Adevěrul, martie 1925 (Anul 38, nr. 12635-12665)

1925-03-01 / nr. 12635

I*AGTNA­K SSSSK Cu preţurile cete mai eftine cumpăraţi, STOFE Originale Englezeşti pentru Costume-Fan­­tesie, Pardesie, Frack, Smoking şi ROCHI­TAILLEUR Cereţi aceasta marcă TRADE U ^w A ‡9,­­Sr*8TM*?’›& r0l OUAU V °ZSÎl Climat — Singurii Reprezentanţi şi depozitari — LANGER FiiELES Bucureşti, Calea Victoriei 26 — En detail — Tel. 43­66 Str. Pai is 8,­­» En gros. lângă Fume In Italie drfmivarl însorită Sâssgă A^rfatfcs "Pa­sce Hotei, Hotel Rollevue, Hotel Fxce sfor de prim. r* ne; Ho s Re-fna ffi Hef« Ouarrero d r e 1« mare*ase de prim rang Stofe? ©tsîs’sana. prim rang vedere la mar , parc mare. Or- (tf! & "trârsd Hote', băi part cwlai« pensmne _ HPSei Sirai­erteB & Sinrama, casi- ifistinse.de fam­ilii, tărmul de sud Hotei Proteer, direct la mare, băi de mare și apă dulce con.ort Pension ffityîfâ , tă­rm de sud, aranjamente convenam­e de pensiune Fie*e Peirfiun­­tin­se pensiune de familie, țărm de sud bucatar e vieneza HoSeS Savoy, direct a mare. P‘Op Fr«z Kfrsob Pe­­sicn Hrasnar, in centru la ma­re, prâ ină Hotel emsiune Led« rer, centru, lingă parisii de cură, prop. Augusztat Co, Pens­iunea Schloss? rt casă de familie distinsă, grădină mare­, vedere la mare Pens­unea Op.­iendr, casă de. fartu­rie distinsă, in centru, vedere la mare Hotel Pests Mne V fia istria, centru direct la mare Pe­ns.unea Augusta, poz­tie anntiracila la term­ol d° sud _ PeRss^nea V fa F iSri. țărm sudic, renovată și instala­t ' in nou Hote i it II®. * rocodero-reprezentatii art­­ice, nou descri­s , Weises Kcrftaus Dr. LaHetos & Valla reastitta, toata accesorii­le de cură. Kur,a­us Dr. Mahle?, Cure dietetice toate mîjloacele modeme de cură și băi Kurhaus Dr. Ssego, toate accesoriile de cură- Copil dela 7 ani fără aeeJa­­paniftiaent Kurhaus Adriat'ca« t rm sudic, contort modern. proSp^cte grat’s, 8 b neî, titurou de vot*j, As ntie de vagoiwits. Prospecte prin Kurort-Direction sau direct prin Hote«. îMiimi ~ 15—17 Mmrtie iaz» Cel mai mare târg de martori al Europa! if Est 2i ®js x*os pH tfln träte brarse’e qam—rog—ap—n—nan———O—1 ——na— — i ~~mn—■mrmn—nrnni 111 mii ■ ingrijiţi-vâ urgent de paşaport şi legitimaţie de târg prin reprezentanţii noştri: NADLER & MIHAIL Bucureşti, str. Sf. Nicolae Şelari 5­03KS ISFOSHATICHI PROSPECTE ŞI EUSASSATI­I!dl 9E­­SCSIBE PRIM „Hotel Esplanade București, Bulevardul Acader­ies 8 Confort modern Icâlztre centrală — Apă caldă și rece la orice din zi și noapte. ~ Apartamente cu băi. Telefo­ne. — Asensor.­­ Insta aţîa com­plect* nouă. telefon 7716. Citiţi „Adeverii! Literar" MANTIILE IMPERMEA ILE PARDESIURI DE CO­E^-COftT (orfecjiuni Streine Croială ireproșabilă au sosi­t LA „MERIBAR“ - BUCURESTI - 51, Calea Victoriei 51 Luni 2 Martie 1925 ora 2 p. m. se va vinde la Sindic, falimentelor Trib.­lifov activul mobiliar al falimentului M. Stoenescis compus din Mezeluri, n­­tură, Brânzeturi, Carne conservată.­­ plia vizitai” fam­ilii din lina A se tăia afară Instalaţie complectă de­­fierăstraie cu două volga­tere de 550 şi 6()0 mm, precum şi numeroase maşini pentru prelucrarea lemnului, SR V1.\[)E şi cu bucata ava­tajos. De asemenea şi mari cantităţi da scule pentru prelucrarea lemnului şi a metalului, se vând lagăr Viena. Toate obiectele de prima cabtate în aia­­toritate neintrebuinţiite Pentru detalii amă­nunţite şi vedete, ofertele se vor adresa la litrettor W LHELM HENI'S HEL, Viena 1«, ZeHnk."asse 5 D­evânzare lu plin centru comercial " tr. Sânţilor î apartam­nte moderne şi 2 p­âreii Informaţiunii Ing. Corali Strada finţi Voevozi No. 29«__ MINISTERUL JUSTIŢIEI COMISIUNEA DE NATURALIZARI Conform art. 22 din legea privi­toare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora ar voi să pbzic,sumior an, ca am zisa lege. Domnule Preşedinte, Subsemnatul Cri­st­ea Rief, de profesie cofetar , domicliat in co­muna Suliţa, judeţul Botoşani, cu respect vă prezint un număr de 16 acte notate pe contrapagină cerute de art. 20 din legea pentru dob­ân­­direa naţionalităţii române înso­ţite şi de declaraţia de renunţare la supuşenia bulgară, autentificată la No. 419 din 21/6/924, de d-l jude ocol. rural Todireni şi bazat pe mo­tivul că îndeplinesc condiţiunile art. 7 şi 8 din legea respectivă, după cum se constată din actele alăturate, respectuos vă rog a su­pune dosarul în examinarea com­i­siunei respective şi vă rog a-mi a­corda naturalizarea cu dispensă de stagiu, întrucât dau dovezile cerute de art. 8, alin. a şi b, că comerţul ce fac este util naţiune! române şi că sunt căsătorit cu o româncă, cu care am­ 4 copii, pe cari i-am legi­timat prin căsătorie, fiind ai mei proprii ; orice alte dovezi s'ar mai cere, se pot lua dela autorităţile lor3*l©. Primiţi, vă rog, respectuos, pro furt dul meu respect. 24 Iunie, 1924. (es) Csistea Ulei Albă şi ziare »esU* Caatlîlţi mar. şi mini De vânzare adresă la administraţia ziarului nostru Sărindar­u - 11 Eri după amiază, s’a întrunit comisiunea numită de ministerul de finanţe, pentru a elabora proec­­tul viitoarei legi a pensiilor. A prezidat d. Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. S’a luat in discuţie chestiunea obligativităţii legii neintreruperii anilor de serviciu. După cum am arătat eri, condiţionarea dreptului la pensie de neintrarupere a tim­pului servit, a alarmat întreaga luma funcţionărească . Art. 1 din lege a fost modificat numai în ce priveşte situaţia pen­sionarilor comunali şi judeţeni. D. Vintilă Brătianu a obiectat că nu se poate lăsa la facultatea co­munelor şi judeţelor aderarea la Casa generală a pensiilor, de­oare­ce ar însemna să ne întoarcem la vechia situaţie de acum 20 ani. Judeţele şi comunele trebuesc obligate să participe la Casa ge­nerală de pensiuni. ANII DE SERVICIU A trecut apoi în discuţie art 2 relativ la serviciul fără întrerupere timp da 35 ani împliniţi. D. Stan Brădişteanu, preşedintele societăţii funcţionarilor şi mem­bru în com­une, precum şi alţi membrii, s’au ridicat împotriva dîspoziţiunei care obligă pe func-­ionah­ să servească timp de 35 ani fără întrerupere. D. Brădişteanu a spus că dispozifia aceasta con­­stitue un guasi sclavat şi este îm­potriva statutului funcţionarilor, care permite slujbaşului Întrerupe­Domnul Alei. Lapedatu, mi­nistrul cultelor şi artelor, a ple­cat azi după amiază la Sibiu, spre a lua parte la lucrările Con­gresului naţional bisericesc, al cărui membru este. Congresul va cerceta cu acea­stă ocazie şi proectul legii pen­tru organizarea bisericii orto­doxe, care a fost depus la Senat şi a cărui discuţie s’a amânat pentru ca mitropolitul Nicolae Bălan să­ poată lua parte la des­­bateri. Mâine după amiază la orele 8 va avea în sala Fundaţiei Carol I o întrunire publică ţinută de so­cietatea femennistă Solidaritatea. Vor vorbi d-nele Zoe Râmni­­ceanu, Calypso Botez, Voiculescu, Al. Cantacuzino, etc. Anteproectul de lege al migren­­iunilor, luând formă definitivă, va fi supus în curând desbateri­lor consiliului de miniştri. Prin acest proect se reglemen­­tează modul de funcţionare al a­­genţiilor de emigrare. Orice paşaport de emigrare va trebui să poarte şi autorizarea ministerului muncii, sau a orga­nelor din provincie, delegate de a­­cest minister. Cereţi cu sfârninţa numai Cocolata de MENAJ în hârtie galbena CA­SA Din cea mai fină Cacao._____ Toţi şcolarii trebue să citească frumoasa şi ins­tructiva revistă „Dimi­neaţa Copiilor“. A apărut­­o. SS cu un bogat cuprins­rea serviciului pentru maximum 5 ani D. VINTILĂ BRATIANU a răspuns că dispoziţiunile aces­tui articol nu sunt destul de precise şî că trebue prevăzut clar că funcţionarul care va de­misiona, întrerupând serviciul peste termenul de 5 ani prevă­zut de statut, va pierde drep­tul la pensie atât c­el cât ei ur­maşii lui. Admite insă ca obligativita­tea neintreruperii să nu atin­­­­ă pe actualii funcţionari, ci numai pe acei ce vor intra in funcţii după votarea noei legi. Acest aliniat al art. 2 va mai fi readus în discuţie, spre a i se da forma definitivă. In ce privește aliniatele relative la vechimea de 35 ani și vârsta de 57 ani, d. Vintilă Brătianu s’a opus să fie modificate. Art. 3, 4, 5 și 6, au fost admise fără modificări. D. Pretorian, director general al c. i. relerîndu-se la art. 7, spune că reducerea vârstei de pensiune, pentru anume funcţiuni grele de la c. f. r., să meargă până la 5 ani, după cum prevede actuala lege. Cererea nu a fost admisă. Au mai trecut nemodificate art. 8, 9 şi 10. * Discuţiunile vor continua azi după amiază. O telegramă sisită din Berna, anunţă că ministrul României în Elveţia, a dat o recepţie în o­­noarea d-lui Musy, preşedintele republicei elveţiene. La recepţie s-a executat un bo­gat program artistic cu concur­sul d-rei Cocea, a celebrului pi­anist Sansevicich, etc. Au luat parte membrii guver­nului, ai corpului diplomatic, ai Ligei Naţiunilor, ai biuroului internaţional al muncii, etc. ©PE857A ROMANA deschide stagiunea Marţi 3 Martie, ora 1t seara la TEATRUL EFORIA, cu lOOi nopţi de JOHANN STRAUSS ,cu Aca de traibn, N« Kainer­­LU ftl'burescu, C­­. carussl FN. P. L'­incurit*», V­igil Bî­rcă .tscu Bâc­ eşeanu Dinescu, etc.­­ Bietele la cas­a teatrului. Frimim,următoarele: intimă a studenţilor evrei boom­es­tani, se amână pentru Duminică 8 Martie. Agronomii din judeţul Bihor au ţi­nut la Oradea Mare o consfătuire, în care s’au discutat modalităţile de îm­proprietărire a comunelor cu păduri şî păşune. Deasemenea s’a discutat chestiunea infiinţărei unor cooperative agricole cari să cumpere pe cotit propriu pă­durile şi păşunea pentru membrii co­operativei. In sfârşit s'a mai discutat reparti­zarea rezervelor statului, pentru lo­cuitorii cari nu au fost împroprietă­riţi cu pământ suficient. Asiguraţi-vă la a vi w—» jur ’ « OT -_i. Soc. Kom. de Asig. (ienerale Pentru a stabili cauzele incendiu­lui de la imobilul d-lui Ionel Brătia­­nu, judecătorul de instrucţie al ca­binetului 2 a mai numit o comisiu­­ne de experţi din care fac parte d-nii ing. Radu Ştefănescu de la so­cietatea de gaz şi electricitate şi de arhitect Turceni, pentru admiterea ele Comisiunea minelor şi uzinelor statului, insti­tuită pe lângă direcţia minelor şi asimilată ulterior, cu un consiliu de administraţie, a fost trecută de ministerul industriei şi comer­ţului la direcţia valorificării bu­nurilor statului şi energiei. In comisie ministrul a mai nu­mit membru pe d. inginer I. P Buriană, directoml secţiunii va­lorificării bunurilor. Problema No. 36 de A. F. Ianovcic, Soroca Negru (6 figuri) Rd5, Ng7, Pa5, b3, d7, d4, e5 şi f5 Alb (9 figuri) Rb7, Dh1, 08, şi d3, Nf2, Pa3, b2, e3 şi g3. Alb joacă şi face mat în 3 mutări Problema No. 37 de A. F. Ianovcic, Soroca Negru (3 figuri) a o­­­u­s­t g îl Alb (6 figur) Ra6, Tg2, Cd8 şi e4, Nc2, Pe3. Alb joacă, şi face mat în 3 mutări Studiul No. 11 de Kubbel Negru (5 figuri) Rdo, Pa3 şi dl Alb (3 f­­aurt; Rb6, Cb8, Nh4, Pc2 şi da Alb joacă, şi câştigă. Soluţiunea problemei No. 25 (Rabinovlui & Rabinsohn) Alb (12 figuri): Rel, Dc6, Tal şi aă, Cbo şi b8, Neă şi g7, Pb3, d5, n şi g2. Negru (12 figuri): Rc3, Da8, Tg8, Cc6, Ne8, Pa5, a6, bă, dă, e3, e7 şi hă. Mat­in 3 mutări. 1. De6—c8; e3-e2, 2- Dc8-h3-f, Rc3—b2; 3. Taă—a2-fmat 1........... Rc3—b2­, 2. Ng7xdă-h — ; Tal—bl-f sau Neă—c2-f­mat. 1....... ; 2, 0—­0—0,­­ Tdl— d3-fmat. Soluţiunea problemei No. 26 (Davidescu) Alb (10 figuri): Ra7, Dg6, Tal şi b7, Cb3, Nbl, Pa6, d2, Tfi şi e5. Negru (4 figuri): Bb2, Tf5, Pe6 şi 97, Mat în două mutări. 1. Ra7—b6f, Rb2Xb3; 2, Rb6-c5+ mat. 1.«...j, TIS 2. Dg6—c2-j-mait< Soluţiunea studiului No 7 (Kubbel) Alb (4 figuri): Rg8, Ngl, Pa3 şi Negru (4 figuri): Ra6, Pg2, g3 şi Alb joacă şi câştigă. 1. Rg8—f7, b6—h5; 2. R17-e6, b5 -hă; 3. Re6—d5, b5-h3; 2. Rd5-c6, b3—h2; 5. Ngl-be,^ ; 6. bă-bg -fmail. 1 1..........Dacă în loc să mute pionul Neg Of 1 joacă de exemplu 3.........Rab —bi\ urmează ă. Rd5—că, bă—h3; & Reă—f3, h3—h2; 6. Rf3Xg2 și câștigă* Am primit solutiuni exacte la ambele probleme șî la studiu de la d-nii: L Marcovici, Marcel Rosenzweig, Camil Seneca, Bucureşti.; Doctor Wechsler, M. Wechsler, Constanţa; M. Rabinovici, L. Rabinsohn, Dprohoi Am primit soluţiuni exacte numai la problema 26 şi la studiu de la d-nii: Dr. A. Flachs, Brăila; Rudolf Dermla, Cenaclu­ Vechi; A. Constantinidis,Cons­tanţa; A. F. Ianovic, Soroca­ Am primit soluţiuni exacte numai la problema No. 26 de la d-nii: Sad­dy Alpern, Topsy, Bucureşti; M. Hir­­schelnbein, Câmpina; E. Dumitrescu, Buzău; M. I. Israel, Constanţa; Ghe­­rasim Cristoforatos, Focşani; Ernesto Massino Dragone, Galaţi. 1 ” Partida No. 21 Jucată în Decembrie 1007 la turneul de clasa I de la „Berliner Schachgesellschaft“. Partidă spaniolă Alb Negru Ohneserg stud U * öwentOS 1 e2—e4 e7——e5 2 Cgl—13 08—cO 3 NU—b5 a7-a6 4Nb5-a4 Cg8—fti 5 0—0 Nf8—e7 6 Tfl—el b7-b5 7 Naî—b3 d7—d6 8 c2—c3 0—0 9 b‘2—h3 Nc8—-e6 10 Nb3 xe6 Î7xe6 11 Ct3—g5 Dd8—d7 12 Ddl—b3 d(i—dS 13 d2—d3 h7—Ü0 14 Cg5—Í3 T18—f71 O 15 el x d5 eO x d5 10 (*i:]xe5 Cc6xe5 17 Te1 xe5 Ne7—d0 18 Te5—el Ta8—£8 10 Ncl—e3 g7—g5l 20 Cbl—d2 gŢ>—g4 ! 2) 21 b3—h4 Dd7—<5 22 d3—d4 g4—g3! 3) 23 0d2—f3 CnUgl 24 Db3—di Dt5—h5! 25 Ddl—e2 4) Tl7x£3l 20 g2^f3 g3x(3 + J? 27 Ne.3xf2 Cg4xf2I 28 Rgl xf2 Dh5xb4+ 20 Rri—g2 Dh4—U2 + 30 Rg2—fl Db2—bl + 31 Rfl—f2 Dbl-hi+ 32 Rf2—fl Rg8—li8î! (0 31 De2—e3 Nd0-i4 i 34 De3—e2 Tt8—g8 35 Dc2—f2 Dh4—h3 + 30 IUI—«2 Tgs—g2 37 Taî—fi Nf4—g3 3« Df2xgs DUO x g2 +-30 Re2—d3 Dg2xb2şîNegra cîîștigă după alte 10 mutări. Partida a luat al 2-lea premii de b­­ur­­use­ţa NOTE 1. Negru sacrifică un pion ai iotă« resul atacului. I 2. Atacul negrelor devine ameninţă*­tor. I 3. Introducere la un joc foarte imi­mos. y­­. Alb nu are alt joc mai bum 3. Un sacrificiu corect. 6. Cheia combinaţiei. Albul este pier­­dut. •­­ NOUTĂŢI MATCHUL HERLAND-MENDECh SOMN s'a terminat. ST^u jucat 6 par­tide. Reiultatul :Herland 3H, Men* delsohn i%.­­ Vom publica partidele jucate şi cunoscătorii de şah se vor convinge, că «L Mendelsohn are toate caii lătitu de un adevărat maestru, dispunând, de o forţă, imensă. D. Her­land con­­stată ca e un adversar de temut can­re va juca un rol însemnat in detm­voltarea şahistă din viitor. CORESPONDENŢA A. tt. Botoşani şi alţi problemişi­ sunt rugaţi a ne trimete din nou prob­­bleme rectificate spre anal­iă. 1­­5.­5. Botoşani. Vom cerceta proble­­mele trimise şi vom publica cele co­­recte.­­ 1. 1. M. Constanța. Problema în 2 mutări are următorul dual: 1. Rxg6. Rhă; 2. Ngă, g2; 3. Th2+ sau l..„­g3, g2; 2. Ng'f-f ffg3; 5. Nd6-f. Celelate probleme sunt încă la analiză. N. C. Tecuci. Problema dv­, în 2 mutâri e Incorectă. După 1. CM—d-V Cxd5 nu mai e mat. Noua lege a pensiilor — Principle proectului — Informați nul Rubrică de Șah Redactată de s. Herland și H. Armand Rc4, Pe5, e6. bă. h6. -plă1i cii %mn IMms mf wSI#mk m t reiH * i w mN 81 »m w* 11a 01—" m m m ST & l§ fmii ai m. 1n mtw ~\W!#iei®HIW U 1»1 wP m & mia■m m mJV m ii 1 f e­­â 1 «i » • « m 1 $ m E$ m % 8 0 p­ â 1 ■fam W' â 1 m m 0 m W­ Se trăji» familii boereşti să nu’şi piariâ influenţa în Stat Gheorghe Panu are, în vremea aceasta o audienţă la rege; acolo, fireşte, s’a vorbit de politică. Pa­nu — care avea o neîmpăcată os­tilitate, in­potriva lui Take Iones­­cu — îşi manifestează temerea că Take Ionescu a acaparat partidul conservator şi că, nu va trece mult, şi i se va impune ca şef. Dar regele a răspuns: — Să nu aveţi râd o teamă ; sunt acolo fiii domnului Cantacuzi­no cari veghează. Regele Carol exagera­­puterea acţiunei fiilor d-lui Cantacuzino. * * * La inaugurarea Expoziţiei a asis­tat întregul corp diplomatic afară de ministrul Turciei Kiazim­ Bey. Acest ambasador s’a abţinut din cauză că în Expoziţie figura şi ba­teria de la Calafat aceea care a tras primul tun în războiul de la 1877. Ceremonia s’a desfăşurat în chi­pul următor: După serviciul divin oficiat de amândoi mitropoliţii Şi toţi episcopii, au vorbit în ordine: Ion Lahovary ministrul domeni- lor, dr. C. Istratî, comisarul gene­ral al Expoziţiei şi la sfârşit rege­le care a răspuns.­­ Pe când vorbea doctorul Istrati principele Carol, fiul moştenitoru­lui tronului a avut un uşor leşin­at la cauza căldurei şi a­­uniformei ce purta. Generalul dr. Teodori, medicul palatului ia dat să miroase eter. Caracteristice sunt următoarele cuvinte ale regelui Carol pe care le transcriu din cuvântarea regală: „Dar să nu uităm să adresăm prinosul nostru de recunoştinţă băr­baţii­or de stat cari au condus popo­rul român pe această cale rodnică, desfăşurând, de asemenea, pe tere­nul economic, falnica deviză a co­roanei de oţel: „PRIN NOI ÎNŞINE“. Aceste rânduri spun, fără putin­ţă de tăgadă, cum că formula a fost emisă mai întâiu de regele Ca­rol, că a fost şi este deviza Coroa­nei de oţel. Iar nici de cum pre­cum se crede astăzi, o formulă şi o ideie a partidului liberal. Discursului regal i-a urmat sem­narea actului comemorativ care a fost semnat de rege şi de familia regală, de mitropoliţi şi episcopi, de miniştri etc. Apoi regele, şi cu cei din urma sa, a vizitat Palatul Artelor şi pe cele­l­alte pavilioane treptat. * * * Am spus că partidele din opozi­ţie — liberalii şi junimiştii — au boicotat Expoziţia, dar şi ungurii s-au asociat acestui boicot. Ziarul „Braso Hírlap“ din Braşov a pu­blicat un articol intitulat: „Lueger şi România“. In acest articol sunt pasagiile ur­mătoare : •­­„Expoziţia română a fost primită cu multă simpatie de unguri, fiind­că ei credeau că invitaţia făcută ungurilor ca să participe la inau­gurare era o dovadă de prietenie din partea românilor. „Acum, însă, în urma primire! ce s’a făcut lui Lueger In România, s’a priceput că totul nu era altceva de cât o demonstraţie contra unguri­lor“. Şi ziarul din Braşov a făcut a­­pel la toţi Ungurii ca să boicoteze Expoziţia. A treia zi după deschiderea Ex­poziţiei a luat foc cofetăria regală a lui Dobriceanu şi a fost mistuită cu desăvârşire. Nu voiu face aci o descriere a­­mănunţită a Expoziţiei căci nu e locul, voiu spune numai că această Expoziţie a reprezentat, in mare măsură, momentul rodnic al ţarei, fără, însă să fie cu totul complectă. La acest neajuns a contribuit şi abţinerea ca şi boicotul partidelor din opoziţie. Pe când aten­ţia publicului este atrasă către Expoziţie şi cu toate că suntem în sezonul de vacanţă, îa guvern şi în partid lupta devi­ne, din zi în zi mai crâncenă între fracţiunea Cantacuzino şi fracţiu­nea Take Ionescu. Alexandru Bădărău, takist de frunte şi ministu al justiţiei este ţinta celor mai crâncene atacuri Încă de un an de zile ziarele din opoziţie îl acuză de numeroase fap­te necorecte şi de asociaţiuni ne­iertate cu unii oameni de afaceri evrei din Moldova. Pe la sfârşitul Lunei Mai criza ministerială latentă izbucneşte. Fiii lui Gheorghe Cantacuzino iau po­ziţie în contra d-lui Bădărău, pe când, din altă parte, tratează cu Nicu Filipescu o reîmpăcare cu partidul junimist. Se lucrează, cu alte cuvinte, la revenirea către a­­nul 1900 când iarăş Take Iones­cu a fost jertfit în folosul lui Pe­tre Carp şi al partidului său. Timp de o lună de zile Bădărău este atacat cu cea mai mare vio­lenţă punându-se în sarcină acte ruşinoase; în sfârşit pe la jumăta­tea lui iunie, ministrul justiţiei este silit să demisioneze iar în locuri e numit Dimitrie Greceanu, un frun­taş conservator din Iaşi. Dimitrie Greceanu a fost omorât după 1918, în atentatul cu bombe săvârşit la Senat Această remaniere înseamnă în­frângerea lui Take Ionescu ca şi în­ceputul marei lupte care va duce, în mai puţin de un an, pe de o par­te la căderea de la guvern a con­servatorilor, la fuziunea cu juni­miştii şi la proclamarea lui Carp ca şef al partidului, pe de alta parte la eşirea lui Take lonescu din partidul conservator şi la fun­darea partidului conservator-de­mocrat ■Cşind Bădărău din minister Ta­ke lonescu rămâne izolat căci toţi ceilalţi miniştri aparţin clasei bo­ereşti. Insuş d. Mihail Vlădescu ca­re nu e boer este cantacuzinist Prin deznodământul acesta, fi­reşte, influenţa politică a lui Ta­ke lonescu scade considerabil. Presa lăturalnică a lui Take lonescu consideră lovitura ca un succes al junimiştilor, întru­cât junimiştii au declarat că nu pot participa la inaugurarea Expoziţiei pe câtă vreme din guvern face par­te un om ca d. Alexandru Bădărău. * * * In mijlocul acestor evenimente survine moartea lui Petre Albules­­cu un „tip“ bucureştean. Albulescu a înveselit multa vre­me Bucureştii. Originar din Craio­va, om de familie bună şi moşteni­tor al unei însemnate averi a trăit o viaţă de risipă şi de lux pe picior mare. La Bucureşti s’a semnalat ca sportsman figurând pe hipodrom cu un cat­arab de culoare albă pe care îl călărea singur. Calul, însă, neavând fond şi fiind de talie mică nu putea ţine pe distanţele prea lungi, de aceea venea în­tot­d’auna cel din urmă în aplausele ironice ale publicului. Purta o barba neagră foarte fru­moasă şi lungă. Odată fiind la Marsilia cu scopul de a se îmbarca spre a se înrola în regiunea străină a Franţei, se afla într’un magazin de coafură . Un marsiliez cum îl vede exclamă: — Oh ! ce barbă frumoasă! — E de vânzare, răspunde Albu- Iescu. — OH scumpă, adaogă marsi­­liezul, crezând că e o glumă. — Numai 5 franci, zice Albules-CTL Și târgul s’a făcut Imediat Al­­bulescu a pus de i s’a tăiat barba și a încasat suma. Fire forte originală, făcând im­presia că e nebun, dar şi foarte ac­tiv şi hotărât, când a văzut că nu mai are nici un ban şi nici un mij­loc de traiu, a redactat un ziar sui generis intitulat Turnul Babilonu­­lui pe care îl vindea singur pe stra­dă. Deviza gazetei sale era : Stau în cale şi mă mir şi­mi dau singur cu sictir ! Odată în gara de pord Ion Bră­tianu prim ministru atunci, pleca la Florica . Albuiescu cum îl vede se duce la vagon şi’i oferă zi­arul Brătianu la un exemplar şi’i dă o piesă de 5 lei. Albuiescu ia piesa, o bagă în buzunar, salută mulţumeşte şi dă să plece. — Ai uitat cusurul, îi strigă Ion Brătianu. — Ion Brătianu rut­­are cusur, răspunde Alburescu şi dispare. Acest om original, bine­înţeles, şi puţin dezechilibrat, a lupta pâ­nă la sfârşitul vieţei — 56 ani — după ce a cunoscut toate bineface­rile unei mari averi — a murit în cea mai neagră mizerie. Iată câteva aforizme de pe fron­tispiciul gazetei Turnul Babilonu­­­lui . ..Director-proprietar, redactor, ad­ministrator perceptor şi casier, obraz subţire şi fără garanţie „ Petre Al­bulescu“. ..Abonamentul 100 lei pe an pe­n­­tru apanagişti, şi fiecare foaie: co­legiul 1, 1 leu, al 2-lea 50 bani, al lll-lea 23 bani. Un număr in toată țara: pentru ciocoi 2 lei noul; pen­tru boeri, cum team vândut ori; pentru intimi și intime, 50 centime; pentru mitocani 25 bani; pentru cato­lici preturi mai mici". ..Scrisorile ne­rancate se primesc cu regrete". Omul acesta a făcut tot felul de farse în viaţa lui Odată a luat cu el prieteni spre a-i duce la Paris. Totul era pe cheltuiala lui. Ajuns în gara de l’Est, a dat chiar în gară un banchet copios prietenilor. Ma­sa fiind sfârşită i-a urcat pe toţi în tren şi i-a readus la Bucureşti fără a-i lăsa să vadă Parisul. Când era bogat făcea tot felul de năzbâtii în Bucureşti Odată a cum­parat un docar la care a înhămat 4 catâri in tandem, gătiţi cu pan­­glicuţe, pe care îi mâna singur, înainte un trâmbiţaş călare deschi­dea drumul strigând: ,JLa o parta căci trece Cortul Petrică A fost un tip !­­ Const. Bacalbasa m'OBVBRai

Next