Adevěrul, septembrie 1913 (Anul 26, nr. 8610-8639)

1913-09-15 / nr. 8624

amică 15 Septembrie 1913 ■a Bomboane purgative fiîtt' sau da fructe. Uș­or da luat de copii și adulți. Efect sign*, Excelente contrat Corist ipa fiel, Léfteviél intestinale, llemoroisior, Coftgestiunei, — Migrenei De vânzare la toate farmaciile și dre* gueíi­lit INSTITUTUL FRANCEZ fie DOMNIȘOARE „Wimp fondat ta 1070 Calea Boilor ti 1S2 Mr. ianu­lui 13 București înscrierile se fac de la 20 Anatitet, iar curs .file în­cap oda­a cu cele de la Stal*­­ Prospecte au trimit la cereri *“• Directoare Proprietară: Elena UMangîra intii Comunal­ii Constanta 'tm§ pogjst !>*r» AT.il CF, PATS de la Teatrul Amhestec din Paris SAM.BATĂ <4 ^BPTISMBKIB l»i» trapa in­ eu­tilis fran­ceza, impresarii Seifer^i^nu va juca „LA CHAPEAU11 comedie într’un act de Schurmann cu d-nii Gh. Charly, Schneider și d-rele Walter, Reimond, S. Gray, și ^LssiifP ^Sííbbs# aaSj&o î8^b comedie în 2 acte de de S. Conteline cu d-nii Rozane, Ameline, Schneider și d-nelp Fabter, Sylviane Gray și Marcelle Reymond MLVliftlCt 15 BIMPTEMIIBIJE frupi ie Comedie Franceze, Impresario Schermann LE JE NE ÉAIS QITOl comedie în 3 acte de Francis de Croisset cu d-rele Doria Sylviane Gray Marcelle Reymond, d-nii Schneider, Ch. Bert, Ameline* Rozanne, etc* Eil Pí .i\ d^’-rlrn 'ic^ c^mai dovedit cel mai propriu, dând rezultate într’adevâr surprinzătoare putând servi 1­ 0% fé ***•'. -jhiAffttș ■* țP «»A fi**r* '1 ■ m>**.■*<**«• "■ SOLIDA UȘOARA și SIMPLA are avantaje enorme față de pluguri cari se servesc l se dovedește prin răspândirea lui în toate părțile lumi cele mai mari distincțiuni. Eî asta da esmsiîU-Cția N OClEVâîI CUGCNIU B de tractoare osebite ceace­ri și prin premiarea lui cu Filiale: Brăila, Consta si LES Sucureaui cauza cea mai mare a acestui șir de distrugeri, persecuții, boli și sărăcie. Acesta e Paționalizm­ul. Dacă privim ii­dic­at cu patru sute de ani, la răz­boaiele religioase ce-au ins­figerat țările culturale de pe atunci și înîles fitoarele lor plaiuri , dacă sirivim mai ales la sărb­ăna noastră Gem­a­­nie care a fost oprită cu cel puțin un veac în evoluția ar, au ne puteai închipui Cum paftienii de pe atunci au putut fi atît de lipsiți de rațiune, în rit au lase sa treacă asupra-le a­­cele întîm­plări grozave, în numele u­­ner principii de credință religioasă, a cărui cuprins le era necunoscut și neînțeles mai tuturor, și care de fapt interesa numai cîtevă sute sau poate ai fi de teologi. Dar, pentru că aceștia din urmă treceau și Se doreau drept adminis­tra­torii celor îmi înalte și mai sfin­te lucruri, știind să’șî asigure com­plecta lor domnie asupra cugetării noaMeier, primr’o tumiurire de vea­curi asupra activității și stațțîminte­­lor lor­, acestea s'au lăsat să m duse la abator și sa participe la activi­tatea fanatică de distrugere a editu­rii« in Europa centrală, azi, nu mai e cu putință sa se toai dezlănțUe atari lupte. Fiecare s’ar întreba ridi­­cînd din Umeri, ce importă dacă la sfînta cina preotul bea singur vinul fean dues iau parte la aceasta și membrii com­unitați, căci lucruri­le acestea au fost factorii despărți­­rea multor confesiunii dar pe rina noi ne simțim cu to­tul de-asupra acelor izvoare de lupte și distrugeri reciproce, secate intre timp, sintem­ totuși expuși în majo­ritatea noastră, unei noui înrîu­rirî spirituale de natură, patologică ce sub numele naționalizmului sac al i­­deii și sfințimintului national, pro­voacă de un veac în Europa mari nenorociri. Așa de mari nenorociri ca cele provocate acum patru veacuri de principiul religios, în tot cazul nu, pentru că oricum cultura noas­tră generală s’a urcat mult mai sus ca să mai nie cu putința un aseme­nea fanatizm nebunesc al Conducăto­rilor și o atare pregătire rclicată de jertfe a maselor, cărora se datorește de pildă, grozăviile războiului de treizeci de ani. Dar dacă luăm amin­te ea imite fii slizi fiul statului nostru vecin, Austria, a încătușat aproape complict evoluția ei internă, că e­ manșele energii neîntrebuințate ce zac în popoarele de acolo sunt brio­­nasite sau ch ilar distrugător întrebu­ințate de acestea «o­­­­> se război re­ciproc în numele națion­alizmuluiț dacă ne întrebăm zadarnic ce mun­că culturală a îndeplinit mai cu sea­mă ideea națională pe un tărâm e­>­ricarer recunoaștem îndată că­­ ne gă­sim într’adevăr în­ fața efectelor unei epidemii spirituale ca și aceea care acum patru veacuri, a distrus în cea mai mare parte cultura noastră, a­­ducînd asupra omenirii, nenorociri nespuse. Cercetarea științifică a problemei raselor și limbilor, ne arată zilnic cu o claritate tot mai mare, că rase pu­re nu există în Europa. Pilda ne-o furnizează germanii din Rusia răsă­riteană, cari cheltuesc sum­e colosale de bani și energie pentru apărarea polonilor de acolo și cari au însăși ei o bogată cutime de singe slav nu vine. Ne încredințăm deci îndată, că nu există, de loc nevoi elementare de legi naturale biologice sau psihologi­ce ,cari îndeamnă să se arunce o ra­ză asupra alteia și cari nu cunosc al­tă dezlegare decit nimicirea uneia saui alteia, ci că e vorba aci de o nouă formă a epidemiilor spirituale șie popoarelor, cari ni se prezintă în chipuri diferite și aduce un treacflt înfundarea căii culturale ce urcă at­ât de încet. Așa că nu pot sfătui cu nimic mai grabnic popoarele balcanice pentru renașterea lor decit cd complecta în­lăturare a acelui cuget de naționali­tate ce distruge cultura, stat care se potrivește în întregime ideilor mo­niste adică unirii tuturor oamenilor pentru Îndeplinirea scopurilor ob­ștești. Să se ocolească astfel în viitor în tot ținutul balcanilor, ceea ce pu­ne pe tapet deosebirea popoarelor și a limbilor și să se aducă în discuție tot ceea ce cere interesul comun al balcanicilor. Prin aceasta se va găsi calea pentru cit mai grabnica tămă­duire a grelelor răni de azi și pentru dezvoltarea marilor energii latente ale tinerelor popoare. în cazul de fa­ță este mai convingător ca oricînd contul profitului și ponderilor. A­bi­a timp cît sârbîi și bulgarii, pred­ și ro­­mînii, visi înț­ădui celorlalte popoare europene inclusiv vecinelor interesate Austria și Rusia, să îndrăznească să le arunce prin naționalizm pe unele tntra altora, cu aceste două state, prin provocarea unor popoare balca­nice și prin reținerea altora să mor,,­înă între ele un război perpetuu pentru ca ele să-și poată ajunge prin coasta cu sat 010.1 bine scopurile lor; — atâta timp nu este de gîndit asupra vreunei înălțării culturale a­­ trenului ținut îndată însă ce po­poarele balcanice se vor găsi împre­ună laolaltă, nemai­dociindu-se la a­­•enețit politică de despărțire și az­­mnțire spre a domni mai convena­bil îndată va dispare întregul joc de ir­ triști de pînă acum și populația balcanică se va putea da nestînjeni­­a la formarea culturii sale comune. » Cum s'ar putea înfăptui un atare ci­ne-o dovedește foarte limpede Etoria dezvoltării imperiului ger­man, așa că trabuc schimbat numai ■edreptul după înprejurărie _ locale date, spre a se putea conta și aci pe izbânda deplină, imperiul german a ■nceput în mod practic prin catace­tică nu este destul de cunoscut și titit, prin „uniunea vamală" (Zoll­­erein), înlăturarea barierelor va­m­ale interne, apoi m­edeerea unei u­­­nitățî economice între Germania de nord și era centrală, s­a evidența f ■ndată in mod atît de convingător, a singurul drum ce duce spre învăț­­area culturală, incit celelalte de­­mersiuni politice ce­ au dus la actua­lul stat federal german, au trebuit a se întîmple printr'o nevoie foarte frească. Ele s’ar fi unit chiar dacă ’ar fi survenit războiul contra F ranțeî (în acest caz, puțin mai tîr­­­zi). Iată primul pas ce trebue să f­acă statele balcanice: înfăptuirea ■­gaturii printr'o unitate economică, ade e cu putință chiar asociarea­­ stem­­ului căilor ferate și a celor al­te mijloace de transport, căreia­­ urma îndată și fuzionarea siste­­mului monetar și a dreptului corner­al ce mai rămîne spre a putea com­octa deocamdată această federaț­­ia economică. Atunci s’ar putea lăsa în sarcin­­ a zvoltSrii naturale, ca guvernele ț­ lor participante să găsească trac­t forma in care s’ar putea reali? raptul de suveranitate ai statelor" ngura zece, spite a, se prada adm­i­n­ist­rația generală statului federal alcaviic. Condițiunilor actuale mai aparț­ine nevoia unei convenții mili­are care să dea posibilitatea unei apălări necontenite a popoarelor balcanice în contra oricărui dușman din afară. O mare greutate, constă în mul­țimea limbilor. Aci nu există alt mijloc decit să se procedeze exact științificește și să se realizeze prac­tica metodei principiale găsită de toată lumea celtu­rală, spre a se înlătura urm­ările neplăcute ale de­osebirilor de lmbi. Cilul pentru toate ipelațiunile cari vor depăși strictul cere al satului sau orașului se va adopta o limbă generală neutrală, alături de limba țârii și cea mater­nă a locuitorilor singurateci, se va fi dat mijlociu­ pentru înfăptuirea U­­nității de grai, fără a dăuna de loc actualului cerc al limbilor naționale și fără a Păset­îa­ sim­țimintele ce a­­parțin acestora, împotriva unirii ne­cesare. Această mică pildă arată încă o datâ destul de limpede că din cauza gelozii­ naționale nu va fi cu putință să se oficializeze vr’e-una din limbile naționale pentru tr­ebu­­rile generale ale viitoarelor State Unite Balcanice, ci va fi nevoia să fe e ínlature orice concurență națio­nală prin alegerea nu a vre­unei limbi naționale ci artificiale. O ase­­menea limbă e în acelaș timp nea­semănat mai ușor de învățat ca ori­care altă limbă n­ațională, căci chiar această bază tehhnici il va asigură înîiietatea. Apoi mai vine în discuție chestia acestei limbi artificiale (cu mă gin­de­sc firește la idi, form­­a științifică cea mai înaltă a acesteia) care să nu rezolve minim­ problema înlăturării greutăților de vorbire în ținutul Balcanilor, ci să acorde in n­celaș timp acestor popoare puntea de trecere la înaltă cultura generală a omonim, în cursul ultimului an am avut relații cu Japonia, India, Ch­ina și Portugalia și toate se învírteau în jurul aceleiaș probleme. Cum­ să a­­tașăm țara și poporul nostru la cul­tura totală a omenirii? Și am trebuit să arăt în fiecare caz special, că sin­gura rezolvire raționala a problemei este introducerea unei limbi ajută­toare artificiale, generale și interna­ționale. Atunci va trebui să se tra­ducă toată comoara spirituală a o­­menirii num­ai odată, adică în limba internațională, și prin aceasta, atît îndepărtatei Asii cit și Sud-estului Europei, atît Africei Cît și furioasei și silitoarei spre cultură, America de Sud se va aduce acelaș feervîciu al unul mijlocîtor cinstit, fără nici un interes personal, care la urma urmei se vă aduce și bâtrînei Euro­pe, dacă nu voim sî lăsăm în drum stiib­a cea mai grea care împedică d­ezvoltarea noastră culturala. Apărătorii pag. 40 Călugărani Cia ® SÎNT. — CE-AU FĂCUT IN CAMPANII Stimata d-la redactor. Vă rog să publicați in valorosul ziar „Adeverul" următoarele rîn­­duri: Am citit in ..trniversul“ din § Sep­tembrie cor. scrisoarea plutonieru­­­lui rezervist Triton, prin care d-sa ia apărarea ofițerilor din reg. II Că­­lugăreni, în cap cu comandantul a­­cestui regiment. Pentru stabilirea adevărului afirm că plutonierul Trifon­ trebue să fie crezut în spusele d-sale, pentru ur­mătoarele binecuvân­tate motivă : 1) Ef­te cunoscutul personal al d-lui colonel Petala, comandantul reg. 40 Gălugăreni. Cunoștința au fă­cut-o în Sofia, unde este stabilită fa­milia Triton și unde d. colonel Pe­tala a fost cîtâva vreme atașatul no­stru militar,decî plutonierul Triton vorbit așa cum cerea legătura de prietenie dintre cele două familii. 2) Ca urmare a acestei prietenii plutonierul Trifon mergea pe sus — la căruță — nu făcea ca ceilalți ca­marazi zeci de km. pe jos, prin praf și pe arșița de foc a soarelui; prin urmare d-sa spune drept cînd susți­ne că­ n’a simțit amărăciunile mar­șurilor forțate. 3) Cînd rege era bivuacat și toți ostașii dormeau sub corturi pe pă­­mîntul umed și rece ca gh­iața, plu­tonierul Trifon avea casă în satul Sen­ovo, unde o ducea de minune în compania unei bulgăroaice, fabri­canții de limonadă în sus arătatul sat, așa­dar încă un cuvînt ca d-sa să fie nespus de recunoscător d-lui colonel Petala pentru concesiunile de ordin sentimental ce i se făcuse. 4) Dimineața cînd oamenii, după ce li se da un ceas ca val de lume, ei iau la Instrucție pentru ca să facă pasaj de defilare descompus d­­in trei mișcări — ca și cum la război ne-am fi dus în astfel de pas, plu­tonierul Trifon trecea prin fața noa­stră, rîdea cum numai d-sa știa să rîdă și, mîndru de situația în care se găsea ne făcea cunoscut că se duce în sat să-și ia obicinuita cafea cu lapte, preparată cu siguranță tot de bulgăroaica în chestiune. 5) l­ipsind tot­ timpul dela trupă, plutonierul Trifon n’a putut să audă Injuriile și să vadă maltratările și bătăile la care erau­ supuși soldații, așa că și aci d-sa vorbește drept! Acum cînd cunoaștem partea ce-a luat'o acest domn plutonier în cam­pania militară din Bulgaria, să fie sigur a­­șa că va pierde, pentru min­ciunile nerușinate ce le-a debitat prin coloanele „Universului", prie­tenia multor camarazi ai săi, cari și-au­ făcu­t pe deplin datoria către tară și cari au­ avut să sufere destul pe pămintul bulgăresc; va rămîne însă cu prietenia d-lui colonel Pe­tala de care, poate, va avea nevoe și de aci înainte. Cu su­mă. Gh. Alexandrescu Sergent-complectaș reg. 40 Călugăreni Strada Verde, 78 Ceraerea din stația Mărășești-Vrancea MARAȘEȘTI, 14 Septembrie. — Trenul mixt No. 5 al societății . Vrancea’’ t per­tru exploatarea liniei “erate Mărășești-Panciu­ intrind la orele 2,5 cu iuțeală normală în sta­ția Mărășești-Vrancea, a deraiat din cauza deplasării bandajului locomo­­t­ivei. Accidente de persoane, din feriei­­e nu sunt. Pe o distanță de 30 metri linia a fost distrusă. Mașina și vagoanele deraiate nu au­­ diferit­ stricăciuni. Stația Mărășești-Vrancea a tele­­rafiat­­ la Panciu de­ a se trimite de urgență echipa de întreținere pen­­ru a ridica trenul deraiat. Circulația care e întreruptă va fi probabil încă azi restabilită. K­anclia­eva­«exis £ și tartura­ sa­xiacolelor — H SEPTEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL­ — noastră“. „Lorica Mersul holerei Comunicat oficial 14 Septembrie 1913 naltei Mug sei furie Iu 20 comune. Hsrîalimea e Iu creștere cazuri sioui.—100 morți ARGEȘ. — 1 comună cu D bol­navi vechi, 1 nou, 13 rămași; Pi­­téi­u (spit.), 1 bolnav nou, ~1 rămas; BRAîLAV— 13 comune cu­ 83 bol­năvi vechi, 6 noui, 1 morți, 82 ră­mași ; Brăila (lázárét), 9 bolnavi vechi, 9 rămași. BUZĂU. — 2 comune cu 16 bol­navi vechi, 3 noi, 19 rămași. CONSTANȚA (situația pe ultime­le trei zile). — 10 comuna cu 12 bolnavi vechi, 22 noui, 24 morți, 16 răm­ași. DOLJ. —­ 5§ comune cu 269 bol­năvi vechi, 1? noui, 23 morți ș vin* dOC&ti* 298 fălflași i Craiova (Spit.) 4 bolnavi vechi* 4 făfflașî. GOR.I. — 2 couluii­e cu 2 bolnavi Vitehie 2 rămași. IALOMIȚA. — 20 comune cu 81 bolnăvi vech­i, 27 noui, 16 morți . Vilideoațî, 87 râmași. Călărași (spital), 4 bolnavi­ vechi, 1 mort, 3 rămași. ILFOV. — 2 comune cu 4 bol­navi vechi, 4 rămași; București (spitalul Celed­rina) 3 bolnavi vechi, 3 rămași; Oltenița (spital), 2 bol­navi vechi, 2 ramași, ..... MEHEDINȚI. — 10 comune cu 30 bolnavi vechi, 30 rămași; T.­So­­vârli­ (spital), 6 bolnavi vechi, 6 rămași; MUSCEL. — 1 comună cu 1 bol­nav vechiu, 1 mort. OLT. — 8 comune cu 104 bolnavi vechi, 2 noui, 1 mort, 78 vindecați, 27­ rămași. PRA­COVA. — 1 comună cu 1 bolnav vechiu, 1 rămas. FUTNA. — Focșani (spital), 1 bolnav vechiu, 1 rămas. ROSARAT. — 9 comune cu 28 bolnavi vechi, 6 n­ouî, 4 morți, 30 rămași; R.­Sărat (spital), 1 bolnav vechiu, 1 nou­, 2 vindecați. ROMANAȚÎ. — 21 comune cu 189 bolnăvi vechi, 15 noui, 11 morți 5 vindecați, 188 rămași . Caracal (lătăreț), 63 bolnavi vechi, 7 noui, 0 m­­or­ți, 63 rămași. SUCEAVA.­— 1 comună ett i­ beítzav yeon­îu, 1 rămas. TECÜCL — 1 ecíHi­íil du­j b§T hu­y.yeahlS* l rămas. TELEORMAN. — 38 comune cu 264 bolnavi v­ehi (nu s’ă comuni­­cat situația), 264 rămași . T.­Mă­­surele (spiță­), 7 bolnăvi vechi, 1 íion, 1 mort, 1 vlftdredat, 6 rămași* TUTO­VA, — Bârlad (lazaret), 1 bolnav vechiă, 3 Moții, 4 rămași, YlLCEA, — 6 comune cu 16 bol­navi vechi, 1 nou­, 1 mort*­­6 ră­mași ; R.­Vîlcea (spital), 1 bolnav Vechiü, 1 rămas; VLASGA. — 8 comune cu 49 bol­navi vechi, 10 noui, 4 morți, 1 viu­ decât, 45 rămași; Giurgiu (spital), 1 bohmv vechi­, 1 nou­, 2 rămași. TERIT* OCUPAT: — 2 comune cu 13 bolnavi vechi, 1 nou, 1 mort, 13 ramași. * NÉBEGÜL1LE in armata Demisia d-lui Wu (5, 1)morțun din comis onest de anchetă a armatei D. V. O. Morțuri a trimes d-lui ministru de războiț­ următoarea scrisoare: D-le miniștrii, in lipsa mea din­­ară am fost nu­m­ H membru în comisiunea mixtă pentru controlarea actelor adminis­trative in campania din 1913. In­­torcindu­-mă numai acuma și fuind cunoștiță de numirea mea, cu pă­rere de rău­ sunt nevoit sa fac știut că nu pot primi această însărcina­re. Dacă comisiunea e chemată să cerceteze neregulile sau neglijența de care s’am făcut vinovate deose­bite organe subalterne ale adminis­trației armatei, nefacind parte din armată nu văd ce rol am și putea avea. Dacă insă ea trebue să cercete­ze lipsurile de organizare sau de conducere ce s'au constatat, iarăși mă văd sau­ să nu primesc o aseme­nea însărcinare dată tocmai de si­nele organe care au, în primul rând, răspunderea in îndeplinirea acestor lipsuri. Și findcă am fost numit în com­i­­siunea aceasta in calitatea mea de deputat dați-mî voa să vă arăt că numai o anchetă parlamentară, ins­tituită de corpurile legiuitoare, ar putea să aibă căderea, autoritatea necesară și puterea pentru ca con­statările ei să poată fi hotărîtoare, statornicind lipsurile și deslușind răspunderile, cari în nici un caz nu pot să știrbească prestigiul bine meritat, de care se bucură cu tot dreptul, nici dragostea ce avem cu toții pentru credincioasa și viteaza noastră oștire. Primiți, d-le ministru, asigurarea deosebitei mele considerațiunii. V. Gh. Morțun 1913 Septembrie 12, București In total 214 comune cu 1270 bol­­n­avi vechi, 163 noui, 100 morți, 97 Vindecați și 1238 rămași. Director general, MINOVICI . (in. Regimul de mare presiune între 765 și 775 mm­., din nordul și nord­estul continentului s’a întins pînă in nordul Italiei și vestul Franței,­ centrul găti peste 775 mm, fiind în nordul Rusiei (Petersburg 777 mm). Depresiunea din marea Neagra, de­și s’a restrîns puțin, se menține in­ aceașî regiune fâeffid cu ploile a­­­bundente, vîntul tare de la N și NV și timpul rece să persiste în Romî­­nia și pe tot litoralul mareî. Tem­peratura s'a coborît pretutindeni mai ales în cer tim Și la răsăritul Europei, j­ ­ura e vremoi Sîmf­âtă, 14 Septembrie In țară. — Cu toată creșterea continuă și presiunea mult ridicată din nordul țării, unde este către 772 grade din cauza depresiune­ sub 762 mm., care se găsește tot în ma­rea Neagră, același timp ploios, po­somorit, rest și cu vini tare de la N și KW, iar astăzi de la NV, NE se menține neîntrerupt în întreaga ța­ră. Vîntul suflă mai mult în Moldo­va, în estul țarei și pe litoral unde marea este foarte periculoasă. La Rucăr a nins pe munți. Temperaturile maxime au oscilat între 6 grade la Botoșani și 22 gr. la Tg.­Jiu, iar cele minime între 4 grade la Borna și 13 grade la Cra­iova. In restul țărei este mai cald și a plouat mai puțin dar presiunea se găsește aci numai către 766 mm. Vineri, 13 Septembrie In Europa. —Presiunea a crescut pretutindeni, numai în Italia, sudul Franței și Mediterana a scăzut pu­ ADEVERIUu VIZITA d-lui Take Ionescu la Roma DECLARAfI ILE­O.LUI TAKE ION­NESCU FAÚUTE UNUI BIA« VIE­­NE2 Viena, 13 Sept. — „Neue Freie Presse" anunță ca eri d. Take Io­­nescu a fost ad șs că astăzi a ple­cat cu automobilul spre Budapesta pentru Pom­ânia. D. Take Ionescu a declarat că voiajul său in Italia nu are nici o le­gătură cu candidatura prințului âe Wled la tronul Albaniei. , Nici în convorbirea cu San­­ Ha­llana, nici în timpul audienței la re­ge, nu s'a vorbit nimic în această chestiune. Fiind însă vorba de Albania d. Take Ionescu­ a declarat că are impresia ca bărbații de stat ai Ita­liei nu dau mare însemnătate con­flictului dintre Essad Pașa și gu­vernul provizoriu­. D. Take Ionescu a mai declarat că a făcut voiajul în Italia fiindcă a promis baronului Fasciotti să-l viziteze. Fasciotti a făcut apoi ca D. Take Ionescu să fie invitat de d. San Giuliano și să fie primit in au­diență de regele Victor Emanuel. Congresul extraordinar al ,,Uniunei evreilor Pămînteni1. Comitetuil central al „Uniunea evreilor pămînteni“ a hotărît con­vocarea unui congres extraordinar al Uniunei, în București pentru zi­lele d­e 3 și 4 Noembrie 1913. Ordinea de zi provizorie este : 1) Atitudinea politică a Uniunei în general, mijloacele de luptă; 2) Organizarea unei petiționari în masă. Aprobarea textului unui memoriu care va exprima revendi­cările populațiunii evreești băști­nașe. Propunerea ca textul peti­­țiunii, iscălit de zeci de mii d­e e­­vrei pămînteni, să fie tipărit, îm­preună cu iscăliturile, și împărțit în 100.000 exemplare în toate stra­turile sociale romînești; 3) Modificarea statutelor generale ale Uniunii; :­ 4) Mijloacele de acțiune: a) Organizarea ;­rt»­; b) Fondul general de acțiune; ; c) Ziarul săptămînal, gazeta zil­­­nică ;­­ 5) Alegerea noului comitet cen­tral ; 6) Hotărîri cu privire la congre­­­sul ordinar ; și ;­ 6) Eventuale. *: Țineți bine minte data aceasta;­ Sfii­ăfa 20 Septembrie reapare ziarul MaiMpa Redacția și Administrația: Șir. BL Ionică, 7, Bacurești

Next