Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)
1915-01-01 / nr. 9988
Jo! * lamrrîe ’95 Victor al Serbiei — Un articol al d-nului Licsor-Bayet — „La revue hebdomadaire“ publică SUb titul „Victoria sirbilor şi consecinţele ei" un interesant articol semnat de Larour-Gayet, membru al Academiei ştiinţelor morale şi politice şi cunoscut şi la noi pentru activitatea ce depune pentru Inii Ştire» franco-rombnâ: — Reproducem din acest arbiv! următoarele, cu privire la politica ’Austriei fata de Serbia : De etnii dinastia actuals a Serbiei a rupt legăturile de vasalitate politcâ si economica cari atasaserS Belgradul de Viena, guvernul austro-umngar se hotărî sS „fiarbs Serbia tn propria ei zeamă". Procedeele fierturel au fost de tot felul. SlrbiT -Int un popor de țăraniprincipalul lor ctştig U ail din iresterea porcilor. Marele drum al ax portărel porcilor este linia dela Belgrad la Budapesta și la Viena. Ctnd feallplatr-ul nu era mulţumit de Celticul din Belgrad, repede o hotâriri ministerelor de agricultura şi de comerţ declara porcii din Serbia atins de cine ştie ce epizootie importul porcilor era interzis pe teritoriul monarhiei dualiste. Ţăranii Sirii a căror piaţă era închisă mureaţi de foame. Serbia fierbea in propria ei zeamă. Chiar si fată de dinastia Obreno▼tcilor, Viena recursese la procedeele de „fierbere". Serbia de art are ca frontieră la ă ■pus, o linie artificială cursul Drinei. Aceasta este una din numerosele neconsecvente ale tratatului din Berlin care adjudecase administraţiei austro-unguire pe elibil de la ţârjihul sting al Dunei, pe bosniaci şi herzegovineni. Aşa a voit Bismarck tot at.it pentru a fi pe placul bunilor Săi aliaţi din Viena şi Budapesta cil pi pentru a pedepsi Serbia care rpluoaae In 1866 să se alieze Prusiei care glndia la înăbuşirea Austriei Austro-Ungaria primise aşa dar in 187? administrarea Bosniei şi Hercegovinei cari fură declarate părţi Integrante ale imperiului otoman Diplomaţia din Berlin. Viena şi Pesta nu era la cea din Mlri minciuni Ceva mai mult. Austro-Ungana ocupa militariceşte sandacul Noul Bazar pentru a împiedica orice alipire intre cele doua neamuri surori ,irbil din Serbia şi stihii din Muntenegru. Administraţia austro-ungarâ din Bosnia şi Herzegovina dură perte 30 de ani. Intr'o bună zi. In 1009, Ballpiazul procedă la anexarea definitivă a Alsaciei-Lorenei strbe. Să vedem Insă, dacă Intr'adevăr Bosniacii şi tierzegovenienii sintlrbi. Fără îndoială, retoricul maghiar Beniamin de Kallay In a aa „Istoria ălrbiîor”, aparută in 1868, a declarat că totă populaţia din Bosnia şi Herzegovina era elrbă. El fusese consulul Ungariei la Belgrad timp de şease ani şi făcuse »tunel lungi călătorii de studii In Serbia şi Bosnia şi puin să se informeze astfel de minune asupra acestor chestiuni etnografice. Dar, acelaşi Beniamin de Kallay devenise In 1882 administrator al Bosniei şi Herzegovinei şi dădu odezminţire oficiailă afirmaţiunilor sale din 1876 interzidind In propriul s&c guvernămtnt propria sa „Istorie a alibilor" Acest fapt de necrezut al unul autor care se excomunică el tuşuri de patimă naţionalistă este raportat da d. Veşnici eminentul ministru rî Serbiei la Paris. Serbi safi numc! o menajare n'a existat pentru bosniaci. Baronul Aerenihal proclamă pur și simplu anexarea Bosniei și Herzegovtnei. O bariera puternică se ridicase astfel la apusul Serbiei; ea trebuia să împiedice orice infiltrațiune a guvernului din Belgrad. Serbia fierbia In propria ei zeama. Războiul izbucnise acum doi ani Intre impotrita alianţă balcanică şi turci Cu preţul unor sforţări neînchipuite, prodigioase, slrbii reuşiseră sa ajungă In mare El aveau să obţină in sfârşit o ieşire proprie la Adriatică şi nu vor mai fi închiși în nâuntrul pădurilor lor și pe platourile lor muntoase. Dar, Austro-Ungaria veghea, ea inventă Albania. Adriatica nu fu pentru strbi docil marea promisă și imnic mai mult. * Crima din Sarajevo avu loc. Austro-Ungăra încercă la început sft detonareze Serbia apoi uză de intimidare. Ea trimise la Belgrad In 23 Iulie, un ultimatum care echivala cu o declaraţie de razboiu. Cu toate ■ acestea, guvernul slrb acceptase a-proape toate cererile ce căta să i se impună. El adăugase chiar la râspunsul săut oficial, următoarea declaraţie : în catul r.tnd guvernul Imperial fi j regal n ur la multumit de acpst rt I*-r. puns, guvernul sirii considerind rtt este in interesul comun de a nu precipita o solutie a acestei chestiuni, este gala, ra In totdeauna sii primească o înțelegere pacirncd, remitind chestiunea deduct tribunalului i international din Praga". Aceasta ultimă concesiune a Bel-gradului a rămas fârâ ecou Austro-Ungaria voia războiul Germania îi voia şi mai mult Dar cei doi complici din Viena şi Berlin îşi făceau socoteala fără alianţa indisolubilă dintre Petersburg, Paris şi Londra ! După patru luni şi jumătate de I război o a I mill triplei înţelegeri au ■ cucerit avantagtl cari nu le vor II' luate. De jur împrejurul sperietoa- I rei germanice pe apă şi pe uscat, el i a construit o barieră de netrecut, ’ un fel de colivie gigantică ale cărei j pereţi se apropie pe zi ce trece In in j I tenorul coliviei, vulturi Hohenzol- j Iernilor dă lovituri de cioc furioase stupilor de fer; dl se epuizează zi cu zi tn salturile sale de I« răsărit la apus. El' poate prevedea ziua riad va cădea, „sărmana pasăre fără pene In cazanul infam*. El doi, vulturii râpilorl, Hohenzolem şi Habsburg vor şti în curînd cum vor clocoti şi fierbe in propria lor zeamă. Şi Intr’adevăr va fi o fiertură rea, amară şi toxică, nici reclamă nu va reuşi sa scurgă el mai mic comprimat CU despre strbl in Izolarea lor balcanică, au făcut minuni prin el înşişi, fără să datoreze cuiva ceva Şi-au recucerit tot teritoriul, căci districtul Sabat* va cădea curînd In mlinele In EI reincep să-și împingă avant-gardele dincolo de Duna ca să dea mina cu fratii din Bosnia și Herzegovina și să rpta cu muntenegrenii drumul spre Sarajevo- Geografia merge repede In aceste clipe, cum spune Maurice Donnay. Iată o Serbie nouă care începe a se desemna pe orizontul politic. In Europa din 1918, libaratâ şi regenerată, Serbia va fi marea Serbie. Şi aceasta va fi drept. germani trebue să vadă şi să simtă adevârul asupra situaţiei actuale a germaniei probabilitatea unei infringeri întrun viitor apropiat, certitudinea ei tntr'un viitor mai îndepărtat. La el, germanii nu pot cunoaşte Întregul adevăr. N'afl voie sâ-l cunoască. Ar fi cit se poate de nefrăţesc şi de crud din partea germanilor americani să păstreze mai departe adevărul pentm dinşti saui să se dezerteze dela datoria de a le arâta cit de mult a căzut idealul imperial militarist în stima lumii şi de a-l face să priceapă că inamicii cu care încrucişează armele sîm campionii civilizaţiei ameninţate. Nu există popor mai vrednic de a se bucura de* binefacerile libertăţii de cit cel german. Germania a luat locul întîi in civilizaţie Vindecată de dubla incubaţie a imperialismului şi imhiarismului geniul german ar Ria o minunată dezvoltare. Duşmanii germanilor nu se gândesc să sifistc poporul gennan. Lumea n'ar l&sa să fie sfişiat , are rea mal înaltă stimă pentru dinsul. Ea va aclarna ziua in care va putea să-şi aminteasefi de legături liniştite şi neîntrerupte cu dinsa. Dar încăpăţînaţii, răfi-'aspiraţii, pnmejdioşii conducători al Germaniei vor îi chemaţi să dea »ocoteală şi contul va* fi plătit de poporul german in măsura in care va face cauză comună cu oarba şi aroganta lor clasă I conducătoare. Cind americanii de I frunte, ca Eliot şi Carnegie, insistă asupra credinţei că nu poate fi pace permanentă pină ce nu se pune ca pot militarismului german, minţile clare germane, de aci casi din Germania să nu-şi astupe urechile la l autzul unor asemenea glasuri, pentru că acestea exprimă părerea lumii întregi". Presa americană despre Germania — Un crlicol din „kew-Ysrk T.’nss“ Ziarul londonez „Times“ primeşte de corespondentul său din New-York, următoarele: „Germania este condamnată să fie infilmă. Oamenii ei de stat au dat faliment, p« cîmpul de luptă este unVui»d unu mu eşti sub povara condamnării Intregei lumi civilizate. r I ien a» uuului a ausii ia şl Turcia, doua naţiuni înapoiate si In decădere, lupitud cu disperare Impotriva oştilor a trei mari puteri, cărora li se vor adăoga forţele statelor ţount neutrale, dacă decizia va Intlrzia. ea »să ringele mieilor el supuşi şl fll prăpădeşte averea Intr’un .fcJuLUuHi iJ ii spt iU.iU1 Ciii 0 IlliA! 2Uit‘t dar nu ,poate Împiedica, Infringerea Cuvintele acestea sunt dintr’un apel elocvent şi impresionant pe care „New-York Times" II adresează poporului german şi In deosebi germanilor americani, pentru a face să recunoască necompetennţa şi neindenunarea sfetnicilor Koizeruluî, fi sa-l înlăture, pe ei şi pe etapajul lor. „N. Y. Jimes” spune : „Cădei a imperiului german ponta (i încă salvarea poporului german, dacă-şi va veni curlud In lire Începută la Leipzig, cu Waterloo sa desăvârşi emanciparea poporului francez e sub domnia slngeroasă, egoistă şi sterilă a tiranului corsican. S-ta Elena a asigurat o. Sedalul a făcut vânt şi lui Napoleon cel mnic şi oamenii de stat al Franţei au stabilit şi proclamat republica. Vor dermanii să inziste orbeşte ca să hită şi el Waterloo, Sedanul şi St. Elena lor ! Au fost jertfiţi un milion de germani, un milion de căminuri germane date pradă desnădejdii. Trebue să moară şi alte milioane, altele să mai jelească, înainte ca poporul german jeluindu-şi raţiunea şi ibertatea omenească să-şi ia rămas bun de la casta militară imperială, ţear s-i duca la ruină 7 GREŞELI MILITARE 1 După ce arată că poporul german are dreptul să ia orice măsură va crede de cuviinţă împotriva „incompetenţei şi o incapacitatei patente a sfetnicilor kaizerului din Berlin şi din capitalele străine". N. Y. T. aminteşte înţelepciunea împăratului Wilhelm I şi urmează: „Germania a forţat literalmente o alianţă pentru acest război dintre Anglia şi Rusia, două puteri, adeseori antagoniste în trecut şi care nu au acum nici un alt interes comun afară de îngenuncherea Germaniei. Grozava greşeală de raţionament a mareltrii stat major german a aruncat Germania in curs-.i pe care incompetenta ei diplomaţie i-a pregatit-o. Imperiul a intrat in război cu trei mari naţiuni in stare să-i opue forţe de două orî mai numeroase de CU *IA sL Vorba de*tre. tiucipluta de fier şl neîncetata pregătire timp de ♦0 de ani căreia Germania i-a jertfit atît de mult din forţa producătoare a poporului ei, a fost pusă la încercare. Imăodată colosala maşină im-, penală s’a sfărîmat. N'a fost prin necompetinţâ. Armata germană era măreaţă In tăria şi echipamentul el A fost infrîntă , încercase imposibilul. Aceasta a fost greşeala fatală Primul atac asupra Parisului a fost socotit irezistibil Aşa voia planul statului-major. Franţa prăbuşită. Rusia ar fi putut fi pusă la locul el. N’a fost irezistibil. A fost stăvilit. Cînd năvălitorii au fost goniţi dela Mama, daţi înapoi la Alene şi la graniţele Belgiei, s'a înscris în cartea Destinului, înfrîngerea definitivă a Germaniei şi a fost tricobiţata în cele patru colţuri ale lumii. LUMEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA VICTORIEI GERMANE Lumea nu poate şi nu vrea să lase ca Germania să cîşlige acest război. Odată Cu stăpînirea ei, pacea şi siguranţa Europei ac dispare. Acum două luni lumea pătrundea încă neclar intenţiile Germaniei: acum o Inţelegift bine. Şi dacă Anglia, Franţa şi Rusia nu vor isbuti să-l pună genunchiul In piept. Italia, cu cele două milioane de oameni ai ei, olandezii vijelioşi, elveţienii, virtuşi In lupte, danezii, grecii şi oamenii din Balcani le vor veni în ajutor, pentru a o sfîrşi odată pentru totdeauna. Pentru propria ei linişte şi bunăstare ar trebui ca naţiunile să ruineze această structură medievală de militarism din centrul Europei, care a ajuns cea mai mare primejdie a lumei, daca nu şi spaima ei. Singurul sfîrşit cu putinţă al războiului este înfringerea Germaniei. ZADARNICIA ORICĂREI ALTE JERTFE Dar pentru ce ar aduce poporul german şi alte jertfe de singe întru salvarea trufaşul şi vinovatei oficialităţi germane? Aceasta Înseamnă încă un milion de morminte, încă o creştere enormă de cheltuelî şi o Innâsprire a condiţiilor de viaţă Dacă au înaintea ochilor cea maî grozavă încheiere, de ce n’ar sfînşi mai bine acum? Dar asta înseamnă revoluţie. Fie şi aşa. Sâ-i zicem astfel. Definiţiile sunt necesare; ele nu sunt indispensabile. DATORIA GERMANILOR AMERICANI Am dori ca poporul german, văzînd lumina, să ia din timp măsuri pentru a preveni nenorocirile care-l aşteaptă. Este Îndoielnic însă, dacă vor vedea lumina. Dar, locuitorii aestei ţări în vinele cărora curge linge german, nu au oare datoria să locuiască orbirea fraţilor lor din Germania ?. Americanul născut a ini Din munţi In satul nostru din Carpafi Mantorr ei)au din lume. La voi nepoţi şi la voiraft, Ie-am dat neam fi nume. Cunosc cărarea peste piajă. Pe mine ea sd mii file — Şi uite n vale Pfrralab, Tovardi din prime te. Aceiaşi codri strdjuese Ale Lue in ei creste., Ş’aceliasi sini Obcinete, Ce m-afi rămas de zestre. Doar şoapta Ceremuşului De rai prevestitoare. De-, ii pare un glas necunoscut — Un psalm de îngropare■ Cdoi nani vrăjmaşi dr negură Ai Impirril Carpafii. In noaptea lor vin ,T*zadat Sd-mi recunosc eu fraţii. Nici graiul nu-l mal înţeleg Şi narr, nici cui md p'inge Şi de n oare pomul lor Parcă’i stropii cu singe prin salup glas se tr/lgănd E glas bdtrin de buch m — Sdlenilar, II Infeleg, Și pdl rdmasl de zbucium, Veniti cu lofl sd li u ci umili... Sd tune 'n tare-albastră. Ca sd ’nfeleagd neamu ’ntreg Înstrăinarea noastră. _______ v. HUTÁN le^k«necht si călătoria de propaganda a lui Sftdc kam Citim In „Daily Citizen". Dr. Karl Liebknecht a fost interviewst in Suedia de cunoscutul socialist suedez Nestin. Calm şi iară Să atace pe cineva Liebknecht şi-a exprimat părerea că socialiştii tuturor ţărilor au datoria să combată r&zboiuL Reaminti atitudinea socialiştilor faţă de războiul din 1870. După părerea lui socialiştii germani not datoria să se reabiliteze de greşala ce au făcut-o votînd primul credit de războiu, cărei votări, el, Liebknecht, s’a opus. „Nu ne mai putem întruni tntr'un congres internaţional, declară Liebknecht pină ce greşala nu va fi fost îndreptată. De fapt, partidul socialist are datoria să voteze de-acum un Reichstag contra oricărui credit de rǎzboiu“. Întrebat dacă crede că e posibil ca partidul german să facă aceasta, el răspunse că minoritatea o cere în orice caz. In particular Liebknecht a adăogat că rău au făcut camarazii socialişti cari au întreprins călătorii în țările neutrale pentru a influenta opinia publică. El declară : — Dacă dreptatea e de partea noastră n’avem nevoe s’o facem, și dacă dreptatea e de partea adversarilor Germaniei atunci contribuim la mărirea nedreptatei. O obiecţie şi maî însemnată se poate face acestor vizite : e cam riscat să aperi instituţii atît de anti-socîaliste cum e militarismul. Aserţiunea că militar temui rus e mai bun decit cel german sau cel german decit ce rus nu trebue să influențeze atitudinea socialiștilor cari trebue să lupte contra oricărui militarism. Expoziţia pictorului H. AoîChsr In rotonda Ateneului se află deschisă de cttva timp încoace, o prea frumoasă expoziţie de tablouri datorită penelului d-lui H- Aescher. In cele cincizeci de bucăţi ce expune artistul, am admirat mult pînzele ce reprezintă diferite peisagii şi scene in aer liber. D. Aescher posedă un colorit cald şi gingaş, un desen exact şi ştie să-şi aleagă subiectele. O pinză foarte frumoasă, demnă de a împodobi salonul celui mai dificil dintre amatori e , La Boroille, „Sorcova” şi „De Închiriat”, sîm două pinze sugestive şi bine redate. Plină de viaţă, de culori superbe e pinza ce înfăţişează Piaţa de flori. Dar d. Aescher excelează şi In portrete- Cap (studiu) Portret, denota că artistul ştie să prindă sufletul modelului şi să-i dea expresia fie cit de fugitivă un chip magistral. Pentru iubitorii de artă şi frumos, recomandăm vizitarea expoziţiei d-luî Aescher. — FuL 169 BOI -De vânzare-IMEDIAT LIV°ABILI A se adresai Const. Mille Aleg&ru. INFORMAŢIUNI INVITAŢIUNE Toţi obonuţii, cititorii şi prietenii ziarelor „Adevărul" şi „Dimineaţa", sint rugaţi nă ia parte la tragerea premiilor ve va avea loc miine. Aoi, orei* tO dimineaţa, in nula tea trului-cinesna ,,Lux" dit sir. Doamnei. Tragerea se va face d* o comishtue de nhonaţsub Controlul Camerei d comerţ. Cu această oorsiune se va proteda programul cinematografului, iar d-ni Leonescu-Yampir.c şi lUot Laureamt vor spune monotoage. Intrarea liberă. Federațiunea societăţilor sportive din România afla cu surprindere că persoane nepregătite pentru practica sporturilor de iarnă, fac in lipsă de orice măsuri elementare de siguranţă şi regula, exerciţii de curse de Bobsleighs in Sinaia pe o pistă nelucrată şi In alura de orice înscrieri»n prescrieri de antrenament metodic. Ea se grăbeşte a dezaproba asemenea procedări în public după cum a făcut-o,şi pe calea autorităţilor şi aduce la cunoştinţa doritorilor de a participa la concursurile reuniunei anunţate că înscrierile se primesc la sediul „Automobil Clubului romîn" şi, in ziua concursurilor, la Sinaia (Hotel Caraiman), iar şedinţele de antrenament se vor sta Inii şi anunţa la vreme, concurenţilor înscrişi. D Marinescu Theodor, subcomisar al IIl-a la Slatina, a fost transferat In postul de şef al poliţiei punctului Ghecel. D căpitan Constantinescu V Banciu, din regimentul 6 artilerie, aflat In disponibilitate, a fost rechemat in activitate de divizionul de murte. mou a ei i isis Foc urări de fericire și prosper Iale "amoroasei mele elientele din Capital* S* Provin die exprimăndu-i lot Jp odată sincere indlUimiri pentru increderen ococdalâ in cursul anului trecut produselor nu le ti in special Şampaniei LACRITA ZORILOR atât de bine apreciată in întreaga ţară in cât am observat cu deplină satisfacţie renicindu se inmntlnnă numerasele comenzi pe cari le-am primit dările şi mulţumirile " ele sunt cu atât ftiai călduroase cu cât încrederea de care se bucură bine reputata Şampanie .LACRIMA ZORI OK comutUie o justă şi neprecupeţita răspată aco dată creărei acestui nou produs pentru care am făcut imense sacrificii numai spre a oferi publicului o campanie indigenă de o superioritate încă necunoscută până acum. ȘTEFAN G. ADELEANU Fruptelir"! fimei ..LDEALUL 140.. . LOR De anul nou, Războiului va apare în formatul său obicinuiui) însă cu un cuprins excepţional. Acest număr, care ca şi precedentele va fii foarte bogat în ilustraţii negre şi colorate, precum şi în articole, episoade, cronici, etc., fie cea mai vie actualitate, se va vinde numai cu MO bani exemplarul. D-şoara Marie Rosenzweig, s'a prezentat, astăzi, la redacţia noastră împreună cu bătrîna sa mamă şi ni s'a plîns că ducindu-se la magazinul de pălării a d-lui Creţescu din str. Lipscani spre a-şi lua un drept al săi de şase lei, cuveni! pentru muncă ambele au fost victimele linei revoltătoare brutalităţi. Atît d-na cit şi d-şoara Rosenzweig au fost înjurate, iar d-na a fost bătută de Creţescu, un fii al acestuia şi cîţiva oameni de serviciu. D-na Rosenzweig în urma rănilor rapfitate a fost transportată la spital, unde i s'au dat ajutoarele necesare. Cine voeşte de REVELION vinuri naturale garantate, să plimeşte numai vinur de „La Dealul Zorilor”. Terecfiunea teatrelor cinema Clasic (din Bui. şi Moşilor), urează numeroşilor săi spectatori, ani mulţi şi fericiţi. D. Gh. Grigorescu, licenţiat în drept, impiegat cl. II-a In direcţia generală a închisorilor, a fost înaintat subşef de birou în locul d-lu D. Mihail, subşeful biroului statisticei şi identificăreî, care trece în locul decedatului Paul Bunescu, fost subşef al biuroului personalului De REVELION, LACRIMA ZORILOR este şampania preferată de toată lumea. : Vizitaţi O ALERIADE PIC. Iul Uli TURA Piajal imobilarii Citiţi numărul de Crăciun al „Revistei copiilor şi a tinerimei” ca un bogat sumar. Pe lingă superba comediei Magazin de mode „Coralie et Co.“, mai vedem la cinema „Clasic“ Jurnalul -ti noutăţi din Paris, New- York, etc. Ecouri teatrale Diseară se joacă la „Comoedia“ pentru a 26-a oară. Imensul succes „Intrăm ? Ori nu intrăm ? Nefastul an 1914 va fi îngropat în râsete şi veselie. De azi înainte, biletele pentru teatru! „Comoedia" se vor vinde şi la magazinul de muzică „George Degen", calea Victoriei 50- moratoriul pentru stremnatate D. Victor Antonescu, ministrul de justiţie a adresat tuturor instanţei lor judecătoreşti, următoarea circulare, cu data de 23 Decembrie 1914: „In virtutea articolului I din „Leica specială al măsurilor excepţionite", promulgată prin decretul No. îiS’90 din 23 Decembriel 4 se aordă societăţilor comerciale ,sau ivite, băncilor, negustorilor, prenmţi tuturor celorlalte persoane, pentru realizarea angajamentelor de mură băneasă, provenind din afaeri comerţ vnte sau civile, contracnte in străinătate, o aminare de dalii de patru luni dela data senlantei. Pentru creanţele fără termen, saă pentru acele scăzute înaintea datei depunerii acestri legi, fie că aefiu''de au fost intentate sail nu, sail că sentinţele au fost obţinute, aminaca de 4 luni se va socoti dela 10 decembrie 1914. Proiectul de lege a fost depus de biroul Camerei deputaţilor la 10 Decembrie 1914 aşa că aminarea plăţilor prevăzute in articolul sus menţionat se aidică creanţelor contractate cu străinătatea înainte de a această dată. In consecinţă, corpul portăreilor nu va trebui să dea curs cererilor de proteste pe care le-ar primi pentru efectele de corner! intrind in prevederile art I a leget in chesiune, adică, pentru toate eledele emise p baza afacerilor contrariate înainte de 10 Decembrie 1914 si rare trebuiesc să fie plătite in străinătate Legea fiind votată de cornurile legiuitoare si promulgată, toate protestele care vor fi fost făcute dela 10 Dec pintr astăzi pentru efectele din străinătate, sim nule si trebuie"' să fie considerate cai mare. Ministru, VICTOR ANTONESCU Sinuciderea unui serial NU S’A STABILIT IDENTITATEA CADAVRULUI. CERCETĂRILE CIRC. 2 Astă noapte pe la orele 10 pe cheiul Dîmboviţei, dincolo de podul Sfintul Elefterie în apropiere de Cotroceni un soldat cu uniforma regi obuziere s’a sinucis trăgindu-și un glonte de revolver la tîmpla dreaptă. Proiectilul î-a spart țeasta capului pătrunzind în cutia craniană. Un pictor ce trecea întîmplătorr prin această parte făcută a Capitalei, alarmat de detunătura armei a dat peste corpul nefericitului soldat, scăldat într'un lac de singe Sergentul postat pe acea stradă a avertizat circ. 2, In raionul căreia ca de locul sinucideri, şi Salvarea care a trimis o ambulanţă cu care soldatul a fost transportat la spitalul militar imediat sacinat sinucigaşului grabnic. Îngrijiri medicale, totul era aproape zadarnic, el îşi pierduse cunoştinţa şi, probabil, din pricina marei hemoragii provocată de glonte, la ora cînd vor apare aceste rinduri va fi si incetat din viată. * Cu toate cercetările făcute de comisar Marinescu dela circ. 2 nu s'a putut stabili identitatea sinucigașului. Nici o scrisoare nu a fost găsită asupră-i, nici un indiciu care să ajute la aflarea numelui. Abia astăzi, după numărul de matricolă al chipiuluî sar putea să se stabilească identitatea. Revolverul de care sinucigașul s‘a servit e un revolver mare, vechiu, milităresc. Medicii cari i-au dat primele in grijiri au opinat că a comis disperatul gest Intr’o stare de complectă ebrietate. După prezumţiile autorităţilor însărcinate cu anchetarea cazului pare a reeşi că soldatul fusese în concediiu şi întârziind de teama pedepsei ce l'ar fi aşteptat la cazarmă a preferat să-şî pună capăt vieţei. DIN TbteCUT Basâurtii se pas! kt hî_¥s6Sâvzi Fostul domnitor Alexandru Cuza postea cu sfinţenie posturile mari, şi dacă avea o nemulţumire, era grijă că poate bucătarul Palatului o fi spurcat mîncările de post amestecindu-te cine ştii cum cu are de dulce, căci se gătea şi de dulce pentru aghiotant, funcţionari etc. Ca să-şi uşureze conştiinţa, nobilul domn a rugat pe I. S. S. Mitropolitul Nifon să-l împrumute măcar pentru săptămîna mare pe bucătarul sau care, fiind bucătar bun şi evlavios, va găti ciorba de fasole după care Vodă să înebunea, şi va posti un post adevărat, nu nemţesc cu ouă, şuncă, unt şi cozonaci. Mitropolitul a poruncit bucătarului ca să se îmbrace curat şi să se ducă napristan la Palat, luînd în primire serviciul bucătăriei de post a Măriei Sale. Cînd a gustat Cuza din ciorba de fasole făcută de noul bucătar, a strigat : Maşala ! în semn de mulţumire deplină. Ciorba avea un gust de te lingeai pe buze şi Domnitorul a cerut trei farfurii adinei, căci nu se putea sătura. Conştiinţa lui era împăcată : mînca post adevărat. Cinci-sease ani a mîncat el aşa ciorbă eşită din mina lui Vasilică al Mitropolitului Nifon, şi odată, ce i-a venit lui Alexandru loan I. să întrebe pe bucătar care este secretul de are ciorba un gust aşa de minunat. Bucătarul care nu era iniţiat de fel în secretele evlaviei domneşti, i-a răspuns pe şleau. — Kite. Măria Ta de ce are ciorba aşa gust . Ei o arunc în căldarea în care fierbe fasolea şi o bucată ca de o jumătate cca de slănină de porc. Asta ii dă gustul. Cuza a rămas trăsnit. D. Teleor A apărut & Sapiamma RázLculu) I fine In éoaille O’Rg’as?detf argint, doube celuloid j ttifcimeie nootttt! *® găsea o I »lalailw“ I Strada Doamnei No. 27 ^ I «Ö5 In sfîrsit! astă seară se produce mult așteptatul eveniment al sfîrșitului tie an. Lui ce toate ii mai ve&d si maî distractiv. A. o* sta cttiimi- a făcut toate sa* «rificiile posibile pentru ca M evenlonul roșu jâ fie serbarea csa «nai de seamă a anului pe care îl înmormântăm. Va fi o inmormîntare cu toate onorurile datorite ursul an atît de războinic şi o sărbătoare grandioasă pentru întâmpinarea noului an, aducător de speranţe mari fiecăruia şi în deosebi ţarei noastre. Reamintim că toate celebrităţile primelor noastre scene vor ta concursul lor. D-nele Marioara Voiculese.., M. Filotti, Giurgea, Florica Flatescu, Florica Alexandrescu, francesca Rozantinia Livescu, Niculescu«Cuz»a, I. Manolescu, Ftaihalescu şi lancovescu au promis concursul lor preţios. Celebrii cîntăreţi cari fac fala numelui de romîn in străinătate, tenorii renumiţi Vrăbiescu şi EternetrescwteSyl*», precum şi îb arătonii Costescu şi Foîescu vor entuzîasma publicul cu cele mai alese bucăţi din repertoriul operei. In asemenea cttndiţiuni a nu veni la Ecvstr’greI Ases.aţiei Presei ar fi o adevărată crimă şi ne închipuim că nîmenî nu are de gînd să devie criminal tocmai in ajunul anului plin de speranţe. Prin urmare astă-seară toţi cei veseli din fire, cel cu sufletele întristate şi dornici de o schimbare în bine, bătrâni şi tineri, unsurafi şi burlaci, toţi şi toate alergaţi intr’un suflet la Teatrul Carol cel idare (Euforia) unte veţi petrece cea mai plăcută seară a —* ttuSuî în agonie. Toţi la I loitfil ClilENIlO fi I fl ^ ^ B Azi Miercuri 31 Decembre 1914 K f it$|fj _ cu mare succes — H 1 STR|n°AMNEI " începând de 13 2 pm- 1 I „Soarta Fatală" | Dranta sentimentală In 3 mari acte, interpretată de cei mai mari artişti »' Franţei. ! I jj TTTE? MATÎTÎ *« ultimele evenimente din ti gH tiUiUlĂJbUll lume și o OOUKblB. f Incepind dela 9 seara 'a fiecare ori, afară de programul Cinemato rafie: I Monoloage de Dr.UrecMa 1 — SPUSE DE — I J3L.B LGGNES UVAMP1RU g Seara orhestră specială Meveilionul fosm Bilete au mal rantas puţine şi eftine. Zece lei pentru domni, cinci lei pentru doamne şi ofif era j se găsesc azî la sediul Asociaţiei Prese*» strada Sărindar 14 — Telefon 47 pe 5, iar seara la Casa Teatruluî Cărei cel Mare. — ficamintim că ţinuta e de rigoare. j Teatrul Comoedîa*! I Noua «•«imp ii do •••» I «-dii si revistei j ihro' ii'- A-hile t*o eseu * j Mercuri 31 ecembie 1914 Pentru a 2b a oara Intram?! I . • » i ori nu j Intrăm? i Rov « ii ia o'ift acte si un prolog , do FO TUNK) & MAXuMGV I * Scene si cuplete noul I ! Jel I Ianuarie 19 5. mannen, INTRAM'5 j îsepro ' FRA UL i . . * î itiiiii* 1 c s-a teatrului Gomos.liu ♦ ft I • m gaz nal «te mustea Gorg | j D'iren 1 alea Vte«nrM «O j fea'iiTil Matter» Corii an a Dramatica Vo cu.esc.u & Butan ra Miercuri. 31 Decembrie : BERGOPZOOM. Joi, 1 Ianuarie, matineu • ANA KARENIN ; seara : MOARTEA CIVILA. Vineri 2 Ianuarie și Sâmbătă 3 Ianuarie : BERG-OP-ZOOM. Duminică, 4 Ianuarie, matineu; IDEALUL, seara: MOARTEA CIVILA. Biletele de vinzare la agenţia teatrului. Telefon 10 0, doctor im p. Mi sfteetaliat in 3oa re de ochi si urech „UHUli . il—a. m. fl i—«i p-'“OTB. DOAMNEl No 27 BUCURESTI___________ MiîMm (LIRIC) Compania Lire „Gr!goriO’‘ Miercuri 31 Decembrie 1915 (Revellion) „INTRE 12 Sl I« Reprezentaţia va începe la orele 8 jum. precis şi se va termina la orele 11. Joi 1 Ianuarie 1915, matinea ara 2H Suzi Seara orele 9 Covrlîcy'sl Vineri 2 Ianuarie 1925 f^ascotffa Stmbătă 3 Ianuarie 1915 Polonia nu pâere ! Biletele se vând la Agenţia teatrală română, pasagiul Imobiliara Telefon 53/13 Martie succes aî zilei în urma multor stăruinţi Nebuna cucmm se Vii pioncta lenini a li oarft numai mine şi imiiuline bi ( iivnia VENT'S Vineri a lanuarie Caloria Partea lila şi sfirşitul Basils Sepsaiui — Bvocn — Bulevardul Elisabeta 82 Consultaţii 82—10 a.m. 6—8 p.u.