Adevěrul, septembrie 1913 (Anul 26, nr. 8610-8639)
1913-09-15 / nr. 8624
amică 15 Septembrie 1913 ■a Bomboane purgative fiîtt' sau da fructe. Ușor da luat de copii și adulți. Efect sign*, Excelente contrat Corist ipa fiel, Léfteviél intestinale, llemoroisior, Coftgestiunei, — Migrenei De vânzare la toate farmaciile și dre* gueíilit INSTITUTUL FRANCEZ fie DOMNIȘOARE „Wimp fondat ta 1070 Calea Boilor ti 1S2 Mr. ianului 13 București înscrierile se fac de la 20 Anatitet, iar curs .file încap odaa cu cele de la Stal* Prospecte au trimit la cereri *“• Directoare Proprietară: Elena UMangîra intii Comunalii Constanta 'tm§ pogjst !>*r» AT.il CF, PATS de la Teatrul Amhestec din Paris SAM.BATĂ <4 ^BPTISMBKIB l»i» trapa in eutilis franceza, impresarii Seifer^i^nu va juca „LA CHAPEAU11 comedie într’un act de Schurmann cu d-nii Gh. Charly, Schneider și d-rele Walter, Reimond, S. Gray, și ^LssiifP ^Sííbbs# aaSj&o î8^b comedie în 2 acte de de S. Conteline cu d-nii Rozane, Ameline, Schneider și d-nelp Fabter, Sylviane Gray și Marcelle Reymond MLVliftlCt 15 BIMPTEMIIBIJE frupi ie Comedie Franceze, Impresario Schermann LE JE NE ÉAIS QITOl comedie în 3 acte de Francis de Croisset cu d-rele Doria Sylviane Gray Marcelle Reymond, d-nii Schneider, Ch. Bert, Ameline* Rozanne, etc* Eil Pí .i\ d^’-rlrn 'ic^ c^mai dovedit cel mai propriu, dând rezultate într’adevâr surprinzătoare putând servi 1 0% fé ***•'. -jhiAffttș ■* țP «»A fi**r* '1 ■ m>**.■*<**«• "■ SOLIDA UȘOARA și SIMPLA are avantaje enorme față de pluguri cari se servesc l se dovedește prin răspândirea lui în toate părțile lumi cele mai mari distincțiuni. Eî asta da esmsiîU-Cția N OClEVâîI CUGCNIU B de tractoare osebite ceaceri și prin premiarea lui cu Filiale: Brăila, Consta si LES Sucureaui cauza cea mai mare a acestui șir de distrugeri, persecuții, boli și sărăcie. Acesta e Paționalizmul. Dacă privim iidicat cu patru sute de ani, la războaiele religioase ce-au insfigerat țările culturale de pe atunci și înîles fitoarele lor plaiuri , dacă sirivim mai ales la sărbăna noastră Gemanie care a fost oprită cu cel puțin un veac în evoluția ar, au ne puteai închipui Cum paftienii de pe atunci au putut fi atît de lipsiți de rațiune, în rit au lase sa treacă asupra-le acele întîmplări grozave, în numele uner principii de credință religioasă, a cărui cuprins le era necunoscut și neînțeles mai tuturor, și care de fapt interesa numai cîtevă sute sau poate ai fi de teologi. Dar, pentru că aceștia din urmă treceau și Se doreau drept administratorii celor îmi înalte și mai sfinte lucruri, știind să’șî asigure complecta lor domnie asupra cugetării noaMeier, primr’o tumiurire de veacuri asupra activității și stațțîmintelor lor, acestea s'au lăsat să m duse la abator și sa participe la activitatea fanatică de distrugere a editurii« in Europa centrală, azi, nu mai e cu putință sa se toai dezlănțUe atari lupte. Fiecare s’ar întreba ridicînd din Umeri, ce importă dacă la sfînta cina preotul bea singur vinul fean dues iau parte la aceasta și membrii comunitați, căci lucrurile acestea au fost factorii despărțirea multor confesiunii dar pe rina noi ne simțim cu totul de-asupra acelor izvoare de lupte și distrugeri reciproce, secate intre timp, sintem totuși expuși în majoritatea noastră, unei noui înrîurirî spirituale de natură, patologică ce sub numele naționalizmului sac al ideii și sfințimintului national, provoacă de un veac în Europa mari nenorociri. Așa de mari nenorociri ca cele provocate acum patru veacuri de principiul religios, în tot cazul nu, pentru că oricum cultura noastră generală s’a urcat mult mai sus ca să mai nie cu putința un asemenea fanatizm nebunesc al Conducătorilor și o atare pregătire rclicată de jertfe a maselor, cărora se datorește de pildă, grozăviile războiului de treizeci de ani. Dar dacă luăm aminte ea imite fii slizi fiul statului nostru vecin, Austria, a încătușat aproape complict evoluția ei internă, că e manșele energii neîntrebuințate ce zac în popoarele de acolo sunt brionasite sau ch ilar distrugător întrebuințate de acestea «o> se război reciproc în numele naționalizmuluiț dacă ne întrebăm zadarnic ce muncă culturală a îndeplinit mai cu seamă ideea națională pe un tărâm e>ricarer recunoaștem îndată că ne găsim într’adevăr în fața efectelor unei epidemii spirituale ca și aceea care acum patru veacuri, a distrus în cea mai mare parte cultura noastră, aducînd asupra omenirii, nenorociri nespuse. Cercetarea științifică a problemei raselor și limbilor, ne arată zilnic cu o claritate tot mai mare, că rase pure nu există în Europa. Pilda ne-o furnizează germanii din Rusia răsăriteană, cari cheltuesc sume colosale de bani și energie pentru apărarea polonilor de acolo și cari au însăși ei o bogată cutime de singe slav nu vine. Ne încredințăm deci îndată, că nu există, de loc nevoi elementare de legi naturale biologice sau psihologice ,cari îndeamnă să se arunce o rază asupra alteia și cari nu cunosc altă dezlegare decit nimicirea uneia saui alteia, ci că e vorba aci de o nouă formă a epidemiilor spirituale șie popoarelor, cari ni se prezintă în chipuri diferite și aduce un treacflt înfundarea căii culturale ce urcă atât de încet. Așa că nu pot sfătui cu nimic mai grabnic popoarele balcanice pentru renașterea lor decit cd complecta înlăturare a acelui cuget de naționalitate ce distruge cultura, stat care se potrivește în întregime ideilor moniste adică unirii tuturor oamenilor pentru Îndeplinirea scopurilor obștești. Să se ocolească astfel în viitor în tot ținutul balcanilor, ceea ce pune pe tapet deosebirea popoarelor și a limbilor și să se aducă în discuție tot ceea ce cere interesul comun al balcanicilor. Prin aceasta se va găsi calea pentru cit mai grabnica tămăduire a grelelor răni de azi și pentru dezvoltarea marilor energii latente ale tinerelor popoare. în cazul de față este mai convingător ca oricînd contul profitului și ponderilor. Abia timp cît sârbîi și bulgarii, pred și romînii, visi înțădui celorlalte popoare europene inclusiv vecinelor interesate Austria și Rusia, să îndrăznească să le arunce prin naționalizm pe unele tntra altora, cu aceste două state, prin provocarea unor popoare balcanice și prin reținerea altora să mor,,înă între ele un război perpetuu pentru ca ele să-și poată ajunge prin coasta cu sat 010.1 bine scopurile lor; — atâta timp nu este de gîndit asupra vreunei înălțării culturale a trenului ținut îndată însă ce popoarele balcanice se vor găsi împreună laolaltă, nemaidociindu-se la a•enețit politică de despărțire și azmnțire spre a domni mai convenabil îndată va dispare întregul joc de ir triști de pînă acum și populația balcanică se va putea da nestînjenia la formarea culturii sale comune. » Cum s'ar putea înfăptui un atare cine-o dovedește foarte limpede Etoria dezvoltării imperiului german, așa că trabuc schimbat numai ■edreptul după înprejurărie _ locale date, spre a se putea conta și aci pe izbânda deplină, imperiul german a ■nceput în mod practic prin catacetică nu este destul de cunoscut și titit, prin „uniunea vamală" (Zollerein), înlăturarea barierelor vamale interne, apoi medeerea unei unitățî economice între Germania de nord și era centrală, sa evidența f ■ndată in mod atît de convingător, a singurul drum ce duce spre învățarea culturală, incit celelalte demersiuni politice ce au dus la actualul stat federal german, au trebuit a se întîmple printr'o nevoie foarte frească. Ele s’ar fi unit chiar dacă ’ar fi survenit războiul contra F ranțeî (în acest caz, puțin mai tîrzi). Iată primul pas ce trebue să facă statele balcanice: înfăptuirea ■gaturii printr'o unitate economică, ade e cu putință chiar asociarea stemului căilor ferate și a celor alte mijloace de transport, căreia urma îndată și fuzionarea sistemului monetar și a dreptului corneral ce mai rămîne spre a putea comocta deocamdată această federația economică. Atunci s’ar putea lăsa în sarcin a zvoltSrii naturale, ca guvernele ț lor participante să găsească tract forma in care s’ar putea reali? raptul de suveranitate ai statelor" ngura zece, spite a, se prada administrația generală statului federal alcaviic. Condițiunilor actuale mai aparține nevoia unei convenții miliare care să dea posibilitatea unei apălări necontenite a popoarelor balcanice în contra oricărui dușman din afară. O mare greutate, constă în mulțimea limbilor. Aci nu există alt mijloc decit să se procedeze exact științificește și să se realizeze practica metodei principiale găsită de toată lumea celturală, spre a se înlătura urmările neplăcute ale deosebirilor de lmbi. Cilul pentru toate ipelațiunile cari vor depăși strictul cere al satului sau orașului se va adopta o limbă generală neutrală, alături de limba țârii și cea maternă a locuitorilor singurateci, se va fi dat mijlociu pentru înfăptuirea Unității de grai, fără a dăuna de loc actualului cerc al limbilor naționale și fără a Păsetîa simțimintele ce aparțin acestora, împotriva unirii necesare. Această mică pildă arată încă o datâ destul de limpede că din cauza gelozii naționale nu va fi cu putință să se oficializeze vr’e-una din limbile naționale pentru treburile generale ale viitoarelor State Unite Balcanice, ci va fi nevoia să fe e ínlature orice concurență națională prin alegerea nu a vreunei limbi naționale ci artificiale. O asemenea limbă e în acelaș timp neasemănat mai ușor de învățat ca oricare altă limbă națională, căci chiar această bază tehhnici il va asigură înîiietatea. Apoi mai vine în discuție chestia acestei limbi artificiale (cu mă gindesc firește la idi, forma științifică cea mai înaltă a acesteia) care să nu rezolve minim problema înlăturării greutăților de vorbire în ținutul Balcanilor, ci să acorde in ncelaș timp acestor popoare puntea de trecere la înaltă cultura generală a omonim, în cursul ultimului an am avut relații cu Japonia, India, China și Portugalia și toate se învírteau în jurul aceleiaș probleme. Cum să atașăm țara și poporul nostru la cultura totală a omenirii? Și am trebuit să arăt în fiecare caz special, că singura rezolvire raționala a problemei este introducerea unei limbi ajutătoare artificiale, generale și internaționale. Atunci va trebui să se traducă toată comoara spirituală a omenirii numai odată, adică în limba internațională, și prin aceasta, atît îndepărtatei Asii cit și Sud-estului Europei, atît Africei Cît și furioasei și silitoarei spre cultură, America de Sud se va aduce acelaș feervîciu al unul mijlocîtor cinstit, fără nici un interes personal, care la urma urmei se vă aduce și bâtrînei Europe, dacă nu voim sî lăsăm în drum stiiba cea mai grea care împedică dezvoltarea noastră culturala. Apărătorii pag. 40 Călugărani Cia ® SÎNT. — CE-AU FĂCUT IN CAMPANII Stimata d-la redactor. Vă rog să publicați in valorosul ziar „Adeverul" următoarele rînduri: Am citit in ..trniversul“ din § Septembrie cor. scrisoarea plutonierului rezervist Triton, prin care d-sa ia apărarea ofițerilor din reg. II Călugăreni, în cap cu comandantul acestui regiment. Pentru stabilirea adevărului afirm că plutonierul Trifon trebue să fie crezut în spusele d-sale, pentru următoarele binecuvântate motivă : 1) Efte cunoscutul personal al d-lui colonel Petala, comandantul reg. 40 Gălugăreni. Cunoștința au făcut-o în Sofia, unde este stabilită familia Triton și unde d. colonel Petala a fost cîtâva vreme atașatul nostru militar,decî plutonierul Triton vorbit așa cum cerea legătura de prietenie dintre cele două familii. 2) Ca urmare a acestei prietenii plutonierul Trifon mergea pe sus — la căruță — nu făcea ca ceilalți camarazi zeci de km. pe jos, prin praf și pe arșița de foc a soarelui; prin urmare d-sa spune drept cînd susține că n’a simțit amărăciunile marșurilor forțate. 3) Cînd rege era bivuacat și toți ostașii dormeau sub corturi pe pămîntul umed și rece ca ghiața, plutonierul Trifon avea casă în satul Senovo, unde o ducea de minune în compania unei bulgăroaice, fabricanții de limonadă în sus arătatul sat, așadar încă un cuvînt ca d-sa să fie nespus de recunoscător d-lui colonel Petala pentru concesiunile de ordin sentimental ce i se făcuse. 4) Dimineața cînd oamenii, după ce li se da un ceas ca val de lume, ei iau la Instrucție pentru ca să facă pasaj de defilare descompus din trei mișcări — ca și cum la război ne-am fi dus în astfel de pas, plutonierul Trifon trecea prin fața noastră, rîdea cum numai d-sa știa să rîdă și, mîndru de situația în care se găsea ne făcea cunoscut că se duce în sat să-și ia obicinuita cafea cu lapte, preparată cu siguranță tot de bulgăroaica în chestiune. 5) lipsind tot timpul dela trupă, plutonierul Trifon n’a putut să audă Injuriile și să vadă maltratările și bătăile la care erau supuși soldații, așa că și aci d-sa vorbește drept! Acum cînd cunoaștem partea ce-a luat'o acest domn plutonier în campania militară din Bulgaria, să fie sigur așa că va pierde, pentru minciunile nerușinate ce le-a debitat prin coloanele „Universului", prietenia multor camarazi ai săi, cari și-au făcut pe deplin datoria către tară și cari au avut să sufere destul pe pămintul bulgăresc; va rămîne însă cu prietenia d-lui colonel Petala de care, poate, va avea nevoe și de aci înainte. Cu sumă. Gh. Alexandrescu Sergent-complectaș reg. 40 Călugăreni Strada Verde, 78 Ceraerea din stația Mărășești-Vrancea MARAȘEȘTI, 14 Septembrie. — Trenul mixt No. 5 al societății . Vrancea’’ t pertru exploatarea liniei “erate Mărășești-Panciu intrind la orele 2,5 cu iuțeală normală în stația Mărășești-Vrancea, a deraiat din cauza deplasării bandajului locomotivei. Accidente de persoane, din ferieie nu sunt. Pe o distanță de 30 metri linia a fost distrusă. Mașina și vagoanele deraiate nu au diferit stricăciuni. Stația Mărășești-Vrancea a telerafiat la Panciu de a se trimite de urgență echipa de întreținere penru a ridica trenul deraiat. Circulația care e întreruptă va fi probabil încă azi restabilită. Kancliaeva«exis £ și tartura saxiacolelor — H SEPTEMBRIE TEATRUL NAȚIONAL — noastră“. „Lorica Mersul holerei Comunicat oficial 14 Septembrie 1913 naltei Mug sei furie Iu 20 comune. Hsrîalimea e Iu creștere cazuri sioui.—100 morți ARGEȘ. — 1 comună cu D bolnavi vechi, 1 nou, 13 rămași; Pitéiu (spit.), 1 bolnav nou, ~1 rămas; BRAîLAV— 13 comune cu 83 bolnăvi vechi, 6 noui, 1 morți, 82 rămași ; Brăila (lázárét), 9 bolnavi vechi, 9 rămași. BUZĂU. — 2 comune cu 16 bolnavi vechi, 3 noi, 19 rămași. CONSTANȚA (situația pe ultimele trei zile). — 10 comuna cu 12 bolnavi vechi, 22 noui, 24 morți, 16 rămași. DOLJ. — 5§ comune cu 269 bolnăvi vechi, 1? noui, 23 morți ș vin* dOC&ti* 298 fălflași i Craiova (Spit.) 4 bolnavi vechi* 4 făfflașî. GOR.I. — 2 couluiie cu 2 bolnavi Vitehie 2 rămași. IALOMIȚA. — 20 comune cu 81 bolnăvi vechi, 27 noui, 16 morți . Vilideoațî, 87 râmași. Călărași (spital), 4 bolnavi vechi, 1 mort, 3 rămași. ILFOV. — 2 comune cu 4 bolnavi vechi, 4 rămași; București (spitalul Celedrina) 3 bolnavi vechi, 3 rămași; Oltenița (spital), 2 bolnavi vechi, 2 ramași, ..... MEHEDINȚI. — 10 comune cu 30 bolnavi vechi, 30 rămași; T.Sovârli (spital), 6 bolnavi vechi, 6 rămași; MUSCEL. — 1 comună cu 1 bolnav vechiu, 1 mort. OLT. — 8 comune cu 104 bolnavi vechi, 2 noui, 1 mort, 78 vindecați, 27 rămași. PRACOVA. — 1 comună cu 1 bolnav vechiu, 1 rămas. FUTNA. — Focșani (spital), 1 bolnav vechiu, 1 rămas. ROSARAT. — 9 comune cu 28 bolnavi vechi, 6 nouî, 4 morți, 30 rămași; R.Sărat (spital), 1 bolnav vechiu, 1 nou, 2 vindecați. ROMANAȚÎ. — 21 comune cu 189 bolnăvi vechi, 15 noui, 11 morți 5 vindecați, 188 rămași . Caracal (lătăreț), 63 bolnavi vechi, 7 noui, 0 morți, 63 rămași. SUCEAVA.— 1 comună ett i beítzav yeonîu, 1 rămas. TECÜCL — 1 ecíHiíil duj b§T huy.yeahlS* l rămas. TELEORMAN. — 38 comune cu 264 bolnavi vehi (nu s’ă comunicat situația), 264 rămași . T.Măsurele (spiță), 7 bolnăvi vechi, 1 íion, 1 mort, 1 vlftdredat, 6 rămași* TUTOVA, — Bârlad (lazaret), 1 bolnav vechiă, 3 Moții, 4 rămași, YlLCEA, — 6 comune cu 16 bolnavi vechi, 1 nou, 1 mort*6 rămași ; R.Vîlcea (spital), 1 bolnav Vechiü, 1 rămas; VLASGA. — 8 comune cu 49 bolnavi vechi, 10 noui, 4 morți, 1 viu decât, 45 rămași; Giurgiu (spital), 1 bohmv vechi, 1 nou, 2 rămași. TERIT* OCUPAT: — 2 comune cu 13 bolnavi vechi, 1 nou, 1 mort, 13 ramași. * NÉBEGÜL1LE in armata Demisia d-lui Wu (5, 1)morțun din comis onest de anchetă a armatei D. V. O. Morțuri a trimes d-lui ministru de războiț următoarea scrisoare: D-le miniștrii, in lipsa mea dinară am fost num H membru în comisiunea mixtă pentru controlarea actelor administrative in campania din 1913. Intorcindu-mă numai acuma și fuind cunoștiță de numirea mea, cu părere de rău sunt nevoit sa fac știut că nu pot primi această însărcinare. Dacă comisiunea e chemată să cerceteze neregulile sau neglijența de care s’am făcut vinovate deosebite organe subalterne ale administrației armatei, nefacind parte din armată nu văd ce rol am și putea avea. Dacă insă ea trebue să cerceteze lipsurile de organizare sau de conducere ce s'au constatat, iarăși mă văd sau să nu primesc o asemenea însărcinare dată tocmai de sinele organe care au, în primul rând, răspunderea in îndeplinirea acestor lipsuri. Și findcă am fost numit în comisiunea aceasta in calitatea mea de deputat dați-mî voa să vă arăt că numai o anchetă parlamentară, instituită de corpurile legiuitoare, ar putea să aibă căderea, autoritatea necesară și puterea pentru ca constatările ei să poată fi hotărîtoare, statornicind lipsurile și deslușind răspunderile, cari în nici un caz nu pot să știrbească prestigiul bine meritat, de care se bucură cu tot dreptul, nici dragostea ce avem cu toții pentru credincioasa și viteaza noastră oștire. Primiți, d-le ministru, asigurarea deosebitei mele considerațiunii. V. Gh. Morțun 1913 Septembrie 12, București In total 214 comune cu 1270 bolnavi vechi, 163 noui, 100 morți, 97 Vindecați și 1238 rămași. Director general, MINOVICI . (in. Regimul de mare presiune între 765 și 775 mm., din nordul și nordestul continentului s’a întins pînă in nordul Italiei și vestul Franței, centrul găti peste 775 mm, fiind în nordul Rusiei (Petersburg 777 mm). Depresiunea din marea Neagra, deși s’a restrîns puțin, se menține in aceașî regiune fâeffid cu ploile abundente, vîntul tare de la N și NV și timpul rece să persiste în Romînia și pe tot litoralul mareî. Temperatura s'a coborît pretutindeni mai ales în cer tim Și la răsăritul Europei, j ura e vremoi Sîmfâtă, 14 Septembrie In țară. — Cu toată creșterea continuă și presiunea mult ridicată din nordul țării, unde este către 772 grade din cauza depresiune sub 762 mm., care se găsește tot în marea Neagră, același timp ploios, posomorit, rest și cu vini tare de la N și KW, iar astăzi de la NV, NE se menține neîntrerupt în întreaga țară. Vîntul suflă mai mult în Moldova, în estul țarei și pe litoral unde marea este foarte periculoasă. La Rucăr a nins pe munți. Temperaturile maxime au oscilat între 6 grade la Botoșani și 22 gr. la Tg.Jiu, iar cele minime între 4 grade la Borna și 13 grade la Craiova. In restul țărei este mai cald și a plouat mai puțin dar presiunea se găsește aci numai către 766 mm. Vineri, 13 Septembrie In Europa. —Presiunea a crescut pretutindeni, numai în Italia, sudul Franței și Mediterana a scăzut pu ADEVERIUu VIZITA d-lui Take Ionescu la Roma DECLARAfI ILEO.LUI TAKE IONNESCU FAÚUTE UNUI BIA« VIENE2 Viena, 13 Sept. — „Neue Freie Presse" anunță ca eri d. Take Ionescu a fost ad șs că astăzi a plecat cu automobilul spre Budapesta pentru Pomânia. D. Take Ionescu a declarat că voiajul său in Italia nu are nici o legătură cu candidatura prințului âe Wled la tronul Albaniei. , Nici în convorbirea cu San Hallana, nici în timpul audienței la rege, nu s'a vorbit nimic în această chestiune. Fiind însă vorba de Albania d. Take Ionescu a declarat că are impresia ca bărbații de stat ai Italiei nu dau mare însemnătate conflictului dintre Essad Pașa și guvernul provizoriu. D. Take Ionescu a mai declarat că a făcut voiajul în Italia fiindcă a promis baronului Fasciotti să-l viziteze. Fasciotti a făcut apoi ca D. Take Ionescu să fie invitat de d. San Giuliano și să fie primit in audiență de regele Victor Emanuel. Congresul extraordinar al ,,Uniunei evreilor Pămînteni1. Comitetuil central al „Uniunea evreilor pămînteni“ a hotărît convocarea unui congres extraordinar al Uniunei, în București pentru zilele de 3 și 4 Noembrie 1913. Ordinea de zi provizorie este : 1) Atitudinea politică a Uniunei în general, mijloacele de luptă; 2) Organizarea unei petiționari în masă. Aprobarea textului unui memoriu care va exprima revendicările populațiunii evreești băștinașe. Propunerea ca textul petițiunii, iscălit de zeci de mii de evrei pămînteni, să fie tipărit, împreună cu iscăliturile, și împărțit în 100.000 exemplare în toate straturile sociale romînești; 3) Modificarea statutelor generale ale Uniunii; : 4) Mijloacele de acțiune: a) Organizarea ;rt»; b) Fondul general de acțiune; ; c) Ziarul săptămînal, gazeta zilnică ; 5) Alegerea noului comitet central ; 6) Hotărîri cu privire la congresul ordinar ; și ; 6) Eventuale. *: Țineți bine minte data aceasta; Sfiiăfa 20 Septembrie reapare ziarul MaiMpa Redacția și Administrația: Șir. BL Ionică, 7, Bacurești