Adevěrul, iunie 1913 (Anul 26, nr. 8518-8547)
1913-06-11 / nr. 8528
|&marți 11 Iunie 1913. PLUGURI cu aburi ORIGINALE „FOWLER“ PREMIATE CU 250 PREMII ÎNTÂI ŞI QRANPS PHIS HEAJONSE PANA ASTAZI DE NICI O IfelTANUKE Recunoscute în toată turnea agvicolă ca cele mai si&upe sulfovlce imvreţunări şi experimentate, peste 50 MM în toate continentele unde s-au vîndut PESTE 13.000 MAŞINI DIN CARI C» 1Q0 Darnicuri FOWLER numai în România wlttmul miu.i.sr lawjmnanmsaisiva Hind puse în funcţiune personal de D-l JULIUS sasoh Inginer specialist şi representant general al D-lor JOHN FOWLER (U Comp. BSffiUREŞTL — Strada Armasalaf Ho. 6 Sulfat de Cupru Calitatea cea mai superioară Pepinierele or de gustare Hisplina-Iași ' WWIWWSBBWBBI'" " i ii ideal SlIGlIbÎ'filCII FABRICAȚIUNE INDIGENĂ SUPERIOARA Magasin Special de desfacere bogat asortat în: B-dul Elisabeta. 16 (Palace Hotel) TELEFON 44/gO mrCELE MAI BUNE PIANE şi PIANINE Marele Magazin de Muzică Jean Feder Bucureşti, Calea fieturlor, 54 Furnisorul Curţei Regale CASA de ÎNCREDERE Vânzare în IRATE în condiţiuni avantagioase B®* Reprezentanţa renumitelor fabrici ■ Sechstein, Boesendorfer, Schiedmayer- Piano fortefabrik (Bătrănu!)\ ffflP“ Roenisch, Kaps, Hooff, Koerner, etc. [Toate Pianele se vând cu Prețuirile originale ale fabricei Se găseşte de vânzare la: Se găsesc la tanta competentă găsea că e loc de condamnare. Cu noua procedare însă, cu sistemul de a se cere ziaristului sa spue de unde îşi are informaţiile, cine i-a furnizat materialul, se tinde pur şi simplu la uciderea presei. Şi cum noul sistem bintue şi în alte tari, noi, ziariştii din toată lumea, suntem datori să protestăm energic, in fata justiţiei care spune ziaristului: te oblig să-ţî calci cuvintul dat şi să trădezi pe cei ce s au încrezut îrn tine, — noi trebue să spunem aceluiaşi ziarist : vei fi dezonorat in fata lumii si te vom socoti nevrednic de colegialitatea noastră, dacă vei da ascultare acestui ordin al justitei . Oratorul termină cerîndu-ne să ne exprimăm simpatia către aceia dintre colegii noştri, din orice ţară, cari în acest moment sufăr tocmai sub loviturile justiţiei, pentru că nu’au vrut să-şi calce onoarea de ziarişti. Prin aplauze frenetice ne manifestăm in senzul cerut. După d. Singer vorbesc rind pe rind ziarişti din toate partidele şi — în Austria, lucru în adevăr puţin banal — de toate naţionalităţile. Nemţi şi cehi, poloni şi ruteni, italieni şi sloveni, antisemiţi şi evrei, guvernamentali şi opozanţi, toţi, din toate părţile, vin rind pe rind să-şi declare solidaritatea absolută, neclintită, de neînvins. Mărturisesc că spectacolul a fost mişcător. La rîndul meu, întrebat de atitudinea presei române, am spus că declaraţie oficia mi pot face decit în numele Adevărului pe care-l reprezint şi care vecinie e gata să lupte pentru democraţie şi progres , simt însă convins că toţi ziariştii românî şi în special „Asociaţia generală a presei române“, din care fac parte, va fi împreună cu dv. reprezentanţi ai presei mondiale. De altfel — am adăugat— modestul nostru concurs îl vom da în mod cu totul dezinteresat, noi avînd o lege a presei mult mai liberală decit cea austriacă şi chiar de cit cea franceză. Întrebarea este ce vor putea face ziarişti, oricit de mulţi şi oricât de solidari, pentru a obţine prin lege respectarea secretului lor profesional ? Dintre toate propunerile făcute cred că cea mai bună este a d-lui Querner, primul-redactor al ziarului Linzer Tagespost. D-sa a propus ca nici un ziar să nu susţie sub nici un cuvint pe candidaţii la deputăţie, cari nu s'ar angaja ca în prima sesiune să voteze reforma necesară. Este evident că din moment ce ar fi solidari, absolut şi desăvîrşit solidari, ziariştii ar obţine imediat concursul efectiv al oamenilor politici. Deocamdată rămîne să vedem ce urmări va avea moţiunea foarte energică ce s-a votat. înainte de a încheia, ţin să dau o lămurire : procesul verbal ofical, dat ziarelor vieneze, îmi face onoarea de a mă trece în fruntea participanţilor străini, ca redactor al Adeverului şi „în numele ziariştilor românî“. Am scris imediat d-lui Singer că e aci o confuzie pe care o regret : n’am spus că am vreo delegaţie din partea ziariştilor românî, ci am accentuat tocmai că nu am. CARACAL, 9 iunie. — Am plecat din Bucureşti spre Caracal în vagonul ministerial în care luase Ioc d-nii miniştrii: Take Ionescu şi Al. Bădărăul, d-nii Păltineanu, Căpităneanu, secretarul general al ministerului de interne, Toma Cămărătşescu, Gheorghe Lascar, secretarul general al ministerului de instrucţie, Victor Ionescu şi alţi fruntaşi ai partidului conservator-democrat. De la Piatra-Olt în sus, au eşit pe peronul gărilor, in întîmpinarea d-lui Take Ionescu, interimar la ministerul instrucţiune!, elevul şcoalelor cu învăţătorii lor, care s'a interesat de localurile de şcoli, precum şi numeroşi ţărani cari i-au înmînat diverse petiţiuni şi au aclamat pe cei doi miniştri. In drum spre Caracal s'au mai urcat în trend. Nicu Economu, senator, fraţii Oroveanui, Nae Guran, Chintescu, Rioşeanu, deputaţi conservatorî-democraţî din Oltenia. LA CARACAL In gara Caracal se aflau şefii tuturor autorităţilor, precum şi un foarte numeros public care inundase peronul şi curtea găreî. întregul oraş era frumos pavoazat. Străzile erau înţesate de mii de cetăţeni cari au izbucnit în urale la trecerea celor doi miniştri şi a fruntaşilor conservatori-democraţi, cari s-au îndreptat în automobile şi trăsuri spre parcul comunal, creiat de d. Pavel Brătăşanu, unde a avut loc banchetul, la care au participat 720 de persoane. In timpul servireî banchetului tot parcul era înţesat de mii de oameni cari se contaminase de entuziasmul care domnea printre meseni.’ BANCHETUL. — CUVÎNTARILE Priveliştea umbrarelor înflorite, pavoazate cu drapele și împodobite cu portretele şefului partidului conservator-democrat, este impunătoare. In mijlocul parcului, care gemea de lume, încep discursurile. CUVINTAREA D-LUI PAVEL BRATAŞANU Şeful takiştilor din Romanaţî, d. Pavel Brătăşanu, vorbeşte cel dintin']. D-sa închină pentru suveran şi dinastie care se bazează pe democraţia ţărei. In cîteva cuvinte calde, d. Brătăşanu vorbeşte despre mărirea teritoriului ţărei. In altă ordine de idei, ocupîndu-se de viitorul partidului cons.-democrat, spune că o organizaţie politică plină de viaţă, care are la temelie democraţia, un partid care în împrejurări grele s’a uitat pe sine pentru a sluji interesele mari ale ţărei, nu poate să dispară prin intrigi. Oamenii intereselor şi ai ambiţiilor nu va putea infringe un asemenea partid. (Ovaţiuni). CUVINTAREA D-LUI TEODOR OROVEANU D. T. Oroveanu, prefectul judeţului Romanaţî, arată activitatea ce trebue desfăşurată la sate. Şcolile, bisericele, şoselele judeţene au căpătat îmbunătăţiri considerabile sub impulsul miniştrilor conservatori-democraţi.pera făcută de d. Take Ionescu în 1893, cînd era ministru al instrucţiune. Mulţumeşte apoi d-lui Bădărăfl pentru reducerea acordată învăţătorilor pe c. f. r. Părintele PP OCUPESCU vorbeşte de legea clerului făcută de d. Take Ionescu, exprimînd ministrului de interne toată recunoştinţa. D. TOMA CAMARAŞESCU laudă dezinteresarea politică a Olteniei şi faptele îndeplinite sub guvernul actual. Roagă pe d. Take Ionescu să nu uite pagina înscrisă de olteni în istoria partidului. D. BARBU PALTINEANU laudă inteligenta conducere a partidului de către şeful săfl şi termină spunind: — Faceţi zid in jurul lui Take Ionescu, în lături acei cari vor să-l împiedice a lucra. Manifestaţia cons.-delabratăGarasai 1). Take Ionescu spune: „Partidul nostru şi-a făcut întreaga datorie. Bucuria ţărei e azi bucuria lui“. Cáriéról spectacolelor Ifl IUNIE — PARCUL OTETELEȘANU. — Compania lirică Const. Grigoriu . Obor-Gara de Nord. GRADINA BLANDUZIEI. — Trupa Niculescu-Buzau: Dama dela Maxim. Teatrul Cinema,,Lux“, strada Doamnei 5. Reprezentaţii orare dela 9— 12 noaptea. Program bogat. Se schimbă de 2 ori pe săptămână. CINEMATOGRAFUL TERRA, str. Doamnei: Zilnic reprezentaţii orare. CINEMATOGRAF CIOCONDA (Obor): Reprezntaţii orare. Ocularium Primul institut de optică medicală pentru alegerea, compunerea şi procurarea de OCHELARI sub direcţiunea ştiinţifică a d-lui dr. George D. Fischer Str. Doamnei 27—Teelion 27/30 Consultaţiuni fără plată mimai pentru alegerea ochelarilor cari se cumpară la Ocularium şi in cazurile normate, adică în acea nu este nevoe de o examinare mai îndelungată de or. KARLSBAD" DOCTORUL Cir. Brauer Sprudel str. Schwedische Hauss CORESPONDENT se caută pentru 3USTS3ffAHrI. Se cere cunoştinţa limbilor română şi franceză şi capacitatea de a stenografia într’una din aceste limbi. Ofertele împreună cu indicaţiunea studiilor, ocupaţiunilor anterioare şi pretenţiunilor de salariu la Agenţia de publicitate „Bassa.“ Buc. calea Victoriei 162 sub „C“. kâffi' Br. 1. CăHONESCU Specialist în ^.oîi Interne (stomac, Intestine -■»t, diabet, gută, etc.) şi ds fe- consult. casa Pasteur (vis-a-vis . Telefon 38 REVISTA io IM pentru etatea dintre 7 şi 18 ani Apare In fiecare Sâmbătă sub direcţia şi îngrijirea D-lor C. G. Costa-Foru şi I. Barberis ABONAMENTE Ediţia de lux: 12Iei pe an, 7 Iei pe 6 luni, 4 lei pe 3 luni. Ediţia populară cu jumătate preţ Mumă ai 10 bani Numai abonaţii au dreptul să concureze la numeroasele premii ale revistei. înscrierile se primesc de acum la Redacţia şi AdministrareaRevistei 41. Calea Victoriei SliBie-Moldovic AUTOMOBILUL No. 2 face regulat cursa de la Tg.-Ocna la Slănic, Moldova, fiind la dispoziţia publicului la fiecare tren şi avînd tariful cel mai redus, 5 lei de persoană, întrebat in gara Tg.Ocna de AUTOMOBILUL No. 2. BOOTOR BOALB DE BUCUREŞTI ! OCHI si TIHECHI Strada Doamnei No. 27 Consfătuirea maeştrilor de desen uri dimineaţă. In urma unei convocări din partea d-lui Strîmbulescu, s’au întrunit în sala de fizică şi ştiinţe a institutului Pompilian din calea Rahovei, un număr de maeştri şi maestre de desen din Capitală, spre a discuta mai multe chestiuni privitoare la materiile ce predau, înainte de a se începe întrunirea, grupul profesorilor şi profesoarelor au vizitat frumoasa expoziţie de lucru, pictură şi desen a institutului, felicitînd pe distinsa directoare d-na C. Zossima, de reuşita şi fineţa celor expuse sub direcţiunea sa. Apoi au trecut în sala de fizică, unde au avut prilejul a remarca cit de minunat e dotată şcoala cu toate instrumentele, vasele, eprubetele necesare bunului studiu al fizicei. La această întrunire, cu un caracter intim, s'a discutat totuşi multe chestiuni interesante. A prezidat d. Ştefan Nestorescu, care luînd cuvintul, se prinse printre altele de greutatea şi încărcarea prea mare a programului desenului în şcoli. Emite părerea unei simplificări. D. Strîmbulescu, propune să se ceară mai multe ore pe săptămînă pentru desen sau cel puţin două consecutive, spunind că, cu o singu■ă oră pe săptămînă şi aceia căzînd cîteodată în zi de sărbătoare, nu se poate face nimic. D. Sofronie Constantinescu, discută ce va să zică metoda, lămurind că orice mod de a preda, e o meodă. Sînt metode şi cuite şi releele bune ar trebui precizate. D. Ţine e de părere ca să se dea nai multă importanţă desenului, unul din mijloacele educative ale elevului, prin predarea lui şi şcolile primare. Cum însă institutorii şi mai cu seamă învăţătorii de la sate nu au pregătirea necesară pentru asta, d. cine propune a se stărui pe lîngă ministerul de instrucţie ca să propare mai bine normaliştii în acest sens. Se hotărăște pentru azi o nouă întrunire intimă. asi reviste A apărut Noi (Anul î) ziarul .,Rcaltatea“, politică, financiară, literară, comercială. Organ pentru revendicarea confederației balcanice, în frunte cu Romînia. 5 bani. ■■ ALTE CUVÎNTARI D. primar CELAREANU, spune că o aceeaşi activitate binefăcătoare au desfăşurat cons.-democraţi şi la primăriile comunelor urbane. D. NICU ECONOMU spune că partidul cons.-democrat s’a afirmat cu vrednicie ca un partid de guvernămînt şi are dreptul să privească viitorul cu deplină încredere. CUVINTAREA D-LUI TITULESCU Tînărul deputat de Romanaţî, d. Nicolae Titulescu, primit cu vii aclamaţiuni, glorifică entuziasmul care a domnit şi continuă să domnească în partidul cons.-democrat. Acest partid s'a născut dintr’o nevoe imperioasă de primenire a sufletelor. El a cultivat demnitatea cetăţenească şi libertatea electorală pentrutransformarea cetăţeanului de azi în cel de mîine, mai conştient, mai demn şi mai independent. Vorbind de criza balcanică, d. Titulescu spune că partidul cons.-democrat s'a călăuzit îţi acest conflict de principiul mare al naţionalităţilor. Iar pentru a ne fortifica înăuntru am sporit şcoala rurală şi armata. D. Titulescu închee spunînd: — Credinţa într'un ideal e tăria partidului cons.-democrat." D. V. OROVEANU, fost prefect şi actual deputat de Romanaţî, aclamat ia cuvintul, spunînd: — Puterea sufletească este indisolubilă în partidul nostru, care are de şef pe acela care, fără a se vărsa sînge, a contribuit la alipirea Silistreî şi a dat 50 de milioane pentru şcoala ţăranului. D. N. GURAN, primarul Craioveî, sărbătoreşte entuziasmul înălţător al acestei adunări care regenerează sufletul partidului. DISCURSUL D-LUI AL. BADARAU Ministrul lucrărilor publice îşi începe discursul, aducând un omagiiu d-lui Pavel Brătăşanu şi fraţilor Oroveanu, reprezentanţii energiei şi curajului partidului cons.-democrat. D. Bădărăul salută apoi în talentul d-lui N. Titulescu o mare speranţă atît pentru partid cit şi pentru ţară — Judeţul Romanaţî, spune mai departe d. Bădărău, reprezintă tăria ■eală, aşa cum va fi întreaga organizaţie cons.-democrată în viitor. Alte judeţe dau partidului profesiune liberale. Oltenia îi dă pe lingă acestea şi ţărănimea. Caracalul a venit să sărbătorească pe Take Ionescu, care în cariera sa politică, şi mai cu seamă anul acesta a avut parte mai mult de amărăciuni decît de sărbătoriri. Nordul Moldovei ca şi Oltenia au optat solidar pentru Inoirea organismelor în politică. S'a spus că la noi vin numai surtucanii conduşi de stomac. Oare ţărănimea oltenească vine şi ea condusă de stomac? Noi am îndeplinit mai mult decit am făgăduit ţărei, căci am sporit şi pămintul ţărei şi prestigiul ei în afară, precum am întărit şi forţa de apărare naţională* Cele ce am făcut în vremuri turburi sunt o chezăşie că în Vremuri liniştite vom face şi mai mult. (Ovaţiuni). , învăţătorul CIEPAREANU relevă : Discursul d-lui Take Ionescu Foarte emoţionat, d. Take Ionescu ia cuvintul: Centralizarea asupra unui om, a unui entuziasm atît de înălţător ,şi a unei încrederi atît de nemărginite, constituie o grea răspundere, dar e totodulă şi o forţă redutabilă care se poate pune in serviciul lărci. Acum 13 ani am fost ales pentru prima oară de judeţul Romanaţî şi trimis în parlament. Caracalul a rupt atunci monotonia unanimităţilor parlamentare. Acum 10 ani deasemenea, cînd eram fugărit din toate judeţele, am văzut, cit de caldă era ospitalitatea romănăţenilor. Eu, am venit mai rar la Caracal, dv. mai des la Bucureşti, şi legăturile noastre s'au strins tot mai mult-Evenimentele de peste graniţă s'au însărcinat să arate tuturor celor ce ne contestau că avem existenţă legitimă. Azi putem spune tuturor că nu se mai poate scrie istoria fără existin',a noastră. In opt luni de cînd sîntem la guvern, sail petrecut lucruri hotărîtoare pentru viata partidului nostru. S'a dovedit nu numai că existăm,, dar că sîntem o putere. Am păstrat binefacerile păcei, dar dacă ar fi trebuit, n’aşî fi fost cel din urmă care să cer ţărei să pue la contribuţie punga şi singele ei. Egoismul insă al unui om care a trecut de vîrsta armelor nu putea decide războiul. Pe lângă binecuvintarea mumelor din această ţară ne putem mmări că în viitor cei cari vor trece pe străzile Silistrei româneşti, îşi vor aduce aminte nu numai de Mircea cel Bătrîn ci şi de cei din 1913. Alţii poate vor avea norocul să facă mai mult, dar trebue să reţinem făptui că acum 2 ani n’am existat ca partid, iar azi am intrat in istorie. Nici odată Romînia n’a avut un rol mai european ca azi. Noi nu ne-am gindit la gloria partidului, dar azi bucuria ţărei e şi bucuria partidului nostru. Cred că e un păcat ca un suflet de romin să creadă că s’a ştirbit ceva din demnitatea ţărei noastre. Viitorul partidului cons.-democrat stă de acum înaintea dv. Nimic din afară nu-l mai poate zdruncina. Numai înăuntru să ne păstrăm virtuţile şi mai cu seamă solidaritatea. In privinţa şefiei mele s'a spus că exercit o tiranie sufletească. Tiran nu sunt , conducător, da. Un mare partid este un organ care reprezintă un summum, sumă de forţe ce se obţine numai prin unitate de conducere, aşa incit eu totdeauna voi conduce. Un om care nu totdeauna n’a ştiut să facă altceva decit să încurce partidele, a spus că în partidul nostru nu mă vede decît pe mine. De ce nu v’a văzut însă şi pe dv.? Enigma existenţei noastre, vie şi puternică, este încrederea reciprocă ce însufleţeşte pe membrii partidului, de la şef pină la cel din urmă soldat. — Eă nici nu pot pronunţa, fără asentimentul dv- cuvintele ,,nu vreau"; dv. însă puteţi fără mine, dar nu vreţi fără mine! (Ovaţiuni). * La orele 4 şi jumătate oaspeţii au părăsit oraşul conduşi la gară de o mare mulţime. ADEZIUNI LA BANCHET Preşedintele Camerei a telegrafiat: „Regret că nu pot lua parte. Sunt cu dv. din suflet“. C. Cantacuzino-Paşcanu Ministrul industriei a telegrafiat: „Fiind indispus, regret că nu pot lua parte la măreaţa manifestaţiune de dragoste pentru şeful nostru Take Ionescu. Romanaţii au fost şi vor rămîne cetatea neînvinsă a democraţiei conservatoare. Vă rog a transmite tuturor expresiunea sentimentelor mele de prietenie şi a-l asigura de devotamentul meu neţărmurit pentru cauza care ne leagă spre binele şi spre înălţarea Romînieî“. Nicolae Xenopol. D. Petre Missir a telegrafiat: Take Ionescu, Caracal „Noi toţi cîţi sîntem în jurul tău însemnăm o putere fiindcă reprezintăm unirea şi solidaritatea democraţiei conservatoare. Triumful ei va înlesni întregei democraţiî romine să asigure progresul ţărei pe calea normală a evoluţiunei. Cu acest gînd vă trimite urările sale cel din urmă venit în rindurile voastre“. Petre Missir. D. Mişu Antonescu, deputat, a telegrafiat: „Neputînd lua parte la banchet, rog fii interpretul, sentimentelor mele de devotat către şef şi ceilalţi amici; vă urez tuturor sănătate pentru a putea contribui la opera de progres a partidului nostru care a dovedit că este un organism necesar în politica ţărei“. Mihail Antonescu. S-au mai scuzat telegrafic d-nii: Gr. Constantinescu, şeful cons.-democraţî din Mehedinţi, împreună cu d-nii deputaţi Spineanu şi Axenti, d. Const. Geblescu deputat din Craiova, dr. Severeanu de la Carsibad, cons.-democraţi din Constanţa, etc. tragerea de eri ori. Duminică, a avut loc, in sala bibliotecei, din palatul „Adevărului“ tragerea premiilor ziarului Dimineaţa, oferite la al doilea concurs, pe luna Maifi. A luat parte un public numeros, care a umplut întreaga sală. O comisiune de trei persoane, aleasă din cel de faţă, a controlat operaţiunile şi a prezidat tragerea. După terminare comisiunea a încheiat un proces verbal din care extragem rezultatul următor: 1) Lei 500 (lei cinci sute) în numerar cu No. 7876, au fost cîştigaţi de d. Adolf Micu Franco, strada Calomfirescu No. 1, Giurgiu. 2) Una bicicletă „Onerkop" cu No. 6678, a fost cîştigată de d. Henry Gilet, tîmplar, strada Polonă No. 122, Bucureşti. 3) Una maşină de cusut cu No. 5164 a fost cîştigată de d-ra Eliza Provianu din Mizil. 4) Un gramofon mare cu No. 2380 a fost câştigat de d. Toma Rusu, str. Viitorului No. 124, Bucureşti. 5) Una brăţară extensibilă cu ceasornic cu No. 3310 a fost cîştigată de d. Mihail Sachelarie, strada Peneş Curcanul (Vasluiu). 6) Una pendulă de perete cu No. 2958 a fost cîştigată de d-ra Rosa Gold, strada Aurora No. 36, Bucureşti. 7) Un serviciui de cafea cu No. 6713 a fost cîştigat de d. C. Constantinescu, Fundătura Pipăila No. 8 loco. 8) Un binoclu de teatru cu No. 1497 a fost cîştigat de d. M. Glatter, gravor, Galaţi. 9) O casetă elegantă cu două sticle de parfum superior cu No. 4007 a fost cîştigată de d-na Reghina Bergher, strada Sf. Apostoli 24, București. 10) Un serviciu complect pentru ouă cu No. 3102 a fost Cîștigat de d. Mendel Rappaport, Focșani. Cuvîntările d-lor Iancu Furcăreanu, I. G. Duca şi Vintilă Brătianu — PITEŞTI. 9 Iunie.— Azi la orele 5 p. m., în localul berăriei Stoica, a avut loc o întrunire a partidului liberal din acest judeţ. A prezidat d. Vintilă Brătianu, care dă cuvintul d-lui Grigore Coandă, fost deputat. D-ga spune că prin întrunirea de azi, partidul liberal vrea să ia avizul alegătorilor faţă de împrejurările prin cari trece politica externă a ţării. Face un istoric al sbuciumărilor nterne din Turcia, sub sultanul Abul Hamid, căruia se datoreşte Invîngerea Turciei. Guvernanţii noştri In loc să fie preocupaţi de chestiile externe, scertau între eî pentru putere şi re uitatul acestor frămintărî de pâr de a fost înfrângerea demnitateoastre naţionale. D. NAE DIMANCEA afirmă că îrreaga naţiune romînească se g&sese într'o criză, din care, dacă nu vrei să iasă, va fi moartă pentru tot eauna. Cere să se constituie un cornite e acțiune, care să se prezinte rege iî, spunîndu-i că are un guver ■spopit, care trebue să fie alunga la putere. D. A. MARINESCU. învățate - 'S VirțlA fx—*!, UKo-.tr *• se plinge că săteanul este Ia cheremul celon de sus. Cere modificarea lege! electorale. D. IANCU PURCAREANU, fost deputat, vorbind de reforma electorală, este pentru revizuirea constituției. Cum aceasta este o faptă mare, d-sa ?,ice că nu o va, puteaface, al tci£Civa^nară^i(3j)ă^^ Protestează contra proiectului de devastare a parcului Trivalea şi îşi ia angajamentul ca să nu se înfăptuiască acest proect. CUVINTAREA D-LUI I. G. DUCA D. I. G- DUCA, deputat, spune că toate clasele sociale sunt nemulţumite şi această nemulţumire este justificată prin lichidarea partidulu conservator de pe urma căruia ne-au ales cu un mic orăşel — Silistra — de care şi guvernanţii au ruşine. Aruncă vina asupra guvernului de la cîrmă care fiind compus din două partide fără nici un cheag de ide, pun interesele de partid, mai presus de interesele ţării. Spune,că ar fi o nedreptate ca să se arunca,toată vina asupra guvernului, căCIL în bună parte este devinuit şi sistemul nostru elector, care creaza în ţară două Clase, dc un popor de 7 milioane care nu ni- are dreptul să se amestece sau să controleze treburile publice, iar sub oligarchia de una sută mii paffier, cari conduc destinele acestei nenorocite ţări. Parlamentul de pildă, care ar trebui să fie un control al guvernului azi nu e decit un birou de înregi D-sa vorbeşte de evenimentele de la 1877, şi atribue succesele de atunci lui IoneL Brătianu. D-sa spune că dacă la 1913 ar fi fost la putere d. Ionel Brătianu r.'am fi suferit ruşinea de astăzi şi am fi avut un succes asemânâtor cu cel dela 1877. Oratorul declară că pentru Argeş, partidul liberal şi-a stabilit deja programul activităţei pentm cînd SS venia puiea şi emifiărânţpt ADEVARal ce-ar trebui să se facă pentru oraş şi judeţ. _ ^ y strare al ambiţiunilor Oligarchien Nu trebue să ne mirăm că nu exi-« stă conştiinţă naţională. Eu cel puţin vă spun că guvernul actual nu poate să aibă conştiinţă naţională şi era fatal ca sub el con-. ştiinţa naţională să se ofilească. Reformele cari s'au făcut după 1907 nu au fost îndestulătoare şi rădăcina răului stă în sistemul actual electoral, iar spre a îndrepta răul se impune revizuirea Constituţiei. Terminând, oratorul critică legea meseriilor şi arată că partidul liberal are datoria de a o modifica în senzul de a deosebi pe meseriaşi da muncitorii din fabrici şi de a-i scoate de sub tutela Casei centrale a meseriilor care nu e decit un regim poliţienesc. - CUVINTAREA D-LUI VINTILĂ BRATIANU ! D. VINTILĂ BRATIANU vorbeşte de starea, economică a ţărei pe care o asigură bunul trai şi relevă progresul făcut în această direcţie de Spiru Haret prin activitatea extraşcolară. Citează ca exemplu că mulţumită acestei activităţi precum şi a băncilor populare de la sate, în judeţul Dorohoi nu mai există decit o singură moşie arendată evreilor, îşi manifestă dorinţa de a se înmulţi şcolile la sate spre a se asigura o viaţă trai uşoară populaţiei rurale. Este pentru revizuirea Constitu-ţiei, în sensul ca toată suflarea romînească să ia parte la vot prin unificarea colegiilor electorale. "V " # Vorbeşte apoi d. TOMA TRIFONESCU, senator, care mulţumeşte celor prezenţi pentru participarea la întrunire. După aceia d-sa citeşte următoarea MOŢIUNE Cetăţenii pilaşteni, împreună cu delegaţii oraşului Curtea de Argeş, şi a comunelor rurale din judeţul Argeş, întruniţi azi, 9 iunie, în sala Stoica din Piteşti, desaprobă în totul atitudinea guvernului actual adoptată în tot cursul războiului balcanic, ca fiind lipsită de energie şi de pricepere a marilor, interese naţionale. Ne declarăm nemulţumiţi de rezultatele obţinute până acum, cari nu corespund prestigiului demnitatei noastre naționale. Aprobăm cu entuziasm declarațiile categorice ale șefului partidului nostru, cu privire la urgenta modificare a Constituției şi, în deosebi, a, lărgirea bazei electorale, atît de necesară pentru, întărirea și propăşirea țării noastre. Aprobăm şi programul de edilitară al oraşului Piteşti şi judeţul Argeş, deoarece, corespund binelui public şi interesului general.— VIAŢA BUCUREŞTEANA CURSE A 12-a şi ultima reuniune sportivă a avut loc era la hipodromul de la Băneasa. Un public numeros şi select a luat parte şi printre care am distins pe: D-na Constantin Dissescu, d. şi d-na Nicolae Xenopol, d-na şi d-ra Mavrodi, d-rele general Alex. Robescu, d. şi d-ra Alex. G. Florescu, d. şi d-na dr. C. Brahami, d. şi d-na Mihail Sc. Pherekyde, d. şi d-na lori Sc. Pherekyde, d. şi d-na Alex. Zănescu, d. şi d-na colonel Caribolu, d-na şi d-ra Veron, d. d-na şi d-ra Constantin Gărdescu, d-rele Mihail Catargi, d. d-na şi d-ra Constantin Cristorian, d. şi d-na Ioan Cămără- şescu, d-rele Alex. Roşianu, d. şi d-na Cantemir, d. şi d-na colonel Caribolu, d. şi d-na Scarlat Yarka, d. şi d-na C. Davilla, d. şi d-na Niculescu-Catargi, d-na M. Laptev, d-na Maria Crătunescu, d. şi d-na George Cerkez, d-na Julietta Ştefănescu, d. şi d-na Constandake, d-ra Alina Economu, d-na şi d-ra Boambă, d-na şi d-ra Skina, d. şi d-na maior Burma, d-na şi d-ra Djuvara, d-ra G. Nanu, d. şi d-na George Kapri, d-na şi d-ra Săbăreanu, d. şi d-na Botez, d-ra Sisy Ştefanide, d-naşi d-ra Corbescu, d. şi d-na Hiotu, d-na şi d-ra N. Cesianu, d-na şi d-ra C. Cesianu, d. şi d-na dr. George Nanu, d. şi d-na Dulker, d-na Slitniceanu, d-ra Ki- ■ riak, d. şi d-na Diamandescu, d. şi d-na Lăzărescu, d-na Bildirescu, d ra Ana Bildirescu, d-ra Ana Nikita d. şi d-na Mihail Protopopescu, d-na şi d-ra M. Polizu-Micşuneşti, d-na Viky Antimescu, d. şi d-na Săvulescu, d-na Săvulescu, d-na Jana Malla, d. şi d-na Otulescu, d. şi d-na Pilide, d. şi d-na Toma Metaxa, d. şi d-na Nicolae Metaxa, d-na Metaxa, d. şi d-na căpitan Drăghici, d-na D. Drăghici, d-na Margot Drăghici, d-na Christopol, d. şi d-na locot. Vasilescu, d. şi d-na dr. Poenaru-Căplescu, d-ra Alisa Eftimiu, d-ra Margareta Olănescu, d-na şi d-rele Ganciu, d. şi d-na Costinel, d. şi d-na d. Voinescu, d. şi d-na N. Voinescu etc. D-nii Alex. Marghiloman, Baron Ed. de Herz, contele Pejacevici, baron Bourgiuignon, N. Drossu, căpitan S. Moruzzi, C. Mielescu, M. Kalinderu, I. Sturdza, c. Gărdăreanu etc. BANCHETUL DE LA TENNIS-CLUB Simbătă la orele 9 seara, sfîrşindu-se championatele de lawn-tennis, a avut loc un banchet. A asistat şi principii Ferdinand şi Carol. Printre persoanele, am recunoscut pe d. şi d-na Ion Câlttărâşescu, d-na ?! d-rele Alex, d-rele Rossetti, d-ra Nika Costinescu, «-na Cleo Băicoianu, d. d-na şi d-ra comandor C. Coandă, d-na C. Dissescu, d-ra Matilda Maica«, d-na şi d-ra D. Matak, d. şi d-ra Oteteleşanu, d-na şi d-ra Bărbulescu, d. şi d-na George Economu, d-ra Alina Economu, d-na d-ra Flllti, d-na Nana CoivL»»inesem d-ra Amelia Mortani. D-niî maior Negri, Emil și Thierkez, I. Sturdza, Neagu Boerescu, d. Yarka, Radu Gulcer, H. Eremia, Cîrnav, Mircea Lecca, căpitan A. Sturdza, Ion Mircea și Barbu Ecoomou, Gr. Garacostea, San-Galli, Missihon etc. DON PEDRO in strada dr. Obedenaru Azi dimineaţa ,pe la orele 9 şi juatate, a tînârs faţa, Riţa Timaschente, în etate de 20 de ani, dominiată în strada Dr. Obedenaru No !, a încercat să’şîpună capăt ziler, bind spirt denaturat. In urma ajutoarelor medicala ce s'afi dat de un Internat sodic, «o salvare, tînâra fără ante its *f« i de etUe perif'el, Din ancheta ds eui-Jsarni Frunzette, debt. etrc/Se, vefise că Rița Taraee a vrf.it să 60 fdilUCida din cauza,ca fuseito,acuzații..de.,tatăl ei i N_ A I