Adevěrul, octombrie 1912 (Anul 25, nr. 8282-8312)

1912-10-01 / nr. 8282

Luna 1 Octombrie 1912 Cea mai mare fabrica din lame de plugari ca aburi PLUGURILE ORIGINALE »FOWLER Neajunse de nici o imitaţiune în Munca zilnică, Durabilitate şi Economie, recunoscute de elita marilor agricultori din toată lumea ca cele mai bune sub ori­ce împrejurări. Cari au obţinut PESTE «St» «E PRRRIN­ ÎNTÂI şi singurele cari din toate sistemele cu cablu au obţinut — GRAND FEIX şi MEDALIA de AUR — La Expoziţia Universală din Bruxelles 1910 şi Grand J’Iix la Expoz. internaţională din Turin 1911 Peste 13.000 maşine „FOWLER“ vândute In toată lumea In capul culturei ou aburi in HO­­S AN­IA se afli: Ad. dom. fior. a Casei Hertaleen 7 pluguri „Fowler“ Exc. .Sa G. Gr. Cant.S cazino cu 10 pluguri „Fowler“ Casa P­rincipilor Stirbei c­u 10 pluguri „Fowler* Principele C. I­. Soutzo cu 4 pluguri „Fowler“ Casa Marghiloman-Ferediide cu 4 pluguri „Fowler“ Ministerul Agriculture! cu .1 pluguri „Fowler“ li­na El. Nevrouz. Khan cu 2 pluguri „Fowler" Exc. Sa 1­. P. Carp cu­­ 1 plug „Fowler“ si (tiui mari proprietari in total cu 90 plugari ca abaci .Originale Fowler“ care nu fost puse în funcţiune personal de D-l JULIUS SAXON Inginer specialist şi reprezentant general al Domnilor JOHN FOWLER & Comp* BUCUREŞTI -Strada Armanului No. G. N. B. Maşinele noastre „COMPOUND“ au tobe mările, fie­care cu câte US0 metri cablu, sunt special constrruite pentru ardere, de paie, lemne şi cărbuni şi la cerere le furnizăm şi o­ instalaţiune patentată de au­pru-incălzire (Helssdampf) '4 t­­ei• . i-t 'I'..''-'.. l»-lor IiAOtIaONIE Jk i o. in Pari» GUSA DE REEXPEDITIE IM BUCUREȘTI GRANDS MADASINS DU PRINTEMPS ------------------------ PARIU —-------------------­A rm­ânit CATALOGUL ilustrul pentru Toamnă și Iarnă care se OJJCII AN­ trimite gratis şi frappo oricui îi va cere CALEA VICTOR Bl 28, (în faţa Prefecture! Poliţiei Capitalei) Clienţii noştri pot g­rei la Vara noastră de Hee.vpedii de toate Cata­loagele şi Probele de Noutăţi ale Sezonului L0COMOBILE­ SEMIST­ABILE cu ventile LENTS HEINRICH KMZ dela 4-1000 cai putere ■*1w' imediat furnizabile Cea mai economică forţă motrice JACQUESPAOCKER București. — Str. Smârdan No. 51 ^ 1\ Filiala: SOFIA la Brevetele Regale Române (i. g. G.) FRIEQ. KRUPP AKTIENGESELLSCHAFT, Essen-Ruhr. Germania No. 1102 cu trtlu: „S­ut proiector pentru tunuri“ şi No. 1KH cu titlu: „Focaş percutant cu cel puţin două piese anserp­­ibile de a fi degajate prin forţa centrifugă şi blocînd părţile ce port organele de inflam­afie“, se­ vând sau se concesionează spre exploatare Doritorii se vor adresa d­lui vocal Adolphe Stern Strada Sapienţii No 4. _______________________ Prin licitaţie pică Se vinde pentru eşire din individ­iane la Notariat în ziua de 9 Octombi­­e imob­lul succesiunei Săvulescu it unt iu Str. Eparilor şi Turturele, c­ a 25.000 m. p, pe linia noului Bule­­ard al Turturalelor, bun de parcelat,­­­2 minute de Hala Tratata, 3 linii de Tramway, 2 faţade enorme. Preţ ex­cepţional de avantagios. Infortţlaţiuni la avoca­tul succesiunei, 36 Str- Alex. 1. hovari, orele 0 -7 seara. rsarind tdoţu! Covurlui, 804 hec­tare, regiunea l­a 18 kilometri ţie Galaţi, de la 23 Aprilie 1914. A ?}( .* ji î irosit d­ Iul Avocat G. Ico­­nontu î, Bui. Fake. m­ain­e de 5­-6 camere, baie, bucătă­rie, cameră de servitori, sin­­gur in curte. A se adresa la Ad­ria ziarului. De închiriat Casa Mandy cele două etaje ocupate actualmente de Casa Porlois A Fix eventual se închiriază şi magazinu din colţ. A se adresa la proprietara IT’n cai Dr COBILOVICI SPECIALIST PENTRU Bolile şi Operaţiunile de GAT, NAS şi URECHI Calea Victoriei No. Consultaţii 3—5 p. m. C OMUNITATM EVAN GELIGA — DIN UV VVRES­TI -Curs de Urnim germană pen­tru adulţi La lui­ O­tombrie a. c. se va deschidi in localul şcoalei de cruiert a Com­u­nitătii Evangelice str. Stirbey Vodă 3? un curs de limba germană şi de co­respondenţa comercială în limba ger­mană pentru adulţi Metoda de invr­tământ întrebuinţată face cursurile ac­cesible şi acelora cari posedă numa o cunoştiinţă foarte limitată sau una cunoşti­ntâ a timbei germane. Leci’te vor avea loc de­ trei ari o săptămână între orele 8’ 3 gear­ă şi vor fi continuate până la Paşte 1 911 Taxa de Lei 5 pe lună, este plălibită l Cassa Comunităţii str Luterană 10. Informatiuni a se lua la Direcţiunea scoatetor, str. Luterană W Eforia Comunităţii Evangelice DOCTOR 621® D. Fischer BOALE DE OCHI si URECHI Strada Doamnei Ho. 27 BUCUREŞTI m w bsit Ho. Al69 »i A»6* 97 u Wm sEw, ta famsa m Mi CUTII HIUI'.M tEBB“ OSW smeisuisi Dar ceea ce a­m admirat atunci la bulgari a fost înaltul grad de patriotism răspindit în toate stra­­tele populaţiunii, în cele mai de sus ca şi în cele mai de jos şi dispozi­ţiile războinice ale acestui po­por. Nu era bulgar care să nu ardă de dorul de a a­lerga la hotar, nu nu­mai spre a-i î­napăra patria, dar încă spre a administra o lecţie sîrbilor, cari avuseseră cutezanţa să pro­voace pe bulgari. Căci ei erau con­vinşi de superioritatea lor asupra sîrbilor şi fiecare bulgar era încre­dinţat de mai înainte de izbîndă. Voioşi, cu cîntece patriotice, în sunetuî cimipoaieter şi al muzicilor militare, voinicii alergau din toate părţile ca să-şî ia dudul în regimen­tele lor şi să pornească cit mai re­pede la graniţa sîrbească. Penciu Magia, proprie­tarul casei în care locuiam în acele timpuri, era un om simplu, incult. — Trei băieţ! am, îmi zicea e­l, toţi trei să cadă la nevoie în bătă­lie, numai să batem pe sîrbî. Avuia şi o impresiune dureroasă. Intr’o seară, ameste-cîndu-mă îrt Diata mare a Rusciukuluî printre numeroasele grupuri de oşteni ţă­rani, auzii la spatele meu­ dulcele gratii iromînesc. Era un grup nume­ros de soldat! cari vorbiafl romî­­neşte. — Dar voi ? întrebam eîi. — Suntem rominî din Turtucaia, fu răspunsul, şi mergem să batem pe sîrbî. După ’'rimeile ciocniri, vizi­tind în suita! ne p rizonierT răniţi, ii auzi şi pe aceştia vorbind romîneşte. — Dar voi ? Îi întreba iii. — Sîntem Tilmîni din ţinutul Ne­­gotinului. Romînii se batusera între el, u­­niî pentru bulgari, alţii pentru sîrbî şi primele ciocniri fuseseră între rownînî rominî. îndurerat plecară de la spital, ștergindu-mî o lacrimă. Al. Ciurcu. * Înainte ditratoă Donă piese de Henni Bataille: La TEATRUL NAŢIONAL: „Marşul nupţial“. — La TEATRUL MO­DERN: „Copil din flori“. Luni şi Marţi, două seri consecutiv, Teatrul Naţional şi apoi Compania Marioara Voicutescu, la teatrul Mo­dern vor reprezenta două­ piese ale de-ale lui Henri Bataille. HENRY BATAILLE La Teatrul Naţional va trece Luni seara „Marşul nupţial". E un studiu psichologic asupra ca­­racterului unei femei, suflet provin­cial para copilăros, dar eroic, care se resemnează, ca fată, la renunţare, pe dud, de fapt, ce osindeşte la o mediocritate fără glorie. Fata a fugit din oraşul sfifi de provincie cu pro­fesorul ei de pian, ca să vie să în­frunte la Paris mizeria. Dar când­ idealul s-a spulberat, fata înţelege că şi-a jertfit viaţa unui nenorocit şi de frica mizeriei se omoară. La Teatrul Modern „Compania Ma­rioara Voiculescu" va reprezenta Marti, pentru intția oară „Copil din fior!“ (Î’Enfant de l'Amour) de ace­­laş autor. Ia și act o îndoită şi interesantă psiehologie: aceea a copilului din fiori, care a păstrat o dr­agost,e fiia­­scă adevărată, pentru mama lui care e femee galantă, pe cînd aceasta, dis­perată fiindcă e pe punctul de a fi părăsită de bărbatul pe care-1 iu­beşte nebuneşte, simte renăscîndu-se în inima eî dragostea de mamă ce dormita. Fiul natural intervine şi caută să împace pe mama sa cu amantul ei, pe care îl şi şantează în acest scop cu nişte hîrtii com­pro­­miţătoare, ceea ce dă loc unei scene de un realism şi o brutalitate îndrăz­neţe. Sfîrşitul e că amantul revine la amanta sa şi cel care trebue să plece e fiul natural, spre a face loc fiului legitim al amantului, căci v o ia de soţie pe amanta sa, care sacri,­facă amorului ei dragostea de mamă La Teatru! Naţional în „Marşul nupţial“ rolul capital va fi jucat de d-ra Macri. In „Compania Marioara Voiculescu“ rolul amantei din „Copil din flori“ va fi creat de d-na Ma­rioara Voiculescu, acela al fiului na­tural de d. Manole­scu şi acela al a­­mantului de d. Storin. Dela Msriîatea popularii Astăzi, la palatul Ateneului român orele 8 seara, va avea loc solemnita­tea­­deschiderii cursurilor U. P. pe anul 1912—1913 Vor vorbi: d Spiru Haret, discurs de deschidere, d. Q. Rădulescu, despre „Scopul şi foloa­sele U­P“; d- dr Q. stânculeanu des­pre ,,Ştiinţa Şi roadele ei aplicate la orbire“.­­ Marin Dumitrescu, directorul li­ceului Lazăr va vorbi despre Leo­nardo da Vinci ca artist. Conferinţa va fi însoţită de proee­­ţiuni luminoase. Intrarea în sală, li­beră. In loji­­ lett de persoană. Contramandarea alergărilor din Iași IAşI, 20 Septembrie.­­ Din cau­za ploilor și a terenului desfundat, impropriu pentru alergări, Jockey- Glub-ul din Iași a contramandat cursele de cal. 2 TELEGRAME RĂZBOIUL IN BALUAID Hillina­h Tifla Viena, 29 Sept. — Relaţiuni oficiale anunţă că mobilizarea in Turcia se face acum, după o stagnare de scur­tă durată cu o deosebită repeziciune. Din provinciile asiatice sosesc zil­nic cite 10.000 oameni. Rezerviştii răspund cu mai multă însufleţire la chemarea sub drapel de cînd gravitatea situaţiei a fost a­­dusă la cunoştinţa tuturor. Populaţia este convinsă acum că nu este vorba de mici operaţiuni militare o­­bicinuite ci de o acţiune care are In vedere salvarea Turciei. 250.000 TURCI MOBILIZAŢI LA FRONTIERA Londra, 29 Septembrie■ — Ziarul „Times" anunţă din Constantinopol că turcii au­ mobilizat la diferite graniţe ale imperiului, 250.000 oa­meni. BOSNIACII VOR LUPTA CON­TRA TURCILOR Londra, 29 Septembrie. — Ziarul „Daily Mail“ anunţă din Belgrad că mai multe mii de bosniaci de la gra­niţa austro-sîrbă au trecut frontiera ca să lupte alături de sîrbî şi mun­tenegreni contra turcilor. In cel mult o săptămână Serbia va declara războiul. TURCII INARMEAZA PE BAŞIBU­­ZUCI Belgrad, 29 Septembrie. — Gu­vernul turc a împărţit arme ba$i­­buzucitor din Novi-Bazar. Başibuzucii au­ $i început să să­­virşiască cele mai îngrozitoare crime şi jafuri contra creştinilor din Novi-Bazar. CONSFĂTUIREA MINIŞTRILOR ASUPRA RĂSPUNSULUI CĂTRE PUTERI Constantinopol, 29 Sept. — Const­itui de miniştri s’a întrunit la orele 11 jumătate dtm. pentru a conferi, cu uşile încuiate, despre răspunsul de dat marilor Puteri. Dragomanii legaţiunilor greacă şi sârbă au luat loc in anticameră pen­tru a putea comunica imediat răs­­punsul miniştrilor lor plenipotenţi­ari . Se aşteaptă ca negocierile să fie terminate până in astă seară pentru ca să se hotărască odată definitiv da­că va fi războiă sau pace. UN SPITAL ORGANIZAT PE CHELTUIALA SULTANULUI Constantinopol, 29 Septembrie.— Sultanul a ordonat organizarea u­­nui spital de 100 paturi pe comp­­tul casetei sale particulare în nu­mele primei sale cadîne. —­ Quvs AUSTRIA SE PREPARA SA IN­TRE IN SANDJAK Berlin. 29 Sept. — Ziarul „Mor­­genpost“ anunţă din Viena din sor­ginte bine informată că Austro-Un­­garia se pregăteşte să intre în Sandjak. Corespondentul din Viena al zia­rului „Vossische Zeitung“ anunţă din sorginte pretinsă competentă că Austro-Ungaria nu mai e dispusă să rămână neutră. In această privinţă ea nici nu mai tratează cu ministerul de ex­terne rus, deoarece vrea să-şî păs­treze mină liberă. O CERERE A CORESPONDENŢI­­LOR DE ZIARE Constantinopol, 29 Sept.—Un nu­măr de vreo 40 de corespondenţi şi desemn­a­tori au­ cerut permisiu­nea să viziteze diferite cartiere principale turceşti. Statul major a răspuns erî in mod negativ. Un mic număr de ziarişti vor fi totuşi admişi; eî v­or fi însă excluşi dela armata din Macedonia. SITUAŢIA OFIŢERILOR GERMANI DIN ARMATA TURCA Frankfurt, 29 Sept. — Din Con­­stantinopol se anunţă ziarului „Frankfurter Zeitung“ că ofiţerii instructori germani, aflaţi in arma­ta turcă, s'au­ adresat ministrului de războiu cerind să li se spună ce s’a h­otărît in privinţa lor. Dacă vor trebui să ia parte la războiţ­, eî vor fi nevoiţi nu numai să depue uniforma germană, ci să renunţe şi la supuşia germană TULCEA, 29 Septembrie. — In ora­­şul nostru a produs mare senzaţie faptul că, patru soldaţi rezervişti ro­miul de origină bulgară, din comuna Mihail Cogilniceanu, precum şi doi tineri deasemeni bulgari, s’au pre­zentat d.lui general Constantinescu, cerindu-i permisiunea de a se Înrola ca voluntari in armata bulgară, pen­tru a lua parte la..campanie. D. gene­ral Constantinescu, a respins cererea. Fiind urmăriţi Încă de aseară, ei aui fost conduşi la poliţie unde au fost chestionaţi asupra faptului, şi cercetaţi dacă nu cumva sunt îndem­naţi de altcineva, să facă acest pas. De aici, cei şase bulgari au fost puşi In libertate. Cazul a fost adus la cunoştinţa prefectului, de­oarece numiţii bulgari vor să plece. — Romulus. CIND SE VA DA RĂSPUNSUL LA NOTELE MARILOR PUTERI Viena, 29 Sept. — Situaţia nu s'a schimbat azi întru nimic. La Constantinopol, se va intruni mtine consiliul de miniştri ca să dis­cute şi să hotărască răspunsul la no­ta colectivă a marilor Puteri. Răspunsul guvernului turc va fi în­mânat imediat ambasadorilor mări­tor Puteri. Cuprinsul răspunsului Turciei, pu­blicat în ziarele străine nu este au­­tentic. Cu deosebire pare de neadmis că ministrul de externe turc ar fi propus un refuz categoric la nota marilor Puteri. Răspunsul statelor balcanice la de­mersul austro­ rus este aşteptat pen­tru Marţi. Asupra conţinutului aces­tui răspuns cercurile diplomatice sunt foarte pesimiste. Belgrad. 29 Septembrie. — Nota de răspuns a guvernului către ma­rile Puteri e discutată încă în con­siliul de miniștri. Ea va fi dată pro­babil în sensul că guvernul regretă a nu putea accepta sfatul amical al Puterilor, deoarece nu se poate cre­de în realizarea pe cale pacinică a reformelor. Ministrul plenipotenţiar turc a şi părăsit Belgradul. Predarea răspunsului e tărăgă­nată, pentru că marşul trupelor nu e încă terminat. Din cauza insuficienţei liniilor fe­rate o parte din armată trebue să înainteze pe jos. De aceea decla­rația de război­ e așteptată pe Joi sau Vineri. Soldați români voluntari bulgari * Intervenţia Puterilor în Balcani Constantinopol, 29 Septembrie- Astăzi consiliul de miniştri vine o şedinţă extraordinară pentru a de­libera asupra răspunsului de dat la nota ulterilor. Eu­ cred a şti că Poarta va refuza să consimtă la toate cererile Pute­rilor cari aă aparenţa unui control al reformelor. — Guys, * ■ aViena. 29 SeptembrieDeputatul italian Benedetto Cir­meni telegra­­fiază ziarului „Neue Freie Presse" cu privire la tratativele pentru in­­cheerea păceî italo-turce următoa­rele : In cercurile diplomatice se asigu­ră că Turcia se va răzgîndi in cele din urmă si va semna tratatul de pace asa cum a fost stabilit pînă a­­cum în tratativele de la Ouchy. Pă­rerea mea este, spune deputatul Cri­­meni că, în caz contrar, Italia va fi silită să transporte războiul ori­unde cu aţii mai mult acuma cînd răz­boiul balcanic fiind izbucnit, obliga­ţia Italiei de a nu transporta răz­boiul în Balcani a dispărut. Opinia publică din Italia este mulţumită de probabila rupere a tratativelor şi cere reînceperea războiului fără nici o consideraţie. UN COMUNICAT COMUN AL CONTELUI BERCHTOLD ŞI AL LUI SASSONOW Paris, 29 Septembrie.— Ştiri so­site aci anunţă că e de aşteptat un comunicat comun al contelui Berch­­fel­d şi al lui Sassonow şi în care Austro-Ungaria va declara că ea nu se gindeşte la cuceriri nici în No­vi-Bazar si nici in restul Balcanului apar finind Turciei SERBIA şi Austro-Ungaria Belgrad. 29 Septembrie.— Ziarul guvernamental publică în numărul său de astăzi un articol întitulat „Mustrări nemeritate“, în care se spune că presa austriacă învinovă­ţeşte pe nedrept pe sîrbî că au­ uitat serviciile pe cari le-a adus Serbiei, Austro-Ungaria, Sîrbii, spune ziarul guvernamen­tal, nu vor uita nici­odată aceste servicii şi îşi vor aminti cu recu­noştinţă cu deosebire serviciile a­­duse cu prilejul congresului de la Berlin. De atunci, însă, au interve­nit numeroase exemple cari îndrep­tăţesc atitudinea de astăzi a popo­rului sîrb faţă de Austro-Ungaria. Şi atitudinea de astăzi a monar­chiei vecine, spune ziarul guverna­mental sîrb, dovedeşte că împără­ţia habsburgică nu este dispusă să sprijine străduinţele pentru liberta­te ale popoarelor balcanice. Chiar şi în parlamentele austro-ungare s’a manifestat această tendinţă de a nu se sprijini popoarele balcanice în lupta lor. Serbia n'a fost nici odată nerecu­noscătoare; numai de i-ar arăta Austro-Ungaria sentimente priete­neşti sau numai bunăvoinţă şi îm­părăţia hasburgică se va convinge că sîrbiî sunt un neam recunoscă­tor. — Coresp. Bin dncepţia austrică ACORDAREA CREDITELOR MI­LITARE Wiena, 2!» Septembrie. — Comisiu­­nea delagaţiunei austriaca a adoptat Etniile credite militare pentru arma­tă. Ministrul de război­, generalul Auffenberg şi comandant al marinei, D. Montscucnoli, au arătat că credi­tele cerute pentru armată şi marină ,sunt absolut indispensabile şi am con­statat din nou­ să nu e vorba de cre­dite de mobilizare, ci de o acţiune promctată şi recunoscută trebuincioa­să de mult spre a îndrept anume im­­perfeţiuni materiale din armată. Generalul Auffenberg a declar.?!: Trebue ca şi statele celelalte, să ai mai ţinem armata noastră la o anume înăl­ţime cu toate nevoile de pace. Pre­­tutindeni s’a constatat anumite im­­perfecţiuni materiale, dar faptul a­­cssta nu trebue considerat ca o lipsă de încredere în armată. Dacă s’ar ivi un incident serios, administraţia ar­­matei va fi la înălţime şi va şti ce trebue făcut. Ministru! crede că, la cazut cînd sumate cerute vor îi vo­tat®, va îi posibil de a pregăti războ­iul aşa incit nu va fi nevoe să se cea­­ră alte credite în viitor. (Aplauze). Vice­amiralul Montecucuoli a de­clarat că noul credit pentru marină nu e decit creditul complimentar al creditului de 312 milioane votat anul trecut. Orice stat tinde a deveni o putere maritimă, trebue ca Austria să de­vie şi ea o putere navală. Oratorul a declarat că va depune la timp programul construcţiunilor diviziei navale proiectate spre a înlocui cla­­sa vasului „Monarh”. Construcţia a­­cestei divizie va putea fi începută la sfîrşitul creditului de Zi­, milioane. Ministrul de finanţe Zaleski a declarat că creditele pentru armata şi marină vor fi acoperite printr'un împrumut. Berisla Iste vm&xmsammBP tsamm D-rul Racovski şi evenimentele din Balcani Comunicările făcute la clubul social-de curs! Aseară s-a ţinut la clubul social­­democrat din Capitală şedinţă, săp­­tămînală a clubului, prezidată de d­na ROZALIA FRIMU. D. GH. CRISTESCU a vorbit des­pre „Lipsa de şcoli“, relevînd că lucrul se datoreşte indolenţei guver­­nanţilor noştri, cari cheltuesc mult mai mult cu militarizmul şi altele, decit cu întreţinerea sau înmulţirea şcoalelor. Cu acest mod, stăpînitorii reuşesc să înlăture pe fii poporului de la cul­tură superioară şi deci îl pot ţine în întuneric şi să-l împileze în voe. Ca încheere, a spus că e nevoe de organizarea serioasă a muncitorime­ ei astfel ca să poată impune înlătu­rarea lipsei de şcoli. COMUNICĂRILE D-RULUI RA­­COVSKI In aplauzele azistenţei, a luat a­­poi cuvintul d-rul RACOVSKI, sosit erî in Capitală unde a venit din Bul­garia, spre a face cîteva interesante comunicări referitoare la evenimen­tele actuale din Balcani. D-sa aduce in primul rind munci­torile­ socialiste din România salu­tul din partea socialiştilor din Tur­cia, al socialiştilor şi revoluţionari­lor armeni şi al federaţiei socialiste din Salonic. Acel­aş sentiment şi aceiaş teamă de război­ se manifestă printre so­­socialiştii din Orient. Şi atlt din cauza consecinţelor singeroase ale războiului cit şi pentru că el este mijlocul de care se servesc stăpîni­­torii ca să-şî întărească domnia. Chiar cînd un stat Îşi propune e­­manciparea unui popor, cum este cazul actual al Bulgariei, Serbiei, etc., chiar şi atunci războiul nu poate avea consecinţe bune. Liberta­tea cîştigată prin război­, are ca consecinţe ale nedreptăţei. Socialiştii nu admit nici presiu­nea de clasă, dar nici de rasă. Cei cari nu cred în capacitatea proletariatului, pot crede în foloase­le războiului. Nu poate fi făcut responsabil de cele ce se petrec in Macedonia, po­porul turc, ci regimul junilor turci, care menţine omorul la consideraţia de mijloc de guvernămînt. Poporul turc este şi el nenorocit şi nu se bu­cură de privilegii. Soldaţii sunt puşi să apere avutul oligarhiei turceşti şi pe demnitarii Turciei. De starea de lucruri de azi In Orient, sunt vino­vate şi statele europene. In Turcia e nevoe de reforme a­­dînci, insă poporul va trebui să le facă, fie chiar şi prin revoluţie. Socialiştii nu admit apoi ca sub pretext de revendicări de reforme state străine să se ducă acolo în Tur­cia, pentru cucerirea de terenuri, pentru Întărirea militarizmului. De asemeni socialiştii trebue să fie contra sistemului colonizărilor al statelor mici şi mari. : D-rul Racovski spune apoi că a fost, alaltăer! în Bulgaria, unde pers­pectiva războiului evidentă. Calculează că sunt mobilizaţi pe pi­cior de război, , pină la 800 000 oa­meni. Toate satele sínt pustiite, băr­baţii in vîrsta regulamentară fiind concentraţi in cazărm­i. Una din grozavele consecinţe ale războiul­ui in Bulgaria, are să fie şî foamea. Iată de ce socialiştii trebue să du­că o luptă crincenă contra războiu­lui. Vorbitorul aminteşte de necesita­tea acţiunei comune a socialiştilor din statele balcanice, în care scote a şi avut loc In 1909 o primă con­ferinţă la Belgrad, la care a partici­pat şi Romînia. Socialiştii din state­le balcanice luptă împotriva politi­cei naţionaliste şi tind să unească a­­ceste state într’o confederaţie, chiar republicană. Altă conferinţă, dela 1909 şi pînă azî, a socialiştilor din statele balca­nice, n’a mai avut loc. Anul acesta s’au făcut noui sforţări pentru ţi­nerea unei asemenea conferinţe, cari n’au avut Insă succes deplin. In urma acestui fapt biroul so­cialist international a hotărlt con­vocarea conferinţei interbalcanice. Din cauza imposibilităţii de a se putea comunica acum cu Serbia şi Bulgaria, conferinţa nu va putea a­­vea loc. D-rul Racovski comunică în urmă că la Constantinopol s’a redactat un manifest antirăzboinic care va fi semnat de socialiştii tuturor statelor din Balcani. D-sa citeşte manifestul In Între­gime. *­r­­. După aceasta d-rul Racovski se o­­cupă de Romînia şi relevă că la noi nu se manifestă deloc acel „entu­ziasm“ (artificial de altfel) despre care se vorbeşte că e in populaţia­ bulgară, ceea ce explică cit de atro­fiate sunt sentimentele patriotice şi naţionaliste In poporul nostru, graţia stăpînirei oligarchice. Proletariatul trebue să ducă lupta contra Oligarchie! şi să proteste»«­ contra războiului. Războaiele nu vorr­ putea însă înceta numai prin mani­festaţii, întruniri sau demonstraţii,­ ci atunci cînd proletariatul se va or­ganiza temeinic și va consstitui ast­fel o forță serioasă și impunătoare. * Aviația la noi flparatul „Doind Bristol“ complect recepţionat D. INGINER HENRY COANDA PĂ­RĂSEŞTE ASTAZI ŢARA. Anunţăm că mult apreciatul şi sim­paticul technician-aviator, Henry Coandă, — odată aparatul sau com­plect recepţionat — va părăsi astăzi ţara, cu trenul de Predea­­ de 5­50. D-sa, împreună cu reprezentantul casei „The Bristol“ din Anglia, va pleca în Italia pentru a face recep­­ţionarea celor 100 aparate „Coandă“ comandate de ministerul de războiri italian şi de acolo în Germania pentru comenzile ce face ministerul de răz­boi şi german. Trebue să reamintim încă odată că d. Henry Coandă — care este cotat printre cei mai mari techniciani­­aviatori de astăzi — este un tînăr care face cinste neamului. De altfel am fost cel dinții cari am vorbit de succesele compatriotului nostru în străinătate. Este de ajuns să reamintim că la salonul oficial de la Paris (luna Oc­tombrie anul trecut) aparatele d-lui Coandă au fost mult apreciate, s­au să reamintim termenii cu totul elo­­gioşi în care se exprimă „Le Journal“ din­­ Septembrie c„ cu privire la ul­timul tip al aparatului — pentru a vedea cine este aviatorul nostru. O spun aceasta pentru că în Franţa cu greii se laudă un aparat strein eşit dintr’o uzină engleză, cînd ştiut este avîntul cel mai de naţional ce a luat aviaţia acolo. Meritele tînăruluî inginer au fost de altfel recunoscute de întreaga pre­­să, de la noi. D-sa poate pleca liniştit; aparatul singur vorbeşte suficient de cel care l’a conceput. Ca încheere, reamintim, încă oda­ia, că aparatul a fost cumpărat de ministerul de război ii pe suma de 27500 lei. Acest aparat de 80 cai pu­tere în realitate n’a fost vîndut de­cit pe suma de 20.000 lei și iată de ce: Casa Bristol «a oferit în chip gra­tuit ministerului de război şi piesse de schimb cari trec peste suma de 3 000 lei şi anume: patine de ateri­­sare, două aripi, etc. Mai adăugăm că pilotul Pixton al casei Bristol va sta încă cîteva zile (iarăşi gratuit) în Coială pentru a i­­niţia pe ofiţerii aviatori Negr­escu şi Protopopescu cu conducerea noului aparat „Coanda-Bristol“. Ţinem să reamintim că aparatul Coandă-Bristol“ a fost clasificat al doilea, cu premiul de 75.000 lei la concursul internaţional militar de a­­eroplane din Anglia. La acest concurs unde aparatele Body au eşit intîî şi Coandă al doi­­ea nici nu au­ fost, cel puţin primi­­e, în concurs aparatele monoplane Blériot. De 8­­r ei în armata franceză a­­cuii­a stnt prin­ lege int­ die aceste iparai şi străinătatea le-a botezat ..homicide". Pentru un moment, ca aparate militare d° rǎzboiu de multă sigo­­■anţi şi durabilitate nu se găsesc vitele decit Gody şi Coandă. Locoten­entul Pîrvulescu care a zburat ca pasager, pe apav.r. d Coan­dă ne spune că mare i-a fost mira­­rat cînd în primul accident a văzut fălcări la picioarele sale din cauza pazei de motor şi, totuşi, nic! apa­ratul nu s’a stricat de fel şi nici ac­cident de persoane nu s’a înregi­strat. De asemenea în al doilea accident locotenentul Pîrvulescu ne spune: „Aparatul venea spre pămînt cu o iuţeală de 75 kl. pe oră—şi capotind din cauza unui şanţ într’un lac—ni­mic pentru noi şi nici pentru maşi­nă,—nu s’a înregistrat. * ADEVER II - „Un sfert de oră după accident— —zice d-sa — zburam pe biplanul­ Farman al şcoalei de aviaţie — pe cîmpul de manevre ca trimes din partea partidului roşu”, încheind urăm compatriotului no­stru tot mai mari succese întru cin­stea neamului şi fiilor săi, N. Mluh­ilo. De la aerodromul ,,Ligei naţionale aeriene‘‘ ZBORURILE DE ERI Astăzi după amiază a avut loc pe aerodromul „Ligei aeriene“ la Bă­­neasa, o reuniune improvizată, la ca­re totuşi a asistat un public ales şi destul de numeros. Pe la orele 4 cîteva automobile cu toţi ofiţerii aviatori ai „Ligei“, im-j preună cu locotenentul francez Mal­herbe şi marchizul Jules Lareinthy de Tholesan, au­ sosit pe aerodrom şi cîteva minute în urmă se înşiraul ali­niate în faţa hangarelor: Bleriot-ul cu două locuri, Bleriot-ul „Lt. Ca­­randa“, biplanul „Maurice Farman“ şi aparatul de şcoală­, toate gata de pornit în văzduhul foarte prielnic la această oră pentru zboruri. Primul aparat care a pornit a fost biplanul „M. Farman“ care, condus fiind de marchizul Lareinthy, a e­­fectuat patru zboruri admirabile, a­­vînd succesiv ca pasageri pe d-nii George Grant şi locotenenţii Fotescu­ şi Adamovici, iar pe înserat un al cincilea zbor, cu doi pasageri, d-nii Uhrinowsky şi inginer Robescu. Acest din urmă zbor este primul care se face la noi cu doi pasageri şi dove­deşte prin uşurinţă, durată şi înăl­ţime, calităţile superioare ale apa­ratului. In primul zbor d. George Grant a luat şi o serie de fotografii. In acelaş timp monoplanele Blé­riot brăzdufl şi ele văzduhul în zbo­ruri admirabile, realizind perfor­manţe din cele mai frumoase. Astfel,, locotenentul Malherbe, cu d- Scarlat Lahovary şi apoi singur pe aparatul „Caranda“. Dintre piloţii noştri, locotenentul N. Capşa a făcut un zbor peste oraş pînă la 1000 metri din care a coborit în spirală cu motorul complect o­­prit, locotenentul M Zorileanu, alte două zboruri, avînd pe d-nil maior Dem. Soutzo şi Jules Brun ca pasa­geri, apoi un altul, singur în apara­tul cu două locuri şi care a durat, o jumătate de oră la o mare înăl-­­ţime. In sfîrşit, pilotul civil Poly Vacas şi-a făcut debutul pe biplanul „Mau­rice Farman“, avînd ca pasager pe marchizul Lareinthy, un zbor foarte remarcat, cu atlt mai mult cu cit era un debut. Reuniunea s-a încheiat cu­ o de­monstraţie a locotenentului Fotescu pe aparatul de şcoală monoplan. Cu acest prilej câiva entuziaşti din asistenţă au făcut şi o colectă de 41­­ lei pentru fondul „Ligei na­ţionale aeriene", G. Cost. Mobilizarea din Serbia T.-SEVE­RIN, 29 Septembrie. — De azi dimineaţă dela orele 9 şi pînă la 3 p. m­., populaţia înşirată pe malul Dunărei, a privit spre malul stibe trecerea unui mare număr de i-':e cari veneau din Belgie-.l «l j? t«* ----» — — Kfannlin 1 n i »r.

Next