Adevěrul, ianuarie 1916 (Anul 29, nr. 10354-10377)

1916-01-14 / nr. 10360

14 ianuarie 19m .... c Ä-o *s-*4*»mr i Ml Miller fii! » Fimi­ torii Cium­ei Regale ! ♦ ■ frioresii: Strai Pistorasiii 5 ! —­TELEFON ».46 — t­­­HI CHANDA CENTRO ! ! BILLIETICI! I­­ sorertin* a« »tomac* intei-­­ tine, etc. ! - EXCELENȚI­­i !Pesrpeli­­i Karlsbad j ! Pach­etni 6m bani. De vânzare la j­­ toste si a «•>s» aele de Coloniale. — ! ! Exposdiție in provinci« dela 6 pa­­r • î­i-bel,! in soi, FRANCO, contra j — lom­bars. — a—m— I VINUL KONYA­I Töfli­­ü, nutritiv ți reconstituant ! Cu princip­iile conținute !u Kala f Coca Guai­ 1 sa. și Cacao reunite I­I«DI IATXUNIt Debilitate, I Asei­ i­, sclorot«. Alpooon­­% a i­, Atsia vini cardiace Maia­­l§ ou­ fturvor­ea. Convalescent*, si tu e cel­­ ai eficace dintre toate­­ vinurile mea, care fi totodată cel mai K o tăcut ia gn.it. 1 intui UUH SI 5,00 1 A se cer, pretutindeni la Far­ra macii și Du­guerii cu marca .Far­ța tuna depar­a și sem­matura. Unde fi nu se găsește se trimete contra H­rambul s­p­r­n depozitul general: I Farmafîi* Curții Regale fooEtor Fii Ații KONYA, Iași BOOTOR fem­ Dl fistle: Boale au ochi și urechi t­ osculb J '—12 a. m. și4=S­p. m ITF DOAMNS1 No. 2) Maistru german (imperimevtat la branșa teesteo- die. mbr­alA pi «­cum săpunuri și articole de toaletă­­ alaiuri de uns și grăsimi, valvolinie, vaselină, unsori de arme, unsoare neutru piel, cremă de ghete, etc, caută pentru 1 Aprilie sau mai de­vreun post durabil Bine versat la mașin­ cu motor sau cu vapori, vorbești limba romino și franceză. Roagă a S ae adresa alertele sale ,In­­dependenți la aceaste de publicitate Carol Schulder et Com București, stg. gSTPyerQOVity V«. A____________ 20.000 OȚEL .BRAD4 pătrat și oțel p­arcurs vinde Biroul electro-technic PHILIPP WEISMANN r. Hr. Libertătea 17 Telefon 47/& lt­. FINKELS SUCURIMNTL Str. LIPSCANI. No. IC .Noul Falai Baela Komisă, prăvălia Wo. 1. In col­. Cui­bul pe ziua de 5 Ian. 1916 ui­>y&r­\ \ănd­i*/Jwoni* amor. 190A 781ÖCM 7950 I»/i Ruetl Internă | 791— 80 — &Ú , n 80— 81­50 l­/JOtilig. Corn Bne. 77,— 78 — .WJOMig. Ind­­­>m. 94 — 95 — C/J „ . 8375 83­50 57­­ B, nuri Rurale 91501 93*25­5«/.Hbc-i*> înno. rurale 9­­75­­9­50 m » r - 78- ra­ft,/; „ erb. Buc. 8- 501 8850 -5.Ű . urK lași 8875 84 75 B. Națională 55,­ 5550 ■ „ Agricolă I 4901-1­510 — „ Míg. Dacia R. 14,90 15­20 ", Banca Românii . 590­— $20— ;t.cu val.austriacă 7 ®.— SO­S", rol germane ; 1301— 123 — B-ao. francase * 108 — 110 — 1 ,, italiene 96— 10Ó — ruble hârtii i >85 — 1931— J* APARUT ^iăptămînd Războiului*1 iot băștinașe și să-l duca pe pus­­ta Ungariei, iar în locul lor să adu­că unguri veritabili, cu cari să for­meze un teritoriu grănițaresc pen­tru­„înlăturarea influențelor din­­ ț­­­ară”. Oare aceastta expropriere forțat a elementului rom­­înesc de la grani­ță se face tot în interesul egalită­ții­ de drepturi? Este ev­ident ,c­i pina și copiii din școala vor răs­punde cu un hotărît nu. Dar contele Tisza este sau incori­gibil sau­ un mare mincinos cu bun, știință. Noi rămînem desigur pi Iingä părerea din urmă. Faimosul conte Tisza nu se poa­te schimba, întocmai cum lupul nu-și poate schimba năravul. Idea­lul său, ca și al tuturor politiciani­­lor unguri, este unul și același : maghiarizarea tuturor nemaghiari­lor. Și cînd te gândești că mai sunt naivi cari pot crede într’o altă so­luție a chestiei romînești de din­colo decit războiul ! !.­I RUSU­­ ABALDEANU Nenorocirea din strada Armenească MOARTEA D-NEI NICULESCU­­IANCA) D-na Maria Niculescu-Ianca, cu domiciliul în strada Armenească No. 31, a fost găsită, ori la amiază, în camera sa de dormit, moartă prin asfixiere cu gaz aerian. Moartea i-a provenit în împreju­rările următoare.­ Aseară, înainte de a se culca, d-na Niculescu a stins lumina, în­chizând robinetul lămpei. Din cau­ză Insă ei lampa era defectuoasă, in timpul nopței, gazul s-a scurs in odaie și a provocat moartea nefe­ricitei doamne. D-na Niculescu-Ianca era în e­­tate de 68 de ani, poseda o avere frumoasă și făcea parte din elita bucureșteană. Și vezi și să nu crezi! Săpun, crema gratuit Cel mai frumos ended de Crăciun? Ci­anul nod este . Un borcan da Cramă Jbdsta ia valo are da Lei 1.0 Um săpum Jhds­ta va» loara da ..... Lei 1.20 Urna broșură o J Agienia Vaderei . . . . . Lei 0.50 Urna broșură .JUgiena Urachal“ . ... LeX L— Ua abonament pa an an la excelenta Revista Hédi» cală „HIGIENA“ ... Let 3.50 Total Lat 7.70 Toate acestea se capătă în schim­bul sumar de Lel L50 care reprezin­tă abonamentul pe un an întreg la Revista „HIGIENA“. Provincia va adăuga 0,90 bani pentru porto. Banii se trimit antici­­pat prin mandat poștal la Adminis­trația Revistei HIGIENA, Bucu­rești, Strada Paris No. *7 (fost Doamnei). Basils Sepeanu — Avocat — Bulevardul Elisabeta 58 Consultată 802—10 a.m .—8 pm Mieclan­st­in Presa germană despre Romînia FRANKFURT. — „Frankfurter Zeitung" publică un articol în for­mă de scrisoare pe care pretinde că un bărbat politic român a trimi­s-o unu­i prieten al său din Germa­nia. ScrisoareOr artticol declară că s-a produs o profundă schimbare in opinia publică romina in favoarea Germaniei. Adaugă însă că nu poa­te fi incă vorba că Romînia să intre miine in răzbată împotriva Rusiei Atitudinea foarte rezervată a lui Brătianu arată că el și-a luat o­­bligațiuni serioase fată de puterile înțelegerii, obligațiuni cari îl silesc să ai­be o atitudine favorabilă inte­reselor rusești. Mai trebue conti­nuată lupta (germanofilă), dar vic­toria e sigură. Frankfurter Zeitung" declară în introducerea ce face acestei scri­sori că e netăgăduit că situația din Romînia s’a schimbat în favoarea Germaniei, dar loc pentru speranțe prea mare tot nu e. ............ tine in ceaille (lunga) sidef argint, double celuloid ultimele noutăți­­ d­­s*““ Asăsrîm­^^f^N Strada Doamnei Mo* 27 Victor Al Macedonsky BRALA PREDEAL VECHE CASA. t>Iil COMl^^IOM Se însărcinează cu toate operațiunile de cumpărări și vânzări de cereale Expedițiuni — Supravegheri de transpoarte. — Tran­­gitări. — Transpoarte internaționale. — Avansuri pe cereale încărcata pentru ori­ce graniță. — Piața taxe­­lor Aur — Saci.—Antrepositări în țară și peste graniță. BIROU DE VĂMUIRI ȘI EXPEDIȚIUNI P- AUTORIZAT DE ONOR. MINISTER DE FINANȚE -REDEAL Ad-««* Tefagrsfioä. MAOSOONSKT PRE3SAÍ. Tolof CONTRBANDIȘTI mpușcați în jud.Dorohoi DOROHOI. 12 ianuarie. — Tentați ie prețurile mari ca cari vind in Ba­­ovina vite și orice alte lucruri pro­­h­bite la export, țăranii din coma­­iele Învecinate cu granița, in dis­prețul măsurilor represive ce s’au uat și primejduindu-și dese­ori via­­ța, operează contrabande pe o seară întinsă. In timp de o săptămână doi contra­bandiști au fost împușcați la tron­­­ eră, el nevoind să se supună șoma­ i­uailor ce li s'au adresat de a se opri. Primul e locuitorul Nicolai P. Cc­­hel din satul Tureatca, de lingă Mi­­lăileni. . „ El fiind, descoperit și prins infla­­grant delict de contrabandă de vite­ de către jandarmi și grăniceri, a fost de două ori somat să stea, până ce, n cele din urmă, a fost rănit cu pușca a ambele picioare. Dinsul a fost internat la spitalul­­ lui Mihaileni. Celălalt e locuitorul Teodor Pa­­­nsea din satul Adîncata. El tsin­tise să treacă fraudulos vitele in Bucovi­na, le vînduse, incasase banii și se -ntorcea liniștit acasă, dar la fron­tieră, tind să intre In țară, grăniceri răsar înaintea lui *1­1 somează să stea. Nevoind să se oprească, somația fu repetată, dar tot fără rezultat Atenei s’a tras asupră-i un foc de pușcă care l'a rănit la pleterul drept. Italia și Albania — O declarație a lui Barzilai — MILANO, 13 Ianuarie [UNK]—In cursul unei convorbiri, ministrul Barzilai a declarat că întreprinderea din Al­bania a avut de la început un ca­racter international. Dezvoltarea viitoare a întreprin­derii va depinde de situația inter­națională, în deplin acord cu aliații. Borsa PRESA ITALIANA DESPRE SI­TUAȚIA IN BALCANI LUGANO. — Ziarele italiene spun că luptele ce s’au dat în Muntene­­gru n’afi nici o importanță pentru rezultatul războiului Ar fi absurd să se trimeată în a­­jutorul muntenegrenilor sute de mii de soldați aliați in Albania, cu atît mai mult cu cit­m­ i se va mai putea utiliza Muntenegru ca punct de ple­care pentru vr’o acțiune ofensivă. „Corriere della Sera“ spune: — „Soarta­ balcanicilor nu se va decide nici in Muntenegru, nici în Albania”. „Manchester Gardian” scrie: — „Capitularea Muntenegrului este o pierdere serioasă pentru a­­liațî și deschide Austro-Ungariei porțile Albaniei pe care o poate uti­liza pentru a ataca drumul de la A­­driatica la Salonic, sau pentru a-și deschide un drum în Grecia încon­­jurând flancul aliaților. Prin aceasta valoarea Salonicului ca bază de a­­tac este foarte scăzută. Importanța morală a acestei capitulări este mult mai neliniștitoare decît influ­ența militară. Suntem­ foarte ruși­nați că n’am putut realiza mai efica­ce principiul nostru de apărare a drepturilor națiunilor mici. Despre Belgia se putea pretexta, lipsa de pregătire. In cazul Serbiei am fă­cut ceva ce ne dă puțină speranță în viitor. f Pentru Muntenegru, aliații și mai ales Italia, care este cea mai intere­sată, n’ați făcut, nimic“. (Com B.) 2 Un interview al lui Jekoff GENERALISIMUL BULGAR VOR­BEȘTE INTRE ALTELE, DESPRE RELAȚIILE CU ROMÂNIA ȘI DES­PRE INCHEEREA PAGEI SOFIA, 13 Ian. — Intr’un inter­view acordat ziarului „Utro” generali­simul Jekcoff s’a exprimat astfel: — Armata bulgară a făcut minuni de vitejie și moralul ei se va imbună­tăți și mai mult. Atât soldatul, cit și poporul bulgar cred cu tărie că forța bulgară este inepuizabilă și că un viitor stra­­lucit o așteaptă pe Bulgaria După­ a­­litea victorii, poporul bulgar dore­ște cu aprindere ca să ducă totul la un bun capăt. Capitularea Muntenegrului, a con­­tinuat generalisimul, este o lovitură simțitoare pentru înțelegere. Faptul este mai mult de importanță politica decît militară. Capitularea înseamnă neîncrederea. Muntenegr­ul în pute­rile Ințelegerea. Regele Nikita se va reîntoarce probabil, la Cetinje și va lua în mîîinî conducerea guvernămîn­tului, dar vor rămâne la dispoziția au­striacilor tot litoralul, căile de comu­nicație și tot ce vor dori. Importanța capitulă rei reese din versiunile înregistrate de presa Înțe­legere!. După această capitulare, Sa­lonicul rămâne fără de importanță pentru înțelegere. In definitiv, Franță continuă răz­boiul mai mult din motive politice de­cât militare. Retragerea trupelor fran­ceze de la Salonic va pricinui, proba­bil, căderea cabinetului francez care va fi înlocuit de radicali. * Cred, a mai spus generalisimii, că Grecia și Romînia va întări în viitor relațiile de prietenie cu noi, cari apreciam suveranitatea lor și menținem prietenia pentru dinsele. * Unde anume se va impune pacea, n'are importantă. Ea va fi însă, im­pusă de Germania și de aliații ei. E grea ca înțelegerea să-și recunoască slăbiciunea, dar încă vreo câteva luni și Înțelegerea nu va mai putea să-și încurajeze popoarele. Pacea se va semna tit anul acesta și poate chiar pînă la cfteva luni, nu, insă, înainte de primăvară. E posibil ca la primăvară să aibe loc lupte mari și definitive. * Presupun că Italia va încheia pace separată, dacă nu acum, cel puțin sp­re primăvară Ea se va convinge că aliații ei nu pot să-t asigure fo­loase. Războiul n'a prea fost popu­lar in Italia• Cred că o criză va bin­tui în curând in această țară. * Întrevederea de la Niș are mare im­poranță politică. Ea e o mare cinste pentru Bulgari­a; ea înalță prestigiul Bulgariei. Ea înseamnă, că alianța noastră cu Germania e serioasă și a­­șezată pe baze solide. E o fericire pen­tru Bulgaria că se găsește pe calea cea bună, pentru realizarea­ idealuri­­lor sale. La ministerul de industrie și co­­­merț s-a format o comisiune de im­port, compusă de 16 persoane din­­tre cari 6 persoane cari fac parte­­ dintre comercianți, iar restul din partea autorităților. Printre cei cari fac­ parte din această comisie, au­ fost delegați să ia parte și d-ni­i Vintilă Brătianu și D. Gheorghiu, directorul, general al vămilor din ministerul de finanțe. D. Em. Porumbaru, ministru de externe, a lucrat astăzi de dimineață cu suveranul. In vederea modificărei învăță­m­în­­tului universitar, toate facultățile au ținut [UNK] zilele trecute consilii spre a-șî da avizul asupra modificărilor ce trebuesc­­ făcute. Aceste avize vor fi supuse mai tîrziu­ apr­ob­arei d-lui ministru al instrucțiunei publice, la curind la Eforie. CACEALMAUA revistă in 3 acte și S tablouri, de Durstog Tabloul I: Redacția ziarului „Ca­cealmaua Națională". Tabloul II: Boala guvernului. Tabloul II: O noapte la Café de Paris". Tabloul IV: O zi la țari. Tabloul V: Visul soldatului. Regele a semnat decretul prin care d. maior Victor Hergot, admi­nistrator al plășii Motru de jos, ju­dețul Mehedinți, a fost revocat din funcțiune. Compania Lirică -Art. Gabrie­­lead­t“ a jucat: aseară pentru prima oară celebra operetă care s-a jucat de 450 ori In șir la Berlin Farmecul unui film Fürnzander Succesul a fost extraordinar Astă-seară pentru a 2-a oară Farmecul unui film Cu Florie»­norescu, Ana Grand, Luiza Bărcănescu, N. P. Chrouzet­te, Achele Th. Popescu, Sterescu Spitzer, Mișu­ Șttefănescu, N. Kan­­ner, St. Petrescu, Io actul al III-lea MARE BALET Joi 14 Ianuarie 1916 MATINEU orele 2 luni. d. a. Ea, ori nit» ana Biletele la Casa Teatrului Mo­dern. Telefon 10/0. Se aduce la cunoștința generală că de la 1 Februarie stil nou anul curent, stația Tinganu (situată pe li­nia Obor-Olteniț») se va numi „Frun­­zfinești”. La teatrul e teema «A MAI LA ZIUA D. Gh. Dăscălescu, absolvent cu diplomă al școalei de conductori de lucrări publice a fost admis în cor­pul tehnic, cu gradul de conductor clasa III în serviciul tehnic »1 comn. București. _____ Astă seară la Regal IULIAN I» „COANA MANDA” *1 revista »MAI LA ZIUA" Ministerul de razboi" a hotărît ca în ziua de 29 ianuarie col., orele 11 a. m., să se țină licitație pentru da­rea în antrepriză a lucrărilor de con­­stucție unei magazii de efecte cu 8 camere la reg. 76 inf. din garnizoa­na Urziceni. In valoare d­e 17.500 lei, după deviz­­iEiAINE JOI la orele 9 seara are loc marea sărbătoare attt de mult așteptată. CIRCUL SIDOLI, va înregistra cel mai mare succes ce s’a cunos­cut vreodată prin varietatea și com­plexitatea programului. Debuturi noui și o mulțime de alte surprize vor uimi pe specta­tori. Pe mimne deci. ^ Duminică 17 Ianuarie va avea lot serbarea școlară anuală la gimnaziul Lincai. In ziua de 6 Februarie voi avea loc în Sala Germană obișnuita agapă a­­nuală a cercului artistic de spre di­recțiunea d-lui M. Tănăsescu. Manevra sub­marinelor este admi­rată de întreaga Capitală care a­­leargă să­ vadă seria VI-a și ultima din „Paulina” la „Clasic“-Bul. și „Zaharia”. Conductorul gr. I Fecea D. Simion, de la oficiul poștal central București­mesag­erie, a fost revocat din func­țiune pentru că a fost surprins cu mărfuri prohibite pe care voia să le treacă în Ungaria. Grafia, frumusețea, indrasneala, și arta marei artiste și dansatoare americane FERN­AN­DR­A, în inter­pretarea marei ei creattură din MARTIRA DRAGOSTEI la cinema Lux, fac ca publicul să se simtă înlănțuit ca într’o vrajă tainică. FERN­ANDRA în MARTIRA DRAGOSTEI e o glorie a artei a­­mericane. _ D. dr. Paul Petrini și d L George Cavădia, senator, au fost numiți membru in consiliul de administra­ție al Regiei monopolurilor statului, In locul d-lor G. Bobeica și George Manolescu. _____ Suveranul a conferit medalia „Răs­plata Muncel” cl. I d-lor C. Costescu- Comăneanu, d-nel și d-luî lt.-colonel I. Racovitză, d-lui S. A. Iosif (Tîrgo­­viște), d-lui N. Bacicu și medalia „Răsplata Muncel” cl. II d-lor Al­bert Zwibel și N. Buică. Aduc la cunoștința generala că am retras autorizația fostului meu voiajor Grigore zis George și Gheor­­ghe D. Gheorghiu de a mai vinde produsele distileriei mele precum și de a tranșa alte afaceri în numele meu, de astăzi 12 Ianuarie 1916, S C. SAMOS Str. G. D. Fațade 35 București La „Clasic“-Moșilor seria V-a din „Paulina"... Eri după amiază, strălucita cântă­­reață d-ra Romanitza, al cărei succes la serata de muzică secolul XVIII, a avut un atu­ de mare răsunet, a a­­vut onoarea de a fi invitată de re­gina Măria la ceaiul de la palatul Cotroceni, unde, în costumul epocei, a cântat înaintea Curtei, un mare nu­măr de bucăți, viu aclamată și felici­tată de grațioasa suverană și fami­lia regală In curind In teatrul Eforiei „Ca­cealmaua", revistă da Durstog, doi din autorii lui „PUei” și „Marafet Bu­ciuc“. Marioara Clusky și Tinase vor apare la creations de un humor irezistibil Artistul Mario Bernard a trimis piesa sa „Cătușele infernale'a tea­­trului-cinema „Clasic“ din Capitală. Regele și prințul moștenitor Carol s’au întors Luni la orele 12 noaptea la București, vanind de la Dăbulceni, județul Romanați unde au fost la vînătoare. Seria ffi-a si ultima PAULINA In comisia de prefacere care începe in ziua de 15 Ianuarie col., au fost numiți­ președinți, următorii șefi de birou­ din ministerul de finanțe și re­partizați la percepțiile din Capitală, după cum urmează: La percepția I, d. N. Stanciulescu; la a II d. E. Pictorian ; la a III d. Zamfir Brătescu ; la a IV d. C. Nicu­lescu, șef de secție la administrația financiară a Capitalei; la a V-a d. G. Camenița; la la VI d. C. Burdu­­șanu ; la a VII d. N. Apăteanu; la a VIII d. N. Antohie și la a IX d. P. Star» Știri teatrale Nimeni nu bănuește că se poate ride o seară întreagă incontum, așa cum se ride la MITI­CA SEDENTARUL, pe care și as­­tă-seară îl joacă la Eforie MARI­­OARA CINSKY și TAN­ASE­­Întreg finalul actului se bisează in fie­care seară în mijlocul acla­­mațiunilor generale. MITICA SENDENTARUL este necontestat cel mai mare succes de comedie din ultimul timp. Inconsolabilii: Soție fiică, fii, noră, ginere, surori, frate, cumnată, cum­nați, nepoate, nepoți au nemărginita durere , aduce la cunoștință înceta­rea din viață a prea­iubitului lor Abraham Einhorn decedat in ziua de Marți, 12 ianuarie 1918, în vîrstă de 76 ani Inmormîntarea va avea loc Joi, 14 ianuarie, orele 2 jumătate p. m. Cor­tegiul funebru va­ porni de la domi­ciliul defunctului, calea Văcărești No. 108, spre cimitirul israelit (șoseaua Filantropiei). Prezentul avis ține loc de orice altă, înștiințate. premiile ADIVERUL și DIHINIâTâ D. Ion Arghiriade, din gara Sihle»,­­ căruia i s’a remis premiul al 2-lea de Ben 3000 în numerar eșit la tragerea din 3 Ianuarie a. c., a adresat administrației ziarelor noastre următoarea scrisoare: 1) Ianuarie 1916 Domnului administrator «1 ziarelor „Adevărul"* și „Dimineața" Printre fericiții câștigatori ai di­feritelor premii ce acordau­ abona­­­ților ziarelor Adevărul și Diminea­ța prenumărindu-se și subsemna­ta­ cu­ premiul de lei AMA, va cău, vine mele mulțumiri, atit pentru fericita idee ce ați avut instituind aceste premii, cit și pentru modul curant cum, distribuiți premiile ciș­­tigate. Cu aceasta ocaziune, va maii rog, să o inv-voiți, a fi interpretul meu pe Ungă onor, comici­unea, care a efectuat tragerea din 3 Ianuarie a. c. iar dvs- vă rog a primi încredin­țarea distinsei mele stime. - arghiriade -•ara Sihfefi Germania despre It­aliat Actvissa Bn^ni și Muntenegru! O NOTA OFICIOASA GERMANA BERLIN, 12 Ianuarie. — Sateliții lui Salandra cart, pină mai acum cîteva zile tratau pe Nikita drept un trădător laș și de desprețiut, îl pro­clamă din nou eroii valoros și vi­clean ca Ulise. AP­ rts italienii cit I­ țineau gura, asemenea și ce! din­­ celelalte țări ale Ințelegerei, de­oarece dătrinul cel înțelept oferind și primind capitularea, în mod so­lemn, a înșelat cu multă îndeminare pe acești naivi de austriaci. Se mai spunea cu o vădită satisfacție, că re­gele, prin vicleșugul sau, a oprit pen­tru opt zile cel puțin, înaintarea tru­pelor austro-ungare. In fine, s'a constatat, că socrul Nikita care a înșelat atât de frumos Austro-Unga­­ria, este intru totul demn de gine­rele Victor Em­nuel. Astăzi insă s'a aflat la Roma, că dezarmarea Mun­tenegrului continuă cu regularitate, că intr'adevăr, armata generalului Koevess a capturat 1500 de firbi­ți că, fară de nici o luptă, a ocupat Antivari și Dub­igno. Dacă se mai ride încă la Roma, visul acesta tre­bue să aibă o culoare foarte galbenă. De altfel, Italia nu este singura țară din blocul Ințelegerei, unde se face calcule proaste . In Anglia de o pildă, se descoperă la fiece moment, mari și mici gre­șeli de socoteală, cum este greșeala, cu înfometarea Germaniei, greșeala cuceririi d­ardanelelor, greșeala in­­aintărei contra Bagdad­ului, greșea­la­ ofensivei din toamnă, greșeala pretinsului succes al campaniei lor­dului Derby, greșeală atit de mare, incit guvernul englez este forțat, de a introduce serviciul obligatoriu­ , greșeală grozavă cînd s'a afirmat că­ producțiunea munițiilor englezești dă rezultate ce depășesc toate spe­ranțele. Aceste rezultate sunt atit de magnifice incit Asquith, în discuția din Camera Comunelor asupra­ mu­­nițiior, a declarat foarte plouat: „Regret, dar trebue să­ declar, că tot ce s'a obținut până în prezent este departe de a acoperi necesitățile noastre Ne putem închipui zăpăceala­­ de­putaților în fața unei atari revela­­țiuni; ne-o putem închipui mai bine dacă ne gindim că anglo-francezii, in timpul faimoasei ți zadarnicei in­ofensive din toamnă, au risipit ir­ 2 zile întreaga munifa fabricată in am­bele țări in timp de S luni și­ dacă ne gindim că munițiile cheltui­te inutil la Dardanele au­ costat a­­proape un miliard. Ba­ în ciuda a­­cestor greșeli, în ciuda acestor cal­cule proaste, victoria finală a­ Împă­rritei înțelegeri devine din ce in ce mai matematică. Sărmană matema­tică! (Wolff bureau] in Hromim­a - MISIUNEA D-LUI SEBEKO -„Journal de Geneve“ publica urmă­toarea corespondență din Turin: — Corespondentul din Atena al ziarului „Gazzetta del Popolo comu­nică amănunt« interesant« despre ac­țiunea de curând întreprinsă la Bu­curești de trimisul rus Schebeko- El a avut întrevederi c ti miniștrii înțe­legere­, președintele guvernului ro­mân, cu șefii opoziției Filipescu și Ta­che Ioneșcu și a fost primit și de re­ge. D. Schebcku a cerut guvernului fomân: Intrarea în acțiune a Roosiniei ală­turi de înțelegere, cu ajutorul mili­tar al Rusiei, care va pune la dispo­ziția ei o armată de 500.000 oameni și va primi toate cererile teritoriale romînești. In cazul cind Reearnia va prefera să-și mențină neutralitatea, să se În­găduit trupelor rusești să treacă prin Dobrogea, un angajament din partea Rusiei să îndemnizeze Romî­­nia și să evite operațiunile pe terito­riul rom­înesc. Rusia se obliga între altele să-și ia asupri­ T apărarea inte­reselor romînești la congresul de pa­ce și să rectifice frontiera spre Basa­rabie. Aceste propuneri ne trimeau la­ Ru­siei, au fost urmate imediat de un demers austro-german. Puterile cen­trale cereau României, ca în cazul cînd ea va permite trupelor rusești să treacă prin teritoriul ei, să fie și ele îngăduite a transporta pe căile ferate române, e­rmee și munițiile de­stinate Bulgariei și Turciei de­oare­ce transportul acum e foarte greu­ din cauza inundațiilor Dunărei. Au­stro-germanii mai cereau­ și dezarma­rea trupelor rusești care din Bulga­ria ar fi silite să se retragă pe teri­­­­toriul romînesc. Guvernul român a respins cererile Rusiei ca și cele făcute de imperiile centrale, declarind Încă odată că vr­­ește să­ rămină neutră. Imperiile centrale ar fi propus Ro­mâniei ajutorul lor militar contra u­­nui eventual atac din partea Rusiei­ Corespondentul adaugă că bulga­rii au luat măsuri militare la fr­on­­tiera­ dunăreană și spre Dobrogea . Sub conducerea ofițerilor germani pe linia Dobrogea, a a­ fost săpate șase linii de tranșee. Orașele dunării ® din Bulgaria sînt ocupate de ger­mani­ BANCHET ZIARIȘTILOR LA CONSTANTINOPOL CONST­ANTINOPOL. — Director:: trees«?, Hikmet bey a­ dat un banchet in onoarea ziariștilor sosiți cu pri­mul tren balcanic. Au asistat și va fiul interimar (primarul) al orașului Constantinopol. Djambolat bey, fos­tul ministru al Turciei la Atena, Mukhtar bey, directorul polițici Be­dri bey și reprezentanții presei oto­mane. (Korr. B.) M­­ A 1­IV E. Joi 14 Ianuarie 1916, ora 9 seara: Circul SIDQLI a Mare Sărbătoare Artistică * aam­uri^^U numere TRUPA DE PITICI 14 Persoane și 20 Cal CU producțiuni noui nemaivăzuto: Try TH ü 1UT /­ CU uimitoare producțiuni XI. JE* M­ifloM^ALfa ? CIRCANICA? Elefantul Blondin Celebrul CARL PETOLGU­I — cAlarie -Intrarea comici a iubiților clovni G­­ogo și üJ Eiton, — se va prăpădi lumea de vis — ~$­g mulțime de alte numere nefli cari vor face senzație — PREȚUL LOCURILOR: Loja 25 lei; Parchet 5 lei; Balcon 4 lei; Stal 1 lei 3.20; Stal II 2.20; Galeria 1.10.— In acest preț se cuprinde și timbrul teatral. Biletele ce triad la Casa Ch­culor la Mag. De gen si Independența. Biletele de favoare sunt strict suspendate la aceasta representație la uimi lumea prin producțiuni — variate și nemaivăzute — — cu producțiuni uimitoare —

Next