Adevěrul, mai 1916 (Anul 29, nr. 10467-10496)
1916-05-02 / nr. 10467
Luni 2 Mai 1916 Din PS ®@ști Select Cinema Grivița Din cauza timpului nefavorabil direcția, cinema Grivița a reușit a mai reține și pentru azi Duminică interesantul film PICE ȘI MIMI Publicul ploaștean să nu piardă ocazia a vedea această curiozitate cinematografică unică în felul ei. Întreaga dramă fiind jucată numai de animale. Mîine, Luni, premiera Iubire vinovată. cu Ritta Sachetto. Pentru Cinema Modern Astăzi este ultima și cînd se mai poate vedea la Modern splendidul, program care cuprinde : „Conferința aliaților la Paris“ cea mai percentă actualitate. „TEROAREA“ admirabilă dramă din viața reală] ru o comedie de cal mai mare humor. j Nu uitați că miine veți putea mira pentru prima oară pe mairea i ‘îoastră artistă ,Marioara Ventura“! ‘n sublimul film „Păcatul unui ron“ splendid colorat, si «stiați VILA KETTY Str. Lascar Catargiu 40, posiție splendidă N««» rosea, Caut o Dună în gaj îîoăre la o bolnavă pentru zi și noapte sau numai pentru zi la Sanatoriul Dr. Smărândescu, Str. Buzești 14 de preferință spaniolă. £ L BOBIt din Paris MAGASINULUI MARION ultimile creaturi în BLUZE ROGBI, JUPGANfI, DE.HABIBURI I Strada Eoiscopîei I Sub Hote' Athenee Pa are * * * 4 * 6 Llumpar ALBUME și corespondențe cu mărci vechi La Colțul Artistic BUCUREȘTI Panag. Imobiliar Administrator de moșii Care a condus timp îndelungat mari exploatări agricole de cîmp și bălți, cu nune referințe și garanții caută post moșie. A se adresa la Agenția de publicitate Schulder, sub T. S. I. nemobilizabil. fmnistUllsl Ultimul cuvînt In tratamentul maladiilor veneriene (Sifilis-Gonococie)' de dr. N. Melan broșura apărută în Martie 1916. In valoare de 1 leu se trimite gratuit tuturor celor cari își vor procura „Boalele sexuale"" (Cum săi ne ferim — Cum să le vindecăm) 1 volum de 152 pagini de acelaș autor ) în valoare de 2 lei. Pentru a le prind discret și recomandat se va trimite 12 lei 30 bani prin mandat poștal administratiunea revistei „Higiena" Str. Paris 27, București. .1. FIMELS BUCUREȘTI, Str. LIPSCANI. No. 19 Rom Falat Dacia Romina, prăvălia No. î, la colț. Cursul pe ziua de 28 Aprilie 1916 Cumpărând .— ------—1---— 1" ------â °/v Renta amor. 3905. 73 50 74.50 4V Rentă Internă 75— 76— PR „ 1913 78— 79|— 4 7C Oblig. Com Rup. 74— 7î|— 5‘/c Oblig. Jud. com. 88 51 89 50 41/. . . 77 501 78 50 5»/ Bonuri Rurale S8S0 89 — 60/C Scris, iunc. rurala 89 751 90 50 4 °/( „ !• •• <6 77 — 7"T" „ urb. Ban. 85 50 87 50 5"f, „ ord. Iași 82 — 83 — Ac. B. Rațională 5420— 54 50 „ „ Agricolă 485 — 495.. aerg. Dacia 11. 1450 — 14 60 „ Banca Română 670 — 1 700 — ( or. Val.austriacă Sț— 80 50 Ai suci germana 113— 117 — Banciranocae Top — 118 — , Italiene 1001— 103 — îuble hârtii 2061— bl i— N. B. — Primesc subscripții la Noul împrumut de Rentă 5 la sută în condițiunile prospectului oficial. Alături însă de bătrîni vine tinerețea, mai bine zis copilărimea copilandri cari trec ca avînd 18 ani, dar nu știu dacă au 17 ani. Vin de la asîntare umplînd ulițele cu cîntecele lor cari sînt adevărate urlete și bocete sfîșiitoare. Ei sînt nadejdea tării acum ! Ungurii ori Sașii prinși lanț pe după mijloc. Romîniî pe după gît. Pe urma lor nu plîng nevestele, căci nu’s însurați, dar de multe ori nici tații cari sînt duși pe front și poate au și murit, ci numai mamele, surorile sau ici, colea, cite un bătrîn , bunicii. Dragă’mi este Dunărea, Urîtă Galifia ! așa cîntă romînașii noștri. Gîiîe de tot Maghiarimea ! Numai de m le-ar fi boala de gidba, vorba ăluia-Cîmpul însă ți-arată mai mult ca orice lipsă celor de-acasă. Mult pămînt nelucrat, porumbiștile ne ntoarse , semănăturile de toamnă sunt puține, iar cele de prinăvară merg și mai greu. La cîmp nu vezi decît femei ori copii, rare ori moșnegi, iar boii sînt înlocuiți peste tot cu vaci la jug , cât foarte puțin. Prin împrejurimile Teiușului prizonierii au terminat tranșeele începute mai de mult. Prin foarte multe locuri acum prizonierii sînt întrebuințați la facerea șoselelor, podurilor, întreținerea căilor feraate, la muncile timpului, în mine și cariere, etc. Intre Buda Pesta Viena văd foarte mulți prizonieri și ruși și sîrbi, întrebuințați la munci; sînt rupți, hărtăniți și slabi, prăpădiți din cauza relei întrețineri ! Și nu-i de mirare. Atît ungurii, cît și austriacii fac mare economie la toate cele de-ale gurii ; 240 gr. pline în Ungaria, 210 gr. pîine în Austria aceasta-i porția zilnică pe care o poți obține numai cu Tages- Ausweis über den Verbrauch vost 210 g. Brot. Am fost mulțumit cînd am căpătat o jumătate de pîine, chipurile albă, cu 80 fileri, ceea ce vine 1 cor. 60 fii pentru o pîine. Șunca de patru ori pe săptămînă numai cu 10 cor. în Ungaria, cu 20 cor. în Austria, cînd se găsește și dacă e mîncabilă. Aradul e desființat, așa ca toți călătoresc cu Clujul, din această cauză mare îmbulzeală în tren. Ungurii nu mai sînt tocmai atît de vorbăreți, iar străinii sînt tăcuți, resemnați, aproape sfioși. Teroarea exercitată la graniță asupra lor contribue desigur a-i face astfel. Deosebit de aceasta însă, detectivii sînt foarte numeroși. E foarte prudent, chiar indicat să te amesteci totuși în vorbă sau să provoci o mică discuție cu unicul scop de a arăta ce împrejurare te aduce la ei. Altfel, s’ar putea să fii suspectat, aceasta nu-i greu, nici plăcut. In toate vagoanele sînt afișate placarde întitulate : Warning vor Spionen (Feriți-vă de spioni) unde se dau astfel de instrucțiuni încît fiecare cetățean austro-maghiar care călătorește este transformat el însuși în spion și pus a spiona și denunța pe spioni. Pe unele linii ferestrele nu mai au perdele ca să se poată vedea de pretutindeni cu ușurință în tren Inscripțiile : Ne pos se pender en dehors și E pericoloso sporgersi de pe la ferestre au fost scoase pe unele locuri sau devastate de nu se mai cunosc; a rămas numai Kikajolne Veszélyes al Ungurilor. Trenurile civile se încrucișează cu cele militare și sanitare ; din Balcani trec trupe germane spre Franța. Se văd și la Germani numai ostași maturi, cărunți sau copilandri. La fiecare tren civil sunt și cîteva vagoane : Nur für Militär , militarii mai pot veni și prin vagoanele civililor, dar civilii nu se pot amesteca printre militari. La Budapesta nu areegatura imediată cu acceleratul pentru Viena, căci trenul sosește totdeauna cu 2—3 ore întîrziere, iar la înapoere, trenul de 2 d. a. de la Viena sosește la 6 jum. seara la BrPesta și trebue să aștepți pina la 9 jum. seara spre a continua călătoria. In acest chip ești silit să maî rămîi Și in capitala Ungariei atît la dus, cit și la întors . Ungurii nu țin să le-o vizitezi acum, dar le pare bine să cheltuești ceva acolo, căci este mare lipsă de bani și mi se pare că chiar în vederea acestui lucru este aranjată sistematic calamitatea întîrzierilor trenului, Intr’un număr viitor. Ce poți vedea acum 'm Budapesta și Viena. Vienei'- CALATOR mai multe din aquafortele d-sale. Asupra sculpturilor ,expuse în Salon voi reveni în alt număr. In Calea Victoriei 99, expune lucrările sale artistul conștiincios, cinstit, ce este d. Ip. Strîmbu. Nu, odată, ci mai la fiecare expoziție a „Tinerimea artistice ” am avut plăcerea, să relev calitățile d-lui Strîmbu, cari sînt : o tecnică sigură, un colorit natural, cari nu au nevoie de a forta nimic pentru a reda ceia ce artistul vede și simte și pentru a ne face să vedem și să simțim la rîndul nostru D. Strîmbu nu numai că nu fuge, dar cauta chiar subiectele grele. Grupuri de oameni, în lumina adesea difuză, atitudini grele de redăt, jocuri de culori complicate. d. Strîmbu le domină pe toate cu acea ușurință aparentă care e dovada indiscutabilă a talentului. Nu trebuie să citez multe din lucrările expuse. Mă mărginesc indica numai unele. Țărancă (10), a Flori și fructe (5), Șalul roșu și în rochie de mireasă (67 și 66; frumoase efecte de lumină și culori, ■Pocheraș și joc de cărți (80 și 81) composiții grele grupînd mai multe figuri în lumină de lampă . Profil (43), foarte viu și admirabil ca colorit . Incepînd un izvod (85) o lucrare de o puternică observațiune a naturei, etc.", etc. In sala societăței de geografie de la Ateneu, d. T. T. Socolescu, ac,hitectul cunoscut cititorilor „Adevărului" ca întîiul premiu al tecPcursului pentru fațada localului acestui ziar, — expune mai multe din proectele d-sale de arhitectură. Sînt lucrări de gust, cele mai adesea ori dă, <o construcțiune simplă potrivită scopului, căutînd frumosul în armonia liniilor și nu în ornameptică încărcată. Găsim și soluții fericite de a moderniza vechiul stil romînesc- Relev fațada casei d-lui dr. L. Friedpian (15) planul casei d-lui Socolescu, Ploești (16). Planurile casei d-lui Ștefănescu Cîmpina (16), Planuri de biserici și tin vir întreg de mobile bisericești în lemn executate după desemnele d-lui Socolescu. De asemenea interesante a quarele după vechi case și clădiri romînești. Cu d. Socolescu expune și pictorul Toma Gh. Tomescu lucrări cari nu sunt lipsite de talent. Unele sunt bine simțite ca Iarna (67) sau Casa din deal (68). Altele au mișcare și atacă cu curaj probleme grele ca Hora țiganilor (42) sau Florăresele (51) ultima mai reușită de cît cep B. Brănișteagiu cu Uucătaria, 1st «entry, se caută de prejența. A se adrese Post Restante sub BUCĂTĂRIE No. sosoar u „SMmhia răsboianni“ ILUSTRAȚII COLORATE. — Intr’o tranșee italiană. In Alpi. — Doi răniți. TEXT. — Descrierea luptelor pe toate fronturile, în cursul săptămînei trecute. Felinarul. Țăranul care nu vrea să cînte. Iluzia de I. X. Rosny alpe. Aventurile unor cercetaș de colonelul Roget. Un preot. Maria Aruncătorul de flăcări, etc. ILUSTRAȚII NEGRE. — O vizită la fabrica Creuzot. Războiul naval Cum se prepară o mină. Efectele bombardamentului. Poincaré pe front O baricadă pitorească. Cum se transportă artileria grea în Alpi, etc., etc. Fnanțe și Comerț SCONTUL OFICIAL. Consiliul general al Băncii Naționale a Rominiei, în urma propunerii consiliului de administrație, a decis să reducă taxa scontului de la 6 la 5 la sută și a dobjndei împrumuturilor contra depozite de efecte (lombarde) de la 7 la 6 la sută. Hotărîrile acestea se vor pune în aplicare cu începere de la 1 Maiu 1916. Cu acest prilej, ziarul „Argus“ împrospătează în memorie următoarele amănunte privitoare la taxa scontului oficial în Romînia : La izbucnirea războiului european (Iulie 1914), Banca Națională a României a ridicat taxa scontului de la 5 și jumătate la 6 la sută, și apoi la 7 la sută, iar lombardele (dobânda împrumuturilor contra depozite de efecte) de la 6 la 7 la sută și în urmă la 8 la sută. La 23 August 19H, taxa scontului a fost redusă la 6 la sută, cît la, rămas până acum. Taxa scontului primului nostru institu de credit fusese scăzută pe ziua de 1 Mai 1914, de la 6 la 5 și jumătate. Pînă la această dată scontul oficial de 6 la sută dura din ziua de 19 Octombrie 1912 — adică în tot timpul celor două războaie balcanice și peste o jumătate de an după demobilizarea armatei noastre care făcuse campania din 1913. Pînă la 19 Octombrie 1912, scontul Băncei noastre Naționale a fost de 5 la sută. Tot 5 la sută a fost taxa scontului primului nostru institut de credit și întreg anul 1911. . ..x CONTINGENTAREA LAMPANTULUI PE 191#—1817. — Consiliul de miniștri a stabilit, pe baza referatului mastrului de fnante că fabricile de petroled să pună în consumație internă în anul financiar în curs, o cantitate de 57,965.7 tone petroled lam pap t. . Numărul fabricilor de petroled acum în ființă este de 61. Prețul maxim cu care distileriile sunt datoare să vîndă petroleul lampant la eșirea din fabrici este de 7 lei, 80 bani suba kgr. .. erau expuse adevărate comori artistice. Numele lui Ingres, Greuze, Millet, Raffet, Rodin, Grigorescu sunt indicii suficiente de importanța artistică a colecțiior »Qului 1310ZCÜ. * După vizitarea sălilor d. G. Bogtfdp.-Bunica, directorul liceului Mihai Vitează, a arătat importanța culturală a noului Muzeu și a mulțumit d-lui ministru I. G. Duca pentru deosebita atențiune acordată corpului didactic secundar. Răspunzind viceprezidentului profesorilor, d. I. G. Duca și-a exprimat încrederea sa deplină în opera de luminători de suflete și creatori de caractere a membrilor corpului didactic secundar, care trebuia cei dinții chemați să cunoască bogăția artistică a noului muzeu, fiindcă cei idiptii cari vor avea să se folosească de ei însa pentru înălțarea sufletelor fuptei. D. ministru a mulțumit apoi asistenței pentru chipul cum a răspuns la invitația d-sale, unanimitatea profesorilor în hotărîrea de a participa la asemenea sărbătoare dovedind o egală și generală conștiință a îndatoririlor lor de călăuzitori ai sufletelor către Adevăr și Frumos. Cuvintele d-lui ministru au fost subliniate cu aplauze călduroase de către numeroșii asistenți. Clasa de schimb JEAN PAUKER Calea Victoriei, 70. Telefon 54' 69 Cumpără și vinde efecte publice la cursul zilei. Provincia prin corespondență telegrafică și telefonică. Wizita profesorilor secundari la Muzeul Kalender. Corpul didactic al școlilor secundare din București vizitează, după invitația d-lui ministru al instrucțiunii publice, noul muzeu national. Ie curând se va deschide pentru public muzeul din strada Renaștere instalat în frumosul palat al regretatului Ion Kalenderu, ale cărui colecțiuni de artă au fost cumpărate de la moștenitori de către ministerul cultelor și instrucțiunii publice. Bucureștii s’au îmbogățit astfel cu un vast și bogat muzeu, care va fi, una, din podoabele Capitalei noastre —o atât de lipsită de asemenea instituțiuni, indispensabile pentru educația artistică a marelui public. Achiziția făcută pentru Stat de către actualul ministru al cultelor și instrucțiunii publice are o deosebită importanță culturală, care se va evidenția cu vremea din ce în ce mai mult, cu cît noul generații vor putea să-i facă o reală educație artistică în mijlocul acestor vaste colecțiuni de modele. * Pentru că profesorii sunt aceia card vor avea să folosească, pentru tinerele generațiuni încredințate lor, luminile acestui mare templu al artei, d. I. G. Duca, ministrul cultelor și instrucțiunei publice, a crezut că corpul didactic trebue să fie cei dinții chemați să pășească în noul muzeu și a invitat, pentru ep. la ora 5 p. m., pe toți profesorii și profesoarele școlilor secundare din București la inaugurarea muzeului într'un cerc restrâns . Înainte de deschiderea sălilor pentru marele public. Profesorii au răspuns în mare număr invitației d-lui ministru, încă numeroasele săli ale muzeului erau pline. Primit de către d- ministru și călăuziți în mijlocul colecțiilor de către d. I. Steriadi, custodele muzeului, profesorii și profesoarele au vizitat cu un deosebit interes și cu o vădită satisfacțiune sălile în care Marele festival al Cercului Studențesc Comitetul „Centrului studențesc" a organizat pentru miine, Duminică, 1 Maiű, orele 9 seara, un mare festival artistic literar, care va avea loc la Ateneu, sub patronagiul Rigei Culturale. Vor da concursul: D-na Olimpia Birean de la Teatrul Național. D-ra Anicuța Cirjă, de la Teatrul Național. D. Delavrancea. D. Octavian Goga. Maestrul George Enescu. D. Socrate Barozi (vioară). D. M. Bîrsan, (vioară). D. Zaharia Bîrsan. D. Ar. Demetriade. D. Ion Livescu. Dl G. Folescu (bas). D. Rivezeanu (tenor). D. Mihăilescu (tenor). Comitetul „Centrului“ depune cele mai mari stăruințe pentru ca acest festival să aibă cea mai deplină reușșită. Biletele se găsesc la magazinul „Conservatorului“ și la „Centru“ între orele 4 — 8 p. m. Studenții plătesc prețurile pe jumătate. Dat fiind extraordinara bogăție a programului, acest festival va fi fără îndoială cea mai măreață sărbătoare artistică din cursul acestui an. Ambii studențimelși ai artei adevărate nu vor lipsi nici de astădată de a-și da obolul lor pentru încurajarea nobilelor scopuri urmărite de „Centru". Pentru tuberculoși ÎNTRUNIREA DEDA D-NA LUIZA ARION In vederea origianizarel unei vinzări in Capitală a broșurei scrisă de d-nii dr. Botescu și N. Baboeanu. — O revoluție socială: lupta anti-tuberculoză — în folosul „Soc. pentru profilaxia tuberculozei", d-na Luiza Arion, care prezidează și patronează cu o nobilă ardoare această generoasă acțiune, a convocatori după prinz la d-sa acasă pe mai multe dioiamne din societate la o consfătuire. D-nii dr. Botascu și N. Baboeanu au dat toate lămuririle și îndrumările necesare, prezentînd chestiunea sub toate fetele ei. D-na Luiza Arion, în cuvinte vibrante, a pus în lumină importanța operei acesteia de solidaritate socială la care sunt chemate să colaboreze doamnele. Au mai vorbit d-nele M. Georgescu, Dobrovici, Weisengrun, Tantzi Bălănescu, Apostolui, E. Voinescu, general Mustatză, colonel Negru, Trăznea-Greceanu, Ureche, d-rele Enescu, etc.,asupra celor mai eficace mijloace de reușită a acestei acțiuni. S'a procedat apoi la alcătuirea programului de lucru și la repartiția operațiunilor, urmînd ca la întrunirea de Vineri, care se va tine tot la d-na Arion, să se ia ultimele dispozițiuni. Domnii abonați cari cer schimbarea adresei sau reînoesc abonamentul, sunt rugați să înainteze odată cu cererea d-lor și banda cu care au primit ziarul pînă la acea dată. Gridina „BLANDUZIA“ Compania de Comedii IONEL P. CIGALLIA“. — Stagiunea de vară 1916 — PERSONALUL ARTISTIC IONEL P. CIGALLIA. R. Popea I. Pironi Fost artist al Teatrului Național Artist al Teatrului Național din Iaș. Maria Stoenescu C. N. Emilian De la compania „Grigoriu“ Fost artist al Teatrului Național N. BădescuvHîeglar din Iași Fostă în comp. „M. Voiculescu" St. Decu René Annie Fost artist al Teatrului Național Absolventă a Conservatorului _ Nelly Wanda L V. Theodoru, P. Vasiliu Fostă artistă în compania „Grigoriu” I. Constantiniu Marioara Sânniceanu Fost artist al Teatrului Național Absolventă a Conservatorului Natalia Vasiliu Sofia Ionescu Fostă artistă a Teatrului Național C. Marinescu, Marcela Niculescu din Iași A. Docu Pepe Georgescu Chinntoenescu Artist al Teatrului Național din Iași Regizorul companiei REPERTORIUL „Telegrafia fără fir“ „Nun pentru cine se gătește“ „Noul comandant“ „Boul cocoși“ „Don’ Popescu Gorj“ „Marchizul Ramollo“ lv Doica“ „Sosirea pompierilor“ „Agentul de căsătorii“ „Fabricantul de muștar“ „Repetiția generală“ „Sequestrul Carmensites“ DESCHIDEREA STAGIUNEI MIERCURI 18 MAI 1916 Orchestra și muzica militară a regimentului 10, sub șefia d-lui subit. C. Vermont-Caretas, în fiecare si 3’“ " * Excursiunea formaliștilor bucureșteni la Constanța în ziua de Sf. Gheorghe, la orele 1 ju m. p. m. elevii clasei a V-a și VI-e și școalei normale din București,, îmivărășiți de majoritatea profesorilor în frunte cu d. Griboviceanu directorul școalei, au sosit în Constanța. La gară, au fost întîmpinate de e Ieviî cursului superior aî școalei normale din localitate, în frunte cu d O. Mironescu, directorul topoor; ... ci-diiî profesor!, in sunetele muzicei regimentului 34 infanterie.^ ^ După călduroasele salutari de întîlnire, ăi luat direcția spre IXU t. In fața monumentului ,nod ridicat în 1913, corul școalei normale din localitate, a cîntat „Eroi“. De aci, pe str. Carol, au mers în port, vizitînd casino-ul, admirînd priveliștea ce o dadea marea. Dela orele 3 jum.—4 jum- pe doua remorchere, profesorii și elevii ambelor școale au făcut o frumoasă preumblare pe mare. De la 5—6 juni, elevii grupați în două cercuri, au cîntat diferite cintece în mod alternativ, iar în urmă elevii din București, conduși de maestrul Nestorescu, au executat cîteva jocuri naționale. De aici au pornit la școala normală din localitate unde elevii au luat masa în comun, iar d-nii profesori la hotel Regal, invitați de d. V. Andronescu, primarul orașului, care împreună cu d. Gîrboviceanu au ridicat toasturi. Intre orele 7 juni—8 juni. elevii au intins în curtea școalei o mîndră horă în ciitecele vioarelor, plini de viață și veselie.La orele 9 jum. seara, în fața casinoului pe terasă, elevii tot alternativ au intonat diferite cîntece. A doua zi la orele 6 jum. dim. elevii conduși de d. O. Mironescu, directorul școalei normale din localitate dimpreună cu pedagogii ambelor școli, au vizitat liceul „Mincea cel Bătrân", unde au admirat laboratorul de fizică și chimie. După ce au vizitat și catedrala, la 8 și trei sferturi cu un tren special, — înpreună cu toți dnii profesori — au vizitat rezervoriile de petrol, silozurile, unde d. inginer Mihailichi a dat explicațiile necesare. La 2 s'a luat masa la școala normală, unde un elev escursionist din clasa IV.a, a mulțumit colegilor constănțeni pentru buna primire și frumoasa dragoste arătată față de dânșii, iar un alt elev din aceiași clasă, localnic, in cîteva cuvinte răspunzind, a arătat că asemenea eseursuini deü prilejul de a închega Intre dînșii legături de dragoste, care mai tírziu in școala mare a vieței, se vor întări și mai mult, contribuind la binele și progresul neamului, al cărui luminători vor fi. In fata gărei după masă PÎnă la plecarea trenului de 2, au jucat frumoase jocuri în hore concentrice. La pornirea trenului, elevii ca niște frați cînd se despart, s'au salutat ridicind chipiurile pînă cînd trenul luîndu-șî viteza și făcînd curba spre Palis, nu s’a mai văzut. — Escursionist. Tirgoviste PRINȚUL CAROL LA MINASTIREA DEALULUI TIRGOVIȘTE, 30 Aprilie. — Azi, la orele 9 dimineața a trecut prin localitate, cu automobilul prințul Carol, însoțit de d. maior Anastasescu, și a descins direct la liceul militar de la mînăstirea Dealului, unde a fost întîmpinat de d. general Niculescu Marin, comandantul diviziei, colonel Olteanu, directorul școalei și de d. prefect Gr. Tolea. Imediat, după sosirea prințului, a avut loc concursul de sport, executat de elevii plutonieri din regimentele 22 și 62 infanterie, împreună cu ofițerii reg. 62.1 Pe urmă au parcurs distanța de la Mînăstirea Dealului pînă la reg. 22 — 4500 metri — în pas de întrecere. Premiul I a fost obținut de plutonierul Velică Dumitru, care a parcurs distanța în 19 minute. A urmat apoi tragerea la țintă. După aceasta prințul și cu asistenții s'au înapoiat la Mînăstirea Dealului, unde au luat dejunul. La orele 3 d. a., cu automobilul, prințul care s'a înapoiat la București, Rică. Bătaia in armata In Dimineața din 25 Martie, am publicat plîngerea unui lucrător zugrav Iacob Strauss, rezervist din reg 48 Buzău, că ar fi fost bătut de d. locot Dimitrie Ionescu. Ni se comunică acum de la ministerul de razboiu că s'a făcut anchetă în urma celor publicate de noi și nu s’a găsit la reg. 48 Buzau, nici un locat cu numele de Dimitrie Ionescu și nici un rezervist cu numele de Iacob Strauss. Cum acesta din urmă se prezentase în persoană la redacția noastră și ne-a arătat cum a fost maltratat, trebue să credem că ne aflăm în fața unei mistificări, ștre că el a dat greșit numele ofițerului și al regimentului-Luăm în tot cazul act de comunicare a ministerului de razboiu că acel c az de maltratare nu s’a petrecut la reg. 48 Buzau. Ni se denunță acum cazuri de maltratare la batalionul de specialități compania de telegrafie fără fir, de la Cotroceni. Curierul spectacolelor DUMINICA 1 MAIU....... TEATRUL NAȚIONAL. —‘"Matîhetf: „Trandafiri roșii“, seara: „Străina“. TEATRUL LEON POPESCU.—Compania Maximilian și Leonard: Matineu și seara: „Orientala“. CINEMA VENUS. — Cleopatra, regina Egiptului, extraordinar succes la Cinema „Venus“. SELECT CINEMA CENTRAL. — De la orele 10 a. m., pentru ultima oară „In mijlocul ghețarilor eterni“ și Expediția la Polul Sud. TEATRUL CAROL CEL MARE. De la 3 d. a., pentru ultima oară Frații Karamazov de Dostoiensky cu prețuri populare, CINEMA „LUX“. — „La pintă“..., dramă sentimentală în 4 acte cu d-ra Pascal, d-nil Kenin și Millo de la Comedia franceză . Acțiunea trupelor anglo-franceze la Salonic și Caricaturile comica Mentoaltasu TEATRUL CINEMA REGAL, — Belache. ‘ • Studențești EXCURSIUNEA „CENTRULUI“ • „Centrul” Iași comunică că a aranat găzduirea complectă (masă , casă) pentru 200 persoane, în vedeea escursiunei organizată de „Centrul" București la Iași în zilele de 1 și 4 Mai. Față de aceste avantagii, totalul cheltuelilor necesare nu se ridică sengă cei opt lei pentru drum decit la 10 lei, pe cari fiecare titurgionist trebue să-i aibă asupra sa pentru orice eventualitate. D-șoarele studente vor fi găzduite la școala normală de fete și la „Reuniune“. Înscrierile se fac la „Centru“ între 1 — 6 p. m. sau la oricare din membrii Comitetului, plătind taxa de 8 lei, până Luni la orele 6. p. m Plecarea Luni seara, la orele 9. Pentru un sătean nenorocit Gh. Gh. Petrun din satul Călinești com Cucuteni, jud. Botoșani, concentrat în batalionul 2 pionieri, apelează la societățile de caritate, pentru reclădirea unei căspioare pentru familia lui, cu trei copii mărunți rămași pe drumuri în urma unui incendiu survenit in luna Decembrie 1915. Lipsit de mijloace, concentrat de mult, singura lanădejde este în ajutorul sufletelor generoase. Mișcarea comercianților de cereale din Vaslui Comercianții de cereale din Vaslui întrunindu-se în ziua de 28 crt., au Înaintat guvernului următoarea petițiune : Domnule Prim Ministru. Subsemnații comercianți de cereale din orașul Vaslui ca și cei din întreaga țară, am primit cu o vie mulțumire știrea despre proectul de lege ce ați avut onoare a l depune în parlament contra acaparărei produselor agricole însămîntate. Am rămas însă dezolați citind legea votată prin care se oprește vinzarea recoltei de mai sus gata, oprindu-se negocierea chiar la odoarele comunale de cereale ci numai exclusiv la Băncile Populare și prin acest bănci. Domnule Prim ministru, nu credem că intențiunea dură a fost ca să dați o lovitură grea comerțului de cereale din întreaga țară, căci prin dispozițiunea „Recoltele înmagazinate să fie negociate numai prin Băncile Populare“ desfințați de fapt odoarele comunale de cereale, deci comerțul de cereale la orașe lăsind fără ocupație un număr însemnat de familii din orașul nostru compus din comercianți, lucrători, căruțași, cari trăiau din munca cinstită contribuind la desvoltarea comerțului de cereale, încit neavînd alt comerț suntem expuși a fi pieritori de foame. Desființnd odoarele pe lingă paguba adusă Comunei, lipsind'o de venitul ce aduceau aceste odoare, dar este o lovitură grea dată comerțului în genere de toate branșele căci sătenii venind la tîrg cu producte cumparați toate necesare nevoilor unde desigur cumparați mai eftin ca în sat. Respectuos vă rugăm, ca pe cale de regulament, să reparați această lacună în sensul că cantitățile libere din recolta micilor agricultori după ce se va scădea cota necesară hranei și pentru însămînțare, să poată fi negociată la oboarele comunale fără a fi obligați a le depune la Băncile Populare și marfa cumpărată să beneficieze și de dreptul de export Avînd Încredere în generozitatea dv.că nu veți căuta a lăsa o întreagă clasă de oameni muncitori, muritori de foame, ci veți satisface doleanțele noastre. Primiți vă rugăm, Domnule Prim- Ministru asigurarea deosebitei noastre considerațiuni. Vaslui 24 Aprilie 1916 Președintele Camerei de Comerț, secția Vaslui. (ss) Al. Dumitriu (ss) V. Babincu, A. Liniștea, I. Abramovici, Moritz Golder, M. Smilovici, M. singer, Aba Schneersosn, Leon Aks, Ozias Kahane, Nuhem Bercovici, Ion I. Marinescu, O. Bălani, Gh. Colonie, I. Ochiană, I. Atlas, I. H. Atlas, N. Rabinovici, B. Goller, M. Segal, Vasile lonescu, D. Niculescu, Gh. St. Pădurariu, Vasile Pădurariu, S. Golder, Josub Wexler, Aron Goldstein, Ițk leseisoim, David H. David, Const Constantinescu, M. Munteanu. O comisiune aleasă din d-nil. A. Dimitriu, președintele Camerei de Comerț Vaslui, Moritz Golder, Mendel Zingher și Vasile Babincu, s’a prezentat în ziua de 28 Aprilie 1916 cu acest memoriu d-lui secretar general Ministerului de Industrie și Comerț căruia i-au expus doleanțele comercianților de cereale . Comisiunea a fost bine primită și de Secretar, care le-a comunicat ca să studiază modificările necesare și pînă în cîteva zile se va regulamenta astfel ca să se împace interesele comercianților cu interesele superioare ale Statului. * înfiorătoarea crimă a unui lăcătuș ungur ȘAPTE FEMEI UGILE Ziarele ungurești publică următoarele : Politia din Budapesta a fost încunoișuiințată azi noapte, că in satul Csinkota, nu departe de Capitală, s'a descoperit o crimă îngrozitoare. In 2 carnete zăvorite din strada Kosuth No. 40 s'au găsit șapte cadavre de femei omorite, închise în lăzi de tinichea Proprietarul acelei case, negustorul Martin Krecsmarki, voind să facă reparaturi acestei case, in lipsa chiriașului, maestrul lăcătuș Bela Kiss, plecat pe cîmpul de luptă, a spart ușa, și acolo a găsit 7 lăzi în formă de coșciuguri cu cadavrele a șapte femei, intrate in putrefacție. E desigur la mijloc o crimă săvirșită de Bela Kiss, despre care a sosit știrea că a murit pe cimpul de luptă de tifos. Poliția făcând cercetări a stabilit că maestrul Kiss, înainte de a se muta la Czinkota, a locuit in curs de doul ani, in peste 20 de odăi mobilate, find pe rind. A făcut dese cunoștinte cu servitoare. Politia cercetează acum cu cari servitoare a avut Risc cunoștință și care au dispărut din Budapesta. I IOEVELUI. TesMM și Concert de muzică franceză modernă Jn saloan dle d-nel și d-for Take Ionescu s'a dat astră una din cele mai speciale și mai interesante se*iind muzicale. Programul era î* •ntregime consacrat unora din cele nai Av cearnă forțe creatoare ale muzicei franceze de azi. * O asistentă alcătuită din elita societăței noastre, întreaga lume diplomatică a puterilor aliate și numeroase personalități politice, a axclamat în tot cursul serei această manifestațiune admirabilă a gerităviui muzical francez de azi. I Bourrée fantasque pentru kmi piane, de Chabrier, a făcut Incepu* tul. Pe două instrumente Stein*wey, de o sonoritate impunătoare, d-na Tace Ionescu, a cărei pasiune pentru piano a făcut-o o interpreți cu totul remarcabilă, împreună cu excelenta pianistă d-na Moreat*1 Veroy, au dat straniei și gramdi l, oase inspiratiuni a lui Qratcher, un relief puternic, impresionând adtins auditoriul, care a aclamat frenetic pe bravele interprete. J D-na Romanitza, a cărei voce fineța muzicală îi sporesc tot mai mult admirația cunoscătorilor, aț frazat in mod superior „Invitation au voyage", Fhydiae de Duparc și aria din „Luiza“ lui Charmontier, cucerind aplauze unanime. D. Dinicu a împrumutat Etenei și LicUianei pentru violoncel de Oabriol Fauré tonul său vibrant și o mare delicateță in nuanțare. George Enescu a entuziasmat aîapoi prin redarea Havanezei lui Saint-Saens, după care a dat peste program o Pavană Ludovic XIII și In fine, împreună cu d-na Morreau-Leroy, a încheiat programul, făcind cunoscută o Sonată pentru piano și vioară de Gabriel Pierné, lucrare în stil mare, care nu a fost mai puțin aclamată. . . Serata aceasta de muzică franceză modernă nu va fi avut numai meritul unui omagiu mai mult adus spiritului artistic al Franței, dar va sluji și operei de ajutorare a prizonierilor aliați din Bulgaria — fapt4 la care strălucita asistență s'a r Hat cu o generozitate ce nu putea fi mai bine plasată. E, D, F. fI Concurs iare Cercului cultural „Libertatea“ PREMII IN VALOARE TOTALA PE 20.900 LEI Cercul cultural „Libertatea” cu sediul în București, str. C. A. Rosetti No. 7, în dorința de a da prilej ca să se studieze și să se cunoască mai bine și în adevărata ei lumină chestiunea evreilor din Roroihna, a deschis un concurs pentru cele mai bune lucrări tratând despre „Istoria generala a evreilor din România; așezarea și desvoltarea lor în țările romînești; contribuția evreilor la viața socială și intelectuală a Roaniniei". Pentru acest concurs, subiectul fiind divizat în trei părți, fiecare cu trei premii, si a fixat suma de lei 20.000. Primul concurs cu trei premii a lei 4000, 2000 și 500, va fi pentru cele mai bune lucrări tratînd despre : „Așezarea și desvoltarea evreilor în țările romînești“. Al doilea concurs cu trei premii a lei 5000, 2500 și 1000 pentru cele mai bune lucrări tratînd despre: „Contribuția evreilor la viața socială a României și urmările emancipărilor”. Al treilea concurs, cu trei premii ales 3000, 1500 și 500 pentru cele mai bune lucrări tratînd despre : „Contribuția evreilor la viața intelectuală a Romîniei și urmările emancipării lor. Concurenții vor trimite manuscrisele în plic sigilat secretariatul* cercului „Libertatea“. Fiecare manuscris va avea deasupra și pe copertă un motto, iar numele, autorului sa va alătura într’un plic sigilat, avînd pe față același motto. Concursul se închide pe ziua de 31 Ianuarie 1917. Un juriu special, care se va publica ulterior, va decerne premiile. Lucrările premiate devin, proprietaea cercului ,Libertatea , StiiT^rtîsticie Institutul muzical ..Aurel Eliade“ din str. Alexandru Lahovary No. 42, va da Ja 5 Mai, orele 4 p. m., o audiție muzicală cu elevii de canto ai d-lui Aurel Eliade și cu d. Nicolae A. Eliade (pianul, elev al d-lui Caravia. Audiția va avea loc la Ateneu. Pentru ridicarea unui bust lui St. O. Iosif Casa de citire St. O. Iosif din Capitală în dorința de a contribui la strîngerea fondurilor pentru ridicarea unui bust—de mult procetat—poetulul St. O. Iosif, a organizat un festival literar și artistic în palatul Ateneului, pentru seara de Marți, 3 Maiu 1916. Acest festival se dă sub înaltul patronagiu al d-lui ministru V. G. Morțun, — protectorul mișcărilor frumoase — cu binevoitorul concurs al părintelui V. Lucaci, d-lor Ion Pribeagu, A. Barbelian, C. Ardeleanu și V. Cluceru-Programul, care va fi artistic alcătuit, conține pe lângă bogate producții muzicale și citiri din Iosif,și de d-șoarele Fudulescu, Basarabeanu, Vechio și citiri din operile sale ale poetului George Gregorian. tarile inundații din Podul Iloaei PODUL ILOREL 29 Aprilie. — De două zile plouă fără încetare și apele Bahluiului s’au revărsat cu aibla iuțeală, că au inundat întreaga parte din valea orășelului. Apele continuă să crească, iar populația e cuprinsă de panică. Pe unele străzi circulă luntre pentru salvarea avutului locuitorilor, în străzile Scobălțeni și Gărei, cum , și toate străzile laterale, apa ■, păr truns prin case și hambare, prici surind mari pagube. Bâtiînii spun că niciodată n’a mai fost aci o inundație a aceasta. Sînt temeri de un mare dezastru, —ânt.