Adevěrul, septembrie 1923 (Anul 36, nr. 12146-12170)
1923-09-15 / nr. 12158
12158 L mi PABiuytgiut in tumu inig 4 lel exemplarul in străinătate I K K 8 SSmbătB 18 Septembrie 1928 Adevărul FON DATORI At. V. BELDIMAN 1888—1897 CONST. MILLE 1897-1920 O circulară ministerială decide că bac*șișurile sunt interzise la vămi.. JSă avem cel puțin dealungul hotarelor o zonă...« neutră! Complicaţiile Internaţionale . Conflictul italo-grec va fi rezolvat prin metoda dilatorie. Căci, oricât prima procedare a d-lui Mussolini ar Îngădui şi cele înaî rele aşteptări, nu putem crede că într’adevăr sunt exacte ştirile că Itfcalia face la Corfu pregătiri pentru o prelungită ocupaţiune. Mai târziu deci, de cât mai cu Mod, — Italia va evacua insă insula. Numai Societatea Naţiunilor va ieşi în acest caz înfrântă din această afacere. Ea a dat înapoi, in faţa unei hotărâri cinstite şi conformă principiilor noului drept internaţional. A dat înapoi de teamă că o asemenea hotărâre ar putea pune în pericol existenta ci, când recurgând la vechile metode diplomatice, cari ocoleau chestiunile principiale, a zguduit însăși smena acestei existente. Conflictul italo-grec e deci înîn curs de tratare. Solutiunea I care se recurge fiind că se lasăMul Mussolini mângâierea de a fost triumfător, în credinţa că va evacua într’o zi insula, pe care fără drept şi mimai în baza forţei, a ocupat’o. Dar, încă nu a dispărut de la orizontul politic, primejdia provocată de conflictul italo-grec, că se şi iveşte o alta mult mai gravă. Ceeace ar decurge din chestiunea Fiume, dacă s’ar adeveri că d. Mussolini vroieşte s’o rezolve şi pe ea prin forţă, ocupând portul. In asemenea condiţiuni e liniştitor că Franţa, prin vizita pe care mareşalul Franchet d’Esperray o face acum la Belgrad, demonstrează d-lui Mussolini că înţelege să fie alături de Iugoslavia, in cazul unui conflict cu Italia. Mai e liniştitor că d. Passini a cerut şi obţînut mijlocirea d-lui Poincaré şi s’a obligat să nu facă nici un demers până când nu va cunoaşte rezultatul acestei mijlociri. In fine ar mai fi liniștitor dacă s’ar adeveri că d. Mussolini a acordat o prelungire peste 15 Septembrie a termenului până la care ceruse Iugoslaviei ca să adere la propunerile Italiei în chestiunea Flum Ad. Greşeli nefaste ■ .Un ziar din Capitală denunţă sub propria semnătură a unui d. avocat din Chişinău un revoltător caz de ilegalitate şi de abuz de pubtere. Anume, împotriva oricărui simţ de omenie şi în ciuda celor moai clare şi mai categorice distpoziţiuni ale legei, un cetăţean ,român din Basarabia, Shomka Cligman, este ţinut de mai bine fie şeeae luni la arest preventivla Chişinău. Sunt absurde şi provoacă îndiguarea atât motivele arestărei, cât şi pretextele pentru cari bietul om fiu e pus în libertate, cu toate toă nevinovăţia sa a fost stabilită din capul locului. Pentru ce a fost închis? Pentru asigurfindu-î-se din partea unităţilor competente că n’are să se întâmple nici o neplăcere, a lus la cunoştinţa acestor autoităţi unele „învârteli“ şi abu-z iri săvârşite de câţiva reprezennţi ai acestor autorităţi. Cazurile denunţate de suszisul Cligman sau dovedit exact temai ăla că unul din aceia împotriva cărora făcuse depoziţiuni, a fost pedepsit cu închisoare, iar un al- Wi a fost tradeportat din Basara-Totuşi, ceva mai târziu cel ce a contribuit la dovedirea vinovaţilor este închis. Este de asemenea o sfidare a legei şi a celui mai elementar bun simţ motivul pentru care Cligman nu e pus în libertate. Justiţiei îi e teamă de dispariţia lui, de trecerea lui peste Nistru. Aţi auzit? Dacă d-ta, eu, un al treilea suntem bănuiţi de cutare judecător de instrucţie sau de cutare comisar regal că avem ceva gânduri de ducă, în cazul acesta urmează să fim puri la arest şi ţinuţi închişi până ce reprezentantul justiţiei va binevoi să-şi schimbe părerea ce şi-o făcuse despre persoanele noastre. Un caz ca acela de care ne ocupăm aci nu este numai un abuz strigător, ci totdeodată, prin faptul că se petrece întriuna din provinciile asptre, constitue o greşală cu urmări nefaste. Cum vroim să realizăm unificarea sufletească, să câştigăm simpatiile şi să cucerim sufletele oamenilor, când ne batem joc de persoana lor, de libertatea lor şi călcăm în mod atât de scandalos cele mai elementare noţiuni de dreptate şi de legalitate? Şi cu ce autoritate morală vom putea respinge atacurile şi învinuirile presei din străinătate, când noi înşine procurăm propagandei duşmane arme cu cari să lovească în ţara noastră şi în instituţiunile noastre? N. N. '-viii D. Averescu şi cazul Argetoianu De a declarat d. Averescu unei delegaţii craiovene Craiova. 13. — Se cunosc insistenţele puse pe lângă d. general âver©8cu de către organizaţiile partidului poporului din Oltenia şi în special din cea din Craiova, pentru aplanarea conflictului ce există între partid şi d. Argetoianu. Delegaţia craioveană a fost zilele trecute la d. general Averescu la Severin, iar Luni s’a înapoiat in localitate. In această ultimă întrevedere a ceruit ca aplanarea confUctusă aibă loc înainte de deschiderea congresului de la Chişinău. Rezultatul acestui demers, după cum se afirma în cercurile partidului poporului din localitate, este următorul: Fată de isistentele Puse pe lângă d-sa, d. general Averescu a comunicat delegaţiei că le respinge flin principiu, întrucât d-sa consideră că nu există nici un conflict; in tot «azul, d-sa nu voeşte si se forţeze mâna. In această privinţă va apare şi tmn comunicau în oficiosul „îndreptarea“, prin care prezidenţia partidului va atrage atenţiunea partizanilor că orice insistenţe viitoare, cari ar fi adresate spre a i se forţa mâna, vor primi sancţiunea ex«luderii din partid. Acest comunicat, după afirmările delegației craiovene ce a văe e curând pe d. Averescu, va mâine sau poimâine în „Inarea“. ;■, *■ îndreptarea de aseară a puricat următorul comunicat: ^yDomiBm^ Mmm informat că unii membri ai partidultd umblă să adune semnături pentru un demers pe lângă d-sa. Un asemenea demers nu remai că va fi respins, dar va fi considerat de setai partidahd ca o încercare de a introduce un partid apucături anarhice şi de aceeea, iniţiatorii vor fi trimişi înaintea comisiilei de anchetă, prevăzută de art. 18 din statute, pentru motivul prevăzut la art. 17, din. b." NĂZBÂTII SITUAŢIA» La Oradea-Marş, averescanii au ţinut o... impozantă întrunire, de la care au lipsit toţi fruntaşii partidului. Marea dragoste care-i leagă nu mai are nevoie de manifestaţii şi pupături nici măcar argetoianiste. Aşa se explică pentru ce toţi corifeii averescani au rămas acasă şi întrunirea a avut loc sub preşedinţia simbolică a d-lui Turbure. Lipsa şefilor şi prezenţa acestui cetăţean a avut darul să explice oamenilor veniţi la Întrunire, care este situaţia partidului. D. Ionel Bratianu, văzând ce s'a petrecut la Oradea-Mare, a exclamat: — Tot eu mai al dracului! că nu fac nici o întrunire și scap de bucluc! K1X Abonamente IN TARA Pe un an 650 lei. Pe șase luni 350 lei* g*e trei luni 180 |«Jcse Broda Primejdia Răsboiului in Orîcuni! Corfu. — Contrartuturor știrilor favorabile evacuării, ceea ce se petrece aci dovedește că italienii nici nu se gândesc să evacueze insula. Cu începere de ori patrulele au fost dublate. Câteva detașamente au părăsit orașul plecând in interiorul insulei. In cursul a Hei de eri și astă noapte da observat o intensificare a lucrărilor de fortificare. Eri in sorii silei au sosit notei transporturi de ntwnițiteni și materiale. Ea comandamentul militar din Corfu se declară înconjur că italienii nu vor evacua insulele ocupate. — CORFU, 13.—Atât administraţia militară cât şi cea civilă Italiană din Corfu se folosesc de ştampile pe cari stă scris »Baza militară Italană «în Corfu“. Iar hârtiile au ca antet »Ocupaţia provizorie a insulei Corfu“. Insula nu poate fi vizitată zilnic, decât de un singur vapor grecesc având autorizaţie specială. Trecerea vapoarelor greceşti prin canal e permisă numai până la apusul soarelui. Măsuri represive CORFU, 13.—In cursul ultimelor zile autorităţile au arestat numeroşi fruntaşi şi notabili de pe insulă. Parte tii ei au fost trimişi in Ralia. Populaţia insulei e foarte neliniştită «In cauza acestor măsuri represive.—VALCAN circulă zvonul că Italia val toată speranţa politicieni»| carea unei diviziuni atâ] evacua Corfu şi insulele lor Iugoslavi că diferen-țene la Santiquaranta vecine la 15 Senk. dul va fi aplanat In mod centuează enervarea Domneşte insă o vie ne- pacinic prin negocierile rcurilor diplomatice linişte cauzată de gravita dintre Roma şî Belgrad. văd in acest act preludii rea chestiunei Fiume, cu Zvonurile despre debar-1 unor grave complicate împotriva guvernului nu şi împotriva regei * Madrid, ld. — In nia se semnalează o coală militară*. Căp general de acolo a trft regelui o telegramă rându-i să se despartă actualul cabinet. Si de asediu a fost procisă la Barcelona. In dif te provincii catalane, litarii au luat carmul Cabinetul spaniol este tărât să păstreze pot Suveranul este asturoi la Madrid. Trebue amintit că actualul lan general din Catalani instigatorul mişcărei pronunţase odinioară tra părăsirea operaţiilor militare in Maroc. a Italia ar avea o convenţie secretă cu Bulgaria şi Ungaria . De la trimisul nostru Belgrad. 13. — In cercurile politice din Belgrad, se recunoaşte că in conflictul cu Italia, în chestia Fiume, situaţia este din cele mai critice. Ziarele afirmă că Mussolini ar fi încheiat tratate secrete cu Ungaria şi Bidgaria. Chestia Fiume a fost examinată intri un consiliu de coroană ţinut la palat, fii care da redactat răspunsul la cererile italice consiliului nn cel mai ne. Hotd sunt fi, strict seci In cercurie competente se speră întrio intervenţie a Angliei şi chiar a Statelor Unite, cari au angajate mari interese. Se asigură că vizita primului ministru Pasid la Paris, va avea ca resultat un tratat de alianță între Franța şi Iugoslavia. Ava. Josaim lai - Primejdia unei conflagraţii balcanice Berlin 14 (Rador). -- Cercurile politice din Londra socotesc că situaţia în Balcani este de aşa natură încât primejdia unor ciocniri sporeşte tot mereu. Telegramele ziarelor americane din Geneva anunţă chiar, că dacă Liga Naţiunilor nu va interveni imediat, există primejdia ca în puţine zile să izbucnească o conflagraţie între Italia, Grecia, Iugoslavia, Bulgaria şi Ungaria. Ultimele ştiri anunţă pregătiri militare febrile atât în Iugoslavia cât şi în Italia. Anglia cere ca şi conflictul Fiume să fie adus înaintea Ligei Naţiunilor, a face să dispară martorii crimei denotă tendinţa de a face să cadă asupra Greciei răspunderea asasinatului misiunei italiene. In realitate este vorba de o altercaţie obicinuită survenită la 26 August in localitatea Colia in cursul căreia au fost ucişi trei ciobani. Chestiunea evacuării prezintă dificultăţi Paris, 13. — Ziarul „Petit Partien" anunţă că adunarea Conferinţei ambasadorilor a stabilit toate formalităţile cerute de la Grecia precum şi instrucţiunile ce vor fi date comisiunii de anchetă care va pleca probabil astăzi. Fixarea termenului pentru evacuarea insulelor prezintă destule dificultăţi şi e posibil că se va admite o dată mai îndepărtată pentru a se ajunge la un acord cu Haga. Italia aia mie ie ban navale li Idritta Roma, 13. „ Ziarul „Epoca“ scrie următoarele: „Italia îşi va continua politica ei particulară care constă în urmărirea preponderenţei Italiei în marea Adriatică. Această preponderenţă îi va asigura o reală expansiune în Mediterană. „Sunetm de acord cu guvernul a cărui părere este că o Italie fără Corfu şi fără baze în Adriatică ar constitui un dezechilibru faţă cu preponderenţa Angliei, şi acest dezechilibru ar fi pentru Anglia însăşi un pericol mai mare decât o Italie puternică în Adriatică şi M Mediterană. Când Italia îşi va fi creat baze suficiente în aceste mări, o alianţă cu Anglia pentru dominaţia lor ar constitui cea mai sigură garanţie de prietenie între cele două ţări. O desmintire a guvernului grec Atena K. (Rador) Zvonurile lansate din Roma cu privire la asasinarea a doui ciobani după Itrims dia Kakavi&jeucovalde Ce e cu ll’Colonelul Botzaris ATENA, 13. — Preşedintele Conniliuld vorbind ziariştilor asupra crimei din Kakavia s'a exprimasi in temumiic următori: ^Avdnd in vedere că svonurile de rea credinţă asupra completăţei locotenentului-colonel Botzaris la crima din Kakavia asupra pretinsei sale arestaţhui precum şi la alte stonuri pur fanteziste in privinţa unui incident intre generalul Teleni şi colonelul Botzaris, continuă a găsi loc in presa din streină carte suntem, nevoiţi a dezminţi odată pentru totdeauna in modul cel mai categoric toate aceste ştiri puse in circulaţie cu scopul evident de a defăima Grecia şi reprezentantul său pe care guvernul grec continuă a-l înconjura cu cea mai mare încredere. Toate elementele pe care le posedăm stabilesc că locotenentul-colonel Botzaris s'a achitat de misiunea sa in mod ireproșabil Pe de altă parte toate raporturile primite concordă a confirma faptul că locotenentul-colonel Bolzeris vătându-se pe neaşteptate vi 'ni crimei din Kakavia a luat sedial toate măsurile impuse de situaţie. Rezultattie actuale ale anchetei permit conclusia că oribila crimă a fost preparată in afară de teritoriul grec fi că asasinii odată ce crima a fost comisă au fugit afară de pe teritoriul regatului. Atitudinea Italiei provoacă nelinişte Paris. 12. — In culoare t ip Societăţei Naţiunilor REVOLUŢIA IN SPANIA Partidul militar spaniol vrea răsturnarea guvernului Madrid, 18. — Generalul Primero de Riviera, guvernatorul Barcelonei a lansat o proclamaţie in care acuză guvernul că ruinează ţara. De acaea partidul militar spaniol a hotărât să ia in mâinile lui puterea proclamând de la început starea de asediu in toată Spania. Dimineaţa la orele 5, miliţia fascistă a lui de Riviera a ocupat centrala telefonică şi câteva stabilimente publice. Liniştea e, relativ, menţinută. Guvernul a convocat consiliul de miniştri. * Paris, 18 (Bodor).—Garnizoanele din Madrid, Saragosa Sevilla şi Barcelona, precum şi din alte multe garnizoane au aderat la mişcarea împotriva guvernului şi sunt în plină revoltă. Şefii mişcării au decis să tragă la răspundere pe ministrul de externe, care a şi fost închis la Saint-Sebastian. Se accentuiază că mișcarea e îndreptată numai Lucrările de restaurare Din alti anii« dspeşi primite de Lemţiunea Japoniei din Capitala, reiese că: Dela 1 Septembrie, imediat după marele cutremur care a provocat catastrofa şi până in ziua de 0, până la aşezarea liniştei, s'au Înregistrat în tota 1319 cutremure. Suprefaţa teritorială pe care el a produs catastrofa, are o întindere, de la Nord, la Sud de 40 leghe şi de la Est spre Vest 50 leghe, in care se cuprind şi Yokohama şi Tokio. In aceasta suprafaţă se întind şeapte judeţe şi se găsesc cinci capitale departamentale. In ce priveşte corpul diplomatic, încă din ziua de 2 Septembrie, adică imediat după producerea catastrofei, Guvernul a organizat la Ministerul de Externe o comisiune specială care să se ocupe cu ajutorarea cu alimentele, cu găzduirea, precum şi cu servirea de ştiri traduse în englezeşte cu privire la dezastru. De asemenea un grup de funcţionari al Ministerului a fost trimis un acelaş scop în împrejurimile Yokohama, locuri de vilegiatură al corpului diplomatic. In ce priveşte streinii din Japonia cu ştirile asupra lor se ocupă Ambasadele şi Legaţiunile respective. Dintre cei 3.000 de streini cari se găseau la Yokohama au pierit numai o sută, dintre cari vreo 50 de englezi, 20 americani şi restul alte naţiuni. Cea mai mare parte din străini au fost transportată spre Kobe, iar câţiva au rămas pe bordul vapoarelor streine. Autorităţile dau sinistraţilor toate ajutoarele posibile. Fraudele dela Caracal DEPUNEREA UNUIA DIN PRINCEPALII VINOVAȚI CARACAL. 14.—Am vorbit la timp despre fraudele săvârșite la consideratul agricol din localitate. In urma anchetei făcute, agronomul St. Procopescu unul dîn principalil autori al acestor fraude, a fost depus azi dimineaţă. Cazul a provocat mare senzaţia „Fascismul“ maghiaro-român Acum se dovedeşte perfect «să »mişcarea“ d-lor Cuza et Comp. aranjează de minune socotelile lui Horthy. Ziarele HORTHY I Cu titirezul irebuwlp c«« ^jpreciziune Biatematical ' ^ Știri divers Socotim că nu e de prisos să o mică lămurire «1 publicului cititor In chestia conflictului personalul nostru tehnic «1 uistrada noastră. Sporul de salar cerut de naiul nostru tehnic se ridică suma de 1.000.000 (cinci Iei pe an. întrebăm pe cititori întreprindere Industrială, pont« scrie, dintr’o singură dată, o menea cifră la cheltuefl, înainte a fi găsit posibilltatea s’o la venituri? Adăugăm că urcarea preţ «duarelor la 2 lei s’a făcutt chilibrarea situatiei ANTERIOR care, In condiţiile de atuntd, ciiitire de formidabila scumpire hârtiei, devenise imposiblă. Trebuie să presupunem că torii de la toate celelalte ziai înţeles că nu este cu putintă in cest moment să se facă un spor salar pe care de dorit îl vor fi rind ca totii, căci fapt e că la un alt ziar lucrătorii n’au făcut rerea in chestiune. Cititorii au înţeles de sigur dacă noi am laset pe lucrători) tri să plece in momentul când, mod brusc, fără nici un preaviz, părăsit lucrul, e că ne-a fost şi este imposibil, dar cu desăvîndosibil să le satisfacem o care ar zdruncina o Instituţie mocratîcă, de care, prima ocaziei ei înşişi ar avea nevoie. .. Publicăm tn altă paria a rfandai comunicatul apărat tn Indrepta^ rea” de aseară. . . El arată nu numai că nu este vamba să se dea vre-o „zatis!actUrk d-lui Argetoianu, dar că d. generali Averescu consideră ca un act con- tra intereselor partidului orice fere, cercare de a se cere măcar o meneasatisfacţie“. Articolele din statut la cari se ieră comunicatul prevăd exclurea din partidul poporului a ori noi membru care ar lucra contratereselor partidului. Se confirmă deedi tot ce-am spat, noi in această chestiune. Dacă d. Argetoianu nu se va tund cu situaţia ce i s'a fixat tn partid, nu-i va rămânea de cât să pi îmbolnăvirea d-ad Goga. singurttu fruntaş pe care conta. îl izolează] ca desăvârşire tn sânul partidului cădit lipsește si ultimul sprijin moi ral. \ Legatiunea Japoniei din Capitală, ne comunici': . t* ț • Vizita p- principele imperial japonez I" ^ sfaf-Kunl urma s’e fac£ la curte/ .uxfstră regală, a fost sri mânată entru o dată ulterioară;«^ aceast? din cauza catastrofei care a lovit japonia si căreia l-au căzut victime însuși unul din fii acesta^ principe cum si alti nwmhri a) familiei imperiale. Regele a primit azi în ancîeiţ& la Sinaia pe d. I. Brătianu, pe şedinţele consiliului şi pe DL I Duca, ministrul de externe. D. general Văitoianu a preci azi la Sinaia să la «xaitaci cu pimul ministru. ..... .'Utili»!