Adevěrul, noiembrie 1913 (Anul 26, nr. 8671-8700)
1913-11-01 / nr. 8671
gjigfflgg I" Vineri 1 Noembrie 9131 a I IfiKCTS* mm Director: Inginer Electrici Apollinaris Apă minerală de cură și de masă, cu o reputațiune mondială Recunoscuta de statul Prusiei ca apă minerală de întrebuințat de toată lumea II/Sedația Statului Prusiei, 1902 Grand Prix Bruxelles 19îO Deposit: HEIHHICH SUFUSU, 3y«KrSî5, Strada Labirint 60 1BMMi BSIJjS PDSTYEH ¥ 7%CJ A Wt I pk 3 ore de la budapesta, EU xnB Wim ö 0ta* 3 QPe dela VISNA Băi termale de nămol cu radium, cele mai curative in tratamentul bolilor de mik, mmmm,smmk IN SPECIAL RECOMANDABILE PENTRU CURA de TOAMNA ȘI IARNA Thermia Palaos, cel mai nou sartalurit-baie din lume, construit direct deasupra izvoarelor, in legătură directă cu toate băile prin ascensor și coridoare încălzite. De aceea e exclusă primejdia de răcire, 200 cătunete, cu tet confortul, „ , bucătărie dietetică, institut lîzifcal, étttánátbriU Șfăratoa,orul cârjei de radium, itslitul de hidroterapist, gimnastică I medicală distracțiuni de toate felurile. Prospecte la cerere. I Direcția Băilor Rostycî» mmmm Societe Mail : 1 : &QSONI Q mmiEiî „LA COCOȘ DÎN PARIS Marca ,COCOȘ4 de PAAIS este cea mai buna din lume p Capital 18.000.000 lei Durabile Confortabile Elegante ===== Se găsește La toate SVSagazinele importante din România fâaizare eu grass Societatea pentru import și Suport — j»i3C0B*ești, ^tmelsa IjfigraeiíÉií So. ® — Societate anonimi rott Masen pentru întinearinderi electrotehnice și mecanica Strada Academiei No 30. BUCUREȘTI. - Strada Academiei No 30 CAPITAL SOCIAL SE 300.6 *0NU — jigi TELEFON No. 24/33. — Adresa telegrafică „ENERGIA", Bucuriști IMSL4LATIUNI ELECTRICE SI MECANICE Uzine* Estâtulațiuni in iLuminet și forță motrice MAȘINI. APARATE, INSTRUMENTE $1 UNELTE PLAN LUI, DEVIZE și MEDICMATUÎNI la CELE REGA .1 an DINTRIE LEONÎDII ^Cevărata apă La Vichy și substituțiunile ei CÎnd cerem apa de Vichy fără a numi îsvorul, se întimplă cîteodată să ni se dea apă carte isvorește la Vichy, dar a cărei etichetă caută a se asemăna cu mai mult de eticheta apei adevărate de Vichy, celebra stațiune termală cunoscutä în lumea întreagă. Vichyeste în adevăr o garanție națională franceză, fiindcă statul posedä cele mai vechi izvoare dintre care cele mai renumite sunt Célestins, Grande Grille și Ilupitai. ,4șa dar- clclei vrem ă că adevărată de Vichy, trebue să cerem și izvorul: Vichy Célestins, Vichy Grande Grille Sau Vichy Iluipital [UNK] Ca marcă de autenticitate fiecare sticlă poarta pri gilul ei un cerc albastru cu cuvintele Vichy Elat. Se găsește în sticle mari și miei în toate Restaurantele, Magazinele de coloniale, Drogueril și Farm Uth. -------------- ns»- «-------------B © myva! fiind de eficacitate imediată și absolut -*% nevătămător J. D. B ele! A.O., Berlin | Repet 3 ani. Lobi, BUcaresistă cerere, cei din Petersburg i-au întors spatele, foarte simplu — el, in înțelegere cu generalul Savoir a încercat prin atacul trupelor grecești la Anghista sâ*ă î intimideze potrivnicii, dar rezultatul a fost cu totul opus așteptărilor sale, căci grecii și sîrbii se îndîrjiră și mai mult pregătindu-se cu adevărat pentru izbucnirea ostilităților. Atacul — de la 29 iunie — pornit după cum se susține din cartierul general, fără știrea drumui Daneff, n’a fost decit o verigă din lanțul încercărilor de intimidare, cu care Daneîl voia să cîștige izbînzi, cu orice preț Și — chiar de s'ar admite că acel atac a pornit de la cartierul general Jlutdeâ armata ținută săptămiini întregi în neactivitate, nu mai putuse fi ținuta Iniriu == căci se produseră și miei revolte in rîndurile oștirii — desigur că numai prin acel fapt nu s-ar fi putut produce catastrofa în Bulgaria. Se poate spune că adevărata cauză a fost că, atunci cînd mai multe divizii erau încurcate in luptă, în urma stăruințelor d-rului Daneîl, sa dat ordinul de a se înceta imediat ostilitățile, ceea ce a avut de urmare că multe trupe în retragere au fost decimate de artileria sirească . Catastrofă Bulgariei a fost însă cu adevărat hotărită cu mult înainte. Se știe că generalul Savofl făcuse un plan genial de operațiuni: două armate, adică, I armata, generalul Kutincev cu SD.0VO oameni, la Belogradcik, iar a II-a armată. —generalul Rașco Petrov cu 60.000 de oameni la Zaribrod prin Kragușevitz — Nischi să înainteze și pe liniile de retragere ale armatei sîrbești să opereze ceea ce executîndu-se repede, ar fi putut duce la o bompiedă înfringere a armatei sîrbești. Dar generalul Savoff își făcuse planul fără să ia în considerație rusofilismul d-rului Daneff. Acesta nu vroia Ca nici un preț să admită, contra voinței de la Petersburg, sa încalce teritoriul veche a Serbii El îșîiînchipui astfel planul: să poarte numai în Macedonia un simulacru de lupte, dînd Serbiei cîteva luaturi ca să o facă să primească arbitrajul în chestia teritoriului în discuție. Dar desigur sîrbii știind de la Petersburg că armata bulgară de la nord nu va trece granița, deoarece Daneff nu va cuteza să se opună ordinelor din Petersburg, ci retraseră trupele de la granița bulgară, concentrindu-se la Orîșehe Pole, fiind astfel in stare a opune o rezistență mare și zdrobitoare bulgărilor. Cînd trupele bulgare fură retrase, sîrbii entuziasmați de îzbînzile lor, n au mai primit încetarea ostilităților, iar Daneff a Văzut că nu mai putea eî decide în chestia păcei sau războiului, cum își închipuise. Atunci au intrat și romînii în țară, iar Daneff a trebuit să maimărturisească cu glasul tremurător șefilor partidelor opoziționiste, că politica lui s'a năruit și că eî să binevoiască a veni la guvern. Toate acestea n’au fost uitate și e mai mult ca sigur că toți sut convinși că nenorocirea Bulgariei a fost produsă de politica despotică și vanitoasă a d-rului Daneff. Fără îndoială că alegerile dela 7 Decembrie își vor da sentința în această chestiune, Toată lumea aci e convinsă că partidul Daneff Va dispare cu desăvîrșire din Sobranie,și că partidul Obeșofî va reuși doar să obțină cîeva mandate. După toate probabilitățile alegerile Sobranieî se vor face în liniște, căci poporul dorește liniștea de care a fost lipsit atîta timp. Coresp. Policlinica „VIAȚĂ“ Grivifet 107, Matarhe Măcelaru Consult pentru toate boale la Tratamentul special al Boalelor Ltsmfeștî in hietare sile Ia S—12 și I— V Un sfiu consult atîtjnea Cabinet Dentar Modern Libriiii sölírti in ător, c«eicitic și platină Cr. M Calai Boala de COPII SÎNTSENE Trai. 606 al eonilor sifilitlii ereditari Consultatiuni 2 —3 la Telefon 4S 82 — STBAf TQ.1 P&VS 33 bis — Specialisat la Berlin și Paria Boii de Piele, SiMtica și Ceníenriíiare AnaSiaia sîngalui pentru siîHla»— Injecții cu GJi. Bule Vinde Isuă beți No. 8 Consultațainl ăela 3—6 Tete/otilon 8 La ministerul de razboiü, s’a întertinit azi înainte fia amiază comisiunea însărcinată cu anchetarea neregulilor comise, in timpul campaniei din Bulgaria. Principele Ferdinand, a venit azi înainte de amiazj la ministerul de războiu, unde a lucrat cu d. general Hirjeu, ministrul de război. Din Babic ni se scrie că marea Neagră este de citeva zile foarte agitată. Din aceasta cauză vapoarele nu au putut ori să acosteze în acest post, în cursul săptămînei viitoare miniștrii vor ține mai multe consilii de cabinet, consilii consacrate discuțiunei Mesagiului de deschidere a Corpurilor legiuitoare precum și extaminării, in trăsături generale, a proectelor enunțate parlamentului prin acest mesaj. D. Cerkez, președintele Camerii de comerț din Iași a remis ori dimineață d-lui Maiorescu un memoriul în chestiunea transporturilor. Acelaș memoriu Va fi remnis regenui la Sinaia. Familia regală își va stabili reședința de iarnă la București Intre 10—14 Noembrie. In ziua de 18 Noermbrie (1 Decembrie) 1913 orele 10 duminieața, Sfera refectua În sală specială a afinisterului de finanțe a 6-a tragere la sorți a titlurilor de renta 4 la sută amortibila din 1910, împrumutul de 44.199 000 lei, conform dispozițiunilor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial1* No. 246 din 7 Februarie 1906 La această tragere se vor amortiza titlurilor in valoare nominala de 258IKK lei. In proporția drtuiătoare: 6 titluri a 5000 lei, 60.000 lei; 270i- 1000 lei, 92.000 lei; 137 titluri a 500 tluri a,2500 lei, 67 500 lei; 92 titluri á lei; 68.800 lei. Total 262 titluri pentru o valoare nominală de 258.000 lei. Publicul poate asista la această tragere. D. Sotir 1 Solmniîd a fost judecător la tribunalul din Goritza (Albania), a fost numit interpret pe lîngă prefectura din Dobrici, pină să-și obție cetățenia. In ziua de 18 Noembrie (1 Decembrie) 1913. Orele 10 punificații Se va efectua în sala specială a ministerului de finanțe a 7-a tragere la sorți a titlurilor de rentă 4 la sută amortibila din 1916, tuipunimutul de 128000 000 leî, conform dispozițiunilor stabilite prin regulamentul publicat în „Monitorul Oficial** No. 245 dinn 7 Februarie 1906 La această tragere se vor amortiza titluri în valoare nominală de 763 000 leî, în proporția următoare: 26 titluri a 5060 lei, 136.000 lei; 86 titluri a 2500 lei, 215.000 leî; 194 titluri a 1000 leî, 194.000 leî; 448 titluri a 500 lei, 224.000 leî. Total 754 titluri pentru o valoare nominală de 763.000 lei. Numai ziua de mîine zis mai desparte de data dnd publicul Capitalei va putea să admire pe celebra artistă de o reputație moMialâ, supranumită regina frumuseței, a dansului și a jocului de scenă RITA SACHETTO, D. I Nedelceanu, licențiat in drept, actual șef de birou Clasa 1 de la 1 Aprilie 1912 și cu binechime in minister de peste 16 ani, și d. M. Penciulescu, diplomat în științele comerciale, actual șef de birou clasa I de la 1 Aprilie 1912 și cu o vechime în minister de 23 ani au fost înaintați în funcțiunile de șefi de birou principali clasa II, cu începerea dela 1 Octombrie a. c. Leton. la 24 ore furnîzaro se poate obține cetind telefonul 38/78. Depou M. A. Gabay, calea Î3 Septembrie 161 (FabfiCere zomliao unita). Mai mulțî Soldați din regimentul Vlașca No. 5 ne arată că nu primesc Scrisorile care li se trimit de părinții și rudele lor, deoarece Serviciul de poștă la acel regiment nu funcționează îm mod regulat. Transmitem plîngerea soldaților bunăvoinței chiMfidantului regimentului. „Monitorul Oficial“ publică azi orarul școalelor medii. CAFE ROYAL. — Azi Joi 31 Oct.: Plat du Jour a 1,23 — Bere Luther. D ner: Choucroute de Strassbourg garnie avec de sáücissés de Frankfort ou Jambon. D. Colea Chiibi, a fost trimisfe pe ziua de 1 Noiembrie, în pbstiU de tîlptăr și găinar la ferma Dobriei. Sunt numiți pe ziua de 1 Noembrie 1913, în următoarele funcțiuni: d Ilie Rădulescu, subprefect al plășei Silistra; d. Ion I. Mărculescu, subprefect al plășei Sarsattlar; d. Alexandru N. Vasiliu, ajutor de subprefect al plășei Acadlnlor; d. Constantin I. lonescu, ajutor de subprefect al plașei Turtucaia,* din județul Silistra; d. Constantin Al.'.otistamiîrescu, registrator în cancelaria prefecturei județului Silistra; d-nl. Gheorghe M. Bica, loan Popescu și Nicolae Nicolescu, copiști în aceeași cancelarie; d. căpitan L Lcinski, subprefect al plășei Gârgaîak; d. Constantin Orăscu, ajutor de subprefect al plasei (jklefengiki din județul Dobrici; d-nil. Const. I. Slătioreanu, Alexandru Galan, și Ibraim Mustafa, copiști în cancelaria prefecturei județului Dobrici. Șteoala de infirmerie a statului, va începe să funcționeze, ila București, cu începere dela 15 Noembrie 1913 După dispozițiunile art. 3 din acest regulament, elevele se vor recruta, de preferință, dintre fetele și femeile de la țară. Regele a autorizat pe d. maior Dumitrescu Constantin, din div. 2 de obuziere, de a purta însemnele ordinului Medgidia clasa IV-a, ce i sa conferit de împăratul otomanilor, D. T. Bădărău, profesor titular la liceul „internat“ din Iași, a fost numit pe ziua de 20 Octombrie în postul de director al actui liceu. Filmul de artă in dieíi „Venus și Psyche“ fiu estebra artistă Năpier*kowska, iar după scriitorul Apollo și înscenat de Daniil Riche se reprezintă cu succes și azi doi în Cinema- SpSemild (Visavis de Atenaen). Ttuateio de Flotate, va fins licitație Luni, 4 (17) Noembrie a. o., dela orele 1d-12 a. m, și 3 s p. m. și zilele următoare. Expoziția va fi Duminică 3 (18) Noembrie eerant, dela 18*12 a m. și 3-6 p. m. S’a redeschis hotelul și restaurantul Boulevard, iar ca inovație pe tot timpul dineului concertează silnic orchestra cunoscutului Vitdofilst Ortgoraș Dinicu. O delegație a funcționarilor din ministerul lucrărilor publice s'a prezintat azi, 31 octombrie, doiul ministru Bădărău, rugîndu-i să mențină orariul 8 dimineața _ 1 d. a„ în vederea extremelor depărtări ce act de parcurs funcționarii, care din cauza grozavei scumpiri de chirii au căutat refugiul pe la periferia Capitalei.. Al doilea pachet din cererea funcționărilor ministerului de lucrări publice, a fost îmbunătățirea Salariilor pe grade, din motiv că in ultimii ani li s’au redus simțitor salariile din Cauza rostlingurilor bugetare. D ministru öadaran a primit cu multă bunăvoință delegația funcționarilor și a promis că Va studia cererea. Seva Paraschivescu, impiegată auxiliară cleI-a la circ. 1, a fost transferată ca pedeapsă la circ. 9. în locul impiegatei Maria Cristescu, transferată după cerere. Nervoșii preferă să ia pentru eplidare Perle de jinim....... ULTIME INFORMATIUNI Teatrul Leon Popescu Cornicul C. Tănase care va apare pentru ultima oară astă-seară în Splendida sa creațiune în opereta „Baiül ort fald"* ce se dă în beneficiul său. Biletele la Fedfer. Un bun leac Contra opresiunei, tusei rebele și învechite a bronșitelor cronice, contra crizelor de astm, contra perderei respirației, catarului, emfizemulUI, trebue Să întrebuințăm Pudra Louis Legras care a obținut cea mai înaltă recompensă la Expoziția Universală din 1900. Acest leac nu dă greș. Ușurarea se face instantaneu și vindecarea urmează progresiv. Se găsește la principalele farmacii. Culta Lei 2.50. Aia nîerii pielii., Frumoasa nuvelă mitologică a scriitorului latin din secolul al 2-lea Apülée, a fost înscenată de Daniel Riche, apoi cinematografiată de Casa Pathé și va da ocazie cunoscutei artiste „Napierkowska“ să apară astăzi la marele nostru Cinema „Glafic“ în una din cele mai frumoase creații ale sale. Ne vom duce s’o, vedem... ADEVERUL Plecarea d*ln Take lonescu din Grecia - MII DE OAMENI ACLAMA LA plecarea vaporului.—convorbire CU MINISTRUL DE FINANȚE GREC -Atena, 31 Octombrie. — Asta? seară la ora 10, d. Take Ionescu pleacă la Constantinopol. Duminica d-sa va fi la Sinaia unde va fi primit în audiență de rege. * Atena. 31 Octombrie. — înainte de plecarea d-lttî Take Ionescu din Atena, consiliul comunal al orașul Ittî L’a întrunit și a proclamat pe ministrul de interne al Romîniei, membru de onoare. D. Take Ionescu a trimis prima* miltií o scrisoare de mulțumire care s'a citit în sala de consiliu în aclamațiile celor de față. Populația din Atena și Pireu e foarte mulțumită de încheerea pacei cu Turcia. Azi dimineață d. Take Ionescu plecînd în escursiune la Egine, populația din Pireu a rmanifestat cu mare entuziasm. Peste zece mii de oameni său aclamat la Gheiü, D. Take Iontescu, agitind tricolorul romîn, toate vasele din port au salutat prin sirene. Pe tot parcursul vasului romînt, vasele de războiu au salutat deasemenea trecerea d-lui Take Ionescu. Pe bordul vaporului „Romînia“ d. Take Ionescu a invitat 15 persoane între care și pe ministrul de finanțe Dionides, ministrul roman Filodon CU doamna, d. Sotiriades profesor universitar și distins arheolog și d. Saratamioglu căpitanul jandarmeriei. La Egine a sosit un contratorpilor grec spre a saluta pe oaspeți. Profesorul Sotiriades a expus istoricul templelor din Egine. Vaporul „Romînia“ a reintrat apoi în Pireu la ora 6 în aclamațiile entuziaste ale mulțimei care aștepta pe cheffi. Pe bază redactarul nostru a avut o lungă convorbire cu ministrul de finanțe Dionides. Ministrul grec este pesimist cu privire la relatiunile viitoare dintre Turcia și Grecia. Această, din cauza politicei junilor turci, D. Dionides crede că nu vor fi posibile decit raporturi normale, dar cu greu se va putea ajunge la relatiuni amicale sau înțelegere. Atena, 31 Octombrie.— La ore 1e 10 seara, d. Take lonescu a plecat de aici, pe bordul vaporului „Rominia“. Pe bord au venit d. Venizelos și iată miniștrii. Portul a fost frumos iluminat. Mulțimea a aclamat cu mult entuziasm pe d. Take Ionescu. Cabinele vaporului sunt pline de flori oferite doamnei Take lonescu. PACEA DEFINITIV SEMNATA Atena, 31 Octombrie. — In momentul plecării vaporului, Galybi bey a telefonat să se oprească vaporul, deoarece are de comunicat d-luî Take Ionescu o știre importantă. Galyb bey a sosit pe vapor după plecarea miniștrilor greci și a comunicat d-luî Take Ionescu ultimele instrucțiuni primite de la Poarta cu autorizarea de a semna tratatul, cu unele modificări. După ce au conferit împreună timp de o oră, a fost chemat de la Atena și ministrul de externe grec, Parmas, care, sosind, a conferit pe bordul vaporului, în mod particular cu d. Take Ionescu. A urmat apoi o conferință la care a luat parte și Galybbey. La sfîrșit, acordul a fost pe deplin stabilit și pacea s-a semnat pe vapor. La orele 12, d. Take Ionescu ai plecat cu vaporul, *■ întristații: soț, părinți, surori, frați, cumnate, cumnați, precum și familiile Elias și Freudmahti au durerea a anunța pierderea prea iubitei lor . Sonia Elias in etate de 46 ani încetată din Viață după o scurtă suferință Serviciul funebru Va avea loc Vineri, orele 2 p. m., la domiciliul defunctei, calea Victoriei 113, de unde cortegiul funebru Va porni la cimitirul izraelito-spănios (Deliu). Aceasta ține loc de orice altă înștiințare. FINANȚE ȘI COMERȚ COTA TRANSPORTURILOR. _ U-nii T. Maiorescu, prim-miinistru și Al. Marghiloman, ministru de finanțe, au primit erî delegația aleasă în întrunirea industriașiloir și agricultorilor pentru a expune guvernului dezastrul ce amenință țara greutățile transporturilor. D-nii miniștri au ascultat expunerea ce li s’au făcut și iarăși au promis că vor veni înaintea Camerelor cu cererea unor mari credite pentru vagoane și locomotive. Judecând după știrile ce primim din toate părțile țării, pare că dezastrul ce amenință mișcarea noastră economică este de neînchipuit, nrici un agricultor, nici un industriaș nu mai este sigur că a doua zi poate fi ruinat prin faptul că unul, ndustriașul, poate rămîne fără combustibil, celalt, agricultorul, că vâizarea făcută de dînsul, nu va putea fi efectuată. Este deci absolută urgența ca să se treacă dela promisiuni la fapte. ’ TÎRGUL CEREALELOR. — încheierea dela 30 Octombrie arată calm și afaceri puține pentru griji și nehotărit pentru porumb în Anglia, susținut pentru grid și ferm pentru porumb în America. Iată cursurile în lei pe suta de kilograme: LIVERPOOL. — Grin, Decembrie 1937; Martie 1972. — Porumb Decembrie 12.72; Martie 13.21. NEW YORK. — Grin: deschiderea pr. Dec.—Mai 18.49; disponibil 18.92; închiderea pr Decembrie 18.47; Mai 18.95; porumb disponibil 15.30. BUDAPESTA.—Griui Aprilie 23.07; Mai 23.02; secara Aprilie 17.95; ovăzul Aprilie 1488; porumb de Mai 12.83. ANVERS. — Grîu de Decembrie 18.92, de Martie 19.47, de Mai 19.27; Orzz de Decembrie 13.35, de Maiu 14.17, de Septembrie 14.22. Porumb de Decembrie 12.70; Porumb de Maî 12.52. PARIS. — Griu Ian, Aprilie 20.60. Maî, Tunis 26.85„ • EfIAÎLA. — GriÖ grietüatea cu 1 la sută corpuri străine 17.40 ; greutatea 7§ — 79 cu 4 la Suti corpri străine 16.70; greutatea 75 — T6 cu 5 la sută corpuri străine, 15.20. Tendința griului susținută. P''vi ,ro hni o. 1 • h. ru let ^ Orzul. VSAM11. Cd 11.25; ovăzul^ cu 10 70; secara cu 12.10; fasolea cu lei 19.40. Pentru grîu cereri bune, pentru porumb afaceri foarte slabe. CONSTANȚA. — GrîuL calitatea I 17.60; calitatea II cu 16.30. Raportul arată la grâü mai ahimat, pentru porumb sosiri de vapoare. TIMPUL. — Budapesta, ceață; Viena și Berlin, toouros; Paris, ceață; Londra, umed;, Brăila nourat. * SITUAȚIA DANCILOR POPULARE. — Casa centrală a băncilor populare și cooperativelor Sătești a dat de curînd la iveală „Anuarul Băncilor populare și cooperativelor sătești din Romînia pe anul 1911“, de ale cărui date ne servim pentru a arăta pe scurt situația și mersul acestor instituțiuni pe anul 1911. In decursul acelui an s’au înființat 99 bărtcî noul, numărul membrilor a crescut cu 55 931, iar capitalul social vărsat s’a sporit cu 18.575.870.30 leî Astfel că la 1 ianuarie 1912 erau in întreaga țară 2755 bănci populare eh 510,1î8 mfembri...avînd subscris un capital de 04.512479.03 lei, iar Capi- Mi vărsat 79.392.265.57 leî. cart împreună cu cele 13.257 020.14 lei depuneri spre fructificare, 7.111.68644 lei fond de rezervă, donațiuni și cu toate celelalte fonduri de operațiuni se ridică la 120 de milioane. Cercetînd statistica repartițiunei capitalurilor băncilor populare pe specialitatea de membri, observăm că toate clasele sociale se întilnesc pe tărîmul cooperației IS sate Plugari 463.705; funcționari 12.150; meseriași 11.697; comercianți 9253 ; învățători 4801; proprietari 4599 și preoți 3823. Total 510.118 membri Mai mult de jumătate din numărul plugarilor (240.097) fiind neștiutori de carte, proporția la sută din totalil membrilor analfabeți este de 48.86. Totalul capitalului vărsat este de 79,592.265 52 leî, se compune astfel : 41.12 la sută din vărsăminte între 1000 — 5000 leî, restul de 53.88 la sută fiind format ntumat din varsăminte Între 2 leî ,1 maximum 1000 leî Totalul depunerilor spre fructificare este format iarăși precum urmează: 40.26 la sută din depuneri succesive între 1000 și 5000 lei, iar 59.74 la sută din depuneri între 1 și 1000 lei Suma de 180.978.072.04 iem ebtre reprezintă portofoliul general al tuturor băncilor populare se împărtă din punctul de vedere a scopului pentru care s’a acordat împrumut!. in chipul Următor: 82.34 lă sută pentru cumpărări de vite și unelte agricole, 20.78 la sută pentru cumpărare de pămînt, 17.37 la sută pentru hrană și nutreț, 16.74 pentru scopuri diferite și 12.77 la sută pentru arendare de pâmițit sau muncă agricolă. Dintre specialitățile de credit, cel real este mult mai întrebuințat decit creditul personal intrucit din totalul împrumuturilor de 100.978.Ö7202 lei 62.25 la sută s-au acordat pe cambii și acte cu amanet și numai 37.75 la suta pe credit personal. Pe lingă capitalul lor disponibil băncile populare se mai folosesc în parte și de creditul ce Casa centrală le acordă, în cursul anului 1911 băncile populare s-au împrumutat pe polițe la Casa Centrală cu lei 4.474.S65 leî, care împreună cu ,4866 868 lei sold la 31 Decembrie 1910 însumează cifra de 9.614.833 lei In ateiaș interval de timp s-au restituit de bănci suma de lei 4.612.23044, astfel că la î ianuarie 1912 se găsesc împrumutate 1229 de bănci cu 5.002.602.00 lei și numai 158 bănci au ridicat în compt curent deschis de la casa centrală) suma de lei 2 178709.1.2. Din aceste date se vede că Mhene populare, față de mărirea capitalului lor, s’a fi servit în arhicarhiâură de arhteriu bănesc oferit de casa centrală, KBUînd cercul de operațiune la fondul lor propriu. Băncile federale sunt în număr de 8 cu un capital vărsat de 4.513.748,42 lei; federala băncilor merge astfel încet,v v**nrg*v Sihi a fost eeehohiscă sh Abînaria. — Din cercurile guvernamentale bulgare se comunuică ziarelor străine ca deși se credea că după războia va izbucni o criză economică, ea nu s’a manifestat pînă acum, și din fericire nici nu se va manifesta. Cu toate că aproape toți comercianții din Bulgaria au în portofoliile lor numeroase bonuri de rechiziție, plățile se fac cu promptitudine, întrecînd chiar cele mai optimiste prevederi. Ultimele două aäptawtdi au dovedit ca lUumea comercială bungară este destul de bine pregătită și destul de solidă ca să reziste încercărilor prin cari a trecut. Viața comercială a reintrat în normal și se suferă că foarte curînd nu se vor filaa resimți consecințele evenimentelor războinice cari au zguduit viața economică a Bulgariei. Afacerile grânarilor sunt încă slabe. Aceasta nu doar bău’ar fi suficiente cereale de exportat. Dimpotrivă, recolta a fost dintele mai favorabile și exportul ar da rezultatele cele mai bune. Se simte însă lipsă pe vagoare, ceea ce împiedică exiportul șî pe de altă parte prețurile pe piața străină »iu fostfi« căzută din cauza recoltei bogate din Rusia și America. Țăranul nu-șî vinde încă recolta, fiind în așteptarea unor prețuri mai avantagioase. Caracteristic, că depozitele ,la bănci și la casele de economie au crescut în ultimul timp cu aproape 30 milioane fr. Socotind din această sumă 10 sau 15 milioane bă revenind comercianților, încă mai rămîn 15—20 milioane depuse de restul populației. Dacă situația economică privată este satisfăcătoare, situația financiară a statului și a comunelor lasă de dorit. Comunele, și în special orașele mari, au avut mult de Sriferit de pe urma cerințelor războiului și a scăderei veniturilor. Deși se încasează acum cu încetul dările rămase în întîrziere, totuși ele nu acoperit necesitățile, așa că multe orașe vor fi silite să recurgă la împrumuturi. Și finanțele statului sunt slabe și Situația bu poate fi limpezită decit prin contractarea finui mare împrumut. BUPSA înregistrează azi o ușoara Schimbare a disooiniei deprimante din , altimele sfte, Sdfi MMfHffitt iiffdfi io o porta Min etiltirüé tointe. Au cotat: , SérUtori Tu ünaré rürdíé, 97M (caséa); Bancă Agricola tiilijiassu), Banca Romînească, puHűíuii f$B (cassa)i erau. It 343 (cassar; Dacia Romînia #675 feassu); Hif)S (cu termen); Naționala 1217 (cassu); Generata 1240 (cassu), 4252 (cu termenul