Adevěrul, iunie 1911 (Anul 24, nr. 7802-7830)
1911-06-25 / nr. 7825
Anul XXIV-ea No 7825 FONDATOR ALEX. V. TELDIMANU PUBLICITATEA CONCEDIATA EXCLUSIV Agentiei de Publicitate CAROL SCHULDER & Comp. Strada Karageorgevici Vo. 18. — Telefon 3/4 BIROURILE ZIARULUI: Bucuresti, Strada Sarindar No. 115 Ban! Exemplarul DIRECTOR POLITIC CONST. MINLE Abonamente cu premii: ?»*» •........................................Lex so. 7r#i ltAiroi....................................... ro. Pentru strainatate pretul este indoit. TELEFON: Direofia ?i Administrajia No. 14/10 Redacfia: cu Capilala „ 14/10 „ „ Provincia „ 14/99 „ „ Strainaiata „ 12/40 ♦ * Apare zilnic cu ultimele $tiri telegrafice s i telefonice de la corespondentii sai <1! # 1 Stripata 25 iunie 19H N AZB1T11 Riscurile celor Trei Frati Afacerea tramwaielor a ajuns o afacere riscata — ceea ce probabil ca va face pe fratele Vintila sa mai vinda ceva actiuni, pentru a nu fi redus la absuuta durere de a incasa pe ele numai valoarea nominala ! In adevar, in ultima adunare a actionarilor s’a strigat ca cine risca, trebue six cistige! Proverbele nu o brodesc insa intotdeauna. Gite-odatii, cine risca, se pacaleste grozav— ci d’aia e risc! Ar sutea ne spue insi ce au riscat Cei Trei Frati in afacerea tramwaielor? Ati riscat ca sunt pe calea nu incasa ei §i Dinastia cele 2 milioane jumantate pe an, pe care vrea sa le incaseze Comuna V _ Apoi d’ai a riscuri, bucurestenilor n’o sa li se rup si inima! " Pac.-----------**---------- Politica in criza bisericeasca — Din efectele sentintei Sinodului — Daca e sa dim crezamint, afirmatiunilor care se fac in anume cercuri clericale, e foarte probabil sa nu avem nici astazi o sentinta in procesul sinodal. Lucrul nu e sigur, bine inteles, dar e foarte cu putinta. Adunarea sinodala nu are curajul sa dea o sentinta care sa puna canal ocMS pentru totdeauna, certurilor dintre popi. In jurul crizei sinodale s’a facut un scandal necunoscut in analele bisericesti de la noi, mitropolitul primat a fost compromis fara speranta de reabilitare, putregaiul din biserica a fost dat in vileag fara era tare, pentru ca, in cele din urma, sa se evite o sentinta de mai inainte indicate. Asistam, in adevar, la spectacolul ru ^inos de a vedea un intreg Sinod, care nu are curajul propriei sale pareri, recurgind la trucuri nepermise dupa doua saptamani ?imax lovit de desbateri, numai ?i numai ca sa nu?I ia raspunderea unei sentinte hotaritoare. Cei doi prelati sa-?I dea demisiile. Iata rezultatul la care a ajuns astazi tribunalul bisericesc, cu toate dovezile materiale cari i s’au produs si pe baza carora a avut posibilitatea sa-i faca o parere §i dreapta §i lamur ita asupra vinovatiei unuia sau celuilalt prelat in proces. Cu alte cuvinte, Sinodul a sfirsit cu ceia ce trebuia sa inceapa. Rezultatul ar fi fost, fara indoiala, acela§i, minus scandalul, care ar fi fost evitat. * Dar, in afara, de scandalul acesta, cu toate urmarile lui, guvernul a intrat, tocmai la sfirsitul desbaterilor, intr’o incurcatura, ale carei eventuale consecinte, s’ar putea usor judeca dupa o instructive pilda din trecut. Ca opozitia cauta sa creieze incurcaturi guvernului ?i sa traga maximum de foloase posibile de pe urma incurcaturilor acestora, lucrul e foarte natural ?i explicabil. Daca ar proceda altcumva, fara indoiala ca opozitia nu i-ar intelege propriu-i interes. Asa fiind, interventiunile liberalilor pe linga unii membri din Sinod, isi au explicatiunea lor. Daca cauza primatului pe care o apara liberalii, e sau nu simpatica opiniei publice, aceasta e o chestiune, care intra in alta ordine de idei. Ca aceasta cauza nu e simpatica publicului celui mare, partidul liberal va avea a se convinge, de indata ce va incerca o miscare publica, in favoarea mitropolitului. Pri ■mirea,C6 si Sb va face, nu va fi de natura sa’i incurajeze intr’o eventuala miscare. Desigur, insa, ca in aceia’i primire s’ar face celor cari, in public, ar lua apa■“nirea cauzei episcopului de Roman, care are de partea sa si dreptatea ’i imensa simpatie a opiniei publice. De aceia, tocmai pentru a evita asemenea manifestatiuni, guvernul se arata prea bucuros sa ajunga la un acord al partidelor. * E al doilea acord al partidelor, care, s’ar face intr’o criza bisericeasca la noi. In afacerea Ghenadie, acordul a fost indispensabil, mai ales ca se facuse o judecata tibhareasca. Rezultatul acordului in afacerea Ghenadie se cunoaste: guvernul Sturza a fost silit sa plece, pentru a ceda locul guvernului de nuanta drapelista. Guvernul drapelist a rezolvat criza prin concursul partidelor si a plecat, producind cunoscuta sciziune in partidul liberal, sciziune care a costat pe liberal citiva ani de framintiri. Nu e exclus, deci, ca istoria sa se repete, daca guvernul conservator nu va lua masuri, pentru a evita o criza, care, in cel mai bun caz, i-ar putea fi suparatoare. Si masurile acestea sint simple: sa vegheze ca Sinodul sa faca dreptate, dar o dreptate indiscutabila. Daca $i nu i se va aminai pronuntarea sentintei, ori cind se va da sentinta aceasta, pedeapsa nu poate fi in egala masura pentru episcop ca si pentru mitropolitul primat. Vinovatia acestuia din urma, a fost recunoscuta chiar de catre cel vinovat, care nici n a contestat macar dovezile materiale produse in contra sa. Primatul a discutat, e adevarat, toate dovezile acelea, dar nu le-a contestat. A recunoscut si scrisoarea d-lui Chirice- Leu, a recunoscut si cuponul de mandat postal, a recunoscut chiar ca legea sinodala nu e canonica. In privinta aceasta, prin urmare, nu se mai incape discusiune. Asa, fiind,sarcina si datoria Sinodului a fost cu mult, cu foarte mult usurata. Daca adunarea sinodala nu va intelege, insa, situatiunea, consecintele o vor privi, in primul rind, pe prelatii din Sinod. Si,de abia, atunci se va discuta cine au fost amzatorii si judecatorii episcopului de Roman. Or, discutiunea aceasta, — si cei din tribunalul bisericesc o stiu foarte bine, le va displace in tot cazul. Se vor reinprospata adevaruri dureroase, sprijinite cu dovezi din acele, caru nu vor mai lasa umbra de indoiala. Bineinteles, insa, ca guvernul isi are rolul si raspunderea sa. Daca nu va veghea sa se faca dreptate, daca nu va lua toate masurile ca adevaratul vinovat sa fie pedepsit, criza politica din afacerea Ghenadie ar putea sa se repete. Daca se va ajunge la o dreapta solutie prin acordul partidelor politice, lucrul ne este perfect indeferent. Tot ce intereseaza in actualele imprejurari, e ca sa nu se ocoleasca cu intentie o sentinta in sentimentele opiniei publice. Si nu se va ajunge la o asemenea sentinta, daca guvernul se va lasa intimidat de liberali, cari ineleg, ca de obicei, sa guverneze din opozitie. Operatiunile fruntasilor liberali din ultimele doua zile, dovedesc, de altfel, cu prisosinta intentiunile acestora, si, dupa cum spuneam la inceputul rindurilor acestora, e foarte probabil ca, deocamdata iberalii vor provoca cel putin o intarziere ni promintarea sentintei a dinare sinodale. Para indoiala ca lucrul nu e magulitor, nici pentru guvern si, mai ales, nici pentru judecatorii din tribunalul bisericesc, a caror judecata e influentata de membrii unui partid politic. Alex. Mavrodi Jala e simpla!“ Am voi sustini: se crede guvernul d-lor Carp si JTarifhiloman destul de tare spre a si afisa cinizmul si dispretul sau fata de taranii pe cari i a minat cu jandarmii in alegeri si pe cari acum H schingineste tot prin jandarmi ? Nu crede oare acest guvern de ciocoi rdsuflati ca’si exagerea nd puterile si col o sd’l coste scump nerusinarea cu care vrea sa musamaliteze grozaviile impotriva taranilor din linear ? La parchetul general s'a comunicat or preset cu parchetul de Muscel a deschis actiune publica contra sergentului major de jandarmi si altor patru subalterntii li t pentru delictul de bataie Sup- pla, in baza art. ‘lit8 combinat cu Kid din codul penal. Ei vor fi judecati de. . judecatoria de ocol din loculitate! Asadar, torturarea de mosnegi, minte copii este fiicitae simplu“ i cm dgrea in judecata a unui sergent-major si a paiit subalterni constiinta guvernului s’a lichitat ? Cum? Un sergent-major si juntru subalterni aplica un ordin al ministrului de interne? Ei sunt singurii responsabili de fetul cum s’a aplicat acel ordin? Un consiliu comunal e dizolvat in a unui acelor grozavii de la linear ; presedintele comisiei interimare e creatura o omului cu care obstea e in conflict si tot numai rboltae simplu e,pentru care n’au de raspuns decit un sergent-major $i patru subalterni? J Dupa atitudinea incatificabila a primului-ministru si ministrului de interne fata de mosnenii schinginiti, venitia Bucuresti, rezultatul anchetei pune vrii parsei ipocrite a guvernului in chestia dela Ilucdr. Asemenea lugubre comedii sint o primejdie sociala. Guvernul boeresc se joaca cu focul. Daca schingiuirea cu funia ucid este, sub guvernarea d-lor Carp si Marghiloman „boltae simpla*", sd nu se vorbea seci de schibducia taranilor, cind, eoca sperati de asemenea Jidicii simple“ se vor deda la acte pentru potolirea carora a fost nevoe de o represiune ca aceea de la 1907.Presa si opinia publica au ebutat sa inlesneasca guvernului, prin toate mijloacele, o anchetare serioasa si o reprintare sefera a grozdvrilor faptuite. Ea aceasta atitudine guvernul raspunde cu o farsa sinistra. Sd nu-si inchipuie ca nu’l va costa scump. ----------------------------, Ad. Adeveruri^ Batae simpla! Ancheta guvernului a stabilit caranii dela Rucar, schingiuiti cu funia uda, au suferit.... „batae simpla“ ! Sa le dea D-zeu boerilor tot batai d’astea „simple“ ! Regia Vintila se opinteste sa ne arate ca afacerea tramvayului ar fi tot un fel de.... regie ! Pentru Primarie insa e.... urgie, nu regie! Cointeresare Tot Vintila vrea sa ne asigure ca^Primaria e „cointeresata“ in ghe^estul tramwayului... Primaria e din nefericire dezinteresata in acest ghe^est. In schimb „Dinastia“ e foarte interesata ? Rigoletto Confuziuni voite _______de AL. CIURCU In chestia evaluarii dreptului regalian al Gomunei, ziarele liberale fac din nou niste confuziuni voite. Mai intii ele atribuie vechilor societat de tramvaie socotelile s i concluziunile (rase din propunerile lor din 1904 ¥» dupa care comuna ar fi putut incasa, ca redevente fixe $u ca parte din benched, in cursul concesiunii, suma de o sutia de milioane lei. Dar aceste socoteli $i aceste concluzii nu sunt ale acelor societati, ci ale unei comisiuni a consiliului comunal liberal din 2904, comisiune al carei raportor a fost d. Al. Davidescu, dir. serv. teclxnice ale comuunei. Iafix cum se exprima d. Al. Davidescu in raportul sau -„Mai in’ziu, sub administrata d-lui primar I. Procopie Dumitrescu, cu ocaziunea unor noui propuneri ale domnilor Singer & Samolescuj s’a numit o comisiune de consilieri comunali si de ingineri spre a-si da avizul asupra chestiunei. „Aceasta comisiune a dat insarcinarea unei sub-comisiuni, compusa din membrii ei lecixnici, care luind in examinare anxanuntita diferitele oferte si finand seama de cele aratate prin memoriul mentionat (memoriu asupra unor propuneri anterioare din 1900—1901), a depus un proces-verbal ale carui concluziuni concordati in cea mai mare parte cu ale subsemnatului. „In expunerea prezenta ne referim prin urmare, pentru o mai mare deslu^ire ^i la lucrarile menionate mai sus“. Sa vedem acum din cine se compunea acea comisiune? Iata numele membrilor ei: d-nii consilieri I. Saita, G. Gostescu-Conxaneanu, D. Mazak, Dr. I. Radovici, C. Bratianu din d-nii ingineri Tix. Dragu, M. Zahariad-Omxazn D. Poenaru. Asa ca daca ziarele liberale gasesc azi ca concluziile acelui raport, de care eu m’amu servit, sunt prea optimiste pentru comuna, nu mie trebuie sa se adreseze, ci membrilor acelei comisiuni. Ceva mai mult: propuneriile din 1904 ale societatilor era si mult mai avantagioase decit ale d-lor Singer si Lamotescu si comisiunea se rostise favorabil asupra acestor din urma. Altix confuzie: Ziarele liberale spun ca societatile oferiau comunei ca redevenea fixix, deosebit de participarea la beneficii, 200,000 lei pe an, in primii 16 ani. Nu e adevarat: ele oferiau 300,000 lei pe an redeventa fixix in primii 15 ani. Ziarele liberale n’au tinut seama de propunerile modificate, de sub rubrica 5 a raportului. In ce priveste cheltuelile de exploatare, ata ce citim in acest report: „Din experienta facuta in diferite orase europene se constata ca frecventa mijlocie a vagoanelor in circulatiune este de respectiv : 70.162.734 La Berlin ,942x58400 ~ 5 va«" detilnesc mai des calatorii in parcursul unu vagon, cu alti max maree s i produsul de V. K. In fine, ialci comparatia pe care o face raportul cu orasele straine: „Redeventele oferite prin nouile propuneri ale societatilor de tramvaie se prezinta destul de favorabil. »Ele sustin bine comparatia cu ceea ce s’a obtinut mai avantagios in acest sens in diferite orase europene. „In adevar, cele mai avantagioase convensiuni de tramvaie incheiate in ultimele timpuri sunt acelea din Frankfurt, Berlin si Viena si conditiunile prevazute in aceste convensiuni pot servi de norme comparative in aceasta privinta. „Conditiunile obtinute la Viena a fost aproape limita superioara ce s’a putut realiza in acest sens. Din tablourile ce urmeaza se constata ca redeventele fixe propuse comunei Bucuresti ar echivala cu brute. „Se poate conchide, zice raportul, ci in total, oferta societatilor se apropie sensibil de aceea a orasului Frankfurt, raminind totusi inferioara aceleia in cursul perioadei celor 25 de ani de la inceput. In raport cu Pesta, Bruxelul, Colonia, etc., conditiunile Bucurestilor sunt cu mult superioare. Acum, daca ziarele liberale sunt puse pe ghceava, sa se certe cu comisiunea liberala care a ajuns la aceste concluzii. Al. Giurcu P. S. In reproducerea quatrenului din precedentul mexi articol s’a facut o eroare. Iata cum ar fi trebuit sa fie publics: Get Ecossais celebre, Oaleulateur sans egal, Qui par les regies de l’Algebre Menait la France a I’lxopital. -----------**---------- A. C La Dresda. 14.481.022 62X50.400 30.846.932 La Hamburg 216X50.400 — 4 vag. de Kil. — 3 vag. de Kil. „Fara a merge pina la frecventa unui oras ca Berlinul, se vede totusi ca ne-am mentine in limite moderate daca am admite pentru Bucure?si ca limite externe la sfirsitul concesiunii frecventei respective 3 ?i 4 obtinute actualmente la Hamburg ?i Dresda“. Pe baza acestor calcule ?i finind seama de gradul de utilizare al vagoanelor de remorca s’a ajuns a se stabili ca cheltueli de exploatare pretul conventional de 0 lei 41 de U. K. Evaluarea beneficiilor n’a fost facuta de acea comisie in mod arbitrar, ci suind ca baza incasarile societatilor. Iata in adevar ce citim in raport: „In anul 1899 — notati bine, mnavxu! 1899 ! — reteta bruta a societatilor de tramway a fost de 3.096.950 lei pentru un numar de V. K. de 5.290.164, ceea ce revine de vagon-kilometru la : 3.096.950 _ 5.290.164 , adica aproape la 60 de centime de V. K.“. „De alta parte prin transformarea tracsiunii ?i ameliorarile ce se vor aduce in traseul liniilor se va obtine negresit o sporire sensibila a incasarilor brute. Pe baza acestor consideratiuni credem ca suntem indreptatiti a putea compta in tot cazul pe cifra de cel putin 0.60 lex V. K. la finele anului al 5-lea al concesiunei 1. Acestea nu sunt aprecierile mele, ci ale comisiei consiliului comunal liberal din care facea parte ?i d. C. Bratianu. Ducindu-ma zilele trecute la d. Davidescu ca sa’i cer citeva la muriri asupra raportului d-sale, d. Davidescu mi-a facut urmatoarea observatie justa: — Nicaieri ca la noi lumea nu se vrca in tramvai pentru a parcurge distante a?a de scurte. Oricine a trait in strainatate va recunoaste efi observatia e foarte justa. La noi se urca foarte multi in tramvai spre a parcurge chiar ?i o suta, doua de pa?i pe cind in ora?ele mari din streinatate omul nu da banul la tramvai decit daci are de parcurs o distanta mai mare ?ieix insumi faceam in Paris ?i Londra zeci de kilometri pe jos. E us or de inteles ca cu cit se preme 0% din incasarile ! Organizatiunile fictive ale carpistilor Cu ocazia celor citeva alegeri partiale si a alegerilor judetene, s’a facut dovado ca cele mai multe din organizatille carpiste sint: fictive, hvjghebate intr’o noapte , patru v h qcrit’’ generate. Imediat dupa alegeri cea mai mare parte din aceste organizatiini au inceput sa se desfacet. Asa s’a intimplat la Dolj, unde nu mai exista organizatie carpisd si unde alegatorii s’au pus in greed la alegerile judeene. Asa s’a intimplat la Arges unde guvernul a permut alegerea partiala si.aide s’a disolvat ta bara guvernamentala. Tot astfel si la Tutova, seful guvernamentalilor locali a cazut in alegerea partiale si o adincol sparturi s’a declarat intra transfugi si conservator* birladeni. Acum a venit rindul si Botosanilor. Lista guvernamentala pentru alegerile judetene a cazut. Pentru alegerile generate printul Calimacy a injghebat, cu mare tambd sau si cu mult, cheltuiald un fel de organizatie electorala, care imediat dupa plecarea printului s’a evaporat si... partidul Deed s’ar examine situatia carpistilor din fiecare judet, la Botosani, Roman, Suceava, Tecuciu, Galati, Romanasi, Mehedinti, etc., s’ar vedea ca in mare ariajoritatea judetelor nu mai e nici un fel de organizatie de partid. In acest hal se afla guvernul si partidul d-lui Carp numai dupa sease luni de guvernare. Asa fiind este o adevarata copilarie so, se mai vorbeasec de actualii guvernanti despre realizarea unor mari reforme. Fie liberalii, fie takistii, cartelani sau separati, vor sufla cabinetul Carp ori cind vor porni o actiune serioasa. Acum in vacanta se observe zilnic ca guvernul se loveste de o serie de dificultd.si si nu se poate strecura decit prin expediente. Cind se va relua lupta politica, atunci va iesi si mai bine la suprafata slabiciunea si impopularitatea partidelui corpist -------------------------- A. V. Scandal §i scandal... Scandalul din biserica catolica a Ungariei In momentul pe cind opinia publica dela noi este indurerata, obosita si scandalizata de procesul ce se dezbate de atita amar de vreme in fata Sinodului Rominiei, in acela? timp opinia publica ungureasca, este agitata ?i ea de un scandal bisericesc — bine inteles, mai mic, avind ca motiv principii pur religioase ?i lipsit deci de caracterul scabros al aceluia care ne da in spectacol pe noi ?i ne necinstes te. A fost harazit insa bisericei catolice din Ungaria ca sa aiba ?i ea in 1911 micul ei scandal bisericesc — semn al timpurilor de transformare a vechilor principii ?i mai ales a formelor vechi ale crestinismului. Pricina acestul scandal, care pasioneaza intr’un mare grad presa ?i opinia publica maghiarii, a dat o opera religioasa-politica a episcopului romano-catolic dr. Ottokar Prohaszka din Alba Regala (Szekes Fejervar). Acest prelat ungur, care inainte de toate este omul ?tiinei ?i al flosofiei CHESTIA ZILEI Bancherul : Tindeti actiuni de ale tramwayului comunal ? Omul mascat. Daca tind eu, se cede ce stiu ce fac.... profunde, a publicat acum citva timp trei lucrari ale lui, printre cari o enciclica de Craciun, cari ai provocat o mare senzatie prin ideile ce sustine autorul sau mai bine zis prin indrazneala acestora. Episcopul dr. Prokaszka este un modernist convins, conducindu-se de principal adevarului vechiu imbracat in forma sau haina xioua. Prohaszka zice : „Sa asezam adevarurile vechi in lumina noua, sa le aducem mai aproape de simtul vremilor noastre ?i asti’el vom contribui ?i noi la ridicarea sentimentului religios“. Ca profund cugetator ce este, episcopul Prokaszka lupta pentru ca lumea de azi sa dea ineles spiritual foxmelor vechi ale creștinismului, cu ajutorul stiintei, al oratoriei, al artei ?i poeziei. Aceste idei si teorii ale savantului prelat ungur au fost sorbite cusele de publicul intelectual din Ungaria, doritor iubitor de adevar, care nu mai are incredere in orice barbit sau haina popeasca. Faptul acesta insa n’a fost pe placul Papei de la Roma ?i intr’o buna zi episcopul Prokaszka s’a pomenit pus la index de congregatia papala din Roma, ceea ce insemneaza ca din ordin superior bisericesc scrierile profundului cugetator dr. Prohaszka au fost scoase din circulate ?i oprite de a mai fi citite. Presa ?i opinia publica ungureasca s’a supirat ?i indignat chiar de aceasta opreliste, dar episcopul Prohaszka, om modest ?i intelept, care ?fie ca adevarul si inntiliei?i va face drum cu vremea, a consimtit ?i el la pedeapsa papala numai ?i numai ca sa nu tulbure pacea din biserica catolica. Este interesant de amintit, mai ales pentru cele ce se petrec la noi, ca de?i episcopul Prohaszka este adversarul Primatului Ungariei, fiind de principiul ce mi pace trebue in biserica, ci razboiu — rasboiu in sensul inbracarii adevarurilor vechi in lumina noua a ?tiintei— totu? pentru a nu tulbura pacea din biserica catolica, a primit cu resemnare sa fie pus in index, pedeapsa care pentru o fata bisericeasca catolica, cu toate ca nu este ceva ce ar putea-o necinsti, se considera totusi ca o admonestatie grava si jicnitoare. I. Rusu Abrudeanu ----------**---------- Farorile unui spectator Vacantiile Au venit vacantiile! Cei cari au lucrat tot anul, continua, in genere, sa lucreze ?i in timpul vacantiilor, ci ci din munca lor zilnica traiesc toti ceilalti. Acestia in timpul vacantiilor, au, s i ei, ceva de facut . Isi cauta de sanatate! Ginditi-va, nu e gluma ! E ostenitor, e istovitor sa troiesti in lume la vizite, ba dineuri, recept,si fitoclocuri, serale, baluri, teatru, club, petreceri de tot felul, din cari unele te silesc sa faci, din noapte, zi, ?i, din zi, noapte. Toate astea prapadesc nervii ?i stomacul. Trebue numai de cut bai, ape minerale , de aceea avem vacantiile. Statiunile balneare, — din ale caror proiecte se vede clar ca fiecare vindeca toat boalele mai radical decit toate celelalte struhi,—nu sunt insa cautate decit un rapon cu suma de distractii si de petreceri ce ele ofera vizitatorilor. Unde e perspective de mai multe serate, baluri, teatre si club, acolo se indeasa droaia bolnavilor, si mai ales a bolnavelor. # * Nu toti, vax, pot pleca in vacantaGuvermul, buneoara, asteapta sa vaza daca se fac, sau nu, vacante de scaune episcopate ?i mitropolitane, caci de aceste vacante depind ?i vacantiile sale proprii. Daca cumva aceste scaune ar deveni vacante, apoi adio odihna! Dandanaua care va fi, nu se va curma usor , prevad ca se va l&ti si intinde pina la plecarea guvernului in... concediu definitiv. Adevarul e ca nici cu se putea mai mare stingacie ! D. Carp, d'astadata cu tot dinadinsul, poate spune d-lui Arion: — Ai procedat ca un gugumaxi! E drept ca ?i acesta, mindru ?i tan o?, cum ii stip. ii poate raspunde, verde. — Sefule ! *#• 4K Vacantii neasteptate au fost acelea ale lucratorilor de la liniile tramvaiului societate comunale. iar actionarii acestei societati traiesc cu frica in sin ca nu cumva d. Marghiloman staruind in declarative sale, de pina acum sa nu le devie vacante capitalurile, azi a?a de avantagios plasate. Linisteasca-se domnii actionarii E O simpla sperietura. Se stie doar ca 1upi 1 nu se maninca intr’ ex. 1>. Marghiloman mintie d’a-i crede ca intr’adevar vrea sa redea Comunei milioanele pe care combinatia financiara a d-lui Vintila Bratianu le-a pus in asociaie cu amicii d-sale nationali-liberali. D-sa insa va pune botul pe labe, mulumindu-se cu osul ce i se va arunca. Gustul banilor comunei D-sa il cunoaste de cinci cu despagubirea „neplacerilor sentimentale". E drept ca d-sa nu s’a spurcat la milioane , doar abia la citeva sutimi de mii, e insa om de intelegere, iar, din ceal’alta parte, actionarii au indestul de unde lasa. Societatea nu va fi deci disolvata ; amenintarile d-lui Mar’ghiloman nu se vor indeplini, iar intre guvern, comuna ?1 actionaii se va gasi un mod de impacare. Tot ce va fi rezultat din toate astii zarile cu circulatia pe noile linii va fi intirziata cu citeva luni, spre marea nemultumire a publicului nerabdator. * * • ..14 Multa galagie s’a facut ?i din bataia Bucurenilor. O Doamne ! Par’c3 cind la 1S07 s’a ucis atitea mix de oameni, cind s’au batut la spete alte atitea mii. prin toate cazarmile, prin toate manejurile, prin toate primariile, ?i prin toate prefecturile ?i cind se stie ca temelia xxe care este asezata intreaga noastra cladire sociala este frica ?i groaza ce inspira, celor de jos, mijloacele de represiune a celor de sus, ce mai atita vorba si larma pentru bataile ?i schingiuirile suferite de Bucureni! De ochii lumii, s’a orinduit cercetari judecatoresti. Citi-va magistrati cari sperau vacantii vor fi retinuti ?I ocupat sa scrie la interogatorii. Balau?si ?i schingiuitorii sa fie insa linistiti. Nu se va atinge nimeni de chingii; serviciile lor sint mult prea pretioase guvernantilor ca sa nu fie ocrotiti cu totii, cu cele mai mari menagramente. Altfel s’ar putea?! Sti dea acest guvern in judecata pe ofiterii ?i jandar’mii cari aui batut pe Rucareni? dar aceasta ar fi sa-i taie chiar guvernul craca de sub picioare. La alta ocazie, mai face ceva cu jandarmii? Rucarenii cari au venit in Bucuresti sa se planga, au facut — naivii — un drum de graba. Dreptate nu vor dobindi, caci nu e nimeni care sa le-o dea. Doar nu d. Marghiloman va fi acela! Ar fi, zau, afara din cale extraordinar lucru, si prea anapoda !... Saimiani BucSreni in zbu?isi va deci desnadejdea in suflete. V’a speriat cruzimea calailor vostri?—Nu cercetati mai sus , veti da peste inimi si mai crude! Jandarmii n’au venit de capul lor, aui fost trimisi. Scopul era sa va sperie in batai, ?i scoptul pare a fi fost atins. Speriata d’alti'el traie?te intreaga noastra taranime. Cind inceteaza spaima taranilor, atunci incepe spaima noastra proprie. Pentru a fi insa drepti, trebue sa recunoas tem ca cruzimea lor e facuta din cruzimele ?i nedreptutile noastre, gramadite din generate in generate, din an in an, inabusite zi cu zi, si iar inabusite, cari insa ismenesc, dintr’un 18S8 intr’un 1907 in exicix formidabile, cari au clasinat Statul romun pina in adincul temeliilor sale. Ce va fi, si cind va fi viitorul cutremur ? fac3 o intrebare la care avem tot timpul d’a cugeta in lunile calde ale vacantiilor, acum cind esim la tara si dam ochi cu supusii ?i smerisii nostri tarani. Sigur insa este ca cazuri ca cei dela Bucur grabesc sorocul cataelismnelor periodice cari primejduesc societatea noastra in chiar fiinta ei. C. G. Costa Foru ------------«•«------------ CEREJI la toti librarii si depozitarii de ziare Revista MVladei cel mai Model, bogata ?i eleganta publicatiune a