Adevěrul, noiembrie 1913 (Anul 26, nr. 8671-8700)

1913-11-01 / nr. 8671

gjigfflgg I" Vineri 1 Noembrie 9131 a I IfiKCTS* mm Director: Inginer Electrici Apollinaris Apă minerală de cură și de masă, cu o reputațiune mondială Recunoscuta de statul Prusiei ca apă minerală de întrebuințat de toată lumea II/Sedația Statului Prusiei, 1902 Grand Prix Bruxelles 19îO Deposit: HEIHHICH SUFUSU, 3y«K­rSî5, Strada Labirint 60 1BMMi BSIJjS PDSTYEH ¥ 7%CJ A Wt I pk 3 ore de la budapesta, EU xnB Wim ö 0­­ta* 3 QPe dela VISNA Băi termale de nămol cu radium, cele m­ai curative in tratamentul bolilor de mik, mmmm,s­mmk IN SPECIAL RECOMAN­DABILE PENTRU CURA de TOAMNA ȘI IARNA Thermia Palaos, cel mai n­ou sartalurit­-baie din lum­e, construit direct deasupra izvoarelor, in legătură directă cu toate băile prin ascensor și coridoare încălzite. De aceea e exclusă pri­mejdia de răcire, 200 cătunete, cu­ tet confortul, „ , bu­cătărie dietetică, institut lîzifcal, étttánátbriU Șfăratoa,orul cârjei de radium, i­tslitul de hidroterapist, gimnastică I medicală distracțiuni de toate felurile. Prospecte la cerere. I Direcția Băilor Rostycî» mmmm Societe Mail : 1 : &QSONI Q mmiEiî „LA COCOȘ DÎN PARIS Marca ,COCOȘ4 d­e PAAIS este cea mai buna din lume p Capital 18.000.000 lei Durabile Confortabile Elegante ===== Se găsește La toate SVSagazinele importante din România fâaizare eu gras­s Societatea pentru import și Suport — j»i3C0B*ești, ^tmelsa IjfigraeiíÉií So. ® — Societate anonimi rott Masen pentru întinearind­eri electrote­hnice și m­ecanica Strada Academiei No 30.­­ BUCUREȘT­I. - Strada Academiei No 30 CAPITAL SOCIAL SE 300.6 *0­NU — jigi TELEFON No. 24/33. — Adresa telegrafică „ENERGIA", Bucuriști IMSL4LATIUNI ELECTRICE SI MECANICE Uzine* Estâtulațiuni in­ iLuminet și forță motrice MAȘINI. APARATE, INSTRUMENTE $1 UNELTE PLAN LUI, DEVIZE și M­EDICMATUÎNI la CELE RE­GA .1 an DINTRIE LEONÎDII ^Cevărata apă La Vichy și substituțiunile ei CÎnd cerem apa de Vi­chy fără a numi îsvorul, se întim­plă cîteodată să ni se dea apă carte isvorește la Vichy, dar a cărei etichetă caută a se asemăna cu­ mai mult de eticheta apei adevărate de Vichy, celebra sta­țiune termală cunoscutä în lumea întreagă. Vichy­­este în adevăr o ga­ranție națională franceză, fiindcă statul posedä cele mai vechi izvoare dintre care cele mai renumite sunt Célestins, Grande Grille și Ilupitai. ,4­șa dar- clclei vrem ă că adevărată de Vichy, trebue să cerem și izvorul: Vichy Célestins, Vichy Grande Grille Sau Vichy Iluipital [UNK] Ca marcă de au­tenticitate fiecare sticlă poarta pri gilul ei un cerc albastru cu cuvintele­ Vichy Elat. Se găsește în sticle mari și m­iei în toate Restaurantele, Ma­gazinele de coloniale, Drogueril și Farm Uth­. -------------- ns»- «-------------­B © myva! fiind de eficacitate imediată și absolut -*% nevătămător J. D. B­ e­le! A.­O., Berlin | Repet 3 ani. Lobi, BUcaresi­­­stă cerere, cei din Petersburg i-au întors spatele, foarte simplu — el, in înțelegere cu generalul Savoir a încercat prin atacul trupelor gre­cești la Anghista sâ*ă î intimideze potrivnicii, dar rezultatul a fost cu totul opus așteptărilor sale, căci grecii și sîrbii se îndîrjiră și mai mult pregătindu-se cu adevă­rat pentru izbucnirea ostilităților. Atacul — de la 29 iunie — por­nit după cum se susține din cartie­rul general, fără știrea d­rumui Da­­neff, n’a fost decit o verigă din lanțul încercărilor de intimidare, cu care Daneîl voia să cîștige iz­­bînzi, cu orice preț­ Și — chiar de s'ar admite că acel atac a pornit de la cartierul general Jlu­tdeâ ar­mata ținută săptămiini întregi în neactivitate, nu mai putuse fi ținu­ta In­iriu ==­ căci se produseră și miei revolte in rîndurile oștirii — de­sigur că numai prin acel fapt nu s-ar fi putut produce catastrofa în Bulgaria. Se poate spun­e că ade­vărata cauză a fost că, atunci cîn­d mai multe divizii erau încurcate in luptă, în urma stăruințelor d-ru­­lui Daneîl, s­a dat ordinul de a se înceta imediat ostilitățile, ceea ce a avut de urmare că multe trupe în retragere au fost decimate de artileria sirească . Catastrofă Bulgariei a fost însă cu adevărat hotărită cu mult îna­inte. Se știe că generalul Savofl făcuse un plan genial de operațiuni: două armate, adică, I armata, ge­neralul Kutincev cu SD.0VO oameni, la Belogradcik, iar a II-a armată. —generalul Rașco Petrov cu 60.000 de oameni la Zaribrod prin Kragu­­șevitz — Nischi să înainteze și pe liniile de retragere ale armatei sîrbești să opereze ceea ce execu­­tîndu-se repede, ar fi putut duce la o bompied­ă înfringere a armatei sîrbești. Dar generalul Savoff își făcuse planul fără să ia în considerație rusofilismul d-rului Daneff. Acesta nu vroia Ca nici un preț să admită, contra voinței de la Petersburg, sa încalce teritoriul veche a Serbii El îșîiînchipui astfel planul: să poar­te numai în Macedonia un simula­cru de lupte, dînd Serbiei cîteva luaturi ca să o facă să primească arbitrajul în chestia teritoriului în d­iscuție. Dar de­sigur sîrbii știind de la Petersburg că armata bulga­ră de la nord nu va trece grani­ța, deoarece Daneff nu va cuteza să se opună ordinelor din Peters­burg, ci retraseră trupele de la granița bulgară, concentrindu-se la Orîșehe Pole, fiind astfel in stare a opune o rezistență mare și zdro­bitoare bulgărilor. Cîn­d tru­pele bulgare fură retra­se, sîrbii entuziasmați de îzbînzile lor, n au mai primit încetarea osti­lităților, iar Daneff a Văzut că nu mai putea eî decide în chestia pă­­cei sau războiului, cum își închi­puise. Atunci au intrat și romînii în țară, iar Daneff a trebuit să mai­­mărturisească cu glasul tremură­tor șefilor partidelor opoziționiste, că politica lui s'a năruit și că eî să binevoiască a veni la guvern. Toate acestea n’au fost uitate și e mai mult ca sigur că toți su­­t convinși că nenorocirea Bulgariei a fost produsă de politica despoti­că și vanitoasă a d-rului Daneff. Fără îndoială că alegerile dela 7 Decembrie își vor da sentința în această chestiune, Toată lumea aci e convinsă că partidul Daneff Va dispare cu desăvîrșire din Sobra­­nie,și că partidul Obeșofî va reuși doar să obțină cîeva mandate. După toate probabilitățile alegerile Sobranieî se vor face în liniște, căci poporul dorește liniștea de care a fost lipsit atîta timp. Coresp. Policlinica „VIAȚĂ“ Grivifet 107, Matarhe Măcelaru Consult pentru toate boale la Tratamentul special al Boalelor Ltsmfeștî in hietare si­le Ia S—12 și I— V Un sfiu consult atîtjnea Cabinet Dentar Modern Lib­riiii sölírti in­ ător, c«ei­­citic și platină Cr. M Calai Boala de COPII S­­ÎNTSENE Trai. 606 al eonilor sifilitlii ereditari Consultatiuni 2 —3­ la Telefon 4S 82 — STB­Af TQ.1 P&VS 33 bi­s — Specialisat la Berlin și Paria Boii de Piele, SiMtica și Cen­íe­nriíiare AnaSiaia sîngalui pentru siîHla»— Injecții cu GJi. Bule Vin­de­ Isuă beți No. 8 Consultațainl ăela 3—6 Tete/otilon 8 La ministerul de razboiü, s’a înt­ertinit azi înainte fia amiază comisi­­unea însărcinată cu anchetarea nere­gulilor com­ise, in timpul campaniei din Bulgaria. Principele Ferdinand, a venit azi înainte de amiazj la ministerul de războiu, unde a lucrat cu d. gene­ral Hirjeu, ministrul de război. Din Bab­ic ni se scrie că marea Neagră este de citeva zile foarte agi­tată. Din aceasta cauză vapoarele nu au putut ori să acosteze în acest post, în cursul săptămînei viitoare mi­niștrii vor ține mai multe consilii de cabinet, consilii consacrate dis­­cuțiunei Mesagiului de deschidere a Corpurilor legiuitoare precum și extaminării, in trăsături generale, a proectelor enunțate parlamentului prin acest mesaj. D. Cerkez, președintele Camerii de comerț din Iași a remis ori di­mineață d-lui Maiorescu un me­­moriul în chestiunea transporturi­­lor. Acelaș memoriu Va fi remnis re­genui la Sinaia. Familia regală își va stabili reșe­dința de iarnă la București Intre 10—14 Noembrie. In­ ziua de 18 Noerm­brie (1 De­cem­­br­ie) 1913 ore­le 10 dumini­eața, Sfe­ra refectua În sală specială a afini­steru­­lui de finanțe a 6-a tragere la sorți a titlurilor de renta 4 la sută amor­­tibila din 1910, împrumutul de 44.199 000 lei, conform dispozițiuni­­lor stabilite prin regulamentul pu­­blicat în „Monitorul Oficial1* No. 246 din­ 7 Februarie 1906 La ac­eastă tragere se vor amorti­­za titlurilor in valoare nominala de 258IKK­ lei. In­ proporția drtuiătoare: 6 titluri a 5000 lei, 60.000 lei; 27­0i- 1000 lei, 92.000 lei; 137 titluri a 500 tluri a,2500 lei, 67 500 lei; 92 titlu­ri á lei; 68.800 lei. Total 262 titluri pentru o valoare nominală de 258.000 lei. Publicul poate asista la această tragere. D. Sotir 1 Solmniîd a fost judecător la tribunalul din Goritza (Albania), a fost numit interpret pe lîngă pre­fectura din Dobrici, pină să-și ob­­ție cetățenia. In ziua de 18 Noembrie (1 Decem­brie) 1913. Orele 10 punificații Se va efectua în sala specială a m­inisteru­­lui de finanțe a 7-a tragere la sorți a titlurilor de rentă 4 la sută am­or­­tibila din 1916, tuipunim­utul de 128000 000 leî, conform dispozițiuni­­lor stabilite prin regulamentul pu­­bli­cat în „Monitorul Oficial** No. 245 dinn 7 Februarie 1906 La această tragere se vor amorti­za titluri în valoare nominală de 763 000 leî, în proporția următoare: 26 titluri a 5060 lei, 136.000 lei; 86 titluri a 2500 lei, 215.000 leî; 194 ti­tluri a 1000 leî, 194.000 leî; 448 titluri a 500 l­ei, 224.000 leî. Total 754 titluri pentru o valoare nominală de 763.000 lei. Numai ziua de mîine zis mai des­parte de data d­nd publicul Capita­lei va putea să admire pe celebra artistă de o reputație moMialâ, su­pranumită regina fru­museței, a dan­sului și a jocului de scenă RITA SACHETTO, D. I Nedelceanu, licențiat in drept, actual șef de birou Clasa 1 de la 1 A­­prilie 1912 și cu b­inechime in mini­ster de pest­e 16 ani, și d. M. Penciu­­lescu­, diplomat în științele comer­ciale, actual șef de birou clasa I de la 1 Aprilie 1912 și cu o vechime în minister de 23 ani au fost înaintați în funcțiunile de șefi de birou princi­­pali clasa II, cu începerea dela 1 Oc­tombrie a. c. Leton. la 24 ore furnîzaro se poa­te obține cetind telefonul 38/78. De­pou M. A. Gabay, calea Î3 Septem­brie 161 (FabfiCere zomliao unita). Mai mulțî Soldați din regimentul Vlașca No. 5 ne arată că nu primesc Scrisorile care li se trimit d­e părinții și rudele lor, deoarece Serviciul de poștă la acel regiment nu funcțio­nează îm­ mod regulat. Transmitem plîngerea soldaților bunăvoinței chiMfidan­tului regi­mentului. „Monitorul Oficial“ publică azi o­­rarul școalelor medii. CAFE ROYAL. — Azi Joi 31 Oct.: Plat du Jour a 1,23 — Bere Luther. D ner: Choucroute de Strassbourg garnie avec de sáücissés de Frank­fort ou Jambon. D. Colea Chiibi, a fost trimisfe pe ziua de 1 Noiembrie, în pbstiU de tîlp­­tăr și găinar la ferma Dobriei. Sunt numiți pe ziua de 1 Noembrie 1913, în următoarele funcțiuni: d I­­lie Rădulescu, subprefect al plășei Silistra; d. Ion I. Mărcul­escu, sub­prefect al plășei Sarsattlar; d. Ale­xandru N. Vasiliu, ajutor de subpre­fect al plășei Acadlnlor; d. Constan­tin I. lonescu, ajutor de subprefect al plașei Turtucaia,* din județul Silistra; d. Constantin­ Al.­­'.otistami­­îrescu, registrator în cancelaria pre­fecturei județului Silistra; d-n­l. Gheorghe M. Bica, loan Popescu și Nicolae Nicolescu, copiști în aceeași cance­larie; d. căpitan L Lcinski, subprefect al plășei Gârgaîak; d. Constantin Orăscu­, ajutor de subpre­fect al plasei (jk­lefengiki din­ județul Dobrici; d-nil. Const. I. Slătioreanu, Alexandru Galan, și Ibraim Mustafa, copiști în cancelaria prefecturei ju­dețului Dobrici. Șteoala de infirmerie a statului, va începe să funcționeze, ila București, cu începere dela 15 Noembrie 1913 După dispozițiunile art. 3 din a­­cest regu­lament, elevele se vor re­cruta, de preferință, dintre fetele și femeile de la țară. Regele a autorizat pe d. maior Du­­mitrescu Constantin, din div. 2 de obuziere, de a purta însemnele ordinului Medgidia clasa IV-a, ce i s­a conferit de împăratul otomanilor, D. T. Bădărău, profesor titular la liceul „internat“ din Iași, a fost nu­mit pe ziua de 20 Octombrie în pos­tul de director al­ actui liceu. Filmul de artă in­ d­ieíi­ „Venu­s și Psyche“ fiu estebra artistă Năpier*­kowska, iar după scriitorul Apollo și înscenat de Daniil Riche se repre­zintă cu succes și azi doi în Cinema- SpSemild (Visavis de Atenaen). T­tuateio de Flotate, va fins licita­ție Luni, 4 (17) Noembrie a. o., dela orele 1d-12 a. m­, și 3 s p. m. și zilele următoare. Expoziția va fi Duminică 3 (18) No­embrie eerant, dela 18*12 a m. și 3-6 p. m. S’a redeschis hotelul și restauran­tul Boulevard, iar ca inovație pe tot timpul dineului concertează silnic orchestra cunoscutului Vitdofilst Ort­­goraș Dinicu. O delegație a funcționarilor din ministerul lucrărilor publice s'a pre­­zin­tat azi, 31 octombrie, doiul minis­tru Bădărău, ru­gîndu-i să mențină orariul 8 dimineața _ 1 d. a„ în vederea extremelor depărtări ce act de parcurs funcționarii, care din cauza grozavei scumpiri de chirii au căutat refugiul pe la periferia Capitalei.. Al doilea pachet din cererea func­ționărilor ministerului de lucrări publice, a fost îmbunătățirea Salarii­lor pe grade, din motiv că in ulti­mii ani li s’au redus simțitor salarii­le din Cauza rost­lingurilor bugetare. D ministru öadaran a primit cu multă bunăvoință delegația funcțio­narilor și a promis că Va studia ce­rerea. Seva Paraschivescu, impiegată auxiliară cl­eI-a la circ. 1, a fost transferată ca pedeapsă la circ. 9. în locul impiegatei Maria Cristescu, transferată după cerere. N­ervoșii preferă să ia pentru eplidare Perle de j­in­­im....... ULTIME INFORMATIUNI Teatrul Leon Popescu Cornicul C. Tănase care va apare pentru ultima oară astă-seară în Splendida sa creațiune în opereta „Baiül ort fald"* ce se dă în benefi­ciul său. Biletele la Fedfer. Un bun leac Contra opresiunei, tusei rebele și învechite a bronșitelor cronice, con­tra crizelor de astm, contra perde­rei respirației, catarului, emfizemu­­lUI, tr­ebue Să întrebuințăm Pudra Louis Legras care a obținut c­ea mai înaltă recompensă la Expoziția Uni­versală din 1900. Acest leac nu dă greș. Ușurarea se face instantaneu­ și vindecarea urmează progresiv. Se găsește la principalele farmacii. Cu­lta Lei 2.50. Aia n­îerii pielii., Frumoasa nuvelă mitologică a scriitorului latin din secolul al 2-lea Apülée, a fost înscenată de Daniel Riche, apoi cinematografiată de Ca­sa Pathé și va da ocazie cunoscutei artiste „Napierkowska“ să apară astăzi la marele nostru Cinema „Glafic“ în una din cele mai fru­moase creații ale sale. Ne vom duce s’o, vedem... ADEVERUL Plecarea d*l­n­ Take lonescu din Grecia - MII DE OAMENI ACLAMA LA­ plecarea vaporului.—con­vorbire CU MINISTRUL DE FINANȚE GREC -Atena, 31 Octombrie. — Asta? seară la ora 10, d. Take Ionescu pleacă la Constantinopol. Duminica d-sa va fi la Sinaia un­­de va fi primit în audiență de rege. * Atena. 31 Octombrie. — înainte de plecarea d-lttî Take Ionescu din Atena, consiliul comunal al orașu­l Ittî L’a întrunit și a proclamat pe ministrul de interne al Romîniei, membru­ de onoare. D. Take Ionescu a trimis prima­* m­iltií o scrisoare de mulțumire care s'a citit în sala de consiliu în acla­mațiile celor de față. Populația din Atena și Pireu e foarte mulțumită de încheerea pa­cei cu Turcia.­­ Azi dimineață d. Take Ionescu­ plecînd în escursiune la Egine, po­­pulația din Pireu a rm­anifestat cu mare entuziasm. Peste zece mii de oameni său aclamat la Gheiü, D. Take Iontescu, agitind tricolorul ro­­­mîn, toate vasele din port au salu­­­tat prin sirene. Pe tot parcursul va­sului romînt, vasele de războiu au salutat deasemenea trecerea d-lui Take Ionescu. Pe bordul vaporului „Romînia“ d. Take Ionescu a invitat 15 persoane între care și pe ministrul de finanțe Dionides, ministrul roman Filodon CU doamna, d. Sotiriades profesor universitar și distins arheolog și d. Saratamioglu căpitanul jandarme­riei. La Egine a sosit un contratorpi­­lor grec spre a saluta pe oaspeți. Profesorul Sotiriades a expus is­toricul templelor din Egine. Vaporul „Romînia“ a reintrat a­­poi în Pireu la ora 6 în aclamațiile entuziaste ale mulțimei care aș­tepta pe cheffi. Pe bază redacta­rul nostru a avut o lungă convorbire cu ministrul de finanțe Dionides. Ministrul grec este pesimist cu privire la relatiunile viitoare dintre Turcia și Grecia. Această, din cau­za politicei junilor turci, D. Dionides crede că nu vor fi posibile decit raporturi normale, dar cu greu se va putea ajunge la relatiu­ni amicale sau­ înțelegere. Atena, 31 Octombrie.— La ore 1e 10 seara, d. Take lonescu a plecat de aici, pe bordul vaporului „Ro­mi­nia“. Pe bord au venit d. Venizelos și iată miniștrii. Portul a fost frumos iluminat. Mulțimea a aclamat cu mult entuziasm pe d. Take Ionescu. Cabinele vaporului sun­t pline de flori oferite doamnei Take lonescu. PACEA DEFINITIV SEMNATA Aten­a, 31 Octombrie. — In mo­mentul plecării vaporului, Galybi bey a telefonat să se oprească va­porul, deoarece are de comunicat d-luî Take Ionescu o știre impor­tantă. Galyb bey a sosit pe vapor după plecarea miniștrilor greci și a co­municat d-luî Take Ionescu ultime­le instrucțiuni primite de la Poarta cu autorizarea de a semna trata­tul, cu unele modificări. După ce au conferit împreună timp de o oră, a fost chemat de la Atena și ministrul de externe grec, Parmas, care, sosind, a conferit pe bordul vaporului, în mod particu­lar cu d. Take Ionescu. A urmat apoi o conferință la care a luat parte și Galyb­bey. La sfîrșit, acordul a fost pe de­plin stabilit și pacea s-a semnat pe vapor. La orele 12, d. Take Ionescu ai plecat cu vaporul, *■ întristații: soț, părinți, surori, frați, cumnate, cumnați, precum și familiile Elias și Freudmahti au du­rerea a anunța pierderea prea iubi­tei lor . Sonia Elias in etate de 46 ani încetată din Viață după o scurtă suferință Serviciul funebru Va avea loc Vi­neri, orele 2 p. m., la domiciliul de­functei, calea Victoriei 113, de unde cortegiul funebru­ Va porni la cimi­tirul izraelito-spănios (Deliu). Aceasta ține loc de orice altă în­științare. FINANȚE ȘI COMERȚ COTA TRANSPORTURILOR. _ U-nii T. Maiorescu, prim-miinistru și Al. Marghiloman, ministru de finan­țe, au primit erî delegația aleasă în întrunirea industriașiloir și agricul­torilor pentru a expune guvernului dezastrul ce amenință țara greută­țile transporturilor.­­ D-nii miniștri au ascultat expu­nerea ce li s’au făcut și iarăși au promis că vor veni înaintea Came­­relor cu cererea unor mari credite­­ pentru vagoane și locomotive. Judecând după știrile ce primim din toate părțile țării, pare că de­zastrul ce amenință mișcarea noa­stră economică este de neînchipuit, nrici un agricultor, nici un indus­­tria­ș nu mai este sigur că a doua zi poate fi ruinat prin faptul că unul, ndustriașul, poate rămîne fără com­bustibil, celalt, agricultorul, că vâi­­zarea făcută de­ dînsul, nu va putea­­ fi efectuată. Este deci absolută urgența ca să­­ se treacă dela promisiuni la fapte. ’ TÎRGUL CEREALELOR. — înche­ierea dela 30 Octombrie arată calm­­ și afaceri puține pentru gri­ji și ne­­hotărit pentru porumb în Anglia,­­ susținut pentru grid și ferm pentru porumb în America. Iată cursurile în lei pe suta de kilograme: LIVERPOOL. — Grin­, Decembrie 19­37; Martie 19­72. — Porumb De­cembrie 12.72; Martie 13.21. NEW­ YORK. — Grin­: deschiderea pr. Dec.—Mai 18.49; disponibil 18.92; închiderea pr Decembrie 18.47; Mai 18.95; porumb disponibil 15.30. BUDAPESTA.—Griui Aprilie 23.07; Mai 23.02; secara Aprilie 17.95; ovă­zul Aprilie 14­88; porumb de Mai 12.83. ANVERS. — Grîu de Decembrie 18.92, de Martie 19.47, de Mai­ 19.27; Orzz de Decembrie 13.35, de Maiu 14.17, de Septembrie 14.22. Porumb de Decembrie 12.70; Porumb de Maî 12.52. PARIS. — Griu Ian, Aprilie 20.60. Maî, Tunis 26.85„ • EfIAÎLA. — GriÖ grietüa­tea cu 1 la sută corpuri străine 17.40 ; greutatea 7§ — 79 cu 4 la Suti cor­­pri străine 16.70; greutatea 75 — T6 cu 5 la sută corpuri străine, 15.20. Tendința griului susținută. P'­'v­i ,ro­ hn­i o. 1 •­ h. ru let ^ Orzul. VSAM11. Cd 11.25; ovăzul^ cu 10 70; secara cu 12.10; fasolea cu lei 19.40. Pentru grîu cereri bune, pentru porumb afaceri foarte slabe. CONSTANȚA. — GrîuL calitatea I 17.60; calitatea II cu 16.30. Raportul arată la grâü mai ahi­­mat, pentru porumb sosiri de va­poare. TIMPUL. — Budapesta, ceață; Vi­­ena și Berlin, toouros; Paris, ceață; Londra, umed;, Brăila nourat. * SITUAȚIA DANCILOR POPU­LARE. — Casa centrală a băncilor populare și cooperativelor Sătești a dat de cur­înd la iveală „Anuarul Băncilor populare și cooperativelor sătești din Romînia pe anul 1911“, de ale cărui date ne servim pentru a arăta pe scurt situația și mersul acestor instituțiuni pe anul 1911. In decursul acelui an s’au înființat 99 bărtcî noul, numărul membrilor a crescut cu 55 931, iar capitalul social vărsat s’a sporit cu 18.575.870.30 leî Astfel că la 1 ianuarie 1912 erau in întreaga țară 2755 bănci populare eh 510,1î8 mfembri...avînd subscris un capital de 04.512479.03 lei, iar Capi- Mi vărsat 79.392.265.57 leî. cart îm­preună cu cele 13.257 020.14 lei de­puneri spre fructificare, 7.111.68644 lei fond de rezervă, donațiuni și cu toate celelalte fonduri de operațiun­i se­ ridică la­ 120 d­e milioane. C­ercetînd statistica repartițiunei capitalurilor băncilor populare pe specialitatea de membri, observăm că toate clasele sociale se întilnesc pe tărîmul cooperației IS sate Plugari 463.705; funcționari 12.150; meseriași 11.697; comercianți 9253 ; învățători 4801; proprietari 4599 și preoți 3823. Total 510.118 membri Mai mult de jumătate din numă­rul plugarilor (240.097) fiind neștiu­tori de carte, proporția la sută din total­il membrilor analfabeți este de 48.86. Totalul capitalului vărsat este de 79,592.265 52 leî, se compune astfel : 41.12 la sută din vărsăminte între 1000 — 5000 leî, restul de 53.88 la su­tă fiind format ntumat din varsă­­minte Între 2 leî ,1 maximum 1000 leî Totalu­l depunerilor spre fructi­ficare este format iarăși precum ur­mează: 40.26 la sută din­ depuneri succesive între 1000 și 5000 lei, iar 59.74 la sută din depuneri între 1 și 1000 lei Suma de 180.978.072.04 iem ebtre re­prezintă portofoliul general al tutu­ror băncilor populare s­e împărtă din punctul d­e vedere a­ scopului pen­tru care s’a acordat împrumut­!. in chipul Următor: 82.34 lă sută pen­tru­ cumpărări de vite și unelte agricole, 20.78 la sută pentru cumpărare de pămînt, 17.37 la sută pentru h­rană și nutreț, 16.74­­ pentru scopuri dife­rite și 12.77 la sută pentru arendare de pâm­ițit sau muncă agricolă. Din­tre specialitățile de credit, cel real este mult mai întrebuințat decit cre­ditul personal intru­cit din totalul împrumuturilor de 100.978.Ö72­02 lei 62.25 la sută s-au acordat pe cam­bii și acte cu amanet și numai 37.75 la suta pe credit personal. Pe lingă capitalul lor disponibil băncile populare se mai folosesc în parte și de creditul ce Casa centrală le acordă, în cursu­l anului 1911 băncile po­pulare s-au împrumutat pe polițe la­ Casa Centrală cu lei 4.474.S65 leî, care împreună cu ,4866 868 lei sold la 31 Decembrie 1910 însumează cifra de 9.614.833 lei In ateiaș interval de timp s-au restituit de bănci sum­a de lei 4.612.23044, astfel că la î ianuarie 1912 se găsesc împrumutate 1229 de bănci cu 5.002.602.00 lei și numai 158 bănci au ridicat în compt curent­­ deschis de la casa centrală) suma de lei 2 178709.1.2. Din aceste date se vede că Mhen­e populare, față de mărirea­­­ capitalului lor, s’a fi servit în a­rhica­rhiâură de arhteriu­ bănesc oferit de casa centrală, K­BUînd cer­cul de operațiune la fondul lor pro­priu. Băncile federale sunt în număr de 8 cu un capital vărsat de 4.513.748,42 lei; federala băncilor merge astfel încet,v v**nrg*v Sihi a fost eeehohiscă sh Abînaria. — Din cercurile guvernamentale bul­gare se comunuică ziarel­or străine ca deși se credea că după războia va izbucni o criză economică, ea nu s’a manifestat pînă acum, și din fericire nici nu se va manifesta. Cu toate că aproape toți comercianții din Bulga­ria au în portofoliile lor numeroase bonuri de rechiziție, plățile se fac cu promptitudine, întrecînd chiar cele mai optimiste prevederi. Ultimele două aäptawtdi­ au dove­dit ca lUum­ea­­ comercială bungară este destul de bine pregătită și destul de solidă ca să reziste încercărilor prin­ cari a trecut. Viața comercială a re­­intrat în normal și se suferă că foar­te curînd nu se vor filaa resimți con­secințele evenimentelor războinice cari au zguduit viața economică a Bulgariei. Afacerile grânarilor sunt încă sla­be. Aceasta nu doar bă­u­’ar fi sufi­ciente cereale de exportat. Dimpo­trivă, recolta a fost din­­tele mai fa­vorabile și exportul ar da rezultatele cele mai bune. S­e sim­te însă lipsă pe vagoar­e, ceea­ ce împiedică exipor­­tul șî pe de altă parte prețurile pe piața străină »iu­ fostfi« căzută din­­ cauza recoltei bogate din Rusia și America. Țăranul nu-șî vinde încă re­colta, fiind în așteptarea unor pre­țuri mai avantagioase. Caracteristic, că depozitele ,la bănci și la casele de economie au crescut în ultimul timp cu aproape 30 milioane fr. Socotind din această su­mă 10 sau 15 milioane bă reve­­nind comercianților, încă mai rămîn 15—20 milioane depuse de restul po­pulației. Dacă situația economică privată este satisfăcătoare, situația finan­ciară a statului și a comunelor lasă de dorit. Com­­unele, și în spe­cial orașele mari, au avut mult de Sriferit de pe urma cerințelor războ­iului și a scăderei veniturilor. Deși se încasează acum cu încetul dările rămase în întîrziere, totuși ele nu acoperit necesitățile, așa că multe orașe vor fi silite să recurgă la îm­prumuturi. Și finanțele statului sunt slabe și Situația bu poate fi limpe­zită decit prin contractarea finui mare împrumut. BUPSA înregistrează azi o ușoara Schimbare a d­isooiniei deprimante din , altim­ele sfte, S­dfi MMfHffitt iiffdfi io o porta Min etiltirüé tointe. Au­ cotat: , SérUtori Tu­­ ün­aré rürdíé, 97M (ca­séa); Bancă Agricola tiilijiassu), Banca Rom­înească, puHűíuii f$B (cassa)i erau­. It 343 (cassar; Dacia Romînia #675 feassu); Hif)S (cu ter­­­men); Naționala 1217 (cassu); Gene­­­rata 1240 (cassu), 4252 (cu termenul

Next