Adevěrul, septembrie 1914 (Anul 28, nr. 9868-9897)

1914-09-16 / nr. 9883

Marţi 16 Septembrie 1914 d­octor Me D. Fischer specialist în Boale de ochi și urechi Gopsult. 11—2 a. tr. sj. 4—6 V m. gTB. DOAMNEI No. 27 BUCURESTI SE CAUTA in foc regimentele compuse in m­a- j­­­­oritate din romini, ceea ce indicii o­­ oarecare pornire dirijată în sensul 11 de a distruge cu orice preţ elemen- ■ tul rominesc, probabil ca o pedeapsă că cu toate veacurile ce s’au strecu-­­ rat asupră-i, sufletul poporului ro­ s­min de dincolo nu s’a putut imprie-­­­­teni cu ideia patriei austro-ungare,­­ de la care el n’a sim­tit niciodată vre­­­­o ocrotire.­­ Numai ast-fel se explica zecileg de mii de răniţi romini, cari umplul spitalele de la Brasov pină la Sah- j­a­burg si de la Lemberg pinä pe tdr­ y murile Dalmaţiei, precum şi sutei­­de case particulare de prin diferitei sate din Transilvania. I­­ Si toate aceste imense sacrificiu­ de singe nu satură totuşi pe con-y ducătorii monarchiei vecine! In­­tr'adevăr, în momentul in cărei­­ bravii flăcăî romini îşi varsă si«­­gele lor generos pentru dinastia de 11 Habsburg, care secole de­ cirindulg ’i-a minţit şi înşelat, fraţii şi pă-g rinţîi lor de acasă sunt arestată şi împuşcaţi ca spioni, după indicaţii­l­­e mizerabile ale călăilor neamului nostru. Aceste fapte îngrozitoare s’au­ petrecut de la începerea războiului aproape în mod sistematic, dovadă­­ arestările de la Orşova şi Caraşul­sebeş şi apoi executările de la Se­­ghedin. Din Dorna-Vatra ni­ se sem­l­nalează deasemenea executări su­­mare de Romini nevinovaţi­, iar vii diferite oraşe ale Transilvaniei nu- i meroşî fruntaşi romini sînt predes-l tinaţi şi ameninţaţi ca aceiaşi soar- j tă, mai ales de la răspîndirea zvonului despre intrarea în acţiune­­ a Romîniei. Ne mărginim deocamdată să com­punem faptele fără comentariu pel cari le lăsăm in sarcina celor che-­­ maţi şi in drept de a îngriji de e-­ xistenta neamului nostru de pestei Carpafi. Intru­cit asistăm insă fără îndo-l iala la măcelărirea sistematică a tot ce simte romineşte dincolo de gra-­ niţele înguste ale Romîniei, avem­­ tot dreptul să sperăm că conducă­­torii statului român nu vor intîrzia I : să pronunțe cit mai curînd dini parte-le ultimul cuvint m­­întuitor: ■— La arme ! I. Rmsm Afersideaausc I — —— ——------------- ij . Femela Adulteră' In timpul cin­d­­a apărut piesa ? teatrală a celebrului academician j­a francez Alexandre Dumas fils, „De­nise“, ea a dat loc la multe co­mentarii favorabile și. . defavora- j­a­bile ei. Alexandre Dumas a pus atunci * următoarea problemă''la ordinea • zilei, în privința femeei adultere : „S’o ucidem sau să n’o ucidem“. Totuși, el reveni­­mai tîrziu asu-­ pra­ acestei­­formule prea drastice­ şi în termeni mai generoşi şi chiar crtători, puse societăţii,. următoarea­­ întrebare: „Un om cinstit, poate el să se căsătorească în Ciuda legilor­­ mondene cu o tînără fată care va­­ fi comis o greşală ?“ „Denisa“ fu atunci răspunsul­ lui ■ Alexandre Dumas fils şi de ea de­pinde oarecum emanciparea fe­m­­eei. Astăzi această problemă se reînoeşte la Cinematograful­ „Lux“ din strada Doamnei, cu reprezen­tarea operei „Denisa“ a marelui­­ academician francez. Ea va găsi din partea publicului aceiaşi primire­­ călduroasă ca şi­­ piesa însăşi, şi va da loc la aceleaşi discuţii, căci va trăi cu aceiaşi in­tensitate ca la teatru.: D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau­ reînoesc abonamentul­­ sunt rugaţi să înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pină la acea dată. Curierul spectacolelor LUNI 15 (28) SEPTEMBRIE 1911 TEATRUL NAŢIONAL. — „Prime­ v'rse*’, TEATRUL MODERN. — „Idealul“ TEATRUL COM­EDIA. -- Pre­miera „Napoleon V‘, CINEMA „LUX“, Strada Doamnei 5.: „Denisa“, celebra capodoperă a ne­­muritoruluî Alexandre Dumas fils. D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau reiuoesc abonamentul sunt rugaţi sa înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au primit ziarul pină la acea data. I­I D­E OCAZIE un Electro­motor pentru curent ALTERNATIV, 2 cai 208 voiţi. Cu regulator de vi­eză. A se adresa la Administraţia zia­­relor „Adeverul“ & „Dimineaţa“ TELEFON TELEFO Zilnic Curse CONSTANŢA*BAZARGIC (Dobrici) cu 3 mari AUTOBUZE şi automobile uşoare ale Societăţii Bucur­esaxpediţiuni de­ mărfuri, bagaje etc. la Dobrici, Baltic, Kavarna Deposit de Uleiuri Schibaeff şi Pneumatice p. Automobile CENTRALA Constanta, Str. Caro], SUCURSALA Bazargic Str. Princi­­pale Nicolae No.Să "1 ........ 1 ■“ "" " " — I Institutul medical D£ AGENTI F1S101 ;■! Au».- i» , Baia CENTRALA­­ București, Bir. Unei 'J Tratamentele boalelorcronice ala sls* Sj ternului nervos, aparatul circulator ,­ digestiv, ale nutri­tiunii generale, aLe *' sistemului osos,articular și muscular, f­o- neurastenia, nevralgii, paralizii, ar- 1 *1 terioscleroza, constipația, artritism,­­ reumatism, gutta, scolioza prin ac- 1 mietoarele; % *1 Hidroterapiacomplect ft.ma. 0­eai manual şi vibrator, masaj sub apă p.­­AU şi Vichy laudaţiune Berthe,duja H Plombiéres. M Electricitate medicală: gal«­ii vaniaare, farudizare, curenţi sinusol­­ă dali, frauklinizare, d’Arsouvatizare, V bai hidro-e ectrice, Roentgen. •­ Băi de imuina­ţii de aer fia» '! pra încălzit gen.­ şi parţiale, fi Aleea noterapiasist. Dr. Zan»­i­der şi Ortopedia.­­ Bal de acid carbonic(Xauh­eim) - Tratamentele se esecutea şi se su­b­ pravegheaza de medicii specialisti ai­­ institutului ! Prospecte se trimit gratis. " Administraţia Dr. A. BARASCH Dela Facultatea din Paris fost elev al Profesorului Fournier Specialist în boale de Fiere şi Sifilitice (Lume­şti) Soarele pârului Calea Victo­riei 120 (lângă bis. Albă) Cons. 8—lu a. nu şi 2—5 p. m­­­ Telefon 291 — 100 ROI «©© vânzare­­IMEDIAT LIVRABIL! A se adresa: Const. Mille Adeveru, O E A P A pentru trăsură şi călărit B E¥AMZâBE Polonă l — la vizitiu Dacă nu vedeţi lămurit de aproape sau de departe, dacă bănuiţi ca aveţi nevoe de ochelari adresaţiva la jvoul nt-meri­.utt.fi.Primu! Şi unicul Institut de optică ...Culab­ilul medical care e pus sub direcţiu­nea ştiinţifică a unui medic oculis Bucureşti 27 Str. Efoamiaei ZTBnemreşte Provincia să ceară catalogul gratis CEREŢI PRETUTINDENI •APA MINERALA DE BUŞTENI­Cea mai gustoasa apă de masă. — Recomandaţii în special —­ la hoalele de ficaţi si rinichi —­­UîlSOaFe Consiste H tă­tara utat pară, fără colofanin, acizi sau alte substanţe dăunătoare calităţi spe­ciale pentru maşini agricole, industriale şi automobile. Oosinoinstantul AOSTRIOB pentru cazane de aburi, întrece în calitate şi efect, orice produs s­imilar indigen şi străin. Preţuri convenabile franco orice , staţiune din ţară * Comenzile să se adreseze : Fabrica „ALBINA“ Mas Fischer & Go. Soc. Anon. Galaţi Semănătoare riiiânri | n. \ - /V\ tr . , Neîntrecute in ^ mm m9i ■ preeismne iBflStilatfi ■ soliditate esistente .-­ Sunt de vânzare numai la Reprezentantă Generală: — I HOPERR-SCHRANTZ I1 CLAYTON-SHUTTLEWORTH A. G. Bu­cureşti, — Craiova, -- Brăila. — Roşiori, — Constanţa. — Ursiceni Eugeniu Ha­rfoorte Acum citva timp, s’a anunţat că scriitorul Eugeniu Goga, fratele po­etului Oct­avian Goga, ar fi căzut pe cimpul de luptă din Galiţia, intr’o ciocnire ca trupele ruseşti. Ştirea aceasta o primise şi d. Octavian Goga. Astăzi însă putem să anunţăm că ştirea despre moartea lui Eu­genia Goga n’a fost decit un simplu zvon. In adevăr, cu poşta de astăzi di­mineaţă, d. Morandini, directorul general al vămilor, a primit urmă­toarea scrisoare: „Cred că ai primit precedenta mea c. p. Te rog încă odată scrie mamei mele că sînt în viată şi du­pă cum ti-am scris, în cîteva zile, voi fi fi complect sănătos. Este sta­bilit că vom fi încuartierați în cu­­rînd într’un oraș lingă Moscova”. Eugeniu Goga Scrisoarea e datată, din Kiev, 13 I Septembrie 1914.­­ D. Morandini a vizitat imediat pe d. Octavian Goga spre a-i comuni­ca îmbucur­ăto­ar­ea știre. D. Octa­vian Goga fusese insă deja înştiin­ţat telegrafic de către soţia d-sale cum că mama fraţilor Goga care I locueşte la Răşinari, a primit o scrisoare de la Eugeniu prin care o inştiinţează că se află internat în spitalul din Kiev, uşor rănit la un picior şi ca se va restabili curînd. Germania cere armistiţiu Belgiei Ferrofiradj S5 Sept.—Ştim­pile din Copeoîifoaga pret­tind că Germania ar f­i ce­­rat un armistiţiu Be­ssiel, care la refuzat. (A. R.) Starea de mmm In Omnila Viena, l­ Sept. — „frankfur­ter Zeitung“ afla din Amsterdam că guvernul olandez a decis starea de asediu şi pentru comunele de la graniţa de răsărit, unde s-a dove­dit ca se face o contrabandă întin­să cu mărfuri interzise. Dezertori din armata austro-ungară la Ploeşti PLOEŞTI. 15 Sept. — In tabăra de la crîngul lui „Boit“, unde se găsesc concentrate trupele din gar­nizoana locală, au­ fost Simbata, 12 romini ardeleni, dezertori din ar­mata ungara. Cei 12 voinici, povestesc cu ve­selie ofiţerilor şi trupei, că au­ pu­tut isbuti să treacă Carpaţii, ve­nind in patria mumă, pentru ca îm­preună cu fraţi de aici, sa ia parte la acţiunea ce se va porni împotri­va Austriei, întru desrobirea romi­­nilor din Ungaria. Curagioşi, arde­leni, au­ fost îmbrăţişaţî cu deose­bită însufleţire, de către soldaţi şi ofiţeri. — Stavăr. Turcia a închis Dardandele Coîîstatistlnop© 1, 14 Sept» Gasweriiul îsîpccsc a ©rdo» nat snc5nides*ca Darifasie® leior. Se crede ca această mă* su­ră e provizorie. G­uys '■iiiWffirr111 if ■ iirjTTmrm11 1 ii Regimentele rominesQ Citim în „Românul“ din Arad : „Eri a plecat din gara Aradului un nou batalion in majoritate rominesc, in frunte cu steagul dăruit de redac- I ţiiîe „Romînului“ şi „Poporul ro­­mîn“% Am retrăit momentele de in- I tensitate sin­îetească pe cari ie-am­ a­­vut cînd au plecat celelalte steaguri, I din nou­ am tresăltat la manifestaţia­­ spontană ce-au făcut-o culorilor ro- I mîneşti şi aceşti voinici. Cind d. Savu Ie-a predat steagul,­­ punindu-le la inima că ajunşi pe I câmpul de luptă să-i atingă de pă- I minţii! pe care siau risipit trupurile I alor noştri, înştiin|mndu-le suflatela că steagul nostru stă înălţat, voinicii păreau stane de piatră, atita putere s a adunat deodată in muşchiul lor din adîncurile neştiute ale sufletului. Am avut o noua mărturie de ne­mărginita dragoste ce leagă pe voi­nicii noştri de acest steag, simbol al sufietuluî şi pămintului rominesc. Şi ni s’a repetat impresia că simbolul a­­cesta nu mai poate fi îndepărtat dela­­ noi in vecii vacilor, decit poate prin­­■ tr’o fatală abdicare naţională, căreia au noi să-i purtăm vina...“ Ştiri artistica La teatrul Modern compania Voi­­culescu & Bulandra se va da Joi 18 și Duminică 21 Septembrie în matineui „Frumoasa aventură”, iar Vineri 19 Septembrie se va reprezenta a treia premieră a stagiunei „Un alibi”, dramă militară în 3 acte de G. Tra­­rinex. Socialiştii şi războiul Un­­iroceSfiVerbal al partidului socialist ata- Han.—Victoria franţei si a fiSngh­tereî va Însemna si liberarea proletariatului ger­­man.­“An interview eu Vandervelde.­. Consider râaboial din punct de vedere al «liafilor, ca o mare lupta contra militarismului. iuu-„ ,_'îv— specială a zia­rului „Dimineaţa“ am relatat zilele acestea despre întrevederea socialiştilor ita­lieni cu socialistul german Südekum. Astăzi cunoaştem textul procesuluî­­verbal care a fost semnat de cei pre­zenţi. E un document foarte impor­tant, care merită atenţiunea întregeî lum­i civilizate. Iată aci cuprinsul a­­cestuî proces-verbal: „Noi, socialiştii, considerăm demer­sul unei­ misiuni­­germane, în Italia, ca o ofensă adusă domnu­liţii şi inde­pendenţii socialismuluî italian" — şi asta cu atît mai mult cu cit partidul socialist german, susţinind politica de agresiune a Germaniei şi Austriei — a pierdut dreptul de a vorbi in nu­mele lui propriu­, ca făcînd parte din socialismul international. Pina acum am tăcut, pentru a nu tulbura neu­tralitatea pe care poporul italian a declarat-o înaintea guvernului, — ho­­tărît cum era să nu se dezonoreze, a­­jutind Austria şi Germania, — şi do­ritor de pace după cei doi ani de răz­­boiui­in Libia.­­ Nu mai putem să tăcem acum, în faţa acestei iniţiative a­ s­ocialiştilor germani, care încurajează intrigile obscure diplomatice ale guvernelor germane şi austriace —­ cari vor să tîrască neutralitatea italiană pe a­­cele cărări pline de primejdii ale li­nei cooperări indirecte. Voim să afirmăm, că dorinţa noa­stră este ca războiul să înceteze, fără să fie nici învingători,­şi nici învinşi. Dar dacă această nădejde este zadar­nică, vom face tot posibilul pentru ca acest război şi să se termine prin zdro­birea acelora cari pau provocat­ im­periile austriace şi germane,­­ fiind că aceste imperii constitue focarul re­­acţiunei europene, mai mult decit Rusia, care în aceste momente esta străbătută de curente democratice şi socialiste, în stare să facă acea sfor­ţare liberatoare. Dacă însă imperiile germane şi au­striace vor eşi biruitoare — aceasta va fi triumful­­absolutism­ului mili­tar în expresia lui cea mai brutală. Va fi victoria hoardelor devastatoa­re, distrugătoare. Va fi victoria ace­lui absolutism militar împotriva că­ruia socialismul german n’a ştiut să lupte, socialism care s’a mulţumit să repurteze numai cîteva succese e­­lectorale şi cîteva avantagiî materi­ale fără să exerciteze nici o înrîuri­­re politică în ţară­,. . . înfrângerea Germ­anieî vă jiutea o­­feri socialismiMb îş^urmăsi ocazia să iasă din neputinţa lui şi Să se reabili­teze, înlăturînd regimul politic feu­dal al imperiului, răpind şi­­absolu­­tism­uluî linsese ajutorul ce’l avea de la­ acest regim. Cu­ chipul acesta va contribui ca întreagă­ politica euro­peană 'să-şi schimbe 'cu 'totul direc­ţiunea eî. §1 în fine, victoria repubilicî fran­ceze, republică care astăzi este pă­trunsă de un socialism sănătos, vic­toria Eugiltereî, unde domneşte de­mocraţia cea mai reală, va însemna victoria unui regim politic european,­­ deschis tuturor cuceririlor socialiste, va însemna acordul între toate sta­tele intradevăr libere pentru limi­tarea înarmărilor şi pentru înlocui­rea hoardelor profesionale organi­zate pentru atac,­­■ cu un sistem mi­litar defensiv. Victoria Franţei şi a Angliei va însemna totodată şi libe­rarea poporului german. De aceia trebue să spunem, că pen­tru noi nu există un alt mijloc de ma­nifestare a internaţionalismului no­stru, decit acesta : să fim alături de acei cari luptă contra imperiului re­­acţioner, sau cum au declarat sociali­­ştii italieni din Paris, că singurul mijloc de a fi antimin­tarist, este de a ne înarma şi de a lupta contra im­periilor m­n­tarism­ului. Este singurul răspuns ce-l pot da socialiştii­­italieni socialiştior ger­mani. Numărul ultim al ziarului „Jus­­tice“, organul partidului socialist britanic, publică un interesant inter­view al lui VaiKlervdîde, şeful socia­liştilor belgieni, care a fost pentm­ cîteva zile la Londra, înainte de a pleca spre Statele­ Unite, ca membru al misiune! belgiene instituită pen­tru a face cunoscut atrocităţile la cari s’au dedat unele trupe germane asupra populaţiunoî belgiene. Iată acest interview : — Care e opinia tiv. asupra aces­tui război­ grozav ? — Consider acest răzbei­, din punctul de vedere al aliaţilor, ca o mare luptă contra militarismului. Noi n’am dorit războiul, dar am fost siliţi sSă acceptăm* în urma violării neutralităţii noastre. Acesta este şi motivul pentru care am­ primit să in­tru în cabinetul belgian, care este a­­cum un minister de apărare naţiona­lă. E şi motivul care l-a îndemnat pe Sembat ,şi Guesde să­ intre în noul minister francez. Va fi interesant­­pentru tovarăşii noştri englezi, să­­ştie că guvernul francez in momentul de faţă, distribue prin aeroplane mii­­litare manifestele adresate de socia­liştii belgieni şi francezi poporului german. Un alt lucru ce ţin să-l relev, e că ambasada rusească a făcut să parvie socialiştilor ruşi, membri în Dumă, un apel aî meu. — Distrugerea oraşului Louvain a •avut un răsunet puternic In opinia publică britanică. A fost intr’adevăr distrus oraşul cu desăvlrşire ? ! — Din fericire, trupele germane nu s’au­ atins de vechia noastră primă­rie. — la o parte tovărăşii noştri bel­gieni , la­ operațiile militare ? 1 7— Da, acei cari nu sínt chemaţi pe­­ cirapuii de bătaie, sínt folosiţi într’o.­­ ramură oarecare a muncei naţionale.­­ Spiritul soldaţilor belgieni cari apar­ţin partidului nostru, s’a manifestat luminos' la apărarea Liégeumi. A­­propierea atacului gemian Fan pri­mit cu cîntecul „Internaţionalei“. In linia de bătaie, am fost primit de re­petate ori de tovarăşii noştri, cu­ en­tuziasm. L. P. —----- ‘ ‘“1». 1 --------­ ------­ him niîi d­­in Ungaria O SCRISOARE INTERESANTA A UNEI ROMINCE . O doamnă din Capitală a primit zilele acestea următoarele scrisoa­re din Mehadia. Scrisoarea a tre­cut prin Ungaria şi e de mirare cum a fost transmisă, dat fiind con­ţinutul ei. Dragă Verişoară, Am primit scrisorile tale, dar nu mi-a dat in gînd să-ţi scriu de ne­cazurile ce au­ fost şi ce sint pe capul nostru. Căci bubuia îl tunurile in Orşova şi se auziau de par’că ar fi fost în Mehadia. Oraşul era plin de cătane, căci ‘au­ trecut pe jos la­ Orşova din Lugoş şi­ Caran­sebeş. Au trecut şi m­ai din sus, cu trenurile. .Nu mai în aceta­t. Era, cită frunză şi iarbă­ de husari cu cai­, şi toţi erau gătiţi cu flori la chipiu. Toţi locuitorii din Orşova, lupani­­ce Tuf­arii şi Koramnic, au­ plecat care încotro. Mehadia a fost plină de nemţi din Orşova. Mulţi au­ tre­cut mai departe, le-a fost teamă şi la noi să rămină. • Pina acum sîrbii nu au­ făcut rău­ mare în Or­şova, numa vre-o patru case au nimicit. Ei au­ dat mai­ mult pe dea­luri ca să nimicească artileria au­striacă. Află despre varul­ tău, ca nu-i luat la război, ci e în temniţă la Caransebeş. L-au luat jandarmii înainte de a mobiliza. Duminică cu două săptămîni înainte de Sft­­îlio. L'au­ luat iutii p­e preotul din bise­rică, care chiar vroia să înceapă sfînta slujbă. Au intrat jandarmii în biserică și au zis: că în numele legii să meargă înaintea lor. Preotul a întrebat pentru ce, căci nu a furat nimic. Atunci au sbierat jandarmii la el ca să plece şi să meargă înaintea lor. A plecat şi au rămas toţi oamenii în biserică mi­raţi că ce o fi? L’au dus şi l’au în­chis la comună. După aceea s’a în­tors şi l’au luat şi pe vărul tău şi pe un flăcău prieten cu el. Au mai arestat pe generalul Cena pensio­nar şi pe băiatul lui N. Kiticianu. Din Orşova au arestat pe proto­popul dr. Dure, pe Cemuru cu soţia şi cu fata, pe doi avocaţi şi pe o domnişoară fata avocatului Popo­­vici. Aceştia au fost ce­i mai înfo­caţi naţionalişti şi le-a fost teamă ungurilor să nu faca propagandă printre români contra lor. Qen­ra- 101 Cena e acuzat că­­ a făcut­ pla­nuri şi le-ar fi trimes în Romînia. Şi de atunci îi ţin pe toţi închişi. Mi-e teamă de vărul­ tău căci ,s’au­­de ca o să-i condamne ungurii la spînzurătoare. Se duce unchi­ul tău­­pe la el, dar nu-î lasă să vorbească fără sentinelă lingă ei.­­ A rămas Mdaunis­amsti?, oh pic­. Convocarea Camerei de Comerţ PLOEŞTI, 15 Sept. — Membrii Ca­­merei de comerţ, sunt convocaţi de a se întruni azi la orele 5 d. a., a­­vhid a discuta şi rezolva urmatoare­­le chestiuni: Pronunţarea relativ la adresa mi­­nisteruluî de industrie şi comerţ. Nom. 17721 a. p., cu privire la propunerea făcută de Camera de comerţ din Iaşi, referitoare la obligativitatea impusă de legea burselor, ca să­­tenii să nu poată face vânzările de cereale în raza de 5 chilome­tri. Adresa judecătoriei din Urlaţi, re­­lativ la condamnarea la amendă a unor comercianţi. Şi orice alte ches­tiuni ce eventual se vor mai ivi. Statul Angajirm voluntarilor Marele stat major din ministerul de razboaiu, face cunoscut că, cand­ionii art. 95 din legea de recrutare, toate cererile de angajări ca vo­­luntari fie in­­ timp de pace, fie si mobilizare, trabuesc adresate numai comandamentelor corpului in care doreste a se angaja ca voluntar. Cererile adresate ministerului sau altor autorităţi vor rămine fără răs­­pruns. Nu se pot primi ca voluntari decit tinerii cari trau satisfăcut le­­gea de recrutare, de naţionalitate umană şi numai pentru părţile se­dentare ale corpurilor, de trupă combatante. _ llMi­ilil Gd­ de adulter la „Leul şi Cirnatul“ Soţul înşelat, din cauza emo­ţiei s’a împuşcat singur în piciorul drept In grădina „Leul şi Cărnatul” din strada 11 Iunie No. 59, foarte aproa­pe de parcul „Carol I”, s’a petrecut, în ori noapte,­­un mare scandal conjugal, din care nu au lipsit nici focurile de revolver, dar care, din fe­ricire, nu a avut nici o urmare mai gravă. Un comerciant Ştefan Niculescu, din calea Rahovei No. 125, însurat de curînd şi care era foarte gelos, bănuia că soţia lui îl înşeală cu un vecin contra căruia primise chiar o anonimă. A făcut el, oarecare înves­­tigaţii, cari insă, nu i-au dat nici un rezultat satisfăcător. Aseară, soţul înşelat, a încercat un alt turc, care, bănuia el, că-î va reuşi. Sub pretext că are afaceri grale, nice in provincie soţul a plecat de acasă, lăsînd vorbă că va lipsi două zile. Imediat după plecarea soţului, doamna, care în adevăr avea un a­­■ m­ant, ia trimes printr’o servitoare a eî, o scrisoare prin care îl învită să meargă să petreacă, înpreună, toată noaptea, ia vre-o grădină. După o oră, doamna, tînărul eî a­­mant şi servitoarea, petreceau ty­­tr’un pavilion din grădina „Leul şi Cărnatul” din str. 11 Iunie. Soţul înşelat,­ s’a înapoiat acasă pe la orele 11, şi după cum se aştep­­ta, a găsit casa închisă, iar soţia lui şi servitoarea plecate, înarmat cu ult revolver, comer­ciantul, s’a dus să-şî găsească soţia cu intenţiunea de a o omoră atît pe ea cit şi pe amantul ei. Către mie­zul nopţeî a dat de eî la grădina „Leul şi Cărnatul”. Cu multă pre­­cauţiime pentru a nu fi simţit, so­ţul, s’a apropiat de pavilionul în care retrecea necredincioasa lui so­ţie şi a constatat cu surprindere ca amantul eî, nu erea vecinul pe care il bănuia,­ ci, uil tinăr, „filfison” Flo­­rică Vasilescu, funcţionar la finanţe, pe care îl cunoştea din vedere. Fără a mai pierde un moment, soţul in­­şelat, a scos revolverul pentru a tra­ge asupra lor. Fie din cauza emoţiei, fie că a umblat cu prea multă grabă, in mo­mentul cînd a scos revolverul, arma s’a descărcat şi glontele l’a lovit în pulpa piciorului drept. Cind a auzit detunătura, tînărul funcţionar, a f­u­­git imediat lăsîndu-şi pălăria şi par­­­desiul în pavilion. Soţul, a tras un glonte de revol­ver asupra soţiei. Glontele isbindu­­se de un­­fer dela corsetul doamnei a ricoşat. Servitoarea, de, frica, a leşinat. Lumea, care petrecea în gră­­dină, a venit sa vază ce s’a întimplat şi în învălmăşeală, soţia necredin­cioasă, a dispărut. D. Niculescu, a fost condus la circa respectivă, unde urma să se facă o anchetă asupra celor petre­cute. Trupele aliate acolo s’au opus trupelor ru­­seşts. Hărtuelile continuă p din ţinuturi apro­piate ungare siau tri­mes trupe mai nume­roase pentru spriji­nirea trupelor austro- ungare aflătoare la St­raniţă» (Sism­­ele explosibile ale austriacilor Niş, 13 Septembrie, — După rapor­turile primite de la toţi comandanţii sîrbi duşmanul întrebu’nţaază pe întregul broni gloanţe explosibile. Cele d’intîî zece descărcări ale mitraîierelor austriace sînt mereu cu gloanţe explosibile. Toţi soldaţii austrieci primesc 28 la sută gloanţe explosibile. Instrucţiunile cele mai severe au fost date comandanţilor ca se nu lase să cadă în mîinile Orbilor ast­fel de m­uniţiunî. S'a ordonat trupelor austriac« O a Strînge cu mare băgare de de la morţi şi răniţi austriaci toate gloanţele explozibile pe car® l«=aş mai avea, — (Biroul presei). Pentru răniţii francezi „Cercul Analelor“ din Bucureşti de sub prezidenţia ilustrei noastre poete, anunţă o serbare în sala insti­tutului „Portipilian“ pentru seara de Vineri 19 Septembrie, orele 9, la profitul răniţilor francezi. E vorba de a proba simpatia noas­tră glorioşilor răniţi ai acestei! Frânte atît de iubite romînilor, ce adoră în ea o soră maî mare, păzi-, toare a tradiţiilor de civilizaţie, de frumuseţe şi artă, dela care rasă noastră, a ştiut să se adape şi­ ea. Vineri seara, poeţii de seamă ai­ ţarei noastre, artiştii romini, oame­, niî de litere, vor glorifica Fran­da scumpă tuturor. Copilul prafului f Copilul păcatului f Copilul păcatului f Copilul păcatului ? Copilul păcatului f Copilul păcatului f inmia$pMI ÎMPRUMUTUL ACORDAT BEL­­GÎEI. — O NOUA ARMATA EN­GLEZA. — ARABII IN AJUIORUl ANGLIEI Londra, 15 Sept. — Ministrul fi­nanţelor, d. Lloyd George, într’un discurs rostit la Criestetta, a anun­ţat ca împrumutul de 10­0­ilioant de lire sterline (259 milioane de franci) acordat Belgiei de către Brîtania mare, va fi fără nici el procent. Ministrul a adăugat ca cînd a cerut această sumă pe pia­ţa financiară, i s-a oferit 40 milioa­ne de lire sterline. Banca Angliei singură ar fi putut să dea şi mai­ mult, dacă ar fi fost nevoie, D. Lloyd George a anunţat că o conferinţă va avea loc săptami­­na viitoare la Cardiff în scopul de a organiza o armata specială din Ţara galilor. Un singur comitat a promis ca va da 20,000 de oa­meni. ■& Londra, 15 Sept. — O depeşă din Aden anunță că toți sultanii și şeicii din protectoratul englez din Arabia au oferit serviciile îor gu­­vernulm britanii'­. ....................... . JSpdJStJcsiaTi* Sept." „Bmlajiesivr î£orjres» ponders4* află din sur­să autorizată ca ^şî eri ruşii au trecut în «li­terate puncte graniţa la frontiera Ungariei Ruşii Ungariei. mea. D-nii abonaţi cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul sunt rugaţi să înainteze odată cu cererea d-lor şi banda cu care au prim­it ziarul pina la acea dată. featml l&iara Compania Dramatica — Voiculescu & Bulandra — LUNI 15 SEPTEMBRIE 1914 „IDEALUL” Marţi 16 FRUMOASA AVENTURA Miercuri 17 Septembrie „IDEALUL” Joi ÎS Matineu, Franj. AVENTURA Seara: „IDEALUL“ Vineri 10 Sept. Premieră „UN ALIBI"; Sâmbătă 20 Septembrie „UN ALIBI” Dubl. 21, Mating: Fr. AVENTURA Seara: •• „IDEALUL"V Biletele de vânzare la Agenţia tea­­­­trului Modern —­­ : _____________ - TELEFON Teatral Compedia Compania dramatică Const. Radovici LUNI 15 SEPTEMBRIE 1914 „Napoleon I“ — Dramă de V. Eftimiu — Biletele la Mag. „ConservatoruluF4 Sear­a la Cassa Teatrului. Tel. 52124 INSTÎTWUL"deTOMNIŞOARl cHoisT mmm BUCUREŞTI, Calea Moşilor, Direcţiunea încunoştiin­­ţează că înscrierile se fac zilnic iar cursurile au înce­put dela 9 SEPTEMBRIE 1 liiiliililiî 1,1, U» „ I I I IX “Ă7 septembr­e!»»8® Fre‘merâ s SEP rbMBR­EI ^TR nOAMT­ îF.î ArtisHoâ [ Opera Preinilală a Cslcărnlil — ACADEMICIAN FRANCEZ — : J - ALEXÂNDBE Dumas fils -„D estis a,“ Duioasă Drama Sentimentală iu 3 aste si un prolog magistral interpretata de fruntașii Comediei Francele I -' SPECTACOLUL SE TERMINA— cu comedie de mult humor de imitaţii orare începând dela ora 2­2 P. M.­I de la 8 — 12 seara orchestra spe­ciali sub direcţiunea d-lui BRAŞCU. — PREŢURI ^ POPULARE — cat bărbaţii pină la 42 de ani, au rămas numai moşii şi copiii. Să fi­ văzut ce prinsete şi­ ţipete de femei erau pe strade la plecarea lor te lua groaza. Nenea Gruia e in Caransebeş. Simion, Costa şi Ioni­că şi mai mulţi romini sunt în Sa­rajevo acolo unde e focul mai ma­re. De două săptămini nu se ştie ni­mic-­de ei, sint vii sau morţi, căci n’ail mai scris nimic. Nu credem ca o să se sfirşiască aşa cum­u­ri, căci acuma fac cojoace pentru că­­tane. Numai un blănar de aci a fă­cut 5­­mii. A strins toţi cojocarii de pe la­ sate şi lucrează cu putere că peste 14 zile trebuie să fie gata. A­­cuma se aude că ar începe mai cu putere bătaia la Birzasca. Au­ tre­cut ruşii la p­ilt şi o să apuce iar încoace la noi. îmi încheia scrisoa­rea căci trebue să sting lampa, căci nu-i­ertat de la 8 ceasuri în­colo lampă aprinsă. Umblă santi­nele in patrulare pe fiecare stradă cite trei. Şi unde vede lampă bat la fereastră ca să stingă şi de nu, sparg fereastra şi intră înăuntru iar oamenii din casă, şi îi duce la co­mună de iî închide. V’aşi mai scrie, dar e tîrziu­. Vă sărut cu dor. Elena ATJE JERÜL

Next