Adevěrul, martie 1925 (Anul 38, nr. 12635-12665)
1925-03-01 / nr. 12635
I*AGTNAK SSSSK Cu preţurile cete mai eftine cumpăraţi, STOFE Originale Englezeşti pentru Costume-Fantesie, Pardesie, Frack, Smoking şi ROCHITAILLEUR Cereţi aceasta marcă TRADE U ^w A ‡9,Sr*8TM*?’›& r0l OUAU V °ZSÎl Climat — Singurii Reprezentanţi şi depozitari — LANGER FiiELES Bucureşti, Calea Victoriei 26 — En detail — Tel. 4366 Str. Pai is 8,» En gros. lângă Fume In Italie drfmivarl însorită Sâssgă A^rfatfcs "Pasce Hotei, Hotel Rollevue, Hotel Fxce sfor de prim. r* ne; Ho s Re-fna ffi Hef« Ouarrero d r e 1« mare*ase de prim rang Stofe? ©tsîs’sana. prim rang vedere la mar , parc mare. Or- (tf! & "trârsd Hote', băi part cwlai« pensmne _ HPSei SiraierteB & Sinrama, casi- ifistinse.de familii, tărmul de sud Hotei Proteer, direct la mare, băi de mare și apă dulce con.ort Pension ffityîfâ , tărm de sud, aranjamente convename de pensiune Fie*e Peirfiuntinse pensiune de familie, țărm de sud bucatar e vieneza HoSeS Savoy, direct a mare. P‘Op Fr«z Kfrsob Pesicn Hrasnar, in centru la mare, prâ ină Hotel emsiune Led« rer, centru, lingă parisii de cură, prop. Augusztat Co, Pensiunea Schloss? rt casă de familie distinsă, grădină mare, vedere la mare Pensunea Op.iendr, casă de. farturie distinsă, in centru, vedere la mare Hotel Pests Mne V fia istria, centru direct la mare Pens.unea Augusta, poztie anntiracila la termol d° sud _ PeRss^nea V fa F iSri. țărm sudic, renovată și instalat ' in nou Hote i it II®. * rocodero-reprezentatii artice, nou descris , Weises Kcrftaus Dr. LaHetos & Valla reastitta, toata accesoriile de cură. Kur,aus Dr. Mahle?, Cure dietetice toate mîjloacele modeme de cură și băi Kurhaus Dr. Ssego, toate accesoriile de cură- Copil dela 7 ani fără aeeJapaniftiaent Kurhaus Adriat'ca« t rm sudic, contort modern. proSp^cte grat’s, 8 b neî, titurou de vot*j, As ntie de vagoiwits. Prospecte prin Kurort-Direction sau direct prin Hote«. îMiimi ~ 15—17 Mmrtie iaz» Cel mai mare târg de martori al Europa! if Est 2i ®js x*os pH tfln träte brarse’e qam—rog—ap—n—nan———O—1 ——na— — i ~~mn—■mrmn—nrnni 111 mii ■ ingrijiţi-vâ urgent de paşaport şi legitimaţie de târg prin reprezentanţii noştri: NADLER & MIHAIL Bucureşti, str. Sf. Nicolae Şelari 503KS ISFOSHATICHI PROSPECTE ŞI EUSASSATII!dl 9ESCSIBE PRIM „Hotel Esplanade București, Bulevardul Acaderies 8 Confort modern Icâlztre centrală — Apă caldă și rece la orice din zi și noapte. ~ Apartamente cu băi. Telefone. — Asensor. Insta aţîa complect* nouă. telefon 7716. Citiţi „Adeverii! Literar" MANTIILE IMPERMEA ILE PARDESIURI DE COE^-COftT (orfecjiuni Streine Croială ireproșabilă au sosit LA „MERIBAR“ - BUCURESTI - 51, Calea Victoriei 51 Luni 2 Martie 1925 ora 2 p. m. se va vinde la Sindic, falimentelor Trib.lifov activul mobiliar al falimentului M. Stoenescis compus din Mezeluri, ntură, Brânzeturi, Carne conservată. plia vizitai” familii din lina A se tăia afară Instalaţie complectă defierăstraie cu două volgatere de 550 şi 6()0 mm, precum şi numeroase maşini pentru prelucrarea lemnului, SR V1.\[)E şi cu bucata avatajos. De asemenea şi mari cantităţi da scule pentru prelucrarea lemnului şi a metalului, se vând lagăr Viena. Toate obiectele de prima cabtate în aiatoritate neintrebuinţiite Pentru detalii amănunţite şi vedete, ofertele se vor adresa la litrettor W LHELM HENI'S HEL, Viena 1«, ZeHnk."asse 5 Devânzare lu plin centru comercial " tr. Sânţilor î apartamnte moderne şi 2 pâreii Informaţiunii Ing. Corali Strada finţi Voevozi No. 29«__ MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZARI Conform art. 22 din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora ar voi să pbzic,sumior an, ca am zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Cristea Rief, de profesie cofetar , domicliat in comuna Suliţa, judeţul Botoşani, cu respect vă prezint un număr de 16 acte notate pe contrapagină cerute de art. 20 din legea pentru dobândirea naţionalităţii române însoţite şi de declaraţia de renunţare la supuşenia bulgară, autentificată la No. 419 din 21/6/924, de d-l jude ocol. rural Todireni şi bazat pe motivul că îndeplinesc condiţiunile art. 7 şi 8 din legea respectivă, după cum se constată din actele alăturate, respectuos vă rog a supune dosarul în examinarea comisiunei respective şi vă rog a-mi acorda naturalizarea cu dispensă de stagiu, întrucât dau dovezile cerute de art. 8, alin. a şi b, că comerţul ce fac este util naţiune! române şi că sunt căsătorit cu o româncă, cu care am 4 copii, pe cari i-am legitimat prin căsătorie, fiind ai mei proprii ; orice alte dovezi s'ar mai cere, se pot lua dela autorităţile lor3*l©. Primiţi, vă rog, respectuos, pro furt dul meu respect. 24 Iunie, 1924. (es) Csistea Ulei Albă şi ziare »esU* Caatlîlţi mar. şi mini De vânzare adresă la administraţia ziarului nostru Sărindaru - 11 Eri după amiază, s’a întrunit comisiunea numită de ministerul de finanţe, pentru a elabora proectul viitoarei legi a pensiilor. A prezidat d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. S’a luat in discuţie chestiunea obligativităţii legii neintreruperii anilor de serviciu. După cum am arătat eri, condiţionarea dreptului la pensie de neintrarupere a timpului servit, a alarmat întreaga luma funcţionărească . Art. 1 din lege a fost modificat numai în ce priveşte situaţia pensionarilor comunali şi judeţeni. D. Vintilă Brătianu a obiectat că nu se poate lăsa la facultatea comunelor şi judeţelor aderarea la Casa generală a pensiilor, deoarece ar însemna să ne întoarcem la vechia situaţie de acum 20 ani. Judeţele şi comunele trebuesc obligate să participe la Casa generală de pensiuni. ANII DE SERVICIU A trecut apoi în discuţie art 2 relativ la serviciul fără întrerupere timp da 35 ani împliniţi. D. Stan Brădişteanu, preşedintele societăţii funcţionarilor şi membru în comune, precum şi alţi membrii, s’au ridicat împotriva dîspoziţiunei care obligă pe func-ionah să servească timp de 35 ani fără întrerupere. D. Brădişteanu a spus că dispozifia aceasta constitue un guasi sclavat şi este împotriva statutului funcţionarilor, care permite slujbaşului ÎntrerupeDomnul Alei. Lapedatu, ministrul cultelor şi artelor, a plecat azi după amiază la Sibiu, spre a lua parte la lucrările Congresului naţional bisericesc, al cărui membru este. Congresul va cerceta cu această ocazie şi proectul legii pentru organizarea bisericii ortodoxe, care a fost depus la Senat şi a cărui discuţie s’a amânat pentru ca mitropolitul Nicolae Bălan să poată lua parte la desbateri. Mâine după amiază la orele 8 va avea în sala Fundaţiei Carol I o întrunire publică ţinută de societatea femennistă Solidaritatea. Vor vorbi d-nele Zoe Râmniceanu, Calypso Botez, Voiculescu, Al. Cantacuzino, etc. Anteproectul de lege al migreniunilor, luând formă definitivă, va fi supus în curând desbaterilor consiliului de miniştri. Prin acest proect se reglementează modul de funcţionare al agenţiilor de emigrare. Orice paşaport de emigrare va trebui să poarte şi autorizarea ministerului muncii, sau a organelor din provincie, delegate de acest minister. Cereţi cu sfârninţa numai Cocolata de MENAJ în hârtie galbena CASA Din cea mai fină Cacao._____ Toţi şcolarii trebue să citească frumoasa şi instructiva revistă „Dimineaţa Copiilor“. A apăruto. SS cu un bogat cuprinsrea serviciului pentru maximum 5 ani D. VINTILĂ BRATIANU a răspuns că dispoziţiunile acestui articol nu sunt destul de precise şî că trebue prevăzut clar că funcţionarul care va demisiona, întrerupând serviciul peste termenul de 5 ani prevăzut de statut, va pierde dreptul la pensie atât cel cât ei urmaşii lui. Admite insă ca obligativitatea neintreruperii să nu atină pe actualii funcţionari, ci numai pe acei ce vor intra in funcţii după votarea noei legi. Acest aliniat al art. 2 va mai fi readus în discuţie, spre a i se da forma definitivă. In ce privește aliniatele relative la vechimea de 35 ani și vârsta de 57 ani, d. Vintilă Brătianu s’a opus să fie modificate. Art. 3, 4, 5 și 6, au fost admise fără modificări. D. Pretorian, director general al c. i. relerîndu-se la art. 7, spune că reducerea vârstei de pensiune, pentru anume funcţiuni grele de la c. f. r., să meargă până la 5 ani, după cum prevede actuala lege. Cererea nu a fost admisă. Au mai trecut nemodificate art. 8, 9 şi 10. * Discuţiunile vor continua azi după amiază. O telegramă sisită din Berna, anunţă că ministrul României în Elveţia, a dat o recepţie în onoarea d-lui Musy, preşedintele republicei elveţiene. La recepţie s-a executat un bogat program artistic cu concursul d-rei Cocea, a celebrului pianist Sansevicich, etc. Au luat parte membrii guvernului, ai corpului diplomatic, ai Ligei Naţiunilor, ai biuroului internaţional al muncii, etc. ©PE857A ROMANA deschide stagiunea Marţi 3 Martie, ora 1t seara la TEATRUL EFORIA, cu lOOi nopţi de JOHANN STRAUSS ,cu Aca de traibn, N« KainerLU ftl'burescu, C. carussl FN. P. L'incurit*», Vigil Bîrcă .tscu Bâc eşeanu Dinescu, etc. Bietele la casa teatrului. Frimim,următoarele: intimă a studenţilor evrei boomestani, se amână pentru Duminică 8 Martie. Agronomii din judeţul Bihor au ţinut la Oradea Mare o consfătuire, în care s’au discutat modalităţile de împroprietărire a comunelor cu păduri şî păşune. Deasemenea s’a discutat chestiunea infiinţărei unor cooperative agricole cari să cumpere pe cotit propriu pădurile şi păşunea pentru membrii cooperativei. In sfârşit s'a mai discutat repartizarea rezervelor statului, pentru locuitorii cari nu au fost împroprietăriţi cu pământ suficient. Asiguraţi-vă la a vi w—» jur ’ « OT -_i. Soc. Kom. de Asig. (ienerale Pentru a stabili cauzele incendiului de la imobilul d-lui Ionel Brătianu, judecătorul de instrucţie al cabinetului 2 a mai numit o comisiune de experţi din care fac parte d-nii ing. Radu Ştefănescu de la societatea de gaz şi electricitate şi de arhitect Turceni, pentru admiterea ele Comisiunea minelor şi uzinelor statului, instituită pe lângă direcţia minelor şi asimilată ulterior, cu un consiliu de administraţie, a fost trecută de ministerul industriei şi comerţului la direcţia valorificării bunurilor statului şi energiei. In comisie ministrul a mai numit membru pe d. inginer I. P Buriană, directoml secţiunii valorificării bunurilor. Problema No. 36 de A. F. Ianovcic, Soroca Negru (6 figuri) Rd5, Ng7, Pa5, b3, d7, d4, e5 şi f5 Alb (9 figuri) Rb7, Dh1, 08, şi d3, Nf2, Pa3, b2, e3 şi g3. Alb joacă şi face mat în 3 mutări Problema No. 37 de A. F. Ianovcic, Soroca Negru (3 figuri) a oust g îl Alb (6 figur) Ra6, Tg2, Cd8 şi e4, Nc2, Pe3. Alb joacă, şi face mat în 3 mutări Studiul No. 11 de Kubbel Negru (5 figuri) Rdo, Pa3 şi dl Alb (3 faurt; Rb6, Cb8, Nh4, Pc2 şi da Alb joacă, şi câştigă. Soluţiunea problemei No. 25 (Rabinovlui & Rabinsohn) Alb (12 figuri): Rel, Dc6, Tal şi aă, Cbo şi b8, Neă şi g7, Pb3, d5, n şi g2. Negru (12 figuri): Rc3, Da8, Tg8, Cc6, Ne8, Pa5, a6, bă, dă, e3, e7 şi hă. Matin 3 mutări. 1. De6—c8; e3-e2, 2- Dc8-h3-f, Rc3—b2; 3. Taă—a2-fmat 1........... Rc3—b2, 2. Ng7xdă-h — ; Tal—bl-f sau Neă—c2-fmat. 1....... ; 2, 0—0—0, Tdl— d3-fmat. Soluţiunea problemei No. 26 (Davidescu) Alb (10 figuri): Ra7, Dg6, Tal şi b7, Cb3, Nbl, Pa6, d2, Tfi şi e5. Negru (4 figuri): Bb2, Tf5, Pe6 şi 97, Mat în două mutări. 1. Ra7—b6f, Rb2Xb3; 2, Rb6-c5+ mat. 1.«...j, TIS 2. Dg6—c2-j-mait< Soluţiunea studiului No 7 (Kubbel) Alb (4 figuri): Rg8, Ngl, Pa3 şi Negru (4 figuri): Ra6, Pg2, g3 şi Alb joacă şi câştigă. 1. Rg8—f7, b6—h5; 2. R17-e6, b5 -hă; 3. Re6—d5, b5-h3; 2. Rd5-c6, b3—h2; 5. Ngl-be,^ ; 6. bă-bg -fmail. 1 1..........Dacă în loc să mute pionul Neg Of 1 joacă de exemplu 3.........Rab —bi\ urmează ă. Rd5—că, bă—h3; & Reă—f3, h3—h2; 6. Rf3Xg2 și câștigă* Am primit solutiuni exacte la ambele probleme șî la studiu de la d-nii: L Marcovici, Marcel Rosenzweig, Camil Seneca, Bucureşti.; Doctor Wechsler, M. Wechsler, Constanţa; M. Rabinovici, L. Rabinsohn, Dprohoi Am primit soluţiuni exacte numai la problema 26 şi la studiu de la d-nii: Dr. A. Flachs, Brăila; Rudolf Dermla, Cenaclu Vechi; A. Constantinidis,Constanţa; A. F. Ianovic, Soroca Am primit soluţiuni exacte numai la problema No. 26 de la d-nii: Saddy Alpern, Topsy, Bucureşti; M. Hirschelnbein, Câmpina; E. Dumitrescu, Buzău; M. I. Israel, Constanţa; Gherasim Cristoforatos, Focşani; Ernesto Massino Dragone, Galaţi. 1 ” Partida No. 21 Jucată în Decembrie 1007 la turneul de clasa I de la „Berliner Schachgesellschaft“. Partidă spaniolă Alb Negru Ohneserg stud U * öwentOS 1 e2—e4 e7——e5 2 Cgl—13 08—cO 3 NU—b5 a7-a6 4Nb5-a4 Cg8—fti 5 0—0 Nf8—e7 6 Tfl—el b7-b5 7 Naî—b3 d7—d6 8 c2—c3 0—0 9 b‘2—h3 Nc8—-e6 10 Nb3 xe6 Î7xe6 11 Ct3—g5 Dd8—d7 12 Ddl—b3 d(i—dS 13 d2—d3 h7—Ü0 14 Cg5—Í3 T18—f71 O 15 el x d5 eO x d5 10 (*i:]xe5 Cc6xe5 17 Te1 xe5 Ne7—d0 18 Te5—el Ta8—£8 10 Ncl—e3 g7—g5l 20 Cbl—d2 gŢ>—g4 ! 2) 21 b3—h4 Dd7—<5 22 d3—d4 g4—g3! 3) 23 0d2—f3 CnUgl 24 Db3—di Dt5—h5! 25 Ddl—e2 4) Tl7x£3l 20 g2^f3 g3x(3 + J? 27 Ne.3xf2 Cg4xf2I 28 Rgl xf2 Dh5xb4+ 20 Rri—g2 Dh4—U2 + 30 Rg2—fl Db2—bl + 31 Rfl—f2 Dbl-hi+ 32 Rf2—fl Rg8—li8î! (0 31 De2—e3 Nd0-i4 i 34 De3—e2 Tt8—g8 35 Dc2—f2 Dh4—h3 + 30 IUI—«2 Tgs—g2 37 Taî—fi Nf4—g3 3« Df2xgs DUO x g2 +-30 Re2—d3 Dg2xb2şîNegra cîîștigă după alte 10 mutări. Partida a luat al 2-lea premii de buruseţa NOTE 1. Negru sacrifică un pion ai iotă« resul atacului. I 2. Atacul negrelor devine ameninţă*tor. I 3. Introducere la un joc foarte imimos. y. Alb nu are alt joc mai bum 3. Un sacrificiu corect. 6. Cheia combinaţiei. Albul este pierdut. • NOUTĂŢI MATCHUL HERLAND-MENDECh SOMN s'a terminat. ST^u jucat 6 partide. Reiultatul :Herland 3H, Men* delsohn i%. Vom publica partidele jucate şi cunoscătorii de şah se vor convinge, că «L Mendelsohn are toate caii lătitu de un adevărat maestru, dispunând, de o forţă, imensă. D. Herland constată ca e un adversar de temut canre va juca un rol însemnat in detmvoltarea şahistă din viitor. CORESPONDENŢA A. tt. Botoşani şi alţi problemişi sunt rugaţi a ne trimete din nou probbleme rectificate spre analiă. 15.5. Botoşani. Vom cerceta problemele trimise şi vom publica cele corecte. 1. 1. M. Constanța. Problema în 2 mutări are următorul dual: 1. Rxg6. Rhă; 2. Ngă, g2; 3. Th2+ sau l..„g3, g2; 2. Ng'f-f ffg3; 5. Nd6-f. Celelate probleme sunt încă la analiză. N. C. Tecuci. Problema dv, în 2 mutâri e Incorectă. După 1. CM—d-V Cxd5 nu mai e mat. Noua lege a pensiilor — Principle proectului — Informați nul Rubrică de Șah Redactată de s. Herland și H. Armand Rc4, Pe5, e6. bă. h6. -plă1i cii %mn IMms mf wSI#mk m t reiH * i w mN 81 »m w* 11a 01—" m m m ST & l§ fmii ai m. 1n mtw ~\W!#iei®HIW U 1»1 wP m & mia■m m mJV m ii 1 f eâ 1 «i » • « m 1 $ m E$ m % 8 0 p â 1 ■fam W' â 1 m m 0 m W Se trăji» familii boereşti să nu’şi piariâ influenţa în Stat Gheorghe Panu are, în vremea aceasta o audienţă la rege; acolo, fireşte, s’a vorbit de politică. Panu — care avea o neîmpăcată ostilitate, inpotriva lui Take Ionescu — îşi manifestează temerea că Take Ionescu a acaparat partidul conservator şi că, nu va trece mult, şi i se va impune ca şef. Dar regele a răspuns: — Să nu aveţi râd o teamă ; sunt acolo fiii domnului Cantacuzino cari veghează. Regele Carol exageraputerea acţiunei fiilor d-lui Cantacuzino. * * * La inaugurarea Expoziţiei a asistat întregul corp diplomatic afară de ministrul Turciei Kiazim Bey. Acest ambasador s’a abţinut din cauză că în Expoziţie figura şi bateria de la Calafat aceea care a tras primul tun în războiul de la 1877. Ceremonia s’a desfăşurat în chipul următor: După serviciul divin oficiat de amândoi mitropoliţii Şi toţi episcopii, au vorbit în ordine: Ion Lahovary ministrul domeni- lor, dr. C. Istratî, comisarul general al Expoziţiei şi la sfârşit regele care a răspuns. Pe când vorbea doctorul Istrati principele Carol, fiul moştenitorului tronului a avut un uşor leşinat la cauza căldurei şi auniformei ce purta. Generalul dr. Teodori, medicul palatului ia dat să miroase eter. Caracteristice sunt următoarele cuvinte ale regelui Carol pe care le transcriu din cuvântarea regală: „Dar să nu uităm să adresăm prinosul nostru de recunoştinţă bărbaţiior de stat cari au condus poporul român pe această cale rodnică, desfăşurând, de asemenea, pe terenul economic, falnica deviză a coroanei de oţel: „PRIN NOI ÎNŞINE“. Aceste rânduri spun, fără putinţă de tăgadă, cum că formula a fost emisă mai întâiu de regele Carol, că a fost şi este deviza Coroanei de oţel. Iar nici de cum precum se crede astăzi, o formulă şi o ideie a partidului liberal. Discursului regal i-a urmat semnarea actului comemorativ care a fost semnat de rege şi de familia regală, de mitropoliţi şi episcopi, de miniştri etc. Apoi regele, şi cu cei din urma sa, a vizitat Palatul Artelor şi pe celelalte pavilioane treptat. * * * Am spus că partidele din opoziţie — liberalii şi junimiştii — au boicotat Expoziţia, dar şi ungurii s-au asociat acestui boicot. Ziarul „Braso Hírlap“ din Braşov a publicat un articol intitulat: „Lueger şi România“. In acest articol sunt pasagiile următoare : •„Expoziţia română a fost primită cu multă simpatie de unguri, fiindcă ei credeau că invitaţia făcută ungurilor ca să participe la inaugurare era o dovadă de prietenie din partea românilor. „Acum, însă, în urma primire! ce s’a făcut lui Lueger In România, s’a priceput că totul nu era altceva de cât o demonstraţie contra ungurilor“. Şi ziarul din Braşov a făcut apel la toţi Ungurii ca să boicoteze Expoziţia. A treia zi după deschiderea Expoziţiei a luat foc cofetăria regală a lui Dobriceanu şi a fost mistuită cu desăvârşire. Nu voiu face aci o descriere amănunţită a Expoziţiei căci nu e locul, voiu spune numai că această Expoziţie a reprezentat, in mare măsură, momentul rodnic al ţarei, fără, însă să fie cu totul complectă. La acest neajuns a contribuit şi abţinerea ca şi boicotul partidelor din opoziţie. Pe când atenţia publicului este atrasă către Expoziţie şi cu toate că suntem în sezonul de vacanţă, îa guvern şi în partid lupta devine, din zi în zi mai crâncenă între fracţiunea Cantacuzino şi fracţiunea Take Ionescu. Alexandru Bădărău, takist de frunte şi ministu al justiţiei este ţinta celor mai crâncene atacuri Încă de un an de zile ziarele din opoziţie îl acuză de numeroase fapte necorecte şi de asociaţiuni neiertate cu unii oameni de afaceri evrei din Moldova. Pe la sfârşitul Lunei Mai criza ministerială latentă izbucneşte. Fiii lui Gheorghe Cantacuzino iau poziţie în contra d-lui Bădărău, pe când, din altă parte, tratează cu Nicu Filipescu o reîmpăcare cu partidul junimist. Se lucrează, cu alte cuvinte, la revenirea către anul 1900 când iarăş Take Ionescu a fost jertfit în folosul lui Petre Carp şi al partidului său. Timp de o lună de zile Bădărău este atacat cu cea mai mare violenţă punându-se în sarcină acte ruşinoase; în sfârşit pe la jumătatea lui iunie, ministrul justiţiei este silit să demisioneze iar în locuri e numit Dimitrie Greceanu, un fruntaş conservator din Iaşi. Dimitrie Greceanu a fost omorât după 1918, în atentatul cu bombe săvârşit la Senat Această remaniere înseamnă înfrângerea lui Take Ionescu ca şi începutul marei lupte care va duce, în mai puţin de un an, pe de o parte la căderea de la guvern a conservatorilor, la fuziunea cu junimiştii şi la proclamarea lui Carp ca şef al partidului, pe de alta parte la eşirea lui Take lonescu din partidul conservator şi la fundarea partidului conservator-democrat ■Cşind Bădărău din minister Take lonescu rămâne izolat căci toţi ceilalţi miniştri aparţin clasei boereşti. Insuş d. Mihail Vlădescu care nu e boer este cantacuzinist Prin deznodământul acesta, fireşte, influenţa politică a lui Take lonescu scade considerabil. Presa lăturalnică a lui Take lonescu consideră lovitura ca un succes al junimiştilor, întrucât junimiştii au declarat că nu pot participa la inaugurarea Expoziţiei pe câtă vreme din guvern face parte un om ca d. Alexandru Bădărău. * * * In mijlocul acestor evenimente survine moartea lui Petre Albulescu un „tip“ bucureştean. Albulescu a înveselit multa vreme Bucureştii. Originar din Craiova, om de familie bună şi moştenitor al unei însemnate averi a trăit o viaţă de risipă şi de lux pe picior mare. La Bucureşti s’a semnalat ca sportsman figurând pe hipodrom cu un catarab de culoare albă pe care îl călărea singur. Calul, însă, neavând fond şi fiind de talie mică nu putea ţine pe distanţele prea lungi, de aceea venea întotd’auna cel din urmă în aplausele ironice ale publicului. Purta o barba neagră foarte frumoasă şi lungă. Odată fiind la Marsilia cu scopul de a se îmbarca spre a se înrola în regiunea străină a Franţei, se afla într’un magazin de coafură . Un marsiliez cum îl vede exclamă: — Oh ! ce barbă frumoasă! — E de vânzare, răspunde Albu- Iescu. — OH scumpă, adaogă marsiliezul, crezând că e o glumă. — Numai 5 franci, zice Albules-CTL Și târgul s’a făcut Imediat Albulescu a pus de i s’a tăiat barba și a încasat suma. Fire forte originală, făcând impresia că e nebun, dar şi foarte activ şi hotărât, când a văzut că nu mai are nici un ban şi nici un mijloc de traiu, a redactat un ziar sui generis intitulat Turnul Babilonului pe care îl vindea singur pe stradă. Deviza gazetei sale era : Stau în cale şi mă mir şimi dau singur cu sictir ! Odată în gara de pord Ion Brătianu prim ministru atunci, pleca la Florica . Albuiescu cum îl vede se duce la vagon şi’i oferă ziarul Brătianu la un exemplar şi’i dă o piesă de 5 lei. Albuiescu ia piesa, o bagă în buzunar, salută mulţumeşte şi dă să plece. — Ai uitat cusurul, îi strigă Ion Brătianu. — Ion Brătianu rutare cusur, răspunde Alburescu şi dispare. Acest om original, bineînţeles, şi puţin dezechilibrat, a lupta până la sfârşitul vieţei — 56 ani — după ce a cunoscut toate binefacerile unei mari averi — a murit în cea mai neagră mizerie. Iată câteva aforizme de pe frontispiciul gazetei Turnul Babilonului . ..Director-proprietar, redactor, administrator perceptor şi casier, obraz subţire şi fără garanţie „ Petre Albulescu“. ..Abonamentul 100 lei pe an pentru apanagişti, şi fiecare foaie: colegiul 1, 1 leu, al 2-lea 50 bani, al lll-lea 23 bani. Un număr in toată țara: pentru ciocoi 2 lei noul; pentru boeri, cum team vândut ori; pentru intimi și intime, 50 centime; pentru mitocani 25 bani; pentru catolici preturi mai mici". ..Scrisorile nerancate se primesc cu regrete". Omul acesta a făcut tot felul de farse în viaţa lui Odată a luat cu el prieteni spre a-i duce la Paris. Totul era pe cheltuiala lui. Ajuns în gara de l’Est, a dat chiar în gară un banchet copios prietenilor. Masa fiind sfârşită i-a urcat pe toţi în tren şi i-a readus la Bucureşti fără a-i lăsa să vadă Parisul. Când era bogat făcea tot felul de năzbâtii în Bucureşti Odată a cumparat un docar la care a înhămat 4 catâri in tandem, gătiţi cu panglicuţe, pe care îi mâna singur, înainte un trâmbiţaş călare deschidea drumul strigând: ,JLa o parta căci trece Cortul Petrică A fost un tip ! Const. Bacalbasa m'OBVBRai