Adevěrul, decembrie 1922 (Anul 35, nr. 11881-11911)
1922-12-01 / nr. 11881
p*r!WQS » " *1 '» P «»1J» k Pentru înfometaţii ruşi ACŢIUNEA UNIUNEI INTERNAŢIONALE DIN GENEVA Uniunea internaţională de ajutorare a copiilor din Geneva, a expediat din Galaţi la Odessa, transportul Demosthenes de 120 tone, pentru bucătăriile ce le are organizate in Ukraina. Acest transport de cereale, lapte condensat, făină lactată, zahăr, orez, cacao, e suficient pentru a hrăni 50 000 copii timp de cinci luni. Doctorul Bacilieri, delegatul pentru România al comitetului internaţional al Crucei Roşii şi Uniunei internaţionale de ajutorare a copiilor, va preda în persoană acest transport delegatului Uniunei sus numite in Odesa, care este însărcinat cu distribuirea pe loc a "alimentelor. In numele Uniunei de Ajutorare a copiilor , delegatul său in România e fericit de-a constata că și'n această ocaziune guvernul români acordând exportarea din tară cu scutire de taxe vamale a sece vagoane secară 51 cinsprezece vagoane fasole, tine să contribue în măsura posibilităţilor de-a veni in ajutorul copiilor înfometaţi si abandonaţi de pe malul stâng al Nistrului. Comisiunea Europeană Danubiană profitând de ocaziunea ce i se prehit, de a veni în ajutorul acestei opere umanitare a decis scutirea de taxe de navigaţie a acestui transport. In numele generoşilor donatori din România, cari au trimis delegatului Comitetului International al Crucii Roşii Doctorul Bacilieri ajutoare pentru copiii înfometaţi din Ukraine, se va distribui făină lactată şi lapte condensat pruncilor cari sunt în ingrijirea Uniunei. vagoane alimente, medicamente, îmbrăcăminte, din partea Uniunei Universale Israelite din Paris şi a Federaţiei Evreilor Ukrainieni din Londra, precum şi a lui American Joind Distribution Comitee și care este însorit de către directorul său pentru România, d. Noel Aronovici. i Prospect de Emisiune Ciment Titan Sa eletet® Anonimă Bucureşti Societatea Ciment Titan sporeşte capitalul ei de la 24.000 000 la 40.000.000 tei prin emisiunea a 32.000 acţiuni noui de o valoare nominală de 500 lei. Aceste acţiuni sunt oferite publicului pe cursul de 750 lei fiecare, pTU$ 50 lei chetueli de emisiune, iar acţionarilor Societăii pe cursul de 500 lei plus 50 lei cheltueli. Vechii acţionari au dreptul de a subscrie la acest preţ şi în mod ireductibil două acţiuni noui pentru trei acţiuni vechi ce au. Subsrierile sunt prrnite la Banca Ferrussa, Strada Stavropoleos No. 8 Bucureşti La remiterea buletinelor lor, subscriitorii vor trebui să verse valoarea integrală a acţiunilor subscrise. Pentru a exercita dreptul lor de preferinţă acţionarii vor prezintă în acelaşi timp acţiunile lor. . * Subscrierea este deschisă. Ea va fi închisă la 15 Decembrie 1322. Valoarea subscrierilor pentru acţiunile neatribuite va fi restituită subscriitorilor pe opt zile după această dată. _____________CmisBSisul de Administraţie ANLMmus MERCERIE li VAIVOLMI menţină cât mai multimn actualitate. Nu este insa mai puţin adevărat că blocul, a cărui existenţă a fost, poate înadins, exagerată, caută acum şi să se arate mai puti precis şi mai puţin probabil, rtai ales pentru lucrările de dupăconferinţă. Aşa nu se va mai speria nimeni, şi discuţiunile pe această temă nu vor turbura de loc atmosfera de fectă armonie la Conferinţă şi în hallurile marilor cartelariate de a Ouchy şi LausanneJ R. D-nii Conercianţi din toata ţara sunt înştiinţaţi c’am primit însemnate transporturi de mărfuri pe cari le punem la dispoziţia D-lor cu preţuri reduse STAfICIU, LEVY & Fia GTelefon 235/320 Automobile N .A.de ÎNCHISE si deschise casiu, motor, caroserii si toate accesoriile din material de prima calitate, linii elegante, impeccabile. tfl PREȚURILE Cele mai AVANTAJOASE pentru aburi supraîncălziţi Originală Americana Bumbac de şters în depozit la Jasqies Fancker Bucureşti Strada Smârdan 27 Magazinul de obiecte de artă şi jucării Reisz József Soc. pe Acţiuni Budepacta VIII Kiraly Uicza 47 este bogid a ortat un jucării de copi nierte de artă sticlar de menaj articole de porţelan de voiaj şi de toaleta, etc. Preţuri foarte avantajoase. Podoabe pentru Pomul de Crâcim. Pentru Comercanţii Revânzători cea mai avantagioasă sursă de cumpărare Avem legături conţinu şi rapide cu România Căutăm Reprezentant pentru România. Direcţiunea acestei Academii ne roagă sa spunem dacă expresiile „burzuluiala“, ‘„răzmeriţă şcolărească“ şi „visigatori“ se găseau într’o scrisoare a sa adresată nouă, din care am scos nu- mai înţelesul, fiind prea lungă. O satisfacem citind enextual pasagiile pe cari le-am ftumat prin expresiile de mai sus Iată-te : ,De-aceia, contor atitudinei noastre de până acum, care era de-a mărgeni în zidurile şcoalei greşală şcolărească. „Studenţii însă, încântaţi că li, se ofi de-a se instrui mai proclamat greva de-a arăta care se smirite“. .Consiliul profesor dreptul să nu ia în tiţia studenţilor car dată de un act da subordonanţă. g. LA GR. CRISTEA & CS CALEA VICTORIEI 102 Ultimele LINIUSINE sosite întrec modelele cele mai reuşite aduse până acum în ţară. ‘Paturi de ferjaruri de bronz-TeletonipatUH de COJJH găsiţi la vechea fabrica de liobiie GUTMAN MARCUS Str.SfjiApostoli.72 Colţ prin Cal/Rahovei ismaABinMA pentru eşire din indiviziune. i IO IIPrin licitaţie publică în pretoriul mitC C rîb. Ilfov Secţia Notariat dos. No. HW sa« HSEOW» •vw i9 73/9"2, în ziua de 18 Dorerobrie 1922, IMOBILUL din STR. GENERAL AL. LAHOVARY No. &H' compus: la PARTER* din un’antreu, un Lari un salon şi un salonaş, Bufragerie, una cameră, culoar, două sere de flori, bucătăre şi oficiu, la ETAJ: ur hal mare, trei dormitoare mari de 6/7 şi 6/8, bas două camere de rezervă, terasă pod şi două pivniţe spaţioasa. Cameriţa cu parchete, lumină electrică, sobe da teracotă şi calorifer, cu păcură şi cărbuni tapete de stofe, scară de marmoră , dependinţe, în curte garaj grădină. Suprafaţă terenului aproximaiv 860 m. p. Suprafaţă clădită aproximativ ECO m. p. Preţul de la care începe licitaţia este de 2.900.000 lei. Liberă imediat. Informaţiuni V. RAŢII! Str. Italiană 6 bis I furnizează prompt cu greutate garantată. Depozitul FELDMAN Calea Grivitei 24 Telefon 4362 (lângă şcoala de Artilerie] La vagon complect, mare reducere de preturi 100 Hectare re de vânzare de exploatat în parchete întregi în apropiere de Gara Bacău Adresaţî-vă D-lor: C. Rosetti Tistanu & Co Tescanî, Gara Moinesti Caut sa cumpareare cantitate de lemn de hârtie Pin (Kiefern) si Brad (Tannen) un metru de lungime, 9 centimetri şi mai mult în diametru. A face oferte în germană, franceză sau engleză la Lucien THOMANN, Bois en Gros la SURBOURG (Bas-Rhin) Franţa araşii Academiile comerţ foc să fie tot mijlocul - /nult, anunte chiar nemulţu-Far fi avut cercetare peera precede şi de intiltru pe coleitrie cel mai plin de cărărui disparate : caricatură şi şarjă, desen, peniţă, aguarelă, ulei, etc. Lucrul se întâlneşte destul de des, e adevărat ; decât, spre deosebire de alţii, d. Zamfiropol avea atâta discontinuitate în necurmatele sale treceri, încât dădea impresia că se schimbă total cu fiecare gen şi cu fiecare manieră, nepăstrând între eie nici măcar cea mai slabă înrudire. Era aoar’că alt ochiu, alt suflet, altă mână. In aceia ce-î cunoaştem real de mult pe d. Dali, în caricatură, d-sa avea o linie curată, cu preocupări de artă, un stil elegant franţuzesc, ba chiar cam prea mult franţuzesc, în sfârşit o desgheţată notaţie care trecea cu uşurinţă de la verva unui Simplu calambur linear la o şarjă incisivă, nepertais de aproape decâţiva maiştri ai desenului francez ca Foraip şi Hermann Paul. Erau lucruri bune şi totuşi nu-l reprezentau. Le lipsea poate sinceritatea, acea sinceritate trainică şi a Desenul şi acuarela d-luî Dali aveau gingăşie. Era în de ceva curăţel şi simpatic, ceva lipsit de consistenţă, străveziu şi uşurel, realizat fără nici o altă preocupare decât aceia de a plăcea şi prin asta orfan de artă.. In ulei însă, d-sa a progresat cu aceiaşi stăruinţă cu care a muncit. In anul trecut, expoziţia de la Ateneu nu i’a arătat într’o meritoasă egalitate căreia nu-i lipsea nici sinceritatea nici oarecare adâncime. Lucrările expuse acum fac dovada defintivă că d. Zamfiropol şi-a ajuns forma în care trebue să “dăruiască şi în mijlocul căreia trebuie să-şi caute poate chiar o specializare. O spunem asta gândindu-ne la cele două tablouri (flori ruse în vase de pământ) care au în de toate elementele unei bune decoraţiuni de cadru modernă, reliefarea picturală a volumelor, colorafia delicată, caldă şi armonioasă de Interior şi mai presus de toate sensalitatea acela rafinată pe care cere natura moartă. D. Zamfiropol prin firea sa e un intimist- Cum spune undeva un critic francez: „el mărgineşte să exprime ceea ce obiectele, aşa cum le zărim, te lasă, să ghiceşti ca profunzime, misterul cotidian al existenţei ordinar£ poezia latentă a lucrurilor." Dar — fireşte — citaţia noastră e tocmai capătul drumului pe care de anul trecut a pornit d. Dali, e idealul pe care trebue să-l aibă. Acel ceva stingherit şi îngust care mai dainueşte încă în atmosfera şi în construcţia lucrărilor sale va dispare sub străduinţa ce ne-o dovedeşte iar adâncirea sufletească treptată şi negrăbită pe care i-o constatăm an de an nădăjduim că va pune în lumina lor cea maî prieînică, vrednicia meşteşugarului şi simţirea artistului, Victor Ion Popa .Studenţii cari fii lor, nu erau săraci.“ Am citat numai pe cele mai principale. Sublinierile sunt ale noastre. Tentativa de asasmat din Craiova UN NECUNOSCUT TRAGE FOCURI DE REVOLVER ÎN CAMERA UNUI INDUSTRIAŞ CRAIOVA, 29. — Aseară pe la orele 11, s’a produs un atentat împotriva vieţii d-lui Titu Andreescu, fost de mai multe ori deputat, unul din coproprietarii fabricei „Ceramica“ din apropierea Craiovei, fruntaș al industriei locale. Atentatorul, rămas necunoscut până acum, a tras mai multe focuri de revolver pe fereastra camerei de dormit a d-lui Andreescu, de la domiciliul acestuia din strada Pandurul, la pat ctUVTâţă." pentru descope-COT. Procesul fl-iei 6m Gloanţele nu şi-au ajuns ţinta, tj a S& că d. Andreescu Se fac cercetări rtrea atentatorului. Steaua Codivor ti a Tinerime! tip. 3 Ipar® Patatânte ■SE»-* Mercur? 29 c. s’a judecat la Craiova. în fata consiliului de război al C. I A., procesul d-lui Ghempet, acuzat de nttragiu adus guvernului Averescu, prezicându-i că „e pe dric“. Curtea a fost prezidat de d. colonel Boscu. Acuzarea a susținut-o d. căpitan Dumitrescu-Băluță. După ce se ia interogatorul învinuitului, acesta întreabă Curtea dacă are apărător din oficiu, deoarece apărătorul d-sale d. advocat Ştefan Boţoiu este lipsă. Constatându-se lipsa apărătorului din oficiu, în urma cerereî d-lor advocaţi Topotaru şi Vasilescu, Curtea după o scurtă deliberare decide amânarea procesului. Au lipsit d-l maior Arghîr, principalul martor al acuzărei si d. Em Socor, martor al apărărei. - SPECTACOLELE DE AZI -SPECTACOLELE DE AZI TEATRUL NATIONAL. - Matineu : „Taifun“? Seara : „Insir’te Mărgărite“. OPERA ROMANA. -— „Mireasa vândută“. TEATRUL REGINA MARIA. -” TEATRUL POPULAR. - Matineu: Băiat de viaţă“. Seara: „Două orfeline“. TEATRUL MIC. — „D-ra Mama mea“. TEATRUL MAJESTIC. Varietăţi. TEATRUL ALHAMBRA. — Varietăţi.* Teatrul Popular repetă impresionanta dramă Morphhm cu d-na Maria Frota şi d. Aristid Demetriad. * Vinen seară, va avea loc la Eforie premiera dramei Daniel Mörtel cu celebrul artist german Paul Wesener. * Regina a vizitat era după amiază expoziţia d-rei Adela Jean de la Ateneu, pe care a felicitat-o călduros şi i-a reţinut trei bucăţi. » La Maison d’Art cunoscutul pictor Zamiropol Dall a deschis zilele asta o interesantă expoziţie de tablouri* Duminică 3 Decembrie pictorul Emilian Lăzărescu va inaugura la locuinţa sa din strada Al. Lahovary 34, o expoziţie de tablouri. La Maison d’Art obţin un frumos succes expoziţiile artiştilor Bednarik Steurer, Ciurdea, Gic şi Tamjîroopl Ugif Pentru libertatea comerţului ÎNTRUNIREA DE ERI DE LA DACIA Negustorii din Capitală, convocaţi da „Cercal comercial şi industrial“, s-au întrunit erî după amiază în mare număr la „Dacia“ sub preşedinţia d-luî Georgescu-Enăchiţa- D-sa, în calitate de preşedinte al Cercului, a luat cel dintâi cuvântul, spunând că la întrunire au fost invitate toate organizaţiile negustoreşti cât şi reprezentanţii Comunei şi ai ministerului de comerţ. Citeşte o felegramă adresată regelui, prin care se cere libertatea comerţului. D-l G. Cristodorescu, directorul comerţului, promite tot concursul din partea ministerului de comerţ. D-l Leautey vorbeşte în numele societăţii restauratorilor. Mai vorbesc d-nii Teodorescu (Pieşti), Feldstein (Ploeşti), Candrea (Sibiu), Snărtaru (Craiova) Iiancu Marinescu (Jilava), St Nemi (T.Măgurele) — cu toţii ppnicii.Steri al „Cercurilor comerciale“ din provincie. D-l V. Rădulescu, măcelar, arata cum se procedează la noi cu cota de contingentare. D-nii Z. Voiculescu şi Crivda din partea Cercului, arată cui se datoreşte scumpirea vieţii. Cer abrogarea legii speculei şi libertatei negoţului. D-l Mişu Filipescu spune ca a căutat, in calitate de consilier comunal, să dea tot concursul negustorilor. Cere libertatea comerţului. Mai vorbesc d-ni G. Mateescu (Sinaia), I. Moldovanu (Arad), Tordanovici (droghist), Vasilescu (Craiova), V. Constantinescu (R.Sărat) şi alţii. D-l Hagi Theodoraky, preşedintele Camerei de comerţ, arată cum se lucrează în comisia de speculă. Promite că va cere audienţăi Suveranului, în chestia negustorilor. D-l Temistocle Alexandrescu vorbeşte în numele „Sfatului Negustoresc“, constată că negustorii au început să strângă rândurile şi să se organizeze serios. Arată necesitatea creărea unei bănci a negustorilor și unui partid negustoresc. D-l D. P. Niculescu, secretarul general al „Sfatului Negustoresc“ arată ca Statul nu poate fixa ari câştigul negustorului, când nare grije şi de riscul lui. Ce se pierde la un articol, se compensează cu altul. Nu negustorii au adus scumpirea vieţei, ci cei cari au traficat cu permisuri, cu bonuri de tezaur etc. Avem un ministru cinstit, pe d-l Sassu. II cerem să fie şi consecvent, a promis libertatea negoţului, s’o dea. D-l C. Dobrescu, vicepreşedintele „Cercului comercial“, spune că guvernul vrea să treacă legea specieî şi în constituţie şi de aceia negustorii trebue să lupte uniţi. Negustorii cer azi amnistia celor condamnaţi şi libertatea comerţului D-l Bităchilă Georgescu citeşte moţiunea, prin care se cere abrogarea legei speculei şi libertatea comerţului. întâiul congres al m ! In zilele dela 3 până la 3 Decembrie se va fine in Bucureşti, in splendidul local al Sindicatului presei primul congres al presei române. Vor participa toate organizaţiunile de presă din ţară. O vrednică introducere a congresului va fi inaugurarea Casei sindicatului presei. Vor continua apoi discuţiunile asupra cestiunilor la ordinea zilei: Situaţia morală a presei. Libertatea presei. Raporturile dintre presă şi autorităţi, Industria tiparului în genere cu privire specială la ziare, Drepturile şi limitele reportagiului în presa, Contractul profesional al ziaristului, Delimitarea profesiunei de ziarist, Asigurările de viaţă ale ziariştilor, Congresul internaţional al presei, Necesitatea federalei presei române. Duminică seara 3 Decembrie va fi o reprezentaţie teatrală în onoarea congresiştilor. Luni seara o agapă colegială la Restaurantul Modemn. Marî seara un banchet la Bulevard, cu toate că legăturile ce începuseră a se stabili cu cei de dincoace de Carpaţi le erau de oarecare sprijin moral. Pe la 1890 se petrec două fapte cu deosebire importante. E mai întâiu, un memoriu al studenţilor universitari români din regat, adresat universităţilor europene, în care se expun suferinţele îndurate de românii ardeleni sub dominaţiunea maghiară. Curând după aceea, junimea academică ungară a publicat un Răspuns în care caută a desminţi afirmările din Memoriul studenţilor română împotriva acestui răspuns, apare Replica junimei academice române din Transilvania şi Ungaria, redactată de Aurel C. Popovici, pe atunci student în medicină şi ştiinţele politice la Graz. In acela? timp — 1892 — partidul naţional român, intr’o conferinţă ţinută la Sibiu, hotărî să formuleze un nou protest împotriva politicei ungare faţă de români, protest care să fie înaintat direct împăratului la Viena. Aşa a luat naştere Memorandul. El era un protest, moderat în formă dar puternic în fond, împotriva încălcării drepturilor culturale şi naţionale ale poporului românesc. ..Monitorul Oficial, cu data de 30 Noembrie, publică o decizie ministerială relativ la împuternicirea cu atribuţiuni de ofiţeri verificatori a mai multor administratori căpitani propuşi de cocomandamente veritabile englezeşti MCSC pentru frac şi smoking Stofe fantaise p. costume în detene, exclusive, găsiţi cu preţuri eftine la MAG. LANG RERERES 36 CALEA VICTORIEI 36 Primul număr al revistei umoristice Pardon a fost pus sub tipar totuşi din pricina îngrijirei ce se pune în imprimarea lui, nu se poate anunţa încă data apariţiei CALEA VICTORIEI 17 Delicioasi fripturi la crătar (Grill Room) Bufet rece foarte bogat VINURI SUPERIOARE Vineri 1 Decembrie, orele 4 d. a., întrunire la „Liga drepturilor şi datoriilor femeii“. Se va discuta despre „măsurile de supraveghere asupra elevilor“ şi d-na Steliana Ciortescu, diplomată în horticultură, va vorbi despre şcoala de horticultură de la Grozăvaşti în legătură cu chestia agricolă din punct de vedere feminin. In cerc intim a avut loc logodna d-rei Erna Schonfeld, fiica rabinului Schonfeld şi sora d-lui A. Schonfeld, publicist, cu d-l Iosef Geiger. Această cooperare va contribui desigur, la dezvoltarea intereselor economice între Statul Cehoslovac şi ţara noastră. In ziua de 15 cor. s-a făcut exhumarea osemintelor eroului locotenent aviator I. Mărăşescu, căzut pentru patrie la Tălmaci implinindu-şi datoria, cu mult devotament. Osemintele eroului au fost depuse în capela de la Câineni de unde vor fi aduse la Capitală prin îngrijirea societăţii „Mormintele Eroilor“. Funcţionarii publici care doresc a-şi aranja drepturile la pensie pe ziua de 1 Aprilie viitor, sunt consilaţi ca încă de pe acum să se adreseze un scris sau verbal „Informatorului" Biroul de Infonnaţiuni al ziarelor „Adeverul şi „Dimineaţa“ str. Sărindar 9, Bucureşti, care se ocupă în special cu îndeplinirea formelor legale pentru aranjarea drepturilor la pensie şi orice relaţiuni în acest sens. Administraţia Casei şcoalelor şi a culturii poporului a fost autorizată a primi donaţia lui Vasile N. Nănău, în scopul şi condiţiunile stipulate prin actul de donaţie. V. Lucaciu şi Septimiu Albini. La 28 Maiu 1882 delegaţii români ajung cu Memorandul la Viena, dar nu sunt primiţi de împărat. Doar d-rul Lucafer, primarul Vienei, şi inamicul înverşunat al ungurilor, 1e-a făcut o primire frumoasă la primăria d-rul Raţiu, şeful delegaţiei, a fost nevoit să lase Memorandul în plic închis şi pecetluit. Plicul însă n’a fost deschis şi mai târziu a fost înapoiat d-rului Raţiu la Turda, tot închis, prin intermediul ministerului ungar. Prezentarea delegaţiei române la Viena făcuse mult sânge rău ungurilor, ,cari susţineau că românii, ca supuşi maghiari, nu se puteau adresa împăratului, la Viena. Refuzul împăratului de a-i primi a fost pentru el o satisfacţie. Pentru români In schimb refuzul acesta a fost un prilej de adâncă descurajare, şi in acelaş timp o învăţătură că nu trebue să-şi puie nădejdea un împărat. Au urmat apoi două procese. Unul împotriva autorilor Replicei. S’a prezentat la proces Aurel Popovici care a vorbit cu mult curaj in româneşte. Condamnat la patru ani închisoare, a trecut în România. Procesul Memorandului a avut loc la Cluj, şi a avut mult răsunet. Acuzaţii s’au apărat cu multă energie, şi cuvântarea părintelui Lucaciu a predus o adâncă impresie. însuşi procurorul, faimosul Jeszensky, a spus apoi condamnaţilor: „Dumneavoastră sunteţi condamnaţi, dar învinşii suntem noi". Temniţele din Seghedin şi Vaţ unde au fost internaţi osândiţii, au devenit apoi în ochii românilor simbolul asuprirei naţiunei române. Procesul şi condamnarea au provocat în regat o vie mişcare de opinie publică întreţinută de Liga Culturală. Şi poate ca acestui fapt i se datoreşte hotărîrea împăratului de a graţia pe cei condamnaţi, după un an şi câteva luni Am crezut nimerit să împrospătăm aceste fapte astăzi când autorul Memorandului a încetat din viaţă. L. D. comandor Conescu ne atrage atenţia asupra nedreptăţii ce s'a făcut, multor ofiţeri cari au fost puşi la poziţie de retragere în timpul războiului şi după război, pentru inaptitudine, întrucât la stabilirea răspunderilor şi aplicarea sancţiunilor a prezidat In multe cazuri patima personală şi politică, o revizuire a acelor măsuri s© impunea. Pe timpul guvernării avereşeane chestiunea aceasta fusese dezbătută şi un parlament iar suveranul numise o comisiune formată din patru generali care să discute minuţios cazurile de punere în retragere. Odată cu căderea acelui guvern lucrările au fost suspendate şi în aceiaş situaţie se află şi acum. D. comandor Ionescu crede că e de datoria actualelor Camere să hotărească repararea nedreptăţilor de după războiu, — cu atât mai mult cu cât aceste nedreptăţi au fost făcute chiar sub guvernul ce le prezidează acum. Eri a fost primită în audienţă de regină, la palatul Cotroceni din Mariana Gavriescu. Scopul audienţei a fost punerea bazelor unui comitet de doamne şi domni caritabili pentru construirea unui cămin care să servească ,la adăpostirea doamnelor din societate, rămase cu desăvârşire sărace în urma războiului. Sindicatul proprietarilor urbani centrala Bucureşti, invită pe toţi proprietarii din Capitală şi delegaţiile din provincie la marele congres care are loc Luni 4 şi Marţi 5 Decembrie 1922, ora 9 dimineaţa în Sala Dacia. Chestiuni vitale la ordinea zilei „Monitorul Oficial“ cu data de 30 Noembrie publică o listă de decoraţii cu ordinele „Steaua“ şi „Coroana României“ în gradul de comandor, ofiţer şi cavaler-G. DAVIDOVICI POSTAVARIE şi CROITORIE . S-a mutat Strada Biserica Enei (colţ cu B-dul I. G. Brătianu) casa Pake Protopopescu A făcut dâncă ce şade mai degrabă într’o inconştientă tresăritură de mână de cât într’o gândire limpede şi voită. # M. Procesul Memorandului Moartea părintelui Vasîle Lucaciu» Memorandul a fost semnat de Ton recheamă in memoria celor de azi un Ratiu, G. Pop de Băseşti. E. Brote, episod din istoria luptelor românilor ardeleni la care Lucaciu luase parte activă, episod zgomotos căruia i se datoreşte în bună parte popularizarea cauzei ardelene printre românii de dincoace. E vorba de Memorandul partidului naţional de peste munţi, de procesul prilejit de această manifestare şi de condamnările şi persecuţiile cari i-au urmat Politica maghiară faţă de populaţia românească după votarea de către Dieta din Cluj a incorporărei Transilvaniei la Ungaria, — act pe care românii nu l-au recunoscut niciodată — a fost o politică de desnaţionalizare forţată, de răpire treptată a tuturor drepturilor naţionale ale românilor. împotrivirea românilor — în deo- Cu acelasi vapor, s'au mai încărcat ^ici prin organul lor pollute, partidul vagoane alimente, medicamente. I national — nu putea fi decât pasivă. Răspunsul Guvernului, al d-lor Istrati Micescu, Rădulescu-Motru, C. Argetoianu, Ion Mihalache, A. de Herz, Dr. Graur, la ancheta s Sunteţi pentru pedeapsa cu moartea , poti citite In CONTIMPORANUL No. 20 care apare mâine Sâmbătă 1 Decembrie ilustrat de Marcel Ianca. Academia Română a fost autorizată a primi donaţia d-lui Leon S. Arie, în condiţiunile stipulate prin actul său de donaţie şi donaţiunea sumei de lei 5500 făcuta de preotul Niculae Bârzeanu şi soţia sa Eufrosina Bârzeanu din satul Zăvalu, comuna Comoşteni, jud. Dolj, în scopul arătat prin actul de donaţie. Dr STEINER str. N. Go’escu No. 7 (în dosii Ateneului) Boli interne de femei Genito Urmare și Sifes dela 2 & p. m. Telt ion 2971 1 ■J I—a—iiiiiiiiui’ Cassa da Schinitt Săncii de industrie si Corner! din Bucureşti Cu actionează în Itrada Karagheorghevici P\'o. 2, (Tel. 131b7 3i’1 92 l] şi face toate perEţiurile?o schimb şi efecte mediul f entrat Azi Calea Victoriei £7) va muta la 15 Decenbrie a. c. î localul spscla! amenajr. Ftr. Fanca Kațronală (fost Teatrul Vodernt ■HBHaHBHHnaSI