Adevěrul, octombrie 1916 (Anul 29, nr. 10620-10650)
1916-10-27 / nr. 10646
1 Bani Exemplari ! Anul al XxiX-Iea No. 10646 POIDATOR ALEX. V. BELDIMANU PUaWICITATEA CONCEDATA BXCLUlJt Agen|M do Publioltato CAROL SCHULDER A Comp. Mb Keregoorgoiiol, No. 9 SL L—"l olofoo 9/A BIROURILE ZIARULUI« No. 11, București Ftrada Sărindar No. 11 «♦o Apare zilnic cu ultimele stiri telegrafice şi telefonice dela corespondenţii săi *♦* ,'tBasfcst rea noastră continuă în - Dn fiydronlan loamlG caploraL - H!ig de Infanterie resume io valee Prahovei Desnăpaftirea daonatilor de rizb S&ashoiul nostru de C. O. AIK5HEL fost prefect *-------- ’Pătrunderea momentană a nemţilor în cîteva puncte aleteritoriu- nostru a fost însoţită de aceleaşi devastating, acelaşi vandalism, tălmăcind aceleaşi apucături sălbatice, de care, acest ponor pretins civilizat, a dat dovezi pretutindeni pe unde a răzbătut ca cuceritor. Pe unde au călcat soldaţii Kaizenu, în ţări străine au jefuit, au jecmănit, au făcut pictol ca nici urmă să maî rămîie, în j dispreţul tuturor regulelor recunoscute de dreptul internaţional şi al celor maî elementare simţiminte de omenie. A fost, pentru o clipă, întoarcerea omenire! îndărăt, pe răbojul vrerrtei, pină îa timpurile uitati cînd istoria nu începuse şi gnd trusă, fie avere imobilă risipita, progresul încă dormita; a fost dezlănţuirea bestiei omeneşti in toata hgoarea eî. se pornească este că fiecare victoră, fiecare din cei dăunaţi are un drept de creanţă împotriva statului român, a colectivităţel romin©ş.tî, pentru a fi reintegrat în avutul său material, de care a fost lipsit prin împrejurarea de forţă majoră a năvălire! teutonice. Echitatea "Cere în adevărca nimeni sa nu pătimească în o măsură mai mare ca alţii de pe urma războiului, iar o datorie sfintă de solidaritate omenească impune ca suferinţa fiecăruia să fie împărtăşită de întreaga comunitate. ■Nimic mai uşor atunci decit de a obliga pe Stat, ca reprezentant al colectivităţei, să desdauneze pe fiecare ins de orice pagubă a pătimit : fie casă arsă, fie fabrică dis[dcea nu e nouă, nici insolită, cu toate că juriştii nu o pot afla In colecţiile codurilor noastre. Ea şi-a aflat însă aplicaţia şi aiu- 1 re*şi la noi. La noi, cînd în 1907 s’a dispus de guvern despăgubirea marilor proprietari agrari de devastările ce suferiseră imobilele lor pe urma răscoalelor. Ceeace s’a făcut atunci din so- Hcittudine pentru marii proprietari ■! — cred că se poate azi foarte uşor generaliza în favoarea tuturor celor daunaţi pe război, făcând aşa, nm s’ar face de altfel decit să se imite icteea ce s’a făcut aiurea. Aşa în Franţa s’a votat cu entuziasm o lege aşa zisă a reparaţiei daunelor materiale cauzate prin fapte de război şi, în care se stabileşte principiul reparaţiei integrale a daunaţilor şi se stabilesc toate modalităţile indemnizarilor. La această lege cu un caracter eminamente social, considerată ca o operă naţională, a colaborat in mare parte eminentul om de stat jj şi ministru Vivian1^ Marele Cuartier General COMUNICAT No. 73 26 Ocl. (8) Noemi». 1918 orele 7 dim. FRONTUL DE NORD *i NORD VEST. Pe graniţa de Vest a Moldovei inmic nou. In Valea Buzâului, la Tabla Butii, Bratocea şi Predeluş acţiuni de artilerie. In Valea Prahovei bombardament violent de artilerie, s’a respins un atac al infanteriei inamice. Pe restul frontului situaţia neschimbată. * FRONTUL de SUD : Foc de artilerie si infanterie în lungul Dunărei. In Dobrogea am înaintat spre Sud, hidroplanele inamice au atacat Sulina, unul căzând pe apă a fost luat împreună cu pilotul și observatorul său. Comandanţii noştri General de divizie Pressan, comandantul armatei a III-a, care s’a distins te mod deosebit cu prilejul operţunilor militare de pe frontiera Moldovei. Oraţie înaltelor calităţi ostăşeşti ale acestui brav ofiţer superior şi energiei sale de comandament, armata română de sub comanda sa a reuşit să respingă toate atacurile violente ale inamicului pe frontul Moldovei şi săi arunce pe cele din urmă peste graniţă. Pentru marile sale merite, generalul Pressan a fost citat prin ordin de Zi şi decorat cu ordinul „Mihai Viteazul“ de către regele Fer Generated CONSTANTIN PREȘAN .d 27Octomvrie 1916 DIRECTOR POLITIC CONST. MILLE Abonament« ou promit« ................................................ Le« I»— iooo Inni ...... ..... H 9-®A 'jro* Ioni ............ n L“ Pentru străinătate este îndoit TELEFON« Capitala.................No. 14 tO „ o 3473 Provincia ...... 1499 Străinătatea ...» 12/40 Urfind ,astfel şi ajuţind ,pe dăunaţi, să scoată de sub dărimături şi de sub ruine fumeginde o nouăviaţă maiîmbelşugată( şi mai prosperă), guvernul va fi făcut şi un act de dreptate şi un act de bună prevedere naţională. C. D. Anglie! iiOrdinele Marelui Cartier General pot fi nesocotite de regimente* 1 „Viitorul” puoblică în No. de la 25 c., mai comunicat: „Ministerul de rǎzboiu, în urma indicaţiunilor primite de la marele cartier, a dispus ca ofiţeriicari funcţionează, prin diferitele comisiuni de rechiziţii sau pentru păzirea supuşilor străini, să fie înlocuiţi cu prutonieni cu termen redus dintre dispensaţii şi scutiţii care at fi a făcut stagiul de 2 luni. E evident că alte servicii pot aduce armatei ofiţerii cu şcoală, de 2 ani şi cu practică de clţiva ani la regimente de cît nişte foşti dispensaţi şi scutiţi cu 2 luni de armată. In realitate cum se aplică şi acest înţelept ordin al marelui cartier? Se aranjează lucrurile altfel ,pentru a eluda acest ordin. In regimentele unde sînt ofiţeri funcţionînd în consiliile de recuiziţie, nu se găsesc plotonieri din categoria de mai sus, iar în regimentele unde sunt asemeni plotonieri cu 2 luni de armată nu sunt ofiţeri repartizaţi la biurourile vizate da marele cartier. In acest chip se raportează ministerului că ofiţerii de prin biurouri nu pot fi înlocuiţi prin acei plotonieri, căci nu se află în regiment astfel de plutonieri!... Aşa că pe front se trimite ca să comande plutonierii foşti dispensaţi şi scutiţi cu 2 luni de armată, în timp ce ofiţerii cari ar fi la înălţimea situaţiei, se ofilesc prin biurouri. Să luăm aminte că avem de luptat cu o armată bine organizată şi că greşelile se plătesc foarte scump, acum cînd trebue să ne apărăm fiecare palmă din teritoriul naţional cu sîngele nostru. De la graniţă Cuvântul nu este greşit, ptod auzi bubuitul tunului eşti la graniţă. Din, Sinaia au fugit vilegiaturiştii nervoşi, care pierduseră somnul, unii localnici cu auzul gingaş; a rămas poporul, ca dn totdeauna şi în toate vremile, s’au spulberat crăcite şi a rămas rădăcina copacului romînesc... Şi au rămas îşi Cîteva inimi alese de la Crucea Roşie pe lingă d-la Ecaterina Ghica... şi le putem numi de două ori viteze, pentru că ,au resistat înfricoşatului tunet ce răsună grav şi măreţ în ecouri prelungi în văile adinei ale munţilor... şi pentru că stau îngerii de pază în preajma răniţilor ! Căci nu este normal îngrijirea lor statornică şi blîndă, este integinerea celor ce sunt în suferinţă departe de iubitorul sâu al mamei oi al soţiei ! Glorie plăpândelor voastre braţe ce sprijinesc umerii eroilor ce au căzut la câţiva kilometri, apărând strimtele păsuri ale graniţei, glorie albelor voastre miiî ce spală ramie însângerate, ce şterg sudorile agoniei şi io fac maî uşoară, ce proptesc frunţile plecate de aspra durere ! In eroica voastră luptă nu auziţi nici ameninţătorul glas al tunului, nu socotiţi nici apropierea vrăjmaşului; voi v’aţi închinat misiunea de a lalina durerea, de a mingii» neobosite ziua şi noaptea, morenosite, la căpătâiul prea sfinţiţilor răniţi, în templu hultuluî celui maî «atonic al Patriei! Şi vă voi numi pe numele vostru: d-na Ecat. Ghica, d-rele Mihaileseu, Mya Ghica, Ciurca, Romaic, Stinghe, Zumino, d.nu G. Constantin, direct, corului bisericeî din Sinaia. Ca să serviţi deînsărbătare şi pentru cinstea neamului! Mariana Măldarescu Revoltă populară la Graz COLTANO. (T. f. fir.) — Din Roma se comunică: In decursul lunei Octombrie grave iur intrări au avut loc la Graz. Acest fapt este dovedit prin scrisorile trimise de femeile ofiţerilor austriaci luaţi de noi prizonieri pe Carso. Populaţia exasperată de necontenita scumpire a traiului, s-a răsculat şi a asediat restaurantele şi brutăriile, a jefiat magazinele de bijuterii şi a comis excese de tot soiul AU fost chemaţi să intervie pompierii cu pompele automobile, în nădejdea de a risipi mulţimea cu puternicile împroşcări de apă, dar manifestanţii au închis conductele. Au fost atunci scoase trupe pe străzi dar cind ofiţerii au dat ordin de a şarja mulţmea, soldaţii au refuzat să asculte, deoarece femeile îşi aşezară copiii în faţa puştilor îndreptate asupra lor. Autoritatea a recurs la urmă la trupele Jungschutzeri, tineri voluntari militarizaţi, cari au tras contra nulţimea şi au făcut numeroase victime pentru a reuși să intîngă răscoala. Starea de asediu a fost declarată în acel oraș. Pe frontul rus Succese ruseşti ii Dorma-Vatra PETROGRAD, 26 Octombrie. — Frontul occidental: Pe frontul Goloscowizo Dube (la nord-est de Brodi), inamicul a întreprins in ■cursul nopţeî recunoaşteri numeroase, cu detaşamente Intre 59 şi 200 soldaţi. .... , încercările inamicului de a face lucrări de săpături în regiuna Swistelînki au fost suspendate din cauza focului nostru. In regiunea la vest de dilibaba, batalioanele regimentelor noastre au atacat inamicul care s’a întărit înaintea pozitiunilor noastre voind să reziste ofensivei. Inamicul a inaintat două tunuri, cari au fost imediat stricate de focul nostru. Soldaţii noştri, urmărind inamicul până in tranşeele sale, au luat 100 prizonieri, dintre care 2 ofiţeri, 2 mitraliere şi un aruncător de bombe. La sud de Dorna-Vatra, în văile Borsek şi Putna, succesele noastre continuă. In timp de 2 zile am luat 15 ofiţeri, peste 800 soldaţi şi 7 mitraliere. ^ Frontul din Caucaz: Trupele noastre au risipit pe turci şi au ocupat satul Aimur, la sud-vest de Kaikita, în direcţiunea Bidchar. Ofensiva turcă e paralizată. Deschiderea şcoaleior D. ministru al instrucţiuniei publice şi cultelor I. G. Duca, a luat următoarea deriziune relativă la redeschiderea şcoaleior: Cu începere de la 1 Noembri® 1916, se vor deschide şi vor raacţiona următoarele şcoale: A. 1) şocatele primare de băeţi şî fete, urbane şi rurale, publice şi particulare; 2) Şcoalele normale de fete, numai clasele V şi VI; 3 şcoalele comerciale şi profesionale publice şi particulare. Cele profesionale vor funcţiona numai dimineaţa, iar după amiază vor lucra în atelier pentru năniţi; 4) Vor continua să funcţioneze şcoalele inferioare de agricultură, şcoalele de meserii şi şcoalele rurale de menaj, şcoale ale căror lucrări n’au fost întrerupte; 5) Şcoalele secundare de loieţi şi fete, publice şi particulare. B. Nu se vor deschide şi nu vor funcţiona în anul acesta şcolar, pină la noi dispoziţiuni: 1) Şcoalele normale de băeţi; 2) Seminariile religioase; 3) Şcoalele secundare de băeţi şi fete ca internate şi 4) Şcoalele urbane de menaj. 6. Şcoalele hotărlte a se deschide la 1 Noembrie 1916 vor lucra in localul lor propriu sau intrunul adaptat trebuinţelor momentului, după un program de studii şi cu un orar Întocmite de consiliat inspectorilor şcolari, aprobat de noi şi comunicat direcţiunilor şcoalelor publice. Toate lucrările preliminare prevăzute de regulament a se face Intre 19 Septembrie, vor fi făcute anul acesta între 1—9 Noembrie, iar lecţiunile vor începe în ziua de 9 Noembrie. , D-nii directori respectivi din acest minister sunt însărcinaţi cu aducerea la îndeplinirea a acestei deriziuni. Bucureşti 25 Octombrie 1916 Ministru (ss) L G. DUCA noitii din Mi MIŞCAREA NAŢIONALA SN GRECIA IPIARIS (dată suprimată de cenzură). — O telegramă din Salonic anunţă că mişcarea de apărare naţională se întinde pe fiecare zi. Voluntarii vin din toate părţile şi tatîia divizie complect echipată şi armată va merge pe front în 15 zile. Guvernul provizoriu crede că va fi în măsură de a recruta, echipa şi înarma repede o nouă divizie. Telegrame venite din Tenedos, Lemnos şi Samotrape anunţă succesul deplin al recrutărei voluntarilor. (Ag. Radio). VASE GERMANE ŞI AUSTRIACE REGHIZIŢIONATE DE VEISIZELOS PARIS, (întirziată). O telegramă din Atena ziarului „Secoîo“ zice că vapoarele germane şi austroungarre refugiate de mai multe porturi greceşti, au fost sechestrate de venizeliştî. Echipagiile au fost formate cu marinarii care iau parte la mişcarea naţională. Vaporul „Marienbad“. Înarmata a plecat de pe acum la Salonic. (Aggadio). Citit! articolele si telegramele din pag.il Germania şi Norvegia PARIS (data suprimată de cftustră). — Politica Germaniei faţă de Norvegia ridică o violentă indignare in toată ţara. Ziarul „Verdensgang“ scrie: .Asasinatul vădit a marinarilor norvegieni a aruncat intre Germania şi Norvegia germenii unui adine de saccu. Mult timp nu se va uita asasinatele făptuite de submarinele germane". Armatorii şi poporul norvegian sunt de acord pentru a sprijini hotărlrea luată de guvernul din Christiania pentru a menţine drepturile sale. Vasele norvegiene confundate de Luni ptnă Vineri seara, sint un număr de 25, dar erau din fericire de un mic tonaglu, In general inferior da 1009 tone. Cea mai mare parte dintre ele navigau cu lest sau transportau minereu de fer, care după teza germană nu constitue contrabandă da razboiu. In numeroase cazuri valoarea torpilei, oara e de 25.000 franci, era de abia inferioară valoarea vaselor torpilate. După o altă telegramă din Christiania, trei submersibile germane păzesc Intrarea fiordurilor din Cristiania. O notă oficială a înştiinţat vasele de a nu părăsi Cristiania. (Ag. Radio) PARIS. (T. fir.)— Se telgerafiază din Cristiania cu data de 22 Octombrie. Aci domneşte impresia că o discordare s‘a produs in ultimile ceasuri* Germania ar manifesta tendinţa de împăcare de când a văzut că încercarea eî de a izola Norvegia este un eşec şi că blocul scandinav Întregii opune oarecare rezistență. * i. ,Ag®nţia .unică ui. ROMA, 22 Octombrie. — telegrafică italiană“ ne comunic,mătoarele: Mai multe telegrame trimise ifin Roma între 10 şi 20 Octombrie sosiindu-ne, cu mare întârziere in aceste ultime zile, cred®« nemerit si spicuim dintr’insele ştirile cele mai importante cu privire la situaţia politică din Austria, în urma asasinatutluî preşedintelui Sturghk. Dispariţa contelui Sturghk n’a închis perioada de frămîntări zguduitoare prin care trece de câteva luni Încoace viaţa politică din Austro- Ungaria. După ce contele Tisza în ama! toate discursurile ţinute In Camera ungară a stăruit asupra stărei anormale a vieţei parlamentare austriace, care împiedică convocarea delegaţiunilor, mai mulţi parlamentari austriaci ceruseră convocarea corpurilor legiuitoare. Sturghic însă, socotea că ar fi mai puţin periculos ca delegaţiunile să se întrunească fără ca să se convoace parlamentul, de vreme ce Austria ar fi putut să fie reprezentată prin delegaţii săi aleşi acum trei ani. Nu se ştie care este, în această privinţă, părerea noului cabinet Koerber. Din Zurich insă, se telegrafiate ziarului „Secole“ că în urma dispariţiei tragice a lui Sturghk, convocarea parlamentului austriac devine ceva irealizabil. Cu toate acestea, mai multe grupuri parlamentare, ca de pildă grupul Gessmann, care face parte din partidul creştino-social, grupul polonez şi cehii, cer stăruitor redeschiderea Reisehratuluî. Din Camera magnaţilor s’a fi pronunţat pentru reactivarea facţiune! parlamentare, partidul conservator condus de contele Golukowski, de baremul Czedyk şi de principele Fuerstsnberg. Toate celelalte partide parlamentare, şi mai ales partidul germannaţional, sunt contra Moartea lui Sturghi, om împăciuitor din fire şi cu mare înrâurire a asupra diferitelor partide politice, a agravat această stare de lucruri, accentutâd neînţelegerile şi dezbinările. Cehii mai ales se arată nemulţumiţi de venirea lui Koerber la terma statului. Organul lor principal, v.Narodni Listy“ reamintind opera ne-* norocită a lui Koerber împotriva cehilor, scrie: Atitudinea cehilor va atârna de linia de conduită pe care o va adopta noul prim-ministru faţă de interesele noastre. Tragem nă î SNoalia DÓIKIG! ta lastrfa tn arma asasinatului Ini Stnrghk defia noi pac« tejd» că e» doreste ar, nu razboiu. ^Fta* una alta, ceh« au pretfi* ă aibă doul miniștri altor to noul cabinet ***«»«*» ,r^resa. »ustriacă a căutat aă mia. mhd!.*T?°itanta P°litlcâ a a&asL *“* sturghk, susținind că nu ^ar putea găsi nici o legătură între «elegiuire și suferinței« pricinuite de razboiu, intru cît rv. moritorul Adler e un desechilibrat declaraffilpotrive?te cri H«Ci?ra*'nle ,f4cute de consilierul nolttite generale austriace. Dehral, ^ re a spus: Adler e un exaltat. Foarte probabil n a avutpărtași. El va fi judecat ÎUPt^M 136 143 din codice. 08,0 Pravăd moartea cu ■spânzurătoare. Dehmal a adăogat c* nTMiT8ae iCUm sar putea acorda împrejurănle ușurătoare luî Adler, care_?^T’ 5® 8 dr6Pt, un exaltat, dar • conștient de actele Balet Ziarele german s’au mărginit să ITÎ5“?0' în partea lui Sturghi avîndi mal ales în vedere că el era mtotuitorul germanismului şi pârghia de căpetenie a alianţei austro-germana. Totuşi, maî multe gazete au recunoscut că tragedia care l’a lovit se datoreşte stărei politice anormale din Austria. In acest sens s’a pronunţat presa engleză, franceză şi italiană. „Giorntale d’Italia” scrie: Numai conştiinţa răului făcut de cămărița nefericită care e atotputernică la Austria, numai priveliştea viitorului întunecat al monarhiei, au înarmat braţul lui Adler. „Tribuna“ observă că însemnătatea tragică a acestui episod nu reiese numai din nişte cauze parlamentare vremelnice ci şi din rădăcina însăşi a politicei austriace şi a războiului, stîrnit de austriaci, atît prin năzuinţele care l-au determinat cât şi prin mijloacele şi scopurile sate. Dacă procesul lui Adler va urma să se desfăşoare în chip normal, atunci nu va fi numai procesul unui ucigaş, ci procesul şi pedeapsa unui sistem, a unui regim, a unui imperiu întreg. »Corner® detalia“ spune: Unitatea aparentă a imperiului austroungar nu se trage dintr’o legătură şi diotr’o înţelegere a elementelor care o alcătuesc, dar dim suma egoiag melor exasperate In cercul Statului In ziua In care acest stat nu mai este to stare sa cuprindă aceste ..exasperărî" deosebite, « vădit că dezordinea morală ajunge a fi o lega iar crima devine aplicare« sa logică. — (A. T. X). Ofensiva Hallal Innaintarea italienilor spre Triest ROMA, 23 Octombrie.— Noul ştiri austriac, venind pe calea Elveţiei vestesc că ultima noastră lovitură, care ameninţă serios apărările Triestului, fusese prevăzută de Inamic. Cele mai minuţioase pregătiri fuseseră făcute pentru a para lovitura. Generalul Botroevici a cerut Vienei noul Întăriri In trupe, arme şi mulibani. Comandamentul austriac refăcuse, in urma acestei cereri, cadrele, aducând ofiţeri Încercaţi de pe frontul rus şi trupe alese cu Îngrijire. Se poate spune că cele mai bune contingente și cel mai bun material, au fost opuse italienilor pentru a-i opri in drum. Aceste constatări sporesc considerabil valoarea succeselor noastre din urmă, demonstrând că trupele italiene au dobindit superioritatea dlară împotriva inamicului. In primele două zile ofensiva noastră a scoc duşmanului din luptă 231DCS de oameni. „Tribuna" observă că recentele evenimente de pe frontul nostru dau impresiunea că armata italiană işi atinge culmea capacităţii prin valoarea individuală a forţelor şi prin coordonarea lor in ansamblul de om pereţii. „Tribuna" adaugă că, dat fiind obiectivul actualei acţiuni victorioase, monarhia vecină e ameninţată In inima ei in vreme ce flancurile puterilor centrale sunt serios zdruncinate In Balcani, unde Inamicul isi joacă o adevărată carte a sortii. Milele obţinute de trupele italiene In timpul Inaintărei din aceste trei zile consentive pe straşnicile înălţimi de pe Carso, cucerirea satului Loquizza este ceva aşa de neînsemnat că comunicatele italiene nici n’au semnalat-o. De altfel, acest sat se află imediat în dosul celei dintl din «ai două linii duşmana cari au fost luate. „Leipziger Neuste Nachrichten», insă, mai indiscret de cit ziarele austriace, recunoaşte că muntele Focink a fost de asemenea pierdut da generalul Boroevic deşi aceasta n’a fost menţionat în comunicatul austriac. De altfel, nici acest ziar n’a mărturisit pierderea munţilor Veliki, Volkujek, Fain şi a întregului teren cuprins între cele două linii ale celui de-al doilea sistem defensiv austriac şi terenul care desparte al doilea de-al treilea sistem, cu care trupele italiene au şi intrat în contact. v Ca să justifice intructiva o Înfrângere, mărturisită chiar aşa de timid, „Leipziger Neueste Nachrichten“ pretinde că italienii pun in acţiune torţe mereu noul, ca să impresoare poziţiunite austriace. In realitate, trupele cari au obţinut marea victorie de pe Carso sunt acelea cari s’au luptat din Indlia până în a treia zi a bătăliei, sunt neobosiţii soldaţi ai corpului al 11-lea de armată, după cum a menţionat mereu comunicatul fia-FLOTA AUSTRIACA VA AFARA ORIESTUL PARIK (efotă suprimată de cenzură). — „Corriere d’Italia“ confirmă că flota austriacă face mari pregătiri în scopul de a apăra Triestul. (Agence Radio).________" Austriaci! nu îndrăznesc să mărturisească Infringera lor COLTANO, 26 Octombrie. — Tiarele austriace, ca şi comunicatele lor, s’au mulţumit să spună că în ultima ofensivă de pe Cargo, italienii au cucerit Loquizza. In comparaţie cu rezultatele mult mai importanta Pierderie Maritime ale Norvegiei PARIS (dată suprimată de cenzură). — Pierderile marine comerciale norvegiene se urcă actualmente la 268.134 de tone asigurate pentru suma de 102 milioane de coroane. 149 de oameni au pierit. (Ag, Radio).