Adevěrul, octombrie 1916 (Anul 29, nr. 10620-10650)

1916-10-27 / nr. 10646

1 Bani Exemplari ! Anul al XxiX-Iea No. 10646 POIDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUaWICITATEA CONCEDATA BXCLUlJt Agen|M do Publioltato CAROL SCHULDER A Comp. Mb Keregoorgoiiol, No. 9 SL L—"l olofoo 9/A BIROURILE ZIARULUI« No. 11, București Ftrada Sărindar No. 11 «♦o Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice şi telefonice dela corespondenţii săi *♦* ,'tBasfc­st rea noastră continuă în - Dn fiydronlan loamlG caploraL - H!ig de Infanterie resume io valee Prahovei Desnăpaftirea daonatilor de rizb S&ash­oiu­l nostru de C. O. AIK5HEL fost prefect *--------­ ’Pătrunde­rea momentană a nem­ţilor în cîteva puncte ale­­teritoriu-­­ nostru a fost însoţită de ace­leaşi devastating, acelaşi vanda­lism, tălmăcind aceleaşi apucături sălbatice, de care, acest ponor pre­tins civilizat, a dat dovezi pretu­tindeni pe unde a răzbătut ca cu­ceritor. Pe unde au călcat soldaţii Kaize­­nu, în ţări străine au jefuit, au jecmănit, au făcut pictol ca nici urmă să maî rămîie, în j dispreţul tuturor regulelor recunoscute de dreptul internaţional şi al celor maî elementare simţiminte de o­­menie. A fost, pentru o clipă, întoarce­rea omenire! îndărăt, pe răbojul vrerrtei, pină îa timpurile uitati cînd istoria nu începuse şi gnd trusă, fie avere im­obilă risipita, progresul încă dormita; a fost dezlănţuirea bestiei omeneşti in toata hgoarea eî. se pornească este că fiecare vic­tor­ă, fiecare din cei dăunaţi are un drept de creanţă împotriva statu­lui român, a colectivităţel romi­­n©ş.tî, pentru a fi reintegrat în­ a­­vutul său material, de care a fost lipsit prin împrejurarea de forţă majoră a năvălire! teutonice. Echi­tatea "Cere în adevăr­­ca nimeni sa nu pătimească în o măsură mai mare ca alţii de pe urma războiului, iar o­ datorie sfintă de solidaritate omenească impune ca suferinţa fie­căruia să fie împărtăşită de în­treaga comunitate. ■Nimic mai uşor atunci decit de a obliga pe Stat, ca reprezentant al colectivităţei, să desdauneze pe fiecare ins de orice pagubă a păti­mit : fie casă arsă, fie fabrică dis­[dcea nu e nouă, nici insolită, cu toate că juriştii nu o pot afla In co­­­­lecţiile codurilor noastre. Ea şi-a aflat însă aplicaţia şi aiu- 1 re*­şi la noi. La noi, cînd în 1907 s’a dispus de guvern despăgubirea marilor proprietari agrari de de­vastările ce suferiseră imobilele lor pe urma răscoalelor. Ceea­­ce s’a făcut atunci din so- Hcittudine pentru marii proprietari ■! — cred că se poate azi foarte uşor generaliza în fa­voarea tuturor celor daunaţi pe război, făcând aşa, nm s’ar face de altfel decit să se imite icteea ce s’a făcut aiurea. Aşa în Franţa s’a vo­tat cu entuziasm o lege aşa zisă a reparaţiei daunelor materiale cau­zate prin fapte de război şi, în care se stabileşte principiul reparaţiei integrale a daunaţilor şi se stabi­lesc toate modalităţile indemniza­­rilor. La această lege cu un caracter eminamente social, considerată ca o operă naţională, a colaborat in mare parte eminentul om de stat jj şi ministru Vivian1^ Marele Cuartier General COMUNICAT No. 73 26 Ocl. (8) Noemi». 1918 orele 7 dim. FRONTUL DE NORD *i NORD VEST.­­ Pe graniţa de Vest a Mol­dovei in­mic nou. In Valea Buzâului­, la Tabla Butii, Bratocea şi Predeluş acţiuni de artilerie. In Valea Prahovei bombardament violent de artilerie, s’a respins un atac al infanteriei inamice. Pe restul frontului situaţia neschimbată. * FRONTUL de SUD : Foc de artilerie si infanterie în lungul Dunărei. In Dobrogea am înaintat spre Sud, hidroplanele inamice au atacat Sulina, unul căzând pe apă a fost luat împreună cu pilotul și observatorul său. Comandanţii noştri General de divizie Pressan, co­mandantul armatei a III-a, care s’a distins te mod deosebit cu prilejul operţ­unilor militare de pe frontiera Moldovei. Oraţie înaltelor calităţi ostăşeşti ale acestui brav ofiţer superior şi energiei sale de comandament, ar­mata română de sub comanda sa a reuşit să respingă toate atacurile violente ale inamicului pe frontul­­ Moldovei şi săi arunce pe cele din urmă peste graniţă.­­ Pentru marile sale merite, gene­­ralul Pressan a fost citat prin or­din de Zi şi decorat cu ordinul „Mi­hai Viteazul“ de către regele Fer­­ ­Generated CONSTANTIN PREȘ­AN .d­ 27Octomvrie 1916 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonament« ou promit« ................................................ Le« I»— iooo Inni ...... ..... H 9-®A 'jro* Ioni ............ n L“ Pentru străin­ătate este îndoit TELEFON« Capitala.................No. 14 tO „ o 3473 Provincia ...... 1499 Străinătatea ...» 12/40 Ur­find ,astfel şi ajuţi­nd ,pe dău­naţi, să scoată de sub dărimături şi de sub ruine fumeginde o no­uă­­viaţă mai­­îmbelşugată( şi mai pros­peră), guvernul va fi făcut şi un act de dreptate şi un act de bună pre­vedere naţională. C. D. Anglie! iiOrdinele Marelui Cartier General pot fi nesocotite de regi­mente*­ 1 „Viitorul” puoblică în No. de la 25 c., mai comunicat: „Ministerul de rǎzboiu, în urma indicaţiunilor pri­mite de la marele cartier, a dispus ca ofiţerii­­cari funcţionează, prin diferitele comisiuni de rechiziţii sau pentru păzirea supuşilor străini, să fie înlocuiţi cu­ prutonieni cu termen redus dintre dispensaţii şi scutiţii care at­ fi a făcut stagiul de 2 luni. E evident că alte servicii pot adu­ce armatei ofiţerii cu şcoală, de 2 ani şi cu practică de clţiva ani la re­gimente de cît nişte foşti dispensaţi şi scutiţi cu 2 luni de armată. In realitate cum se aplică şi acest înţelept ordin al marelui cartier? Se aranjează lucrurile altfel ,pentru a eluda acest ordin. In regimentele unde sînt ofiţeri funcţionînd în con­siliile de recuiziţie, nu se găsesc plo­tonieri din categoria de mai sus, iar în regimentele unde sunt asemeni plotonieri cu 2 luni de armată nu sunt ofiţeri repartizaţi la biurourile vizate da marele cartier. In acest chip se raportează ministerului că ofiţerii de prin biurouri nu pot fi înlocuiţi prin acei plotonieri, căci nu se află în regiment astfel de pluto­nieri!... Aşa că pe front se trimite ca să comande plutonierii foşti dis­pensaţi şi scutiţi cu 2 luni de arma­tă, în timp ce ofiţerii cari ar fi la înălţimea situaţiei, se ofilesc prin biurouri. Să luăm aminte că avem de luptat cu o armată bine organi­zată şi că greşelile se plătesc foarte scump, acum cînd trebue să ne apă­răm fiecare palmă din teritoriul na­ţional cu sîngele nostru. De la graniţă Cuvântul nu este greşit, ptod auzi bubuitul tunului eşti la graniţă. Din, Sinaia au fugit vilegiaturiştii ner­voşi, care pierduseră somnul, unii localnici cu auzul gingaş; a rămas poporul, ca dn totdeauna şi în toate vremile, s’au spulberat crăcite şi a rămas rădăcina copacului romînesc... Şi au rămas îşi Cîteva inimi alese de la Crucea Roşie pe lingă d-­la E­­caterina Ghica... şi le putem numi de două ori viteze, pentru că ,au resistat înfricoşatului tunet ce răsună grav şi măreţ în ecouri prelungi în văile adinei ale munţilor... şi pentru că stau îngeri­i de pază în preajma răni­ţilor ! Căci nu este nor­mal îngrijirea lor statornică şi blîndă, este inte­­ginerea celor ce sunt în suferinţă de­parte de iubitorul sâu al mamei oi al soţiei ! Glorie plăpândelor voastre braţe ce sprijinesc umerii eroilor ce au căzut la câţiva kilometri, apărând strimtele păsuri ale graniţei, glorie albelor voastre mii­î ce spală ramie însângerate, ce şterg sudorile agoniei şi io fac maî uşoară, ce proptesc frunţile plecate de aspra durere ! In eroica voastră luptă nu auziţi nici ameninţătorul glas al tunului, nu socotiţi nici apropierea vrăjma­şului; voi v’aţi închinat misiunea de a lalina durerea, de a mingii» neobo­­site ziua şi noaptea, morenosite, la căpătâiul prea sfinţiţilor răniţi, în templu h­ultuluî celui maî «atonic al Patriei! Şi vă voi numi pe nume­le vostru: d-na Ecat. Ghica, d-rele Mihail­eseu, Mya Ghica, Ciur­ca, Ro­maic, Stinghe, Zumino, d.nu G. Con­stantin, direct, corului bisericeî din Sinaia. Ca să serviţi de­­însărbătare şi pen­tru cinstea neamului! Mariana Măldarescu Revoltă populară la Graz COLT­ANO. (T. f. fir.) — Din Ro­ma se comunică: In decursul lunei Octombrie grave iur intrări au a­­vut loc la Graz. Acest fapt este do­vedit prin scrisorile trimise de fe­meile ofiţerilor austriaci luaţi de noi prizonieri pe Carso. Populaţia exasperată de necontenita scumpi­re a traiului, s-a răsculat şi a ase­diat restaurantele şi brutăriile, a jefiat magazinele de bijuterii şi a comis excese de tot soiul AU fost chemaţi să intervie pompierii cu pompele automobile, în nădejdea de a risipi mulţimea cu puternicile împroşcări de apă, dar manifes­tanţii au închis conductele. Au fost atunci scoase trupe pe străzi dar cind ofiţerii au dat ordin de a şarja mulţmea, soldaţii au refuzat să as­culte, de­oarece femeile îşi aşezară copiii în faţa puştilor îndreptate a­­supra lor. Autoritatea a recurs la urmă la trupele Jungschutzeri­, ti­neri voluntari militarizaţi, cari au­ tras contra nulţimea şi au făcut numeroase victime pentru a reuși să intîngă răscoala. Starea de a­­sediu a fost declarată în acel oraș. Pe frontul rus Succese ruseşti ii Dorma-Vatra PETROGR­AD, 26 Octombrie. — Frontul occidental: Pe frontul Go­­los­cowizo Dube (la nord-est de Brodi), inamicul a întreprins in ■cursul nopţeî recunoaşteri nume­roase, cu detaşamente Intre 59 şi 200 soldaţi. .... , încercările inamicului de a face lucrări de săpături în regiuna Swi­­stelîn­ki au fost suspendate din cau­za focului nostru. In regiunea la vest de dilibaba, batalioanele regimentelor noastre au atacat inamicul care s’a întărit îna­intea pozitiunilor noastre voind să reziste ofensivei. Inamicul a inain­­tat două tunuri, cari au fost ime­diat stricate de focul nostru. Sol­daţii noştri, urmărind inamicul până in tranşeele sale, au luat 100 pri­zonieri, dintre care 2 ofiţeri, 2 mi­traliere şi un aruncător de bombe. La sud de Dorna-Vatra, în văile Borsek şi Putna, succesele noastre continuă. In timp de 2 zile am luat 15 ofiţeri, peste 800 soldaţi şi 7 mi­traliere. ^ Frontul din Caucaz: Trupele noastre au risipit pe turci şi au o­­cupat satul Aimur, la sud-vest de Kaikita, în direcţiunea Bidchar. O­­fensiva turcă e paralizată. Deschiderea şcoaleior D. ministru al instrucţiuniei publi­ce şi cultelor I. G. Duca, a luat ur­mătoarea deriziune relativă la re­deschiderea şcoaleior: Cu începere de la 1 Noembri® 1916, se vor deschide şi vor raacţiona ur­mătoarele şcoale: A. 1) şocatele primare de băeţi şî fete, urbane şi rurale, publice şi par­ticulare; 2) Ş­coalele normale de fete, numai clasele V şi VI; 3 şcoalele co­merciale şi profesionale publice şi particulare. Cele profesionale vor funcţiona numai dimineaţa, iar după amiază vor lucra în atelier pentru năniţi; 4) Vor continua să funcţioneze­ şcoalele inferioare de agricultură, şcoalele de meserii şi şcoalele rurale de menaj, şcoale ale căror lucrări n’au fost întrerupte; 5) Şcoalele se­cundare de loieţi şi fete, publice şi particulare. B. Nu se vor deschide şi nu vor funcţiona în anul acesta şcolar, pină la noi dispoziţiuni: 1) Şcoalele normale de băeţi; 2) Seminariile religioase; 3) Şcoalele se­cundare de băeţi şi fete ca internate şi 4) Şcoalele urbane de menaj. 6. Şcoalele hotărlte a se deschide la 1 Noembrie 1916 vor lucra in lo­calul lor propriu sau intrunul adap­tat trebuinţelor momentului, după un program de studii şi cu un orar Întocmite de consiliat inspectorilor şcolari, aprobat de noi şi comunicat direcţiunilor şcoalelor publice. Toate lucrările preliminare prevă­zute de regulament a se face Intre 1­9 Septembrie, vor fi făcute anul acesta între 1—9 Noembrie, iar lec­­ţiunile vor începe în ziua de 9 Noem­brie. , D-nii directori respectivi din acest minister sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinirea a acestei deriziuni. Bucureşti 25 Octombrie 1916 Ministru (ss) L G. DUCA n­oitii din Mi MIŞCAREA NAŢIONALA SN GRE­­CIA IPIARIS (dată suprimată de cen­zură). — O telegramă din Salonic anunţă că mişcarea de apărare na­ţională se întinde pe fiecare zi. Vo­luntarii vin din toate părţile şi tatîia divizie complect echipată şi armată va merge pe front în 15 zile. Gu­vernul provizoriu­ crede că va fi în măsură de a recruta, echipa şi înar­ma repede o nouă divizie. Telegrame venite din Tenedos, Lemnos şi Samotrape anunţă suc­cesul deplin al recrutărei volunta­rilor. (Ag. Radio). VASE GERMANE ŞI A­USTRIACE REGHIZIŢIONATE DE VEISIZE­­LOS PARIS, (întirziată).­­ O telegra­mă din Atena ziarului „Secoîo“ zi­ce că vapoarele germane şi austro­­ungarre refugiate de mai multe por­turi greceşti, au fost sechestrate de venizeliştî. Echipagiile au fost formate cu marinarii care i­au parte la mişca­rea naţională. Vaporul „Marienbad“. Înarmata a plecat de pe acum la Salonic. (Ag­­gadio). Citit! articolele si telegramele din pag.il Germania şi Norvegia PARIS (data suprimată de cftust­­ră). — Politica Germaniei faţă de Norvegia ridică o violentă indignare in toată ţara. Ziarul „Verdensgang“ scrie: .Asa­sinatul vădit a marinarilor norve­gieni a aruncat intre Germania şi Norvegia germenii unui adine de sa­­ccu. Mult timp nu se va uita asa­sinatele făptuite de submarinele ger­mane". Armatorii şi poporul norvegian sunt de acord pentru a sprijini hotă­­rlrea luată de guvernul din Chris­tiania pentru a menţine drepturile sale. Vasele norvegiene confundate de Luni ptnă Vineri seara, sint un număr de 25, dar erau din fericire de un mic tonaglu, In general infe­rior da 1009 tone. Cea mai mare par­te dintre ele navigau cu lest sau tran­sportau minereu de fer, care după teza germană nu constitue contra­bandă da razboiu. In numeroase cazuri valoarea tor­pilei, oara e de 25.000 franci, era de abia inferioară valoarea vaselor tor­pilate. După o altă telegramă din Chris­tiania, trei submersibile germane păzesc Intrarea fiordurilor din Cris­­tiania. O notă oficială a înştiinţat vasele de a nu părăsi Cristiania. (Ag. Radio) PARIS. (T.­­ fir.)— Se telgerafiază din Cristiania cu data de 22 Octom­brie. Aci domneşte impresia că o dis­­cordare s‘a produs in ultimile cea­suri* Germania ar manifesta tendinţa de împăcare de când a văzut că în­cercarea eî de a izola Norvegia este un eşec şi că blocul scandinav Întreg­ii opune oarecare rezistență. * i. ,Ag®nţia .unică ui. ROMA, 22 Octombrie. — telegrafică italiană“ ne comunic,­mătoarele: Mai multe telegrame trimise ifin Roma între 10 şi 20 Octombrie so­­siindu-ne, cu mare întârziere in aces­te ultime zile, cred®« nemerit si spicuim dintr’insele ştirile cele mai importante cu privire la situaţia po­litică din Austria, în urma asasina­­tutluî preşedintelui Sturghk. Dispariţa contelui Sturghk n’a în­chis perioada de frămîntări zgudui­toare prin care trece de câteva luni Încoace viaţa politică din Austro- Ungaria. După ce contele Tisza în ama! toa­­te discursurile ţinute In Camera un­gară a stăruit asupra stărei anor­male a vieţei parlamentare austria­­ce, care împiedică convocarea dele­­gaţiunilor, mai mulţi parlamentari austriaci ceruseră convocarea cor­purilor legiuitoare. Sturghic însă, so­cotea că ar fi mai puţin periculos ca delegaţiunile să se întrunească fără ca să se convoace parlamentul, de vreme ce Austria ar fi putut să fie reprezentată prin delegaţii săi aleşi acum trei ani. Nu se ştie care este, în această pri­vinţă, părerea noului cabinet Koer­­ber. Din Zurich insă, se tel­eg­rafiate ziarului „Secole“ că în urma dispa­riţiei tragice a lui Sturghk, convo­carea parlamentului austriac devine ceva irealizabil. Cu toate acestea, mai multe gru­puri parlamentare, ca de pildă gru­pul Gessmann, care face parte din partidul creştino-social, grupul po­­lonez şi cehii, cer stăruitor redeschi­derea Reisehratuluî. Din Camera magnaţilor s’a fi pro­nunţat pentru reactivarea facţiune! parlamentare, partidul conservator condus de contele Golukowski, de ba­­remul Czedyk şi de principele Fu­er­­stsnberg. Toate celel­alte partide parlamen­tare, şi mai ales partidul german­­naţional, sunt contra Moartea lui Sturghi, om împăciui­tor din fire şi cu mare înrâurire a a­­supra diferitelor partide politice, a agravat această stare de lucruri, accentutâd neînţelegerile şi dezbi­nările.­ Cehii mai ales se arată nemulţu­miţi de venirea lui Koerber la te­r­­ma statului. Organul lor principal, v.Narodni Listy“ reamintind opera ne-* norocită a lui Koerber împotriva ce­hilor, scrie: Atitudinea cehilor va atârna de linia de conduită pe care o va adopta noul prim-ministru­ fa­ţă de interesele noastre. Tragem nă­ î SNoalia DÓIKIG! ta lastrfa tn arma asasinatului Ini Stnrghk defia noi pac« tejd» că e» doreste ar, nu razboiu. ^Fta* una alta, ceh« au pretfi* ă aibă doul miniștri altor to noul cabinet ***«»«*» ,r^resa. »ustriacă a căutat aă mia. mhd!.*T?°itanta P°litlcâ a a&asL *“* sturghk, susținind că nu ^ar putea găsi nici o legătură între «elegiuire și suferinței« pricinuite de razboiu, intru cît rv. moritorul Adler e un desechilibrat declaraffilpotrive?te cri H«Ci?ra*'nle ,f4cute de consilierul no­­lttite generale austriace. Dehr­al, ^ re a spus: Adler e un exaltat. Foarte probabil n a avut­­părtași. El va fi judecat ÎUPt^M 136 143 din codice. 08,0 Pravăd moartea cu ■spânzurătoare. Dehm­al a adăogat c* nTMiT8ae iCUm sar putea acorda îm­­prejurănle ușurătoare luî Adler, ca­re_?^T’ 5® 8 dr6Pt, un exaltat, dar • conștient de actele Balet Ziarele german s’au mărginit să ITÎ5“?0' în partea lui Sturghi­ avîndi mal ales în vedere că el era mtotui­­torul germanismului şi pârghia de căpetenie a alianţei austro-germana. Totuşi, maî multe gazete au recu­noscut că tragedia care l’a lovit se datoreşte stărei politice anormale din Austria. In acest sens s’a pronunţat presa engleză, franceză şi italiană. „Giorntale d’Italia” scrie: Numai conştiinţa răului făcut de cămărița nefericită care e atotputernică la Austria, numai priveliştea viitoru­lui întunecat al monarhiei, au înar­­mat braţul lui Adler. „Tribuna“ observă că însemnăta­tea tragică a acestui episod nu rei­ese numai din nişte cauze parlamen­tare vremelnice ci şi din rădăcina însăşi a politicei austriace şi a răz­­boiului, stîrnit de austriaci, atît prin năzuinţele care l-au determinat cât şi prin mijloacele şi scopurile sate. Da­­că procesul lui Adler va urma să se desfăşoare în chip normal, atunci nu va fi numai procesul unui ucigaş, ci procesul şi pedeapsa unui si­ste­m, a unui regim, a unui imperiu întreg. »Corner® detalia“ spune: Unita­tea aparentă a imperiului austro­­ungar nu se trage dintr’o legătură şi diotr’o înţelegere a elementelor ca­re o alcătuesc, dar dim suma egoiag melor exasperate In cercul Statului In ziua In care acest stat nu mai este to stare sa cuprindă aceste ..e­­xasperărî" deosebite, « vădit că de­­zordinea morală ajunge a fi o lega iar crima devine aplicare« sa logi­că. — (A. T. X). Ofensiva Hallal Innaintarea italienilor spre Triest ROMA, 23 Octombrie.— Noul ştiri austriac, venind pe calea Elveţiei vestesc că ultima noastră lovitură, care ameninţă serios apărările Tri­es­tului, fusese prevăzută de Inamic. Cele mai minuţioase pregătiri fuse­seră făcute pentru a para lovitura. Generalul Botroevici a cerut Vienei noul Întăriri In trupe, arme şi mu­­lib­ani. Comandamentul austriac refăcuse, in urma acestei cereri, ca­drele, aducând ofiţeri Încercaţi de pe frontul rus şi trupe alese cu În­grijire. Se poate spune că cele mai bune contingente și cel mai bun ma­terial, au fost opuse italienilor pen­tru a-i opri in drum. Aceste constatări sporesc conside­rabil valoarea succeselor noastre din urmă, demonstrând că trupele italiene au dobindit superioritatea dlară împotriva inamicului. In pri­mele două zile ofensiva noastră a scoc duşmanului din luptă 231DCS de oameni. „Tribuna" observă că recentele e­­venimente de pe frontul nostru dau impresiunea că armata italiană işi atinge culmea capacităţii prin va­­loarea individuală a forţelor şi prin coordonarea lor in ansamblul de om pereţii. „Tribuna" adaugă că, dat fiind o­­biectivul actualei acţiuni victorioa­se, monarhia vecină e ameninţată In inima ei in vreme ce flancurile puterilor centrale sunt serios zdrun­cinate In Balcani, unde Inamicul isi joacă o adevărată carte a sortii. Milele obţinute de trupele italiene In tim­­pul Inaintărei din aceste trei zile con­­sentive pe straşnicile înălţimi de pe Carso, cucerirea satului Loquizza este ceva aşa de neînsemnat că co­municatele italiene nici n’au semna­­lat-o. De altfel, acest sat se află ime­diat în dosul celei dintl din «ai­ două linii duşmana cari au fost luate. „Leipziger Neuste Nachrichten», insă, mai indiscret de cit ziarele austriace, recunoaşte că muntele Fo­cink a fost de asemenea pierdut da generalul Boroevic deşi aceasta n’a fost menţionat în comunicatul aus­­triac. De altfel, nici acest ziar n’a mărturisit pierderea munţilor Veli­ki, Volkujek, Fain şi a întregului te­ren cuprins între cele două linii ale celui de-al doilea sistem defensiv au­­striac şi terenul care desparte al doilea de-al treilea sistem, cu care trupele italiene au şi intrat în con­tact. v Ca să justifice intru­ctiva o Înfrân­gere, mărturisită chiar aşa de timid, „Leipziger Neueste Nachrichten“ pre­tinde că italienii pun in acţiune tor­ţe mereu noul, ca să impresoare po­­zi­ţi­unite austriace. In realitate, tru­pele cari au obţinut marea victorie de pe Carso sunt acelea cari s’au lup­tat din Indlia până în a treia zi a bătăliei, sunt neobosiţii soldaţi ai cor­pului al 11-lea de armată, după cum a menţionat mereu comunicatul fia-FLOTA AUSTRIACA VA AFARA ORIESTUL PARIK (efotă suprimată de cenzu­ră). — „Corriere d’Italia“ confirmă că flota austriacă face mari pregă­tiri în scopul de a apăra Triestul. (Agence Radio).________" Austriaci! nu îndrăznesc să mărturisească Infrin­ge­ra lor COLTANO, 26 Octombrie. — Tia­rele austriace, ca şi comunicatele lor, s’au mulţumit să spună că în ultima ofensivă de pe Cargo, italienii au cucerit Loquizza. In comparaţie cu rezultatele mult mai importanta Pierde­rie Maritime ale Norvegiei PARIS (dată suprimată de cen­zură). — Pierderile marine­ comer­ciale norvegiene se urcă actualmen­te la 268.134 de tone asigurate pen­tru suma de 102 milioane de coroa­ne. 149 de oameni au pierit. (Ag, Radio).

Next