Adevěrul, ianuarie 1915 (Anul 28, nr. 9988-10017)

1915-01-01 / nr. 9988

Jo! * lamrrîe ’9­5 Victor al Serbiei — Un articol al d-nului Licsor-Bayet —­ ­ „La revue hebdomadaire“ publică SUb titul „Victoria sirbilor şi conse­cinţele ei" un interesant articol semnat de Larou­r-Ga­yet, membru al Academiei ştiinţelor morale şi poli­tice şi cunoscut şi la noi pentru ac­tivitatea ce depune pentru Inii Ştire» franco-rom­bnâ: — Reproducem din acest arb­iv! următoarele, cu privire la politica ’Austriei fata de Serbia : De etnii dinastia actuals a Ser­biei a rupt legăturile de vasalitate politcâ si economica cari atasaserS Belgradul de Viena, guvernul aus­­tro-umngar se hotărî sS „fiarbs Serbia tn propria ei zeamă". Procedeele fiert­urel au fost de tot felul. SlrbiT -Int un popor de țărani­­principalu­l lor ctştig U ail din ires­terea porcilor. Marele drum al ax portărel porcilor este linia dela Bel­grad la Budapesta și la Viena. Ctnd feallplatr-ul nu era mulţumit de Ce­lticul din Belgrad, repede o hotâriri­­ ministerelor de agricultura şi de comerţ declara porcii din Serbia a­tins­ de cine ştie ce epizootie im­portul porcilor era interzis pe teri­toriul monarhiei dualiste. Ţăranii Sir­ii a căror piaţă era închisă mu­reaţi de foame. Serbia fierbea in pro­pria ei zeamă. Chiar si fată de dinastia Obreno­­▼tcilor, Viena recursese la procedee­­le de „fierbere". Serbia de art are ca frontieră la ă ■pus, o linie artificială cursul Dri­nei. Acea­sta es­te una din numeros­­ele neconsecvente ale trat­a­tului din Berlin care adjudecase administra­ţiei austro-ungu­ire pe elibil de la ţâr­­jihul sting al Dunei, pe bosniaci şi herzegovineni. Aşa a voit Bismarck tot at.it pentru a fi pe placul bunilor Săi aliaţi din Viena şi Budapesta cil pi pentru a pedepsi Serbia care rp­luoaae In 1866 să se alieze Prusiei care glndia la înăbuşirea Austriei Austro-Ungaria primise aşa dar in 187? administrarea Bosniei şi Her­cegovinei cari fură declarate părţi Integrante ale imperiului otoman Diplomaţia din Berlin. Viena şi Pes­ta nu era la cea din Mlri minciuni Ceva mai mult. Austro-Ungana ocu­pa militariceşte sand­­acul Noul Ba­zar pentru a împiedica orice alipi­re intre cele doua neamuri surori ,irbil din Serbia ş­i stihii din Munte­negru. Administraţia austro-ungarâ din Bosnia şi Herzegovina dură perte 30 de ani. Intr'o bună zi. In 1009, Ball­­pi­a­­zu­l procedă la anexarea defini­tivă a Alsaciei-Lorenei strbe. Să vedem Insă, dacă Intr'adevăr Bosniacii şi tierzegovenienii sin­tlrbi. Fără îndoială, retoricul maghiar Beniamin de Kallay In a aa „Istoria ălrbiîor”, a­pa­rută in 1868, a declarat că totă populaţia din Bosnia şi Her­zegovina era elrbă. El fusese consul­ul Ungariei la Belgrad timp de şease ani şi făcuse »tunel lungi călătorii de studii In Serbia şi Bosnia şi pu­in să se informeze a­stfel de minune a­supra acestor chestiuni etnografice. Dar, acelaşi Beniamin de Kallay de­venise In 1882 administrator al Bos­niei şi Herzegovinei şi dădu o­­dez­minţire oficiailă afirm­aţiunilor sale din 1876 interzidind In propriul s&c guvernăm­tnt propria sa „Istorie a alibilor" Acest fapt de necrezut al unul autor care se excomunică el tuşuri de patimă naţionalistă este raportat da d. Veşnici eminentul ministru rî Serbiei la Paris. Serbi safi nu­­mc! o menajare n'a existat pentru bosniaci. Baronul Ae­­renihal proclamă pur și simplu a­nexa­rea Bosniei și Herzegovtnei. O bariera puternică se ridicase astfel la apusul Serbiei; ea trebuia să îm­piedice orice infiltrațiune a guver­nului din Belgrad. Serbia fierbia In propria ei zeama. Războiul izbucnise acum doi ani Intre im­potrita alianţă balcanică şi turci Cu preţul unor sforţări neîn­chipuite, prodigioase, slrbii reuşise­ră sa ajungă In mare El aveau să obţină in sfârşit o ieşire proprie la A­­driatică şi nu vor mai fi închiși în nâuntrul pădurilor lor și pe platou­rile lor muntoase. Dar, Austro-Un­garia veghea, ea inventă Albania. Adriatic­a nu fu pentru strbi docil marea promisă și imnic mai mult. * Crima din Sarajevo avu loc. Aus­tro-Ungă­ra încercă la început sft detonareze Serbia apoi uză de inti­midare. Ea trimise la Belgrad In 23 Iulie, un ultimatum care echivala cu o declaraţie de razboiu. Cu toate ■ acestea, guvernul slrb acceptase a-­­proape toate cererile ce că­ta să i se impună. El adăugase chiar la râs­punsul săut oficial, următoarea de­claraţie : în catul r.tnd guvernul Imperial fi j regal n ur la multumit de acpst rt I*-r. puns, guvernul sirii considerind rtt este in interesul comun de a nu pre­cipita o solutie a acestei chestiuni, este gala, ra In totdeauna sii pri­mească o înțelegere pacirncd, remi­­tind chestiunea deduct tribunalului i international din Praga". Aceasta ultimă concesiune a Bel-­­gradului a rămas fârâ ecou Aus­­tro-Ungaria voia războiul Germania îi voia şi mai mult Dar cei doi com­plici din Vien­a şi Berlin îşi făceau socoteala fără alianţa indisolubilă dintre Petersburg, Paris şi Londra ! După patru luni şi jumătate de I război o a I mill triplei înţelegeri au ■ cucerit avantagtl cari nu le vor II' luate. De jur împrejurul sperietoa- I rei germanice pe apă şi pe uscat, el i a­ construit o barieră de net­recut, ’ un fel de colivie gigantică ale cărei j pereţi se a­propie pe zi ce t­rece In in­ j I tenorul coliviei, vulturi Hohenzo­l- j Iernilor dă lovituri de cioc furioase stu­pilor de fer; dl se epuizează zi cu zi tn salturile sale de I« răsărit la apus. El' poate prevedea ziua riad va cădea, „sărmana pasăre fără pene In cazanul infam*. El doi, vul­­turii râpilorl, Hohenzolem şi Habs­burg vor şti în curînd cum vor clo­coti şi fierbe in propria lor zeamă. Şi Intr’adevăr va fi o fiertură rea, amară şi toxică, nici reclamă nu va reuşi sa scurgă el mai mic comprimat CU despre strbl in Izolarea lor­­ balcanică, au făcut minuni prin el­­ înşişi, fără să datoreze cuiva ceva Şi-au­ recucerit tot teritoriul, căci di­strictul Sabat* va cădea curînd In mlinele In EI reincep să-și împin­gă a­vant-gard­ele dincolo de Duna ca să dea mina cu fr­atii din Bosnia și Herzegovina și să rpta cu munte­negrenii drumul spre Sarajevo- Geo­grafia merge repede In aceste clipe, cum­ spune Maurice Donnay. Iată o Serbie nouă care începe a se desem­na pe orizontul politic. In Europa din 1918, libaratâ şi regenerată, Ser­bia va fi marea Serbie. Şi aceasta va fi drept. germani trebue să vadă şi să simtă adevârul asupra situaţiei actuale a germaniei probabilitatea unei in­­fringeri întrun viitor apropiat, cer­­t­itudinea ei tntr'un viitor mai în­­depărtat. La el, germanii nu pot cu­noaşte Întregul adevăr. N'afl voie sâ-l cunoască. Ar fi cit se poate de nefrăţesc şi de crud din partea ger­manilor americani să păstreze mai departe adevărul pentm dinşti saui să se dezerteze dela datoria de a le arâta cit de mult a căzut idealul im­perial militarist în stima lumii şi de a-l face să priceapă că inamicii cu care încrucişează armele sîm campionii civilizaţiei ameninţate. Nu există popor mai vrednic de a se bucura de* binefacerile libertăţii d­e cit cel german. Germania a luat locul întîi in civilizaţie Vindecată de dubla incubaţie a imperialismu­lui şi imhiarismului geniul german ar Ria o minunată dezvoltare. Duş­manii germanilor nu se gândesc să sifistc poporul gennan. Lumea n'ar l&sa să fie sfişiat , are rea mal înal­tă stimă pentru dinsul. Ea va acla­­­rna ziua in care va putea să-şi a­minteasefi de legături liniştite şi ne­întrerupte cu dinsa. Dar încăpăţî­naţii, răfi-'aspiraţii, pnmejdioşii conducători al Germaniei vor îi­­ chemaţi să dea »ocoteală şi contul­­ va* fi plătit de po­porul german in măsura in care va face cauză comu­­­nă cu oarba şi aroganta lor clasă I conducătoare. Cind americanii de I frunte, ca Eliot şi Carnegie, insistă asupra credinţei că nu poate fi pace permanentă pină ce nu se pune ca pot militarismului german, minţile clare germane, de aci casi din Ger­­­­mania să nu-şi astupe urechile la l autzul unor asemenea glasuri, pen­tru că acestea exprimă părerea lu­m­ii întregi". Presa americană despre Germania — Un crlicol din „kew-Ysrk T.’nss“ Ziarul londonez „Times“ primeş­te de­ corespondentul său din New-York, următoarele: „Germania este condamnată să fie infilm­ă. Oamenii ei de stat au dat faliment, p« cîmpul de luptă este unVui»d unu mu eşti sub povara condamnării Intregei lumi civiliza­te. r I ien a» uuului a ausii ia şl Turcia, doua naţiuni înapoiate si In decădere, lupitud cu disperare Impo­triva oştilor a trei mari puteri, că­rora li se vor adăoga forţele statelor ţount neutrale, dacă decizia va Intlr­­zia. ea »­­să ringele mieilor el su­puşi şl­ fll prăpădeşte averea Intr’un .fcJuLUuHi iJ ii spt iU.iU1 Ciii 0 IlliA! 2Uit‘t dar nu ,poate Împiedica, Infringerea Cuvintele acestea sunt dintr’un a­­pel elocvent şi impresionant pe care „New-York Times" II adresează po­porului german şi In deosebi germa­nilor americani, pentru a­­ face să recunoască necompetennţa şi neinde­­­nunarea sfetnicilor Koizeruluî, fi sa-l înlăture, pe ei şi pe etapajul lor. „N. Y. Jimes” spune : „Cădei a imperiului german pon­ta (i încă salvarea poporului ger­man, dacă-şi va veni curlud In lire Începută la Leipzig, cu Waterloo sa desăvârşi emanciparea poporului francez e sub domnia slngeroasă, egoistă şi sterilă a tiranului corsi­­can. S-ta Elena a asigurat o. Seda­­lul a făcut vânt şi lui Napoleon cel mnic şi oamenii de stat al Franţei au stabilit şi proclamat republica. Vor d­er­man­ii să inziste orbeşte ca să hit­­ă şi el Waterloo, Sedanul şi St. E­­lena lor ! Au fost jertf­iţi un milion de germani, un milion de căminuri germane date pradă desnădejdii. Trebue să moară şi alte milioane, al­tele să mai jelească, înainte ca popo­­ru­l german jeluindu-şi raţiunea şi ibertatea omenească să-şi ia rămas bun de la casta militară imperială, ţear s-i duca la ruină 7 GREŞELI MILITARE 1 După ce arată că poporul german are dreptul să ia orice măsură va crede de cuviinţă împotriva „incom­­petenţei şi o incapacitatei patente a sfetnicilor kaizerului din Berlin şi din capitalele străine". N. Y. T. amin­teşte înţelepciunea împăratului Wil­helm I şi urmează: „Germania a forţat literalmente o alianţă pentru acest război d­intre Anglia şi Rusia, două puteri, adese­ori antagoniste în trecut şi care nu au acum nici un alt interes comun afa­ră de îngenuncherea Germaniei. Grozava greşeală de raţionament a mareltrii stat major german a arun­cat Germania in curs-.i pe care in­competenta ei diplomaţie i-a prega­­tit-o. Imperiul a intrat in război cu­­ trei mari naţiuni in stare să-i opue forţe de două orî mai numeroase de­­ CU *IA sL Vorba de*t­re. tiucipluta de fier şl neîncetata pregătire timp de ♦0 de ani căreia Germania i-a jertfit atît de mult din forţa producătoare a poporului ei, a fost pusă la încer­care. Imăodată colosala maşină im-, penală s’a sfărîmat. N'a fost prin necompetinţâ. Ar­mata germană era măreaţă In tăria şi echipamentul el A fost infrîntă , încercase imposibilul. Aceasta a fost greşeala fatală Primul atac asupra Parisului a fost socotit irezistibil Aşa voia planul statului-major. Franţa prăbuşită. Rusia ar fi putut fi pusă la locul el. N’a fost irezistibil. A fost stăvilit. Cînd năvălitorii au fost goniţi dela Mama, daţi înapoi la Alene şi la graniţele Belgiei, s'a înscris în cartea Destinului, înfrînge­­rea definitivă a Germaniei şi a fost tricobiţata în cele patru colţuri ale lumii. LUMEA ÎNTREAGA ÎMPOTRIVA VICTORIEI GERMANE Lumea nu poate şi nu vrea să lase ca Germania să cîşlige acest război. Odată Cu stăpînirea ei, pacea şi si­guranţa Europei ac dispare. Acum două luni lumea pătrundea încă ne­clar intenţiile Germaniei: acum o Inţelegift bine. Şi dacă Anglia, Franţa şi Rusia nu vor isbuti să-l pună ge­nunchiul In piept. Italia, cu cele două milioane de oameni ai ei, olandezii vijelioşi, elveţienii, virtuşi In lupte, danezii, grecii şi oamenii din Balcani le vor veni în ajutor, pentru a o sfîr­­şi odată pentru totdeauna. Pentru propria ei linişte şi bunăstare ar tre­bui ca naţiunile să ruineze această structură medievală de militarism din centrul Europei, care a ajuns cea mai mare primejdie a lumei, da­ca nu şi spaima ei. Singurul sfîrşit cu putinţă al răz­boiului este înfringerea Germaniei. ZADARNICIA ORICĂREI ALTE JERTFE Dar pentru ce ar aduce poporul german şi alte jertfe de singe întru salvarea trufaşul şi vinovatei oficia­lităţi germane? Aceasta Înseamnă încă un milion de morminte, încă o creştere enormă de cheltuelî şi o In­­nâsprire a condiţiilor de viaţă Dacă au înaintea ochilor cea maî grozavă încheiere, de ce n’ar sfînşi mai bine acum? Dar asta înseamnă revoluţie. Fie şi aşa. Sâ-i zicem astfel. Definiţiile sunt necesare; ele nu sunt indispensabile. DATORIA GERMANILOR AMERI­CANI Am dori ca poporul germ­an, vă­­zînd lumina, să ia din timp măsuri pentru­ a preveni nenorocirile care-l aşteaptă. Este Îndoielnic însă, dacă vor vedea lumina. Dar, locuitorii a­­estei ţări în vinele cărora curge linge german, nu au oare datoria să locuiască orbirea fraţilor lor din Germania ?. Americanul născut a in­i Din mu­nţi In satul nostru din Carpafi Ma­ntorr ei)­au­ din lume. La voi nepoţi şi la voi­­raft, I­e-am d­at neam fi nume. Cunosc cărarea peste piajă. Pe mine ea sd mii file — Şi uite n vale Pfrralab, Tovardi din prime te. Aceiaşi codri strdjuese Ale Lue in ei creste., Ş’aceliasi sini Obcinete, Ce m­-afi rămas de zestre. Doar şoapta Ceremuşului De rai­ prevestitoare. De-, ii pare un glas necunoscut —­ Un psalm de îngropare■ Cdoi nani vrăjmaşi dr negură Ai­ Impirril Carpafii. In noaptea lor vin ,T*­zadat Sd-mi recunosc eu fraţii. Nici graiul nu-l mal înţeleg Şi narr, nici cui md p'inge Şi de n oare pom­ul lor Parcă’i stropii cu singe­­ prin sal­up glas se tr/lgănd E glas bdtrin de buch m — Sdlenilar, II Infeleg, Și pdl rdmasl de zbucium, Veniti cu lofl sd li u ci umili... Sd tune 'n tare-albastră. Ca sd ’nfeleagd neamu ’ntreg Înstrăinarea noastră. _______ v. HUTÁN le^k«necht si călă­toria de propaganda a lui Sftdc kam Citim In „Daily Citizen". Dr. Karl Liebknecht a fost inter­viewst in Suedia de cunoscutul so­cialist suedez Nestin. Calm şi iară Să atace pe cineva Liebknecht şi-a exprimat părerea că socialiştii tu­turor ţărilor au datoria să combată r&zboiuL Reaminti atitudinea so­cialiştilor faţă de războiul din 1870. După părerea lui socialiştii ger­mani not datoria să se reabiliteze de greşala ce au făcut-o votînd primul credit de războiu, cărei votări, el, Liebknecht, s’a opus. „Nu ne mai putem întruni tntr'un congres internaţional, declară Lieb­knecht pină ce greşala nu va fi fost îndreptată. De fapt, partidul socia­list are datoria să voteze de-acum un Reichstag contra oricărui credit de rǎzboiu“. Întrebat dacă crede că e posibil ca partidul­ german să facă aceasta, el răspunse că min­oritatea o cere în orice caz. In particular Liebknecht a adăo­­gat că rău au făcut camarazii so­cialişti cari au întreprins călătorii în țările neutrale pentru a influenta opinia publică. El declară : — Dacă dreptatea e de partea noastră n’avem nevoe s’o facem, și dacă dreptatea e de partea adver­sarilor Germaniei atunci contribuim la mărirea nedreptatei. O obiecţie şi m­aî însemnată se poate face a­­cestor vizite : e cam riscat să aperi instituţii atît de an­ti-socîaliste cum e militarismul. Aserţiunea că mili­­tar temui rus e mai bun decit cel german sau cel german decit ce­ rus nu trebue să influențeze atitu­dinea socialiștilor cari trebue să lupte contra oricărui militarism. Expoziţia pictorului H. AoîChsr In rotonda Ateneului se află des­chisă de cttva timp încoace, o prea frumoasă expoziţie de tablouri dato­rită penelului d-lui H- Aescher. In cele cincizeci de bucăţi ce expu­ne artistul, am admirat mult pînze­­le ce reprezintă diferite peisagii şi scene in aer liber. D. Aescher posedă un colorit cald şi gingaş, un desen exact şi ştie să-şi aleagă subiectele. O pinză foarte frumoasă, demnă de a împodobi salonul celui mai di­ficil dintre amatori e , La Boroille, „Sorcova” şi „De Închiriat”, sîm două pinze sugestive şi bine redate. Plină de viaţă, de culori superbe e pinza ce înfăţişează Piaţa de flori. Dar d. Aescher excelează şi In por­trete- Cap (studiu) Portret, denota că artistul ştie să prindă sufletul modelului şi să-i dea expresia fie cit de fugitivă un chip magistral. Pen­tru iubitorii de artă şi frumos, reco­mandăm vizitarea expoziţiei d-luî Aescher. — FuL 169 BOI -De vânzare-IMEDIAT LIV°ABILI A se adresai Const. Mille Aleg&ru. INFORMAŢIUNI INVITAŢIUNE Toţi obonuţii, cititorii şi prietenii ziarelor „Adevă­rul" şi „Dimineaţa", sint rugaţi nă ia parte la tra­gerea premiilor ve va a­vea loc miine. Aoi, orei* tO dimineaţa, in nula tea trului-cinesna ,,Lux" dit sir. Doamnei. Tragerea se va face d* o comishtue de nhonaţ­­sub­ Controlul Camerei d­ c­omerţ. Cu această oorsiune se va proteda programul ci­nematografului, iar d-ni Leonescu-Yampir­.c şi lUot Laureamt vor spune m­o­­notoage. Intrarea liberă. Federațiunea societăţilor sportive din România afla cu surprindere că persoane nepregătite pentru practi­ca sporturilor de iarnă, fac in lipsă de orice măsuri elementare de sigu­ranţă şi regula, exerciţii de curse de Bobsleighs in Sinaia pe o pistă ne­­lucrată şi In alura de orice înscrieri­­»n­ prescrieri de antrenament me­­todic. Ea se grăbeşte a dezaproba ase­menea procedări în public după cum a făcut-o,şi pe calea autorită­ţilor şi aduce la cunoştinţa dorito­rilor de a participa la concursurile reuniunei anunţate că înscrierile se primesc la sediul „Automobil Clubu­lui romîn" şi, in ziua concursurilor, la Sinaia (Hotel Caraiman), iar şe­dinţele de antrenament se vor sta Inii şi anunţa la vreme, concurenţi­lor înscrişi. D Marinescu Theodor, subcomisar al IIl-a la Slatina, a fost transferat In postul de şef al poliţiei punctului Ghecel. D căpitan Constantinescu V Ban­­ciu, din regimentul 6 artilerie, aflat In disponibilitate, a fost rechemat in activitate de divizionul de murte. m­ou a ei i isis Foc urări de fericire și pros­per Iale "amoroasei mele eli­entele din Capital* S* Provin die exprimăndu-i lot Jp odată sincere indlUim­iri pentru incre­­deren ococdalâ in cursul anu­lui trecut produselor nu le ti in special Şampaniei LACRI­TA ZORILOR atât de bine apre­ciată in întreaga ţară in cât am observat cu deplină satis­­facţie renicindu se in­­mntlnnă nu­mer­asele comenzi pe cari le-am primit d­­ările şi mulţu­mirile " ele sunt cu atât ftiai călduroase cu cât încrederea de care se bucură bine repu­tata Şampanie .LACRIM­A ZO­RI OK comutUie o justă şi neprecupeţita răsp­ată aco da­tă creărei acestui nou produs pentru care am făcut imense sacrificii numai spre a oferi publicului o campanie indigenă de o superioritate încă necu­noscută până acum. ȘTEFAN G. A­DELEANU Fruptelir"! fim­ei ..L­­­DEA­LUL 140.. . LOR De anul­ nou, Războiului va apare în formatul său obicinuiui) însă cu un cuprins excep­ţional. Acest număr, care ca şi precedentele va fii foarte bogat în ilustraţii negre şi colorate, precum şi în ar­ticole, episoade, cronici, etc., fie cea mai vie actua­litate, se va vinde numai cu MO bani exemplarul. D-şoara Marie Rosenzweig, s'a pre­zentat, astăzi, la redacţia noastră împreună cu bătrîna sa mamă şi ni s'a plîns că ducindu-se la magazi­nul de pălării a d-lui Creţescu din str. Lipscani spre a-şi lua un drept al săi­ de şase lei, cuveni! pentru muncă ambele au fost victimele li­nei revoltătoare brutalităţi. Atît d-na cit şi d-şoara Rosenzweig au­ fost înjurate, iar d-na a fost­ bătută de­­ Creţescu, un fii al acestuia şi cîţiva oameni de serviciu. D-na Rosenzweig în urma rănilor rapfitate a fost transportată la spi­tal, unde i s'au dat ajutoarele nece­sare. Cine voeşte de REVELION vinuri naturale garantate, să p­limeşte nu­mai vinur­ de „La Dealul Zorilor”. Terecfiunea teatrelor ci­nema Clasic (din Bui. şi Moşilor), urează numero­şilor săi spectatori, ani mulţi şi fericiţi. D. Gh. Grigorescu, licenţiat în drept, impiegat cl. II-a In direcţia ge­nerală a închisorilor, a fost înaintat subşef de birou în locul d-lu­ D. Mi­hail, subşeful biroului statisticei şi identificăreî, care trece în locul dece­datului Paul Bunescu, fost subşef al biuroului personalului­ De REVELION, LACRIMA ZORI­­LOR este şampania preferată de toa­tă lumea. : Vizitaţi O ALERIADE PIC. Iul Uli TURA Pi­ajal im­ob­ilarii Citiţi numărul de Crăciun al „Re­vistei copiilor şi a tinerimei” ca un bogat sumar. Pe lingă superba come­diei Magazin de mode „Co­ralie et Co.“, mai vedem la cinema „Clasic“ Jurnalul -ti noutăţi din Paris, New- York, etc. Ecouri teatrale Diseară se joacă la „Com­oedia“ pentru a 26-a oară. Imensul succes „Intrăm ? Ori nu intrăm ? Nefastul an 1914 va fi îngropat în râsete şi veselie. De azi înainte, biletele pentru tea­­tru! „Comoedia" se vor vinde şi la magazinul de muzică „George De­gen", calea Victoriei 50- moratoriul pentru stremnatate D. Victor Antonescu, ministrul de­ justiţie a adresat tuturor instanţe­i lor judecătoreşti, următoarea cir­c­ulare, cu data de 23 Decembrie 1914: „In virtutea articolului I din „Le­ica specială al măsurilor excepţio­­nite", promulgată prin decretul No. îiS’90 din 23 Decem­bri­el 4 se a­­ordă societăţilor comerciale ,sau ivite, băncilor, negustorilor, pre­­nm­ţi tutur­or celorlalte persoane, pentru realizarea angajamentelor de mură băneas­ă, provenind din afa­­eri comerţ vnte sau civile, contrac­­­nte in străinătate, o aminare de dalii de patru luni dela data sen­­lantei. Pentru creanţele fără termen, saă pentru acele scăzute înaintea datei depunerii acestri legi, fie că aefiu­­''de au­ fost intentate sail nu, sail că sentinţele au­ fost obţinute, amina­­ca de 4 luni se va socoti dela 10 d­ecembrie 1914. Proiectul de lege a fost depus de biroul Camerei deputaţilor la 10 Decembrie 1914 aşa că aminarea plăţilor prevăzute in articolul sus menţionat se aidică creanţelor con­tractate cu străinătatea înainte de a această dată. In consecinţă, corpul portăreilor nu va trebui să dea curs cererilor de proteste pe care le-ar primi pen­tru efectele de corner! intrind in prevederile art I a­ leget in ches­iune, adică, pentru toate eledele emise p baza afacerilor contraria­te înainte de 10 Decembrie 1914 si rare trebuiesc să fie plătite in străi­nătate Legea fiind votată de cor­nurile legiuitoare si promulgată, toate protestele care vor fi fost fă­cute dela 10 Dec pintr astăzi pen­tru efectele din străinătate, sim­ nu­le si trebuie"' să fie considerate cai mare. Ministru, VICTOR ANTONESCU Sinuciderea unui serial NU S’A STABILIT IDENTITATEA CADAVRULUI.­­ CERCETĂRILE CIRC. 2 Astă noapte­ pe la orele 10 pe cheiul Dîmboviţei, dincolo de podul Sfintul Elefterie în apropiere de Cotroceni un soldat cu uniforma reg­i obuziere s’a sinucis trăgindu-și un glonte de re­volver la tîmpla dreaptă. Proiectilul î-a spart țeasta capului pătrunzind în cutia craniană. Un pictor ce trecea întîmplătorr prin această parte făcută a Capitalei, alar­mat­ de detunătura armei a dat peste corpul nefericitului soldat, scăldat în­tr'un lac de singe Sergentul postat­ pe acea stradă a avertizat circ. 2, In raionul căreia ca de locul sinucideri, şi Salvarea care a trimis o ambulanţă cu care soldatul a fost transportat la spitalul militar imediat saci­nat sinucigaşului grabnic. Îngrijiri medicale, totul era aproape zadarnic, el îşi pierduse cunoştinţa şi, probabil, din pricina marei hemoragii provocată de glon­te, la ora cînd vor apare aceste rin­duri va fi si incetat din viată. * Cu toate cercetările făcute de­­ comisar Marinescu dela circ. 2 nu s'a putut stabili identitatea sinuci­gașulu­i. Nici o scrisoare nu a fost găsită a­­supră-i, nici un indiciu care să aju­te la aflarea numelui. Abia astăzi, după numărul de ma­tricolă al chipiuluî sar putea să se stabilească identitatea. Revolverul de care sinucigașul s‘a servit e un revolver mare, vechiu, milităresc. Medicii cari i-au dat primele in grijiri au opinat că a comis dispe­ratul gest Intr’o stare de complectă ebrietate. După prezumţiile autorităţilor în­sărcinate cu anchetarea cazului pa­re a reeşi că soldatul fusese în con­­cediiu şi întârziind de teama pedep­sei ce l'ar fi aşteptat la cazarmă a preferat să-şî pună capăt vieţei. DIN TbteCUT Basâurtii se pas! kt hî_¥s6Sâ­­vzi Fostul domnitor Alexandru Cuza postea cu sfinţenie posturile mari, şi dacă avea o nemulţumire, era grijă că poate bucătarul Palatului o fi spurcat mîncările de post a­­m­estecindu-te cine ştii cum cu are de dulce, căci se gătea şi de dulce pentru aghiotant­, funcţionari etc. Ca să-şi uşureze conştiinţa, nobilul domn a rugat pe I. S. S. Mitropo­litul Nifon să-l împrumute măcar pentru săptămîna mare pe bucăta­rul sau care, fiind bucătar bun şi evlavios, va găti ciorba de fasole după care Vodă să înebunea, şi va posti un post adevărat, nu nemţesc cu ouă, şuncă, unt şi cozonaci. Mitropolitul a poruncit bucătaru­lui ca să se îmbrace curat şi să se ducă napristan la Palat, luînd în primire serviciul bucătăriei de post a Măriei Sale. Cînd a gustat Cuza din ciorba de fasole făcută de noul bucătar, a strigat : Maşala ! în semn de mul­ţumire deplină. Ciorba avea un gust de te lingeai pe buze şi Domnitorul a cerut trei farfurii adinei, căci nu se putea sătura. Conştiinţa lui era împăcată : mînca post adevărat. Cinci-sease ani a mîncat el aşa ciorbă eşită din mina lui Vasilică al Mitropolitului Nifon, şi odată, ce i-a venit lui Alexandru loan I. să întrebe pe bucătar care este secre­tul de are ciorba un gust aşa de minunat. Bucătarul care nu era ini­ţiat de fel în secretele evlaviei domneşti, i-a răspuns pe şleau. — K­ite. Măria Ta de ce are ciorba aşa gust . Ei o arunc în căl­darea în care fierbe fasolea şi o bucată ca de o jumătate cca de slănină de porc. Asta ii dă gustul. Cuza a rămas trăsnit. D. Teleor A apărut & Sapiamma RázLculu) I fine In éoaille O’Rg’a­­s?detf argint, doub­e celuloid j ttifcimeie nootttt! *® găsea o I »lalailw“ I Strada Doamnei No. 27 ^ I «Ö5 In sfîrsit! astă seară se produce mult așteptatul eveniment al sfîrșitului tie an. L­­ui ce t­oate ii mai ve&d­ si maî distractiv. A. o* sta cttiimi- a făcut toate sa* «rificiile posibile pentru ca M even­lonul roșu jâ fie serbarea csa «nai de seamă a anului pe care îl înmormântăm. Va fi o inmormîntare cu toate onoru­rile datorite ursul an atît de războinic şi o sărbătoare grandioasă pentru întâmpinarea noului an, aducător de speranţe mari fiecăruia şi în deosebi ţarei noastre. Reamintim că toate celebrităţile primelor noas­tre scene vor t­a concursul lor. D-nele Mar­ioar­a Voi­­culese.., M. Filotti, Giurgea, Florica Flatescu, Flori­­ca Alexand­rescu, francesca Rozan­­ti­nia Livescu, Ni­­culescu«Cuz»a, I. Manolescu, Ftaihalescu şi lancovescu au promis concursul lor preţios. Celebrii cîntăreţi cari fac fala numelui de romîn in străinătate, tenorii renumiţi Vrăbiescu şi Eterne­­trescwteSyl*», precum şi îb ară­tonii Costescu şi Foîescu vor entuzîasm­a publicul cu cele mai alese bucăţi din repertoriul operei. In asemenea cttndiţiuni a nu veni la Ecvstr’greI Ases.aţiei Presei ar fi o adevărată crimă şi ne închipuim că nîmenî nu are de gînd să devie criminal tocmai in ajunul anului plin de speranţe. Prin urmare astă-seară toţi cei veseli din fire, cel cu sufletele întristate şi dornici de o schimbare în bine, bătrâni şi tineri, unsurafi şi burlaci, toţi şi toate alergaţi intr’un suflet la Teatrul Carol cel idare (Eu­foria) unt­­e veţi petrece cea mai plăcută seară a —* ttuSuî în agonie. Toţi la I loitfil ClilENIlO fi I fl ^ ^ B Azi Miercuri 31 Decembre 1914 K f it$|fj _ cu mare succes — H 1 STR|n°AMNEI " începând de 13 2 p­­m- 1 I „Soarta Fatală" | Dranta sentimentală In 3 mari acte, inter­pretată de cei mai mari artişti »' Franţei. ! I jj TTTE? MAT­ÎTÎ *« ultimele evenimente din ti gH tiUiUlĂJbUll lume și o OOUKblB. f Incepind dela 9 seara 'a fiecare ori, afară de programul Cinem­ato rafie: I Monoloage de Dr.UrecMa 1 — SPUSE DE — I J3L.B LGGNES UVAMP1RU g Seara orhestră specială M­eveilionu­l fosm Bilete au mal rantas puţine şi eftine. Zece lei pen­tru domni, cinci lei pentru doamne şi of­if era j se gă­sesc azî la sediul Asociaţiei Prese*» strada Sărindar 14 — Telef­on 4­7 pe 5, iar seara la Casa Teatruluî Cărei cel Mare. — ficamintim că ţinuta e de rigoare. j Teatrul Comoedîa*! I Noua «•«imp ii­­ do •••» I «-dii si revistei j ihro' ii'- A-hile t*o eseu * j Mercuri 31 ecemb­ie 1914 Pentru a 2b a oara Intram?! I . • » i ori nu j Intrăm? i Rov « ii ia o'ift acte si un prolog , do FO TUNK) & MAXuMGV I * Scene si cuplete noul I ! Jel I Ianuarie 19 5. mannen, INTRAM'5 j îsepro ' FRA UL i . . * î itiiiii* 1 c s-a teatrului Gomos.liu­ ♦ ft I • m gaz nal «te mustea G­org | j D'­iren 1 alea Vte«nrM «O j fea'iiTil Matter» Corii an a Dramatica Vo cu.esc.u & Butan­ ra Miercuri. 31 Decembrie : BERG­OP­­ZOOM. Joi, 1 Ianuarie, matineu • ANA KA­RENIN ; seara : MOARTEA CIVILA. Vineri 2 Ianuarie și Sâmbătă 3 Ia­nuarie : BERG-OP-ZOOM. Duminică, 4 Ianuarie, matineu; IDEALUL, seara: MOARTEA CI­VILA. Biletele de vinzare la agenţia tea­­trului. Telefon 10­ 0, d­octor im p. Mi sfteetaliat in 3oa re de ochi si urech­ „UHUli . il—a. m. fl i—«i p-'“­OTB. DOAMNEl No 27 BUCURESTI___________ MiîMm (LIRIC) Compania Lire „Gr!goriO’‘ Miercuri 31 Decembrie 1915 (Revellion) „INTRE 12 Sl I« Reprezentaţia va începe la orele 8 jum. precis şi se va termina la orele 11. Joi 1 Ianuarie 1915, matinea ara 2H Suzi Seara orele 9 Covrlîcy­'sl Vineri 2 Ianuarie 1925 f^ascotffa Stmbătă 3 Ianuarie 1915 Polonia nu pâere ! Biletele se vând la Agenţia teatrală română, pasagiul Imobiliara Telefon 53/13 Martie succes aî zilei­­ în urma multor stăruinţi Nebuna cucmm se Vii pioncta lenini a l­i oarft nu­­mai mine şi imiiuline bi ( iiv­nia VENT'S Vineri a lanuarie Caloria Partea lil­a şi sfirşitul Basils Sepsaiui — Bvocn­­ — Bulevardul Elisabeta 82 Consu­ltaţii 8­2—10 a.m. 6—8 p.u.

Next