acestor nevinovați va fi pentru toată viața această pecete infamantă și una din grozavele erori judiciare va fi pentru totdeauna ca o pată asupra justiției române. Vineri Vorbind de procesele intentate lui Banghereanu și F.icșinescu și altor țărani din județele Olt, Romanați și Teleorman, nu pot să nu-mi amintesc și de atitudinea admirabilă a țăranilor. Atît din partea celor dați în judecată cit și a martorilor țărani, nici o plîngere contra celor doi intelectuali, nici o acuzare, nici o trădare. La Teleorman fuseseră peste o sută de inculpați. Toți au rămas solidari pînă la Curtea de Casație, toți au făcut pușcăria cu voe bună, toți nu s’au lăsat influențați nici de rude, nici de cei puternici, pentru a da vina pe cei doi țapi ispășitori ai regimului liberalo-enterivator. Era la acești oameni un strălucit instinct de admirație, de recunoștință și de solidaritate cu cei doi civili, cari făceau o pată în mijlocul hainelor lor țărănești. Să fi fost la oraș, cîțî sfinți Petre nu se iveau, cii ar fi căutat scăparea în trădare și în jurămînt fals, pe elfi dorul de acasă, de copii, de nevastă, nu i-ar fi împins la acte urîte, să acuze pe alții ca să scape el de tot, ori mai ușor. Cu toate acestea nici o defecțiune, nici la Olt, nici la Romanați și nici la Teleorman. Oamenii aceștia, țărani simpli și fără de cultură, s’au arătat de un admirabil curaj și de o vrednică de imitat bărbăție morală și linie de conduită dreaptă. De altfel de cîte ori m’am întors de la țară, din campaniile mele electorale, m’am întors întărit și entuziasmat pentru multă vreme. Păcatul oamenilor noștri politici este că Sîmbătă Aceste reflecțiuni asupra țăranilor, sînt astăzi cu atît mai mult de actualitate, cu cît pe aceste vremuri de agitațiune electorală, se poate aprecia în adevăr ce lipsă de legătură este între orașe, partide și sate. La colegiul al 3-lea opoziția numai în unele părți îndrăznește să pună candidați, iar guvernul trimite la colegiul al III-lea pe toți nevolnicii, pe toți aceia pe cari nu-i poate face aleși la unul din cele două colegii. Și bieții țărani merg la alegeri ca turmele, acceptă băutura ce li se oferă, votează orbește și nu-i vina lor. In adevăr, ce voiți să facă alegătorul țăran ? Intre doi boeri cari se ceartă de la voturile lui, e natural că va alege pe acela care este arătat de către domnul primar. In altevăr boerul din opoziție, cine îl mai vede vereodată în satul uitat de D-zeu, dar mai ales de oameni . Pe domnul Primar îl văd aproape zilnic, au nevoe de el și deci este natural, că trebue să-l asculte, să i se supuie. In ziua însă cînd țăranii vor ști că pot avea un deputat al lor, atunci veți vedea cum țăranul incult își va face datoria, cum va merge bărbătește la vot și nici amenințările, nici samavolniciile nu-l vor abate de la datorie... Pentru politica partidelor de astăzi, țăranul însă nu se pasionează și este logic și natural ceia ce face — instinctul de clasă îi poruncește astfel — și astfel va fi pînă cînd partidele se vor scoborî la saturi și vor face politica țăranilor, nu a orașelor! CONST.MILLE ---------*——. V >