Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)
1916-01-14 / nr. 10360
14 ianuarie 19m .... c Ä-o *s-*4*»mr i Ml Miller fii! » Fimi torii Ciumei Regale ! ♦ ■ frioresii: Strai Pistorasiii 5 ! —TELEFON ».46 — tHI CHANDA CENTRO ! ! BILLIETICI! I sorertin* a« »tomac* intei- tine, etc. ! - EXCELENȚIi !Pesrpelii Karlsbad j ! Pachetni 6m bani. De vânzare la j toste si a «•>s» aele de Coloniale. — ! ! Exposdiție in provinci« dela 6 par • îi-bel,! in soi, FRANCO, contra j — lombars. — a—m— I VINUL KONYAI Töfliü, nutritiv ți reconstituant ! Cu principiile conținute !u Kala f Coca Guai 1 sa. și Cacao reunite II«DI IATXUNIt Debilitate, I Asei i, sclorot«. Alpooon% a i, Atsia vini cardiace Maial§ ou fturvorea. Convalescent*, si tu e cel ai eficace dintre toate vinurile mea, care fi totodată cel mai K o tăcut ia gn.it. 1 intui UUH SI 5,00 1 A se cer, pretutindeni la Farra macii și Duguerii cu marca .Farța tuna depara și semmatura. Unde fi nu se găsește se trimete contra Hrambul sprn depozitul general: I Farmafîi* Curții Regale fooEtor Fii Ații KONYA, Iași BOOTOR fem Dl fistle: Boale au ochi și urechi t osculb J '—12 a. m. și4=Sp. m ITF DOAMNS1 No. 2) Maistru german (imperimevtat la branșa teesteo- die. mbralA pi «cum săpunuri și articole de toaletă alaiuri de uns și grăsimi, valvolinie, vaselină, unsori de arme, unsoare neutru piel, cremă de ghete, etc, caută pentru 1 Aprilie sau mai devreun post durabil Bine versat la mașin cu motor sau cu vapori, vorbești limba romino și franceză. Roagă a S ae adresa alertele sale ,Independenți la aceaste de publicitate Carol Schulder et Com București, stg. gSTPyerQOVity V«. A____________ 20.000 OȚEL .BRAD4 pătrat și oțel parcurs vinde Biroul electro-technic PHILIPP WEISMANN r. Hr. Libertătea 17 Telefon 47/& lt. FINKELS SUCURIMNTL Str. LIPSCANI. No. IC .Noul Falai Baela Komisă, prăvălia Wo. 1. In col. Cuibul pe ziua de 5 Ian. 1916 ui>y&r\ \ăndi*/Jwoni* amor. 190A 781ÖCM 7950 I»/i Ruetl Internă | 791— 80 — &Ú , n 80— 8150 l/JOtilig. Corn Bne. 77,— 78 — .WJOMig. Ind>m. 94 — 95 — C/J „ . 8375 8350 57 B, nuri Rurale 91501 93*255«/.Hbc-i*> înno. rurale 975950 m » r - 78- raft,/; „ erb. Buc. 8- 501 8850 -5.Ű . urK lași 8875 84 75 B. Națională 55, 5550 ■ „ Agricolă I 4901-1510 — „ Míg. Dacia R. 14,90 1520 ", Banca Românii . 590— $20— ;t.cu val.austriacă 7 ®.— SOS", rol germane ; 1301— 123 — B-ao. francase * 108 — 110 — 1 ,, italiene 96— 10Ó — ruble hârtii i >85 — 1931— J* APARUT ^iăptămînd Războiului*1 iot băștinașe și să-l duca pe pusta Ungariei, iar în locul lor să aducă unguri veritabili, cu cari să formeze un teritoriu grănițaresc pentru„înlăturarea influențelor din țară”. Oare aceastta expropriere forțat a elementului romînesc de la graniță se face tot în interesul egalității de drepturi? Este evident ,ci pina și copiii din școala vor răspunde cu un hotărît nu. Dar contele Tisza este sau incorigibil sau un mare mincinos cu bun, știință. Noi rămînem desigur pi Iingä părerea din urmă. Faimosul conte Tisza nu se poate schimba, întocmai cum lupul nu-și poate schimba năravul. Idealul său, ca și al tuturor politicianilor unguri, este unul și același : maghiarizarea tuturor nemaghiarilor. Și cînd te gândești că mai sunt naivi cari pot crede într’o altă soluție a chestiei romînești de dincolo decit războiul ! !.I RUSU ABALDEANU Nenorocirea din strada Armenească MOARTEA D-NEI NICULESCUIANCA) D-na Maria Niculescu-Ianca, cu domiciliul în strada Armenească No. 31, a fost găsită, ori la amiază, în camera sa de dormit, moartă prin asfixiere cu gaz aerian. Moartea i-a provenit în împrejurările următoare. Aseară, înainte de a se culca, d-na Niculescu a stins lumina, închizând robinetul lămpei. Din cauză Insă ei lampa era defectuoasă, in timpul nopței, gazul s-a scurs in odaie și a provocat moartea nefericitei doamne. D-na Niculescu-Ianca era în etate de 68 de ani, poseda o avere frumoasă și făcea parte din elita bucureșteană. Și vezi și să nu crezi! Săpun, crema gratuit Cel mai frumos ended de Crăciun? Cianul nod este . Un borcan da Cramă Jbdsta ia valo are da Lei 1.0 Um săpum Jhdsta va» loara da ..... Lei 1.20 Urna broșură o J Agienia Vaderei . . . . . Lei 0.50 Urna broșură .JUgiena Urachal“ . ... LeX L— Ua abonament pa an an la excelenta Revista Hédi» cală „HIGIENA“ ... Let 3.50 Total Lat 7.70 Toate acestea se capătă în schimbul sumar de Lel L50 care reprezintă abonamentul pe un an întreg la Revista „HIGIENA“. Provincia va adăuga 0,90 bani pentru porto. Banii se trimit anticipat prin mandat poștal la Administrația Revistei HIGIENA, București, Strada Paris No. *7 (fost Doamnei). Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultată 802—10 a.m .—8 pm Mieclanstin Presa germană despre Romînia FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung" publică un articol în formă de scrisoare pe care pretinde că un bărbat politic român a trimis-o unui prieten al său din Germania. ScrisoareOr artticol declară că s-a produs o profundă schimbare in opinia publică romina in favoarea Germaniei. Adaugă însă că nu poate fi incă vorba că Romînia să intre miine in răzbată împotriva Rusiei Atitudinea foarte rezervată a lui Brătianu arată că el și-a luat obligațiuni serioase fată de puterile înțelegerii, obligațiuni cari îl silesc să aibe o atitudine favorabilă intereselor rusești. Mai trebue continuată lupta (germanofilă), dar victoria e sigură. Frankfurter Zeitung" declară în introducerea ce face acestei scrisori că e netăgăduit că situația din Romînia s’a schimbat în favoarea Germaniei, dar loc pentru speranțe prea mare tot nu e. ............ tine in ceaille (lunga) sidef argint, double celuloid ultimele noutăți ds*““ Asăsrîm^^f^N Strada Doamnei Mo* 27 Victor Al Macedonsky BRALA PREDEAL VECHE CASA. t>Iil COMl^^IOM Se însărcinează cu toate operațiunile de cumpărări și vânzări de cereale Expedițiuni — Supravegheri de transpoarte. — Trangitări. — Transpoarte internaționale. — Avansuri pe cereale încărcata pentru orice graniță. — Piața taxelor Aur — Saci.—Antrepositări în țară și peste graniță. BIROU DE VĂMUIRI ȘI EXPEDIȚIUNI P- AUTORIZAT DE ONOR. MINISTER DE FINANȚE -REDEAL Ad-««* Tefagrsfioä. MAOSOONSKT PRE3SAÍ. Tolof CONTRBANDIȘTI mpușcați în jud.Dorohoi DOROHOI. 12 ianuarie. — Tentați ie prețurile mari ca cari vind in Baovina vite și orice alte lucruri prohbite la export, țăranii din comaiele Învecinate cu granița, in disprețul măsurilor represive ce s’au uat și primejduindu-și deseori viața, operează contrabande pe o seară întinsă. In timp de o săptămână doi contrabandiști au fost împușcați la tron eră, el nevoind să se supună șoma iuailor ce li s'au adresat de a se opri. Primul e locuitorul Nicolai P. Cchel din satul Tureatca, de lingă Milăileni. . „ El fiind, descoperit și prins inflagrant delict de contrabandă de vite de către jandarmi și grăniceri, a fost de două ori somat să stea, până ce, n cele din urmă, a fost rănit cu pușca a ambele picioare. Dinsul a fost internat la spitalul lui Mihaileni. Celălalt e locuitorul Teodor Pansea din satul Adîncata. El tsintise să treacă fraudulos vitele in Bucovina, le vînduse, incasase banii și se -ntorcea liniștit acasă, dar la frontieră, tind să intre In țară, grăniceri răsar înaintea lui *11 somează să stea. Nevoind să se oprească, somația fu repetată, dar tot fără rezultat Atenei s’a tras asupră-i un foc de pușcă care l'a rănit la pleterul drept. Italia și Albania — O declarație a lui Barzilai — MILANO, 13 Ianuarie [UNK]—In cursul unei convorbiri, ministrul Barzilai a declarat că întreprinderea din Albania a avut de la început un caracter international. Dezvoltarea viitoare a întreprinderii va depinde de situația internațională, în deplin acord cu aliații. Borsa PRESA ITALIANA DESPRE SITUAȚIA IN BALCANI LUGANO. — Ziarele italiene spun că luptele ce s’au dat în Muntenegru n’afi nici o importanță pentru rezultatul războiului Ar fi absurd să se trimeată în ajutorul muntenegrenilor sute de mii de soldați aliați in Albania, cu atît mai mult cu citm i se va mai putea utiliza Muntenegru ca punct de plecare pentru vr’o acțiune ofensivă. „Corriere della Sera“ spune: — „Soarta balcanicilor nu se va decide nici in Muntenegru, nici în Albania”. „Manchester Gardian” scrie: — „Capitularea Muntenegrului este o pierdere serioasă pentru aliațî și deschide Austro-Ungariei porțile Albaniei pe care o poate utiliza pentru a ataca drumul de la Adriatica la Salonic, sau pentru a-și deschide un drum în Grecia înconjurând flancul aliaților. Prin aceasta valoarea Salonicului ca bază de atac este foarte scăzută. Importanța morală a acestei capitulări este mult mai neliniștitoare decît influența militară. Suntem foarte rușinați că n’am putut realiza mai eficace principiul nostru de apărare a drepturilor națiunilor mici. Despre Belgia se putea pretexta, lipsa de pregătire. In cazul Serbiei am făcut ceva ce ne dă puțină speranță în viitor. f Pentru Muntenegru, aliații și mai ales Italia, care este cea mai interesată, n’ați făcut, nimic“. (Com B.) 2 Un interview al lui Jekoff GENERALISIMUL BULGAR VORBEȘTE INTRE ALTELE, DESPRE RELAȚIILE CU ROMÂNIA ȘI DESPRE INCHEEREA PAGEI SOFIA, 13 Ian. — Intr’un interview acordat ziarului „Utro” generalisimul Jekcoff s’a exprimat astfel: — Armata bulgară a făcut minuni de vitejie și moralul ei se va imbunătăți și mai mult. Atât soldatul, cit și poporul bulgar cred cu tărie că forța bulgară este inepuizabilă și că un viitor stralucit o așteaptă pe Bulgaria După alitea victorii, poporul bulgar dorește cu aprindere ca să ducă totul la un bun capăt. Capitularea Muntenegrului, a continuat generalisimul, este o lovitură simțitoare pentru înțelegere. Faptul este mai mult de importanță politica decît militară. Capitularea înseamnă neîncrederea. Muntenegrul în puterile Ințelegerea. Regele Nikita se va reîntoarce probabil, la Cetinje și va lua în mîîinî conducerea guvernămîntului, dar vor rămâne la dispoziția austriacilor tot litoralul, căile de comunicație și tot ce vor dori. Importanța capitulă rei reese din versiunile înregistrate de presa Înțelegere!. După această capitulare, Salonicul rămâne fără de importanță pentru înțelegere. In definitiv, Franță continuă războiul mai mult din motive politice decât militare. Retragerea trupelor franceze de la Salonic va pricinui, probabil, căderea cabinetului francez care va fi înlocuit de radicali. * Cred, a mai spus generalisimii, că Grecia și Romînia va întări în viitor relațiile de prietenie cu noi, cari apreciam suveranitatea lor și menținem prietenia pentru dinsele. * Unde anume se va impune pacea, n'are importantă. Ea va fi însă, impusă de Germania și de aliații ei. E grea ca înțelegerea să-și recunoască slăbiciunea, dar încă vreo câteva luni și Înțelegerea nu va mai putea să-și încurajeze popoarele. Pacea se va semna tit anul acesta și poate chiar pînă la cfteva luni, nu, insă, înainte de primăvară. E posibil ca la primăvară să aibe loc lupte mari și definitive. * Presupun că Italia va încheia pace separată, dacă nu acum, cel puțin spre primăvară Ea se va convinge că aliații ei nu pot să-t asigure foloase. Războiul n'a prea fost popular in Italia• Cred că o criză va bintui în curând in această țară. * Întrevederea de la Niș are mare imporanță politică. Ea e o mare cinste pentru Bulgaria; ea înalță prestigiul Bulgariei. Ea înseamnă, că alianța noastră cu Germania e serioasă și așezată pe baze solide. E o fericire pentru Bulgaria că se găsește pe calea cea bună, pentru realizarea idealurilor sale. La ministerul de industrie și comerț s-a format o comisiune de import, compusă de 16 persoane dintre cari 6 persoane cari fac parte dintre comercianți, iar restul din partea autorităților. Printre cei cari fac parte din această comisie, au fost delegați să ia parte și d-nii Vintilă Brătianu și D. Gheorghiu, directorul, general al vămilor din ministerul de finanțe. D. Em. Porumbaru, ministru de externe, a lucrat astăzi de dimineață cu suveranul. In vederea modificărei învățămîntului universitar, toate facultățile au ținut [UNK] zilele trecute consilii spre a-șî da avizul asupra modificărilor ce trebuesc făcute. Aceste avize vor fi supuse mai tîrziu aprobarei d-lui ministru al instrucțiunei publice, la curind la Eforie. CACEALMAUA revistă in 3 acte și S tablouri, de Durstog Tabloul I: Redacția ziarului „Cacealmaua Națională". Tabloul II: Boala guvernului. Tabloul II: O noapte la Café de Paris". Tabloul IV: O zi la țari. Tabloul V: Visul soldatului. Regele a semnat decretul prin care d. maior Victor Hergot, administrator al plășii Motru de jos, județul Mehedinți, a fost revocat din funcțiune. Compania Lirică -Art. Gabrieleadt“ a jucat: aseară pentru prima oară celebra operetă care s-a jucat de 450 ori In șir la Berlin Farmecul unui film Fürnzander Succesul a fost extraordinar Astă-seară pentru a 2-a oară Farmecul unui film Cu Florie»norescu, Ana Grand, Luiza Bărcănescu, N. P. Chrouzette, Achele Th. Popescu, Sterescu Spitzer, Mișu Șttefănescu, N. Kanner, St. Petrescu, Io actul al III-lea MARE BALET Joi 14 Ianuarie 1916 MATINEU orele 2 luni. d. a. Ea, ori nit» ana Biletele la Casa Teatrului Modern. Telefon 10/0. Se aduce la cunoștința generală că de la 1 Februarie stil nou anul curent, stația Tinganu (situată pe linia Obor-Olteniț») se va numi „Frunzfinești”. La teatrul e teema «A MAI LA ZIUA D. Gh. Dăscălescu, absolvent cu diplomă al școalei de conductori de lucrări publice a fost admis în corpul tehnic, cu gradul de conductor clasa III în serviciul tehnic »1 comn. București. _____ Astă seară la Regal IULIAN I» „COANA MANDA” *1 revista »MAI LA ZIUA" Ministerul de razboi" a hotărît ca în ziua de 29 ianuarie col., orele 11 a. m., să se țină licitație pentru darea în antrepriză a lucrărilor de constucție unei magazii de efecte cu 8 camere la reg. 76 inf. din garnizoana Urziceni. In valoare de 17.500 lei, după deviziEiAINE JOI la orele 9 seara are loc marea sărbătoare attt de mult așteptată. CIRCUL SIDOLI, va înregistra cel mai mare succes ce s’a cunoscut vreodată prin varietatea și complexitatea programului. Debuturi noui și o mulțime de alte surprize vor uimi pe spectatori. Pe mimne deci. ^ Duminică 17 Ianuarie va avea lot serbarea școlară anuală la gimnaziul Lincai. In ziua de 6 Februarie voi avea loc în Sala Germană obișnuita agapă anuală a cercului artistic de spre direcțiunea d-lui M. Tănăsescu. Manevra submarinelor este admirată de întreaga Capitală care aleargă să vadă seria VI-a și ultima din „Paulina” la „Clasic“-Bul. și „Zaharia”. Conductorul gr. I Fecea D. Simion, de la oficiul poștal central Bucureștimesagerie, a fost revocat din funcțiune pentru că a fost surprins cu mărfuri prohibite pe care voia să le treacă în Ungaria. Grafia, frumusețea, indrasneala, și arta marei artiste și dansatoare americane FERNANDRA, în interpretarea marei ei creattură din MARTIRA DRAGOSTEI la cinema Lux, fac ca publicul să se simtă înlănțuit ca într’o vrajă tainică. FERNANDRA în MARTIRA DRAGOSTEI e o glorie a artei americane. _ D. dr. Paul Petrini și d L George Cavădia, senator, au fost numiți membru in consiliul de administrație al Regiei monopolurilor statului, In locul d-lor G. Bobeica și George Manolescu. _____ Suveranul a conferit medalia „Răsplata Muncel” cl. I d-lor C. Costescu- Comăneanu, d-nel și d-luî lt.-colonel I. Racovitză, d-lui S. A. Iosif (Tîrgoviște), d-lui N. Bacicu și medalia „Răsplata Muncel” cl. II d-lor Albert Zwibel și N. Buică. Aduc la cunoștința generala că am retras autorizația fostului meu voiajor Grigore zis George și Gheorghe D. Gheorghiu de a mai vinde produsele distileriei mele precum și de a tranșa alte afaceri în numele meu, de astăzi 12 Ianuarie 1916, S C. SAMOS Str. G. D. Fațade 35 București La „Clasic“-Moșilor seria V-a din „Paulina"... Eri după amiază, strălucita cântăreață d-ra Romanitza, al cărei succes la serata de muzică secolul XVIII, a avut un atu de mare răsunet, a avut onoarea de a fi invitată de regina Măria la ceaiul de la palatul Cotroceni, unde, în costumul epocei, a cântat înaintea Curtei, un mare număr de bucăți, viu aclamată și felicitată de grațioasa suverană și familia regală In curind In teatrul Eforiei „Cacealmaua", revistă da Durstog, doi din autorii lui „PUei” și „Marafet Buciuc“. Marioara Clusky și Tinase vor apare la creations de un humor irezistibil Artistul Mario Bernard a trimis piesa sa „Cătușele infernale'a teatrului-cinema „Clasic“ din Capitală. Regele și prințul moștenitor Carol s’au întors Luni la orele 12 noaptea la București, vanind de la Dăbulceni, județul Romanați unde au fost la vînătoare. Seria ffi-a si ultima PAULINA In comisia de prefacere care începe in ziua de 15 Ianuarie col., au fost numiți președinți, următorii șefi de birou din ministerul de finanțe și repartizați la percepțiile din Capitală, după cum urmează: La percepția I, d. N. Stanciulescu; la a II d. E. Pictorian ; la a III d. Zamfir Brătescu ; la a IV d. C. Niculescu, șef de secție la administrația financiară a Capitalei; la a V-a d. G. Camenița; la la VI d. C. Burdușanu ; la a VII d. N. Apăteanu; la a VIII d. N. Antohie și la a IX d. P. Star» Știri teatrale Nimeni nu bănuește că se poate ride o seară întreagă incontum, așa cum se ride la MITICA SEDENTARUL, pe care și astă-seară îl joacă la Eforie MARIOARA CINSKY și TANASEÎntreg finalul actului se bisează in fiecare seară în mijlocul aclamațiunilor generale. MITICA SENDENTARUL este necontestat cel mai mare succes de comedie din ultimul timp. Inconsolabilii: Soție fiică, fii, noră, ginere, surori, frate, cumnată, cumnați, nepoate, nepoți au nemărginita durere , aduce la cunoștință încetarea din viață a preaiubitului lor Abraham Einhorn decedat in ziua de Marți, 12 ianuarie 1918, în vîrstă de 76 ani Inmormîntarea va avea loc Joi, 14 ianuarie, orele 2 jumătate p. m. Cortegiul funebru va porni de la domiciliul defunctului, calea Văcărești No. 108, spre cimitirul israelit (șoseaua Filantropiei). Prezentul avis ține loc de orice altă, înștiințate. premiile ADIVERUL și DIHINIâTâ D. Ion Arghiriade, din gara Sihle», căruia i s’a remis premiul al 2-lea de Ben 3000 în numerar eșit la tragerea din 3 Ianuarie a. c., a adresat administrației ziarelor noastre următoarea scrisoare: 1) Ianuarie 1916 Domnului administrator «1 ziarelor „Adevărul"* și „Dimineața" Printre fericiții câștigatori ai diferitelor premii ce acordau abonaților ziarelor Adevărul și Dimineața prenumărindu-se și subsemnata cu premiul de lei AMA, va cău, vine mele mulțumiri, atit pentru fericita idee ce ați avut instituind aceste premii, cit și pentru modul curant cum, distribuiți premiile ciștigate. Cu aceasta ocaziune, va maii rog, să o inv-voiți, a fi interpretul meu pe Ungă onor, comiciunea, care a efectuat tragerea din 3 Ianuarie a. c. iar dvs- vă rog a primi încredințarea distinsei mele stime. - arghiriade -•ara Sihfefi Germania despre Italiat Actvissa Bn^ni și Muntenegru! O NOTA OFICIOASA GERMANA BERLIN, 12 Ianuarie. — Sateliții lui Salandra cart, pină mai acum cîteva zile tratau pe Nikita drept un trădător laș și de desprețiut, îl proclamă din nou eroii valoros și viclean ca Ulise. AP rts italienii cit I țineau gura, asemenea și ce! din celelalte țări ale Ințelegerei, deoarece dătrinul cel înțelept oferind și primind capitularea, în mod solemn, a înșelat cu multă îndeminare pe acești naivi de austriaci. Se mai spunea cu o vădită satisfacție, că regele, prin vicleșugul sau, a oprit pentru opt zile cel puțin, înaintarea trupelor austro-ungare. In fine, s'a constatat, că socrul Nikita care a înșelat atât de frumos Austro-Ungaria, este intru totul demn de ginerele Victor Emnuel. Astăzi insă s'a aflat la Roma, că dezarmarea Muntenegrului continuă cu regularitate, că intr'adevăr, armata generalului Koevess a capturat 1500 de firbiți că, fară de nici o luptă, a ocupat Antivari și Dubigno. Dacă se mai ride încă la Roma, visul acesta trebue să aibă o culoare foarte galbenă. De altfel, Italia nu este singura țară din blocul Ințelegerei, unde se face calcule proaste . In Anglia de o pildă, se descoperă la fiece moment, mari și mici greșeli de socoteală, cum este greșeala, cu înfometarea Germaniei, greșeala cuceririi dardanelelor, greșeala inaintărei contra Bagdadului, greșeala ofensivei din toamnă, greșeala pretinsului succes al campaniei lordului Derby, greșeală atit de mare, incit guvernul englez este forțat, de a introduce serviciul obligatoriu , greșeală grozavă cînd s'a afirmat că producțiunea munițiilor englezești dă rezultate ce depășesc toate speranțele. Aceste rezultate sunt atit de magnifice incit Asquith, în discuția din Camera Comunelor asupra munițiior, a declarat foarte plouat: „Regret, dar trebue să declar, că tot ce s'a obținut până în prezent este departe de a acoperi necesitățile noastre Ne putem închipui zăpăceala deputaților în fața unei atari revelațiuni; ne-o putem închipui mai bine dacă ne gindim că anglo-francezii, in timpul faimoasei ți zadarnicei inofensive din toamnă, au risipit ir 2 zile întreaga munifa fabricată in ambele țări in timp de S luni și dacă ne gindim că munițiile cheltuite inutil la Dardanele au costat aproape un miliard. Ba în ciuda acestor greșeli, în ciuda acestor calcule proaste, victoria finală a Împărritei înțelegeri devine din ce in ce mai matematică. Sărmană matematică! (Wolff bureau] in Hromima - MISIUNEA D-LUI SEBEKO -„Journal de Geneve“ publica următoarea corespondență din Turin: — Corespondentul din Atena al ziarului „Gazzetta del Popolo comunică amănunt« interesant« despre acțiunea de curând întreprinsă la București de trimisul rus Schebeko- El a avut întrevederi c ti miniștrii înțelegere, președintele guvernului român, cu șefii opoziției Filipescu și Tache Ioneșcu și a fost primit și de rege. D. Schebcku a cerut guvernului fomân: Intrarea în acțiune a Roosiniei alături de înțelegere, cu ajutorul militar al Rusiei, care va pune la dispoziția ei o armată de 500.000 oameni și va primi toate cererile teritoriale romînești. In cazul cind Reearnia va prefera să-și mențină neutralitatea, să se Îngăduit trupelor rusești să treacă prin Dobrogea, un angajament din partea Rusiei să îndemnizeze Romînia și să evite operațiunile pe teritoriul romînesc. Rusia se obliga între altele să-și ia asupri T apărarea intereselor romînești la congresul de pace și să rectifice frontiera spre Basarabie. Aceste propuneri ne trimeau la Rusiei, au fost urmate imediat de un demers austro-german. Puterile centrale cereau României, ca în cazul cînd ea va permite trupelor rusești să treacă prin teritoriul ei, să fie și ele îngăduite a transporta pe căile ferate române, ermee și munițiile destinate Bulgariei și Turciei deoarece transportul acum e foarte greu din cauza inundațiilor Dunărei. Austro-germanii mai cereau și dezarmarea trupelor rusești care din Bulgaria ar fi silite să se retragă pe teritoriul romînesc. Guvernul român a respins cererile Rusiei ca și cele făcute de imperiile centrale, declarind Încă odată că vrește să rămină neutră. Imperiile centrale ar fi propus României ajutorul lor militar contra unui eventual atac din partea Rusiei Corespondentul adaugă că bulgarii au luat măsuri militare la frontiera dunăreană și spre Dobrogea . Sub conducerea ofițerilor germani pe linia Dobrogea, a a fost săpate șase linii de tranșee. Orașele dunării ® din Bulgaria sînt ocupate de germani BANCHET ZIARIȘTILOR LA CONSTANTINOPOL CONSTANTINOPOL. — Director:: trees«?, Hikmet bey a dat un banchet in onoarea ziariștilor sosiți cu primul tren balcanic. Au asistat și va fiul interimar (primarul) al orașului Constantinopol. Djambolat bey, fostul ministru al Turciei la Atena, Mukhtar bey, directorul polițici Bedri bey și reprezentanții presei otomane. (Korr. B.) M A 1IV E. Joi 14 Ianuarie 1916, ora 9 seara: Circul SIDQLI a Mare Sărbătoare Artistică * aamuri^^U numere TRUPA DE PITICI 14 Persoane și 20 Cal CU producțiuni noui nemaivăzuto: Try TH ü 1UT / CU uimitoare producțiuni XI. JE* MifloM^ALfa ? CIRCANICA? Elefantul Blondin Celebrul CARL PETOLGUI — cAlarie -Intrarea comici a iubiților clovni Gogo și üJ Eiton, — se va prăpădi lumea de vis — ~$g mulțime de alte numere nefli cari vor face senzație — PREȚUL LOCURILOR: Loja 25 lei; Parchet 5 lei; Balcon 4 lei; Stal 1 lei 3.20; Stal II 2.20; Galeria 1.10.— In acest preț se cuprinde și timbrul teatral. Biletele ce triad la Casa Chculor la Mag. De gen si Independența. Biletele de favoare sunt strict suspendate la aceasta representație la uimi lumea prin producțiuni — variate și nemaivăzute — — cu producțiuni uimitoare —