Adevěrul, octombrie 1926 (Anul 39, nr. 13126-13152)
1926-10-01 / nr. 13126
etm rársa L Este scăpat la timp şi se întoarce la fabrică. Lucrătorii ceilalţi însă, cari îl respectaseră înainte, nu-i puteau ierta faptul de a fi rămas in slujbă după o astfel de insultă. „Un om gonit ca un câine şi care nu reacţionează, acela nu e om, cu acela noi nu stăm împreună nu vociferau ei în cârciumă. Consulul le promite satisfacţie. La prima ocazie fiind din nou gonit şi insultat de Andrei, el îi cere socoteală acestuia pentru purtarea sa necorectă faţă de Agata. Cum acesta îi răspunde prin Insulte la adresa fetei, consulul, scos ,din fire, ridică cleştele şi-l pocni cu atâta putere în moalele capului, încât Andrei căzu mort pe loc. Apoi îi aruncă corpul în varnită. Ajuns acasă, el împărtăşeşte cizmarului Alexandru crima făptuită. Îi istoriseşte trecutul său, pricina decăderii sale, şi spre dimineaţă se spânzură... definitiv. Cât despre Agara, cu tot succesul obţinut la examen, ea nu izbutise luni de zile să capete un rol ,cât de mic în teatru. Numele ei nu Agura fu nicio piesă nouă. Iluziile i i se spulberau cu încetul toate, ufund într’o zi, pe neaşteptate, îi se Incredintă un rol important într’o alesă ce avea să fie reprezentată ImmHs. Se in&fiklăxilft subit partenera rolului şi direcţia 1-1 acordase ei. Peste două-trei zile aveau loc repetiţiile. Din nenorocire, el îi venise tocmai în ziua înmormântării tatălui ei. Lipsa de la repetiţii îi atrase suspendarea pe şase luni, fără drept la leafă... Era lovitura decisivă. Teatrul îi apăru atunci în toată goliciunea şi deşertăciunea lui. Ea se pomeni dintr’odată azvârlită în realitatea vieţii, fără nici un sprijin şi pierdută. Trecu din braţele unuia în braţele altuia, ajunse să fie arătată cu degetul de trecători... Când fu la capătul calvarului, ea îşi aduse aminte de cizmarul Alexandru Gangu, binefăcătorul familiei ei, a cărui dragoste nu slăbise o clipă, şi se aruncă în braţele lui. Era renunţarea la toate visurile de mărire, la iluziile frumoase, dar era şi salvarea. Venise la timp. Acesta-i romanul diplomatului, tăbăcarului şi actriţei. Cum vedem, un roman descusut, alcătuit din bucaţi detaşate şi în care personagiul principal nu pare a fi niciunul din cele trei menţionate, ci mai degrabă cizmarul Alexandru Dangu care prin modesta-i dar impunătoarea-i persoană, domină întreaga acţiune a dramei. De fapt, niciunul din eroii acestui rămas au de săfire psihologic studiat şi nici suficient redat. Sunt simple umbre cari se mişcă, prezentate de mâna abilă a autorului. Agata, mai ales, „actriţa“ care n’a jucat niciodată, e un personaj cu totul şters, simplist, copilăros, cu toată atitudinea ei perversă în scena cedării ei lui Andrei. In ce priveşte pe consulul, ar fi fost poate mai interesant un studiu adâncit al decăderii sale treptate, la care să fi asistat şi noi, decât descrierea repeţitelor sale beţii. De altă parte, nu ştim în definitiv ce a urmărit autorul cu romanul acesta : decepţiile fetelor sărace cari vor să se consacre teatrului ? decăderea abjectă a unui fost diplomat ? moravurile populaţiunii tăbăcarilor ? căci de toate acestea , de multe altele mai mărunte este vorba în cursul acestui roman realist al d-lui C. Ardeleanu. Oricare îi va fi fost Intenţia, autorul dă dovadă că e un excelent observator. Populaţiunea tăbăcarilor cât şi culisei teatrului au găsit în d-sa un descriitor exact şi priceput. Şi lucrarea d-sale actuală, cu toate lipsurile ei rămâne o încercare promițătoare în domeniul romanului. CONST. SAINEANU ”. To toţi cam curente protiv- Mce legii pot să fie formate din aserţiuni eronate printre cei cari ţin-Ol dau osteneala să o cunoască. Să ne fie permis să dovedim d-lui dr. Poenaru-Căplescu ci nu numai exagerează dar se inşală complect când se ridică contra acestei dis-poziii din lege, care e de o logică «nentară. De fapt, articolul acesta nu face decât să pună ordine intr’o stare fie lucruri deja existentă. In aproapie toate spitalele generale sunt actualmente tuberculoşi. Cele din Bucureşti primesc pe fiecare an, cum am arătat in rapoartele mele, între 700—900 tuberculoşi pe fiecare an cu o medie de zile de cură care variază între 10—12. Bolnavul în acest scurt interval de timp nu poate beneficia de nici un tratament, nu e izolat deoarece e repede concediat ca să-şi semene mai departe bacilii, dar are tot prilejul să contamineze pe vecinii lui de pat. Secţiile speciale din spitalele generale vor evita această promiscuitate care e un scandal şi izolarea se va putea face efectiv şi un timp suficient. Secţii de felul acesta funcţionează pretutindeni. In Germania, legea prevede, cum am arătat într’un raport al meu din 1918, că nici un spital nou nu se poate construi fără o secţie specială pentru tuberculoşi. In Buletinul Uniunei internaţionale contra tuberculozei sunt publicate în ultimele numere o serie de articole asupra organizării asistenţii tuberculoşilor în diferite ţări şi din ele reiese că numărul de secţii speciale în spitalele generale abundă. Chiar acolo unde sanatorii şi spitale sunt înfiinţate pe o scară destul de întinsă, cum tuberculoşi sunt prea mulţi şi instituţiile acestea nu pot corespunde tuturor cererilor de internare, spitalele generale au multe din ele pavilioane şi săli pentru tuberculoşi. In lucrarea complectă a lui Bruno asupra organizării antituberculoase în Franţa (1925) e o enumerare pe 3 pagini (pagina 238- 240) a secţiilor pentru tuberculoşi în spitalele generale. Multe din aceste spitale au secţii mici cu 6—10 paturi. Crearea de secţiuni pentru tuberculoşi în spitalele generale n’a indignat pe nimeni, în alte ţări deşi sunt probabil şi acolo igienişti şi medici sociologi cel puţin tot aşa de cunoscători şi de exigenţi cad. Poenaru deoarece răspunde unei nevoi de asistenţă care nu se poate eluda. La noi, unde numărul de paturi în sanatorii e aşa de mic, secţiile aceste apar de o nevoe încă şi mai imperioasă deoarece altfel declararea obligatoare prevăzută în lege a cazurilor de tuberculosa deschisă implicând asistenţa bolnavilor în instituţii de cură nu ar p avea cum să fie aplicată. Secţiile acestea pot să fie organizate după toate cerinţele de igienă mai cu deosebire în spitalele mai mari. Ele funcţionează deja spre deplina mulţumire a bolnavilor, în unele din ele cum e cel de la Lugoş. Tabloul pe care-l prezintă diPoenaru e prea sumbru. Fără a-i da colori cu totul trandafirii, bolnavii nu trebue să fie descurajaţi deoarece în aceste secţii dispoziţii bugetare sunt luate ca alocaţia de hrană să fie simţitor sporită faţăde cea a celorlalţi bolnavi. Chiar în spitalele mai mici, când se va pune grije pentru amenajarea lor, secţiile de tuberculoşi vor putea să fie ţinute destul de bine ca să corespundă menirei lor nu numai de a izola bolnavii dar de a le oferi şi toate posibilităţile de cură. Legea nu se opreşte însă la asistenţa tuberculoşilor în spitalele generale. D. Poenaru, în ardoarea sa combativă uită un alt articol din lege care prevede crearea obligatoare pentru județe şi comune de spitale de tuberculoşi după o cotă bine precizată : 20 paturi pentru fiecare 140.000 locuitori. Sunt de acord cu d. Poenaru ca să cer crearea de sanatorii complect înzestrate ca material şi cu un personal medical şi de infirmiere bine instruit. D. Poenaru e prea sever pentru sanatoriile Societăţii pentru profilaxia tuberculosei cariasistă totuşi bolnavi cu succese cari sunt consemnate în rapoartele medicilor cari le conduc. Filaretul e tratat de d-sa cu un dispreţ suveran. Sentinţa aceasta aşa de crudă pentru sanatoriul pe care-l conduce unui confrate care voeşte să fie afectuos—la începutul articolului său, găseşte epitete extrem de măgulitoare pentru raportul meu asupra legii combaterii tuberculosei — nu mă impresionează decât foarte relativ deoarece pot invoca pentru acest sanatoriu pe lângă mărturia bolnavilor cari de 20 de ani se perindă în el şi părerea unui om cel puţin tot atât de autorizat ca d. Poenaru, profesorul Sergent, care în relaţia sa publicată în Presse medicale asupra vizitelor făcute în instituţiile din Bucureşti găseşte cuvinte destul de binevoitoare pentru această instituţie. Intre excelentul chirurg care e d. Poenaru şi ftiziologul de seamă care e Sergent mă refer mai degrabă la acesta din urmă şi fără să mă tulbur pot să las pe d. Poenaru să-şi continue exerciţiile de stil şi de bilă pe care le socoteşte probabil reuşite asupra sanatoriului Filaret. D. Poenaru cere bugete importante pentru crearea de sanatorii. Am pledat de mult pentru aceste bugete. D. Poenaru putea să îndrepte apelul său pentru obţinerea de bugete în acelaşi ziar care e oficiosul partidului care a depus şi a făcut să fie votată legea ca să obţină odată cu votarea ei şi bugetele care să-i permită aplicarea. Legea a fost votată fără buget, deşi comisia instituită pentru alcătuirea ei arătase în ce fel acest buget putea să fie întocmit. Apelul d-lui Poenaru la comisia de apărare contra tuberculosei ca să se răsvrătească contra unor dispoziţii ale ei îşi greşeşte adresa deoarece din această comisie fac parte cei cari au colaborat la alcătuirea legei şi au socotit foarte nemerită crearea de secţii speciale pentru tuberculoşi în spitalele generale. Socotesc că dacă d. Poenaru făcea parte din această comisie — e o omisiune regretabilă dar pentru aceasta d. Poenaru nu trebue să ia atitudini de om supărat — ar fi pledat şi d-sa ca măsura aceasta, în loc de a o combate, să fie aplicată în cât mai bune condiţii. D. Poenaru e irascibil dar nu e om rău. Legea pe care la începutul articolului o declară „pripită și copiată”— d. Poenaru dacă ar fi colaborat la ea, ar fi găsit poate mijlocul să fie complect original pe când cei cari au alcătuit-o au socotit că fără a cădea în plagiat pot să ia cunoştinţă de tot ceea ce s’a făcut ca legislaţii în alte ţări şi să se adapteze împrejurărilor sanitare, sociale şi economice dela noi — o găseşte la sfârşitul aceluiaşi articol, „admirabilă şi umanitară”.Epitetele acestea se neutralizează şi legea rămâne în picioare, putând să înfrunte lăncile şi chiar fulgerele onorabililor săi contradictori fără să se clatine prea mult. Aşa cum a fost întocmită după destulă chibzuinţă, legea combaterii tuberculosei reprezintă un mare pas înainte în asistenţa bolnavilor. Marea durere a tuberculoşilor găseşte o alinare în dispoziţiile ei. Nenorociţii bolnavi isgoniţi până acum de cele mai multe ori sau primiţi câteodată în rarele sanatorii pe cari le avem, după luni de aşteptare până să le vină rândul au tot timpul să moară când mai găsesc un adăpost unde să-şi închee suferinţele. După noua lege ei vor putea să fie asistaţi şi familia lor să fie ajutată. Toţi oamenii de inimă sunt datori să-şi dea contribuţia pentru ca dispoziţiile legii să fie cât mai repede şi complect înfăptuite. Criticele deşarte care descurajează pe bolnav şi desorientează pe cei cari nu o cunosc nu trebue să împedice o acţiune dîrză pentru o cit mai buna aplicare a ei. Vom ajunge astfel punând în joc toată gama de asistenţă prevăzută în lege şi utilizând toate colaborările pe care le impune să îngrădim boala cea mai omorâtoare a vremei noastre. Vom face astfel operă de umanitate şi ne vom îndeplini o înaltă îndatorire cetăţenească. Tuberculosa va înceta atunci să figureze cu statistice lugubre cari ne fac să fim în fruntea ţărilor celor mai tuberculizate din lumea întreagă. DR. S. IRIMESCU * TEATRUL NAŢIONAL. — Matineu: Esop; seara: Frământări şi Coţofana. TEATRUL REGINA MARIA — Povestea lupului. TEATRUL MIC. — Fracul CINEMA FRASCATI — Copil din flori, tragedie în 7 acte cu Nathalie Lissenko. CINEMA FRASCATI. — Câteva clipe de plăcere cu Lya Mara. CINEMA LIPSCANI. — Ultimele zile ale Pompeiului. CINEMA MARIOARA VOICULESCU. — Amanta regelui cu Dorothy Gish. TEATRUL EFORIA. — Nana de Zola (cinematograf). CINEMA LUX. — In sânul haremului. Favorita bogatului maharadjah. CINEMA CAPITOL. — „Urgia destinului" cu Conway Tearle și Anna Nilsson. CINEMA VLAICU. — Ultimele zile ale Pompeiului. CINEMA GLORIA. — „Căpitanul de Poştă”. Dramă în 7 acte cu Ivan Moskvin şi Malinowskaia. CINEMA BULEVARD-PALACE. — Pierotul negru, cu Harry Piei. CINEMA MODEL.—Cinci zile la Paris, 7 acte cu Nicolas Rimski şi Malec poliţist. CINEMA VOLTA-BUZEŞTI.— Sora Albă cu Lilian Gisch şi Ronald Colman, 12 acte, ediţie nouă. CINEMA ROMA. Şcoala Farmecului, 6 acte. Doamna de la Maxim, 6 acte şi o comedie. CINEMA PARIS. — „Cobra", în vraja femeilor cu Rudolph Valentino şi o comedie. CINEMA RAHOVA. — „Noi fetele moderne” cu Collen Moore. CINEMA EDISON. — „Orientul” cu Maria Iacobini, operă complectă, o comedie și trupa Bucăşanu. CINEMA JUPITER. — „Bayadera’ cu Norma Talmadge, operă complectă. CINEMA FACLA. — Mon Homme (în umbra Parisului) cu Pola Negri. CINEMA ȘERBAN-VODA. — Datorie și sacrificiu. Operă patriotică în 5 cicte. CINEMA MARCONI. — Pat şi Pataşon 5 acte şi marchizul de Boliver 5 cate şi trupa de reviste Costin. CINEMA POTERAS. — Jean D’Agreve, operă complectă. Spectacolele săptămânii TEATRUL NAŢIONAL Vineri 1 Octoobrie Judith şi Holofern. Sâmbătă 2 Octombrie, matineu: „Fântâna Blanduziei“; „Piatra din casă"; seara: „Frământări", „Coţofana". Duminică 3 Octombrie, matineu: „Esop"; seara: „Judith” şi „Holofern”. Luni 4 Octombrie: „Secretul lui Polichinele. OPERA ROMÂNĂ Vineri: Boris Gudunov (deschiderea stagiunii). Sâmbătă: VWerther. Duminică: matineu: La manevre; seara: Povestirile lui Hofmann, TEATRUL REGINA MARIA In fiecare seară: Povestea Lupului de Frantz Molnár, în matineurile de Sâmbătă ?! Duminică: Negustorii de glorie, LUNI: Negustorii de glorie. TEATRUL „FANTASIO“ In fiecare seară: Maimuţa care vorbeşte. TEATRUL MIC Toată săptămâna „Fracul‘ cu Fotino, Ţăranu, Chamel, Renae Annie, Nutzi Stănescu, Sanda Ţăranu ş Alex. Mihalescu. Succesul „Vracului«‘ la Teatrul Mic, merge crescând, în fiecare seară. Deşi nu se poate prevedea încă data la care va trece un nou spectacol, „Compania Tautzi Cutava Barozzi—Mişu Fotino" repetă totuşi în fiecare zi „Bărbatul nevesti-mii", 3 acte de F. Gandera şi alte 3 acte. „S’a găsit o femeie goală" de A. Birabeau și J. Quinton. Citiţi Adeverii! Literar Comunicare In interesul uniformizări taxelor de conturi şi branşamente electrice şi faţă de scumperea materialelor şi salariilor, a costului de cumpărare, de înlocuire şi de întreţinere, SOCIETATEA de GAZ şi ELECTRICITATE aduce la cunoştinţa ABONAŢIILOR la ELECTRICITATE că cu începere dela 1 Octombrie 1926 va aplica o serie unică de locaţiuni în alcătuirea cărora s’a ţinut seama de această scumpete numai în parte. 28 Septembrie 1926. DIRECŢIUNEA / 4 X Teatrul „FANTASIO“Pi im de Riveiase retrage dela câirna MADRID, 29 (Radei).— Intr’un interview acordat ziarului „Nacion”, Primo de Rivera a declarat, că nu va mai prezida viitorul guvern. KDEVEL Ştiri artistice In zilele de 4 şi 5 Octombrie teatrul Naţional din Cernăuţi inaugurează reprezentaţiile în oraşele bucovinene, cu lucrarea dramatică „Cuiburi sfărâmate", de Sandu Teleajen şi Adrian Pascu. Vineri 1 Octombrie, la 8 juni. seara foarte precis, pentru deschiderea stagiunii, Opera Română reprezintă Boris Godunov, capodopera lui Mussorgsky cu d-nul Gh. Folescu in rolul titular. Celelalte personaje principale vor fi întrupate de d-nele M. Snegma, C. Dobrescu, E. Babaci, Alex. Elefterescu şi Lidia Babici, care va cânta pentru prima oară rolul Xeniei şi de Rabega, Algazi, R. Steiner şi St. Manoy In rolurile pe cari le-au creat la noi. La pupitru d. Eg. Massinl. Teatrul Fantasio (fost Alhambra) str. Sărindar No. 14, joacă toată săptămâna „Maimuţa ,carevorbeşte« cu d-rele Leni Cider, Zoica Manoliu, Viot. Soiu şi d-nii Ion Iancovescu, T. Protopopescu, Leon Lefter, R. Lăzărescu, V. Negoescu, I. Stroe, Era. Rosen, etc. Cunoscuta lucrare dramatică a d-lui Mihail Sorbul, „Patima Roşie“, se repetă pe scena Teatrului Naţional sub direcţia de scenă a d-lui V. Enescu. Sbilţ va fi interpretat de creatorul rolului d. Ion Brezeanu, iar in Tofana va apare d-na Marioara Zimniceanu. Rudy va fi jucat de d. A. Pop Martian, Crina de d-na Cruceanu iar un Castris d. A. Atanasescu. Miercuri 0 octombrie o nouă premieră se va juca pe prima noastră scenă. E a patra lucrare a lui Strindberg care se reprezintă la Teatrul Naţional, dar spre deosebire de „D-ra Iulia”, „Simonul" şi „Un joc periculos“, „Regina Cristina", e o lucrare istorică şi un spectacol întreg in care poate arăta Întreaga ei măsură. „Regina Cristina" este pusă in scenă de d. Soare Z. Soare şi e interpretată d® d-na Agepsdna Eftimiu şi d. Bulfinsky in rolurile principale. D. EMIL ROSEN în „Maimuţa cai© vorbeşte“ a Incendiul din Galaţi GALAŢI, 10. — Cu privire la Incendiul de la depozitul căilor ferate mai putem da următoarele amănunte: Focul a luat naştere de la flăcările căzute din feştila de care ia servit şeful de post Ferdinand Memeksek, care împreună cu Ropotfinu Dumitru şi fochistul Dumitru Ion, a fost în magazie ca să aprovizioneze locomotiva. Focul a fost alimentat de explozia butoaielor cu benzină, petrol, Uleiu şi valvolină din magazie şi el a întins un voe, din cauza apsei de apă. Incendiul a fost stins la orele 3 noaptea. Pompierii vrâinceanu şi Topliceanu care au fost răniţi, se află in stare gravă. Se crede că făcut a fost pus de o mâină crimnată. Ceferiştii Ferdinand Memerisc, Ropotan Dumitru şi Dumitru Ion au fost arestăţi. mm TEATRELE Spectacolele zileiAsistenţa psihiatrică şi profilaxia mintală Propuneri şi soluţii practice făcute la congresul medicilor psihiatri In legătură şi cu prilejul celui de al şeaselea congres al medicilor psihiatri, congres care, anul acesta, s'a ţinut la Chişinău, d. dr. Preda din Sibiu a adresat ministerului sănătăţii publice un amănunţit raport în care indică, în trăsături generale, mijloacele care ar trebui luate ca profilaxia mintală să meargă mână în mână cu celelalte măsuri de profilaxie medico-socială. ALIENAŢII DIN SPITALE ŞI DIN SOCIETATE Pentru o mai limpede înţelegere a chestiunii, autorul raportului precizează că pe lângă alienaţii declaraţi ca atare, categorisiţi şi internaţi in spitale, societateaeste bântuită de un număr considerabil de indivizi cu tulburări psihice — în grade diferite — cari ar avea nevoie de asistenţă sanitară extra-spitalicească. După răsboiu mai cu seamă, o profilaxie mintală socială se impune. In afară de azile mişună, amestecaţi printre populaţia normală, numeroşi indivizi anormali. Unii din aceştia sunt lipsiţi de inteligenţă, idioţi, imbecili, debili, alţii — cuprinşi într-o singură denumire — perverşi instinctivi şi sentimentali. Unii din aceştia — spune raportul — subdiletanţi din domeniul instinctelor de conservaţie şi asociaţie, devin incapabili de a-şi exercita profesiunea şi tulbură ordinea; alţii devin antipatici prin perseverenţa subdelirului de persecuţie, megalomanie, etc. şi, în sfârşit, fiind dotaţi cu un grad oarecare de oratorie, atâta lumea, căutând să o orienteze pe calea sub-delirului lor. In societate mai întâlnim foarte mulţi toxicomani, un număr însemnat de psihosterici cu obsesiuni precum şi o mulţime de histerici şi epileptici funeşti prin dezarmonia ce o aduc în familie şi societate. Mai trist este faptul — spune d. dr Preda — că tot liberi în societate găsim şi pe acei ce vor forma mai târziu clientela spitalelor de boli mintale şi caii, în stare incipientă, împrăştie de timpuriu şi pretutindeni efectele nocivităţii lor. Indivizii din această categorie pot comite acte vătămătoare ce încep de la mici nereguli şi incorectitudini pentru a trece prin bizarerie, indisciplină, corupţie, etc. şi a ajunge la delict sau Crimă.NORME DE PROFILAXIE MINTALĂ In concluzie, d. dr. Preda deduce — din cele expuse mai sus, de d-sa în mod amănunţit şi de noi în rezumat, — că principiile moderne de organizaţie socială impun conducătorilor măsuri de asistenţă şi profilaxie mintală cari ar putea fi rezumate în cele ce urmează: 1) Să se acorda alienaţilor mintali cu tulburări accentuate, nedelicvenţi dar periculoşi şi vătămători aleşi sau societăţii, izolarea şi internarea la spital prin anumite forme administrative. 2) Să se acorde alienaţilor mintali ca tulburări mai mult sau mai puţin accentuate dar delicvenţi sau criminali. Izolarea şi internarea in spitale prin anumite forme judiciare. 3) Să se acorde o asistenţă publică — deschisă — psihopaţilor liberi; şi în sfârşit. 4) Să se protejeze societatea prin măsuri de prevenire sau profilaxie, având în vedere micşorarea numărului de psihopaţi. Pentru aducerea la îndeplinire a primului deziderat avem la îndemână azilurile sau spitalele de boli mintale existente, cari au doar trebuinţă de unele îmbunătăţiri. In primul rând ar trebui să dispară promiscuitatea ce există actualmente în spitalele de boli mintale. Lipsa altor organizaţiuni face ca aceste spitale să fie de fapt nişte ospicii generale în cari se îngrijesc toate afecţiunile mintale acute şi cronice şi unde stau alături alcoolici şi epileptici, imbecili, arieraţi sau demenţi, educabili sau needucabili. Ar fi deci necesară triarea şi selecţionarea bolnavilor pentru a putea fi Îngrijiţi, după cum cere boala fiecăruia. Aceasta s’ar putea realiza prin înfiinţarea azilelor de siguranţă sau transformarea unor Închisori în adevărate azile. Aceste azile ar putea curăţi In mod eficace societatea de un mare număr de perverşi instinctivi cari, favorizaţi de anumite împrejurări sau situaţii, scapă penitenciarului. I EXEMPLE CONCLUDENTE In ceeace priveşte asistenţa dela punctul 3, ea s'ar putea înfăptui prin crearea aşa ziselor „servicii deschise sau dispensare” pe lângă spitalele de boli mintale, aşa cum există in Franţa. D. dr. Preda referindu-se în memoriul d-sale documentat la un raport al d-rului Toulouse, — conducătorul unui serviciu de profilaxie mintală creat la Paris de consiliul general al Senei, citează ln sprijinul celor susţinute de d-sa următorul caz concludent: 30 şoferi prezentaţi de bună voie la dispensar prezintau tulburări cari au cauzat sau puteau cauza daune socialeAstfel din cei 30, zece prezentau paralizie generală, 12 psihoastenie, cu obsesiuni şi impulsiuni, cinci cu alcoolism şi slăbire intelectuală, doi cu alcoolism şi demenţă, trei cu demenţă simplă, doi cu epilepsie şi doi cu toxicomanii. Ar trebui deci să se ia în considerare ca acordările de brevete pentru şoferi să se facă ţin basa unui examen medical. Statisticile serviciului de care ne-am ocupat mai sus — adunând cifre de bolnavi din diferite ramuri de activitate: căi ferate, poştă, etc. — arată cât de mult interesul medico-social depăşeşte interesul patologic şi ce foloase poate aduce societăţii crearea unor asemenea dispensare. FOLOASELE ŞTIINŢEI PSIHIATRICE Pentru o cât mai judicioasă atacare a măsurilor preventive şi de îngrijire s’ar cere, în primul rând, ca la cursurile de perfecţionare de pe lângă facultăţile de medicină , instituţii sanitare civile sau militare, etc. — neuropsihiatria şi psihologia să ocupe primul plan, în facultăţi şi în şcolile superioare, cursurile de fiziologie, psihologie şi patologie mintală să fie predate practic şi amănunţit. Aceste cursuri ar trebui să formeze obiectele cele mai importante de învăţământ pentru viitorii educatori — învăţători, preoţi, profesori, etcşi jurişti — avocaţi, magistraţi, etc. IN JUSTIŢIE : Instrucţia neuro-psihiatrică, făcută sub forma pozitivă şi practică ar putea fi de cel mai mare folos sociologilor şi juriştilor. Lipsa unei astfel de instrucţiuni pune astăzi pe magistrat în situaţia foarte delicată când este a se pronunţa asupra internării pacienţilor — la vizita spitalelor de boli mintale — sau când e silit a da decizii numai după impresii sau aparenţe. Ştiinţa psihiatrică, implicând cunoaşterea tipurilor de anomalii, ar înlesni juriştilor îndreptarea multor lacune de drept ca: chestia diversului dintre alienaţi, problema semi-responsabilităţii, etc. IN ÎNVĂŢĂMÂNT : Pe lângă diferitele şcoli, institute, grădini de copii, etc. să fie ataşat câte un medic cu pregătire psihiatrică care să stabilească caracteristica mintală a elevilor şi mijloacele ştiinţifice pentru o armonică desvoltare a aptitudinilor lor. D- dr. Preda indică, in memoriul d-sale o serie întreagă de măsuri practice pentru realizarea acestui deziderat. IN ARMATĂ: Instituţia oştire! ar trebui de asemenea să aibe mai mulţi alienişti cari să selecţioneze, să izoleze şi să îngrijească pe cei găsiţi inapţi pentru serviciu. Tot în vederea măsurilor de profilaxie alienistul ar trebui să colaboreze cu acei ce se ocupă de problemele eugenice şi biopolitice ale naţiunii. Acestea sunt in trăsături generale principiile expuse de d. dr. Preda in vastul d-sale memoriu adresat ministerului de resort. Am crezut nimerit a le reproduce şi a le aduce pe această cale la cunoştinţa acelora ce au obligaţia de a se interesa de buna stare morală şi socială a populaţiei României Mari. Ministerul sănătăţii publice luând cunoştinţă de propunerile şi soluţiile cuprinse în memoriul de care ne ocupăm, ar putea — Întrucât intenţionează, după cum se aude, a înfiinţa un serviciu de propagandă saunitară pe specialităţi — să se încadreze în viitorul său plan de activitate. A. T. Şedinţa Camerei de comerţ din Capitală Secţia comercială, şi industrială a Camerei de comerţ fi ţinut, ori după amiază, şedinţă sub preşidenţia d-lui ŞTEFAN CERCHEZ. S’a luat in discuţie chestia impunerilor fiscale. Se alege o comisiune compusă din d-nii: Butculescu, Brancovici, D. R. Ioaniţescu, Goldstein, Ioaniţiu, Al. Samoil şi Voiculescu care să revadă regulamentul Camerei de comerţ. Se aprobă câteva credite pentru repararea palatului Camerei de comerj şi a localului Camerei de comerţ din Giurgiu. Se ia in discuţie cererea Camerei de comert din Galaţi pentru imprumutul de patru milioane care să-l servească la clădirea unei mari şcoli de comerţ. Pe această chestie se nasc vii discuţiuni la care iau parte d-nii : Şaraga, Cassasovici Cerchez, Popovici-Mezin, D. R. Ioaniţescu, Brancovici, Argeşiu, Nicu Jescu-Ritz, Butculescu, Osiceailu. Unii au fost contra, alţii pentru acordarea acestui împrumut. Chestiunea a fost pusă la vot şi cererea respinsă. * După o scurtă suspendare a şedinţei, s’a luat in discuţie chestiunea salariilor funcţionarilor Camerei de comerţ din Capitală fără ca până la orele 7 seara, când s’a închis şedinţa, să se fi luat vre-o hotărîre. Desvoltarea fermelor pentru a se da o dezvoltare fermelor agricole, viticole şi zootechnice, ministrul agriculturii a numit o comisiune pentru alcătuirea unui program, unitar. Din comisiune fac parte d-nii: G. Lucaslevici, preşedintele societăţii naţionale de agricultură; E. Marian agricultor; N. Budişteanu, agricultor; G. Ionescu-Brăila, director general al zootehniei; N. Dinescu, director; D. Căruntu, director general al fermelor, pepinierelor, etc.; C. Mironescu, inginer agronom; N- Giurgea, subdirector general; L Teodorescu, inspector general; P. Rădulescu, inspector general; Al. Amărescu, director ferme; S. Comârzan, inspector general, şi R. Georgian, directorul viticulturii. Palatul justiţiei — In mai multe denunţuri, d. maior Cristea, prim comisar regal la consiliul de război al diviziei 4-a, a fost acuzat că, în procesul de spionaj sovietic judecat de acel consiliu, ar fi luat mită de la unii acuzaţi. Ancheta făcută ulterior de ministerul de război a conchis că d. maior Cristea este nevinovat şi deci de.nunţurile sunt neîntemeiata D. maior Cristea a acţionat atunci în judecată pe denunţători: d. colonel avocat St. Marinescu, avocat Virgil Constantinescu, Eugenia Novac, Caliopi Simionescu şi Alexandru Kiselef. Cercetările au fost făcute de d. judecător I. Stănescu, de la cabinetul 7. Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică Împotriva celor de mai sus pentru delictul de calomnie şi denunţare calomnioasă. — Parchetul de Ilfov a deschis acţiune publică pentru abuz de încredere împotriva lui Adolf Herşcovici procurist-cassier şi a lui Mişu Adasmâu, şef contrabil în serviciul firmei Tiberiu Eremia. P D. judecător Godin Ştefănescu a dat ordonată definitivă prin care trimite în judecată pentru că a falsificat mandate poştale, pe Anghel Păun zis piuinescu. Imbrecat la bftftt. Informaţiuni Punctele de frontieră vamale au fost înştiinţate că s’a retras autorizaţia pentru importul cărţilor din Ungaria, societăţii „Adi Endre“ din Arad şi că acest import se va face, ca şi in trecut, prin autorizaţiuni date de către Siguranţa generală sau direcţia presei din ministerul de interne. Văduvele de război şi văduvele chiriaşe se vor aduna la sediul Ligii. Chiriaşilor din str. Bărăţiei Nr. 20, mâine Vineri la orele 5 d. a. O delegaţie a Asociaţiei şi a Uniunii funcţionarilor din comerţ, industrie, bănci şi Sturouri s-a prezentat ministrului muncii arătând unele întreprinderi de editură şi librărie nu respectă orariul reguementar. Din cauza deplasării podului provizoriu de pe apa Siretului, circulaţia trenurilor între Bucovina şi vechiul regat a fost până aseară întreruptă. Câteva trenuri au fost anulate, iar cele principale au trecut, prin transbordare, şi au suferit mari întârzieri, începând de astă seară circulaţia se va relua în mod normal. Soc. Gr. Cristea & Co. preluând de curând reprezentanţa automobilelor Renault şi dorind a putea satisface fără întârziere toate nevoile eventuale de piese de schimb, prin constituirea unui stoc complect în ţară, roagă pe toţi proprietarii de automobile Renault, (noui şi vechi) sa comunice la adresa Societatei din Bucureşti, Calea Victoriei 88, tipul maşinei ce posed, anul de fabricatiune, numărul şasiului şi al motorului. S’a luat hotarîrea ca transporturile de făină şi alte producte măcinate din cereale expediate în traficul local de mică viteză, să se taxeze pe baza clasei D, în loc de special I. Comitetul „Asociaţiei funcţionarilor de bancă” e convocat pentru Vineri 1 Oct. a. c„ orele 7 jum. seara, la sediul Asoc., str. Sărindar No. 1i. Astăseară la orele 7 are loc, în strada Blănari No. 14, o şedinţă publică a cercului de studii al Uniunii funcţionarilor din comerţ şi industrie. La 1 Noembrie 1926, se va ţine la sediul direcţiunii generale de poduri şi şosele, studii şi construcţii din Bucureşti, examenul pentru obţinerea dreptului de a fi numiţi în posturile vacante de agenţi tehnici la serviciile de poduri şi şosele. Folles Marigny DANCING-CABARET. 1 Oct. program schimbat, local pentru farorii, str. Câmpineanu 6-Înscrierile la facultatea de medicină veterinară din Bucureşti, se vor face până la 15 octombrie, la secretariatul facultăţii. D. locotenent medic Crăiniceanu Ioan de la spitalul militar T.Severin a fost avansat la gradul de medic căpitan. D-nii Cristian Musceleanu şi Cezar Papacostea au fost numiţi membri în comisia centrală de despăgubiri de răsboi. Abonaţii la reţeaua telefonică din Capitală care doresc să facă modificări la adresele publicate în lista telefonică vor înainta cereri timbrate d-lui D. C. Crăciunescu ,dirigintele oficiului telefonic (comptabilitate). „VICHY CELESTINS“ este apa de masă a artriticilor, îngrăşaţilor, gntoşilor şi diabeticilor. Funcţionarea incapabilă a ficatului şi rinichilor este asigurată permanent prin Întrebuinţarea ei. D-nii: Leopold Niculescu director general clasa Ilaţ Mihail Cristea ş. N. Flămânda, advocaţi ai statului clasa I-a; Chiriac D. Druţu, inspector general clasa II-a şi Dobre Rădulescu, agronom inspector clasa I-a, din ministerul agriculturii, au fost puşi in disponibilitate, pe ziua de 1 Octombrie 1920, pentru regularea drepturilor la pensiune. Care e drumul care duce spre inima femeii ?... este problema psihologică tratată de unul din cei mai citiţi romancieri ruşi de azi A. Amfiteatrov, în „Inimă jignită“ zguduitorul roman al unei femei, care face cuprinsul ultimului număr (86) al „LECTURII“. Bărbaţi şi femei îl vor citi cu deosebit interes. Lei 4, scrierea complectă La chioşcari şi librari. „Monitorul Oficial" de azi, publică decretul, prin care d. locot.-colonel Cristea Lămotescu este numit prefect al judeţului Ismail. D. V. N. Spacovici a fost numit subprefect al judeţului Iaşi. Cu LEI 60 orice poate avea ZECE VOLUME DIN BIBLIOTECA „DIMINEAŢA”, cea mai distractivă, mai instructivă şi mai răspândită bibliotecă de popularizare din ţară. • TRIMITEM GRATUIT ORICUI LA CERERE, CATALOGUL VOLUMELOR APĂRUTE Editura „ADEVERUL”, STRADA SARINDAR 7-11, BUCUREŞTI. „Liga Chiriaşilor" cere să i se comunice din provincie numele persoanelor delegate să participe la congresul general al chiriaşilor care se va (ine la 9 ţi 10 Octombrie m Capitală■ Dr. A. IANCU fost medic de spital SIFILIS-VENERICE Injecţiuni intravenoase nedumean Consult 8-10 a. m„ 2-9 fl 5-8 p. m* Strada Carol 43, Valeta 8jOI “