Adevěrul, decembrie 1929 (Anul 42, nr. 14094-14117)

1929-12-01 / nr. 14094

Pag. 2-a Numai flanelele cari poartă această marcă­­sunt veritabile. Feriţiară de imitaţiuni. tv% Stuttgart Un bogat, amuzant şi instructiv magazin literar, ştiinţific, cuț­­i­t­­ural şi artistic 1-1 ■?c~ sunt recunoscute superioare prin calitatea liniei Întrebuinţată, prin croiala elegantă, prin durabilitatea lor şi sunt preferate de cunoscători Numeroase imitaţiuni şi con­trafaceri ale acestei mărci nu au făcut decât să mărească şi mai mult cererea de Flanele Observaţi bine ştampila şi eticheta Reprezentanţi­i SIUDERUS & Co. Bucureşti CEREŢI: lOflIIIIIL ZIARELOR ADEVERUL şi DIMINEAŢA 1930 PE ANUL 1930 s­e vinde numai cu 40 lei ______La depozitele şi chioşcurile de ziare A APĂRUT. Amintiri, schiţe, nuvele, poe­­zii, cronici, studii semnate de cei mai eminenţi reprezen­­tanţi ai scrisului românesc. PIANE în RATE dela lei 3000 lunar numai mărci germane şi numai repre­zentantele noastre vechi, la VECHEA CASA DE ÎNCREDERE Magasinul de muzică Bucureşti V) VCCII c­ Victoriei Tel. 362-28 UEUV« No. 38­­Anga Capşa Vechimea firmei noastre este chezăşia calităţei instrumentelor vândute de firma noastră timp de 40 ani. GRAMOFOANE şi PLACI GRATIS trimit catalogul meu de VIŢE de VIE ALTOITE şi POMI care cuprinde preţurile cele mai ef­­fine şi sfaturi inapreciabile neres­­plătite pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu vă procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi călăuza mea de vi­ticultură. Adresa I. SZUCS Pepiniere 7 Diósig, jud. Bihor A APĂRUT No. 34 DIN­ PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE Sub direcţia d-lui C. HAMANGIU, consilier la Casaţie, cuprinzând cele mai recente decizii, adnotate cu tri­miteri La precedentele jurispruden­­ţiale şi la Doctrina franceză Şi ro­mână.­părători s’ar abţine — dela poli­tică... Or, ...dar asta-i treaba d-lui Ve­­nizelos. TRĂSĂTURĂ DE UNIRE Femeile cari au obiceiul ..să facă însemnări zilnice, sunt primejdioa­se. Jurnalul reprezintă un fel de confesiune încredinţată hârtiei, care este prin natura ei discretă. Adică rămâne discretă atâta timp cât nu cade sub privirea interesată a unor ochi iscoditori. Chiar a doua zi după nuntă, un tânăr matematician a pus mâna pe jurnalul soţiei sale şi află că fosta-i logodnică s’a întâlnit cu cutare şi cutare, în cutare loc, — până şi ziua şi ora erau indicate cu cea mai ado­rabilă preciziune — şi că---------li­niuţe. Atât! Discrete semne de mi­nus, poate prea discrete, dar straş­nic de chinuitoare. —• Ce-or fi însemnând aceste semne ? — se întrebă cu legitimă alarmare soţul. Tradus din limba matematică în limbajul comun, un minus ar putea însemna : nu. Deci---------egal nu, nu şi încă odată , nu ! De altă par-UN VOLUM cu coperta ar­­tistic executată in 3 culori, 320 pagini pe hârtie velină, conţinând peste 200 de mi­nunate clişee şi 16 splendide planşe în culori No. 63 VEDERI ÎNGUSTE de dr. ing. E. Petraşcu Din încurcătura programelor. — Cri­­ticile amatorilor Emisiunile postului românesc. Ra­­dio-Bucureşti se aude la Batum Ştiri şi informaţiuni din toată lumea Premii gratuite in valoare de 100 mii lei 10 APARATE DE RADIO OFERITE ABONAŢILOR ŞI CITITORILOR NOŞTRI (Cupoanele de participare, In corpul ziarului) Un montaj extraordinar: „SUPER F. A. R. 5" O superheterodină cu 5 lămpi uşoară de construit De vorbă cu cititorii, etc. etc. Programul complect al tuturor pos­turilor de emisiune dela 1­8 Decembrie 1929 Cu un supliment pentru expoziţia de radio dela Timişoara, cuprin­zând articole de specialitate şi nu­meroase ilustraţiuni in culori noutri mari Preţul 10 lei CITIŢI ADEVĂRUL LITERAR te. acest semn afurisit există şi în ortografie şi i se zice : trăsătură de unire... In acest caz s’a petre­cut mai mult o adunare decât o scădere, mai mult o afirmare decât o negare , formulă absurdă și cri­minală de — = + (minus egal plus). Cum să rezolve această proble­mă ?... Puse la loc jurnalul și se în­depărtă din odaia soției în vârful picioarelor, ca să nu fie auzit de cineva. Trecuse o săptămână lun­gă, mult mai lungă decât o lună de miere. Şi bietul matematician, chi­nuit de gelozie, se întoarse iarăşi la jurnal. Teama-i că ea nu-şi va continua însemnările, nu se adeve­rise. Capitolul urma cu aceiaş Se­ninătate ca şi înainte. Intre cele­lalte nume apăru şi numele lui, în­soţit de aceleaş trăsături de unire fatale pentru fericirea lui conju­gală. — Quod erat demonstrandum! — gemu sărmanul şi voi s’o părăsea­­scă. Dar apoi se domoli şi o iertă. Ea, însă, nu-1 iertă, fiindcă nu înţe­legea să-şi lege viaţa de un bărbat nedelicat şi indiscret... F. Dima ADEVĂRUL inc Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE D. prof. dr. Fr. Rainer a ţinut deunăzi, la Fundaţia Carol, o inte­resantă conferinţă despre problema eredităţii. Cine iese un moment din viaţa febrilă a redacţiilor veşnic sub pre­siunea ştirilor alarmante şi a hurui­tului subteran, cine pleacă enervat de la o violentă scenă parlamentară — acela, intrând la o conferinţă şti­inţifică, parcă păşeşte pe alt tărâm. Din pricina aceasta, am avut şi noi o stranie impresie la conferinţa d-lui prof. dr. Rainer. Ne pasionăm zgomotos de mani­festările superificiale ale lumii. Şi iată un om — depărtat cu totul de larma noastră — care în tăcere şi cu sârguinţă cercetează adâncurile misterioase ale fiinţei şi care, din­­tr’odată ne reduce la pulbere. In faţa celulei cu structura-i ar­tistică, într’o caleidoscopică trans­formare, ale cărei elemente se gru­pează geometric împrăştiindu-se şi reîntâlnindu-se în minunate combi­naţii, — savantul are aceiaşi emoţie ca un privitor al grandioaselor spec­tacole de natură. Printr’o înţelegere şi prietenie de camarad, conferenţiarul s’a ataşat de marii cercetători ai probleme­lor vieţii din trecutul ştiinţific al o­­menirii — oameni tăcuţi, — aplecaţi cu atenţie asupra plantelor în floare, de pildă ca G. Mendel în grădina u­­nei mănăstiri de pe vren­ri. D. prof. dr. Rainer a vorbit de descoperirile acestui savant în rasă, descoperirile căruia — prea nouă pentru momentul apariţiei lor — au fost rând pe rând confirmate şi a­­doptate de ceilalţi cercetători. De la experienţele lui Mendel şi ale altor savanţi, care şi-au consa­crat viaţa studierii hibrizilor, d-sa a trecut — după experienţe privi­toare la musculiţe, melci şi cobai — la orgolioasa fiinţă omenească... an­grenată în complexul gramineo-mo­­lusc ! Conferenţiarul s’a ocupat de acei factori paterni şi materni, care des­cind din generaţii în generaţii—în­­tr'o formaţie aproape militară. Dar sistemele geometrice nu con­tinuă la infinit. Intervine hazardul care împreunează întâmplător facto­rii, în ordine produşi şi porniţi în ordine spre adâncul vremurilor vii­toare., Aceşti factori se scoboară din de­părtat trecut, se întâlnesc după ca­priciile hazardului — şi lumea este în faţa unui Napoleon sau a unui Goethe. O infimă deplasare de linii sau de puncte în construcţia unei celule determină apariţia unui mon­stru fizic şi moral. Păcatele ne vin de departe — de cine ştie unde... Şi noi nu ne putem lupta cu bestidlele din noi care ne mână când spre al­tar, când spre temniţă ori spre casa de nebuni. . . înaintea hazardului capricios şi implacabil, n’avem altceva de făcut decât să ne ridicăm ochii spre soare — respirând văzduhul­ proaspăt al naturii. . înălţat de­asupra lum­ini turbulente şi meschine din juru-ne, d. prof. dr. Rainer — iluminat de tainele celulei ca un credincios sub bolţile cerului care se deschid — ne-a desprins câ­teva clipe din sterila şi stridenta fră­­mântare cotidiană, fâcându-ne să privim lucrurile într’o largă pers­pectivă. M. SEVASTOS Expoziţia de indus­trie casnică româ­nească din Copen­haga STOKHOLM, 29. (Rador). — Expo­ziţia de industrie casnică, româneas­că, deschisă la „Magazinul Nordu­lui", din Copenhaga, a dovedit că a­­cest gen de manifestări economice, are mare succes­ întreaga presă pu­blică cu acest prilej articole elogioa­se despre gustul ales şi dibăcia ţă­rancelor române. Un numeros public vizitează expo­ziţia, şi de pe acum se crede că mai mult de jumătate din obiectele expu­se au fost deja vândute. Vizita M. Sale Reginei Danemarcei este aşteptată zilele acestea. Noul preşedinte al „Asociaţiei presei germane“ RERM­, 29 (Rador). — Compatri­otul nostru, d. dr. Fritz Klein, direc­torul ziarului „Deutsche Allgemeine Zeitung", a fost ales preşedinte al Asociaţiei presei germane din Ber­lin, in locul lui Georg Bernhardt. Şedinţa Academiei Eri după amiazi s'a ţinut şedinţă publică la Academie, sub preşedinţia d-lui I. Bianu. S’a citit procesul verbal prin care Academia a primit legatul de cinci milioane al d-lui Hamangiu. D. Bianu a­­citit scrisoarea de mulţu­mire adresată generosului donator. D. G. BALŞ a făcut o comunicare cu privire la biserica din Lujeni (Bu­­covina) datând din anul 1450. Ca vechime ea vine imediat după bise­rica dela Baia. In legătură cu aceasta se ocupă de pridvorul in bisericile moldove­nești arătând că acest adaus arhi­tectonic exista încă din timpul lui Ștefan cel Mare. D. general ROSETTI face o comu­nicare asupra armelor de război care s’au făurit în ţara noastră. Arată că in cataloagele străine figurează arme de preţ dăruite de Vasile Lupu sau Constantin Brâncoveanu, unor suverani străini. Se spune acolo că aceste arme ar fi fost falsificate. D. general Rosetti crede că nu-i așa. Este posibil ca acele arme să fi fost fabricate la Stambul pentru domnii români. D. general Rosetti se mai ocupă de introducerea tricolorului românesc și combate părerea curentă că el ar data din 1848 sau că ar rezulta din contopirea steagurilor Principatelor­ Unite. Steagul tricolor a fost adoptat în anul 1834 în Muntenia sub Alexan­dru Ghica Vodă și a rămas așa cum a fost stabilit prin firmanul împă­rătesc. Jubileul compozito­rului cehoslovac J. B. Foerster In Decembrie Cehoslovacia va săr­bători pe unul din cei mai mari compozitori ai săi, Iosef Bohuslav Foerster, care împlinește 70 de ani. După Antonin Dvorak, Foerster e primul mare compozitor căruia Uni­versitatea Carol i-a acordat titlul de doctor honoris causa, întreaga lună Decembrie va fi în Cehoslovacia luna Foerster. Societatea „Foerster” din din Praga, care grupează de mai mulţi ani pe admiratorii operii com­pozitorului, va organiza în onoarea sa, o întreagă serie de concerte or­chestrale, de cameră şi vocale. Destinele exterioare ale vieţii com­pozitorului sunt cu atât mai simple cu cât opera lui este mai însemnată. Josef Bohuslav Foerster s-a născut la 30 Decembrie 1859 in Praga ca fiu al eminentului compozitor şi teore­tician Josef Foerster, profesor la conservatorul din Praga. Strămoşii săi au fost cantori şi printre ei s-a aflat şi muzicanţi de mare talent. La început Foerster a voit să studie­ze chimia şi ştiinţele naturale la şcoala politechnică din Praga, dar după un scurt timp a trecut la şcoa­la de orgă, consacrându-se complect muzicii. A devenit director de co­ruri bisericeşti şi apoi profesor de cânt. A atras atenţie şi ca critic mu­zical al ziarului „Narodni Listy” la a cărui rubrică muzicală a colaborat 8 ani. Foerster a trăit câtva timp in Hamburg, apoi s-a mutat la Vienna, unde şi-a câştigat o mare reputaţie de compozitor şi critic muzical. După proclamarea independenţei ce­hoslovace, când conservatorul din Praga a trecut sub administraţie ce­hoslovacă, Foerster a fost primul compozitor care a fost chemat din streinătate spre a ocupa catedra de compoziţii medicale la această şcoa­lă de maiștri. La conservator, Foer­ster a fost ales rector pentru a treia oară. Opera lui Foerster este considera­tă cea mai vastă și un­a din cele mai mari opere ale literaturii muzicale cehoslovace. Din cele 5 opere ale sale „Debora“ (1892), „Eva“ (1899), „Jessika" (1905), „Invincibilii“ (1918), şi „I­­nima“ (1924), opera „Eva“ a pătruns Operii populare din Viena în timpul celei mai mari oprimări a cehilor, în 1915, in timpul războiului. Foerster, unde compozitorul e au­torul a cinci simfonii, (cea mai cu­noscută e Simfonia IV), şi o întreagă serie de poeme simfonice, între cari au fost executate cu un succes extraor­dinar „Tinereţea mea“, suita „Cyra­no de Bergerac“, „Primăvara“ şi al­tele. Numeroase sunt şi compoziţiile lui de cameră. Situaţia presei din Cehoslovacia Faţă de anul trecut, numărul pu­blicaţiilor periodice din Cehoslova­cia a crescut considerabil. In spe­cial a crescut numărul publicaţiilor care apar la Praga. Numărul acestor publicaţii a ajuns în prezent la 1396, revenind presei politice cehe 176 publicaţii periodice (o creştere de 16 publicaţii), presei politice ger­mane 60 publicaţii. Mai sunt 6 publicaţii maghiare, 2 slovace, 9 reviste ruseşti, 2 ucrai­­niene, 1 bulgară, 1 esperanto. Publicaţiile nepolitice, cari apar la Praga sunt în nume de 1130, din­tre cari 1003 cehe, 119 germane, 6 engleze, 3 esperanto, 2 franceze, 3 ungare, 2 ruseşti, 1 spaniolă, 1 ita­­laină, 1 Ido, etc. CITITI Adeveriri literar Câţi medici străini practică în Ceho­­slovacia Dela 1918 până în prezent s’au dat 234 autorizaţii medicilor străini de a practica în Cehoslovacia. Parte din aceştia au absolvit în Ce­hoslovacia, parte au obţinut echiva­larea diplomelor din străinătate. In cea mai mare parte au fost date autorizaţii pentru staţiunile bal­neare. Emil Ludwig în Grecia ATENA. — De câteva zile scrii­torul german Emil Ludwig între­prinde un voiaj în Grecia, înconju­rat de oficialitate, primit cu mare cinste şi sărbt­orit încontinuu. El a ţinut o conferinţă despre Na­poleon I ca om de stat. Amiralul Conduriotes, preşedinte­le Republicii greceşti l-a primit în audienţă şi i-a lăudat lucrarea asu­pra lui Wilhelm al II-lea, pe care a citit-o în traducere grecească. Ludwig, măgulit, i-a răspuns cu o frază pompoasă: „Sunt măgulit, căci pentru un istoric omagiul cel mai mare îl poate aduce numai un om care a făcut istoria ţarei sale”. Şezători Duminică 1 Decembrie, ora 9 sea­ra, va avea loc în aula Fundaţiei Ca­rol, o şezătoare literară organizată de Cercul studenţesc dorohoian. D. Cezar Papacostea prof. universitar, va ţine o conferinţă despre Emines­­cu în lumina filosofiei indiene, iar d-ra Sorana Ţopa societară a Teatru­lui Naţional va recita. Vor citi din operele originale scriitorii Ion Pil­lat, V. Voiculescu, Em. Bucuţa, Li­via Rebreanu şi Brătescu-Voineşti. Expoziţia: „Scrii­torii şi războiul ci­vil“ la Moscova In 18 Noembrie s’a deschis la Moscova o expoziţie organizată sub titlul „Scriitorii şi războiul civil”. In vitrinele expoziţiei se află ma­teriale referitor la participarea per­sonală a scriitorilor în războiul ci­vil. In afară de fotografii, docu­mente din războiul civil, etc. se află și creațiuni literare pe teme din războiul civil. Duminică 1 Decembrie Bieţii oameni S’a banalizat reproşul cald, iubi­­tor ce se aduce zilnic poeţilor şi pro­zatorilor din toate unghiurile ţării, de toate felurile sociale, cari scriu de dragul de a iscăli sau pentru a motiva in acelaş timp idila, repe­tenţa şi lavaliera. La ce bun să mai protestezi, să îndrepţi pe altă cale decât a coşului piramidalele pro­ducţii ale talentelor răsărite peste noapte şi apuse a, doua zi, când e­­forturile moraliste s’au depreciat? A bate capul oamenilor mereu pe aceeaş temă, a reedita poşta redac­ţiilor literare, ni se pare o gre­şeală, şi încă una, cum spuneam, banală. S’au făcut sute şi mii de încercări, într’un fel şi altul, pen­tru a găsi cel mai bun mijloc de convingere pentru poeţii şi proza­torii nechemaţi şi irezistibili. Unii critici ,amabili până la ex­ces, au crezut că vor calma viţiul cr­eator cu binele; au fondat anto­logii ale viitorului, in care ideia desigur ridicolă •i compromite versuri şi fraze uneori drăguţe, ce apar acolo. Intre rău şi bine, totul s'a dove­dit inutil. Ai uneori impresia, că pană şi criteriile de judecată critică derobează Nu mai ştii ca să­ crezi, când te afli în faţa unei prostii perseverente. Bietul om care o co­mite poate fi, în fond, nevinovat. Poate că în forul lui lăuntric sim­te ceva ce s’ar putea rotunji în­tr’o imagine şi de multe ori, im­presionat, a întrezărit un simbol i­­deal. Alteori, cu adânc simţ al re­alităţii şi durerii, utilizează anali­za, compromisă prin expresie. In fine, antologia talentelor viitoare este cea mai grea dintre încercări prin imensele ei greşeli, după cu­m o primire cu adevărată rea, ucigă­toare de curaj şi de avânt este o altă greşeală. Totuşi, sunt cazuri când lucrurile sunt definitiv condamnate. In atâ­tea ocazii te iubeşti de imensităţi şi imposibilităţi, încât nu ştii ce să mai crezi despre debutanţi în gene­re. Ai aproape certitudinea c­ă pen­tru 99 la sută din cazuri, coşul este cea mai bună menire. Bună, dar atât de dureroasă pen­tru ei, pentru oamenii cari scriu şi cred în ce scriu, dintr’o strâmtă convingere că lucrul grifonat în grabă sau în nopţi lungi — cu şi fără lună — ar putea fi valorificat în eternitate. O mare criminală es­te şi inima, la om. Când cineva, pentru a fi puternic, ironic, simbolic şi definitiv, compu­ne dintr’un condei: Iubirea este, dragă, un trandafir golaş Care răsare numai In zilele de Paşti.» te cuprinde o sfântă milă, eşti gata să publici versurile, numai să laşi această misivă de iubire să atingă tipărită fibrele inimii opuse au­torului. Ce să facem cu producţiile ce ne asaltează torenţial? se întreabă e­­ditorii revistelor. Gândiţi-vă la autori, bieţii oa­meni, şi publicaţi tot. Nu în anto­logii ale viitorului, nici în poşta redacţiei, ci într’o publicaţie anua­lă, specială, cu un umor tragic, în orice caz original. „ROMÂNIA PITOREASCĂ” UN FILM DE PROPAGANDĂ.­­ REPREZENTAŢIA DE GALĂ DE LA TEATRUL NAŢIONAL. Aseară la ora 9 jumătate a avut loc la Teatrul Naţional o reprezentaţie de gală cu filmul „România pito­rească” o viziune cinegrafică în opt părţi a istoriei, frumuseţii şi bogă­ţiilor ţării. Au asistat regina Maria, ex-regina Elisabeta a Greciei, regentul C. Să­­raţeanu cu d-na, Şt. Ciceo Pop, Gr. Iunian, D. R. Ioaniţescu, Cu­­nescu, d-na Alexandrina Cantacuzi­­no, etc., un public foarte select. Filmul prezentat sub auspiciile mi­nisterului de externe, va servi cu fo­los propagandei naţionale. Istoria ocupă, într-o schiţă repede, partea întâia. Restul este consacrat peisagiului sălbatec sau odihnitor al ţării, sate­lor şi oraşelor româneşti, muncii agricole şi industriale. Este bine de subliniat că, în fil­mul prezentat dri seară, Capitala noastră a fost cinematografiată sub un aspect deosebit de ales. „Mireasa vândută“ în Anglia La sfârșitul lui Noembrie va a­­vea loc la Oxford în Anglia, repre­zentarea operei „Mireasa vândută’ do la Smetana. Costumele pentru această operă au fost comandate din Cenoslovacia. „Mireasa vându­tă' va fi jucată în limba engleza ':‹› „O­xford University Opera Club”. Congresul organi­zaţiilor grafice la Praga In zilele de 24—26 Noembrie a a­­vut loc la Praga congresul interna­ţional al organizaţiilor profesionale grafice. La congres au participat re­prezentanţi ai Asociaţiilor naţionale grafice din Cehoslovacia, Anglia, Germania, Franţa, Austria,­­Iugosla­via, Elveţia, Polonia, Olanda, Bel­gia, România, Suedia, Ungaria, Nor­vegia, etc. Congresul a fost prezidat de delegatul german Haas din Ber­lin şi s-a ocupat cu chestiunile eco­nomice şi de organizare din dome­niul grafic. După alegere, vine premiul Academia Goncourt este tot la meridian. După alegerea pasionan­tă a lui Do­rg­el­es in locul lui Cour­­teline, iată că se apropie decerna­rea premiului. Numele lui Blaise Cendrars, vigurosul talent de roman­cier și poet, circulă des. Auzind din șoapte că pentru premiul Renaudot e vorba de Marcel Aymé, academi­cienii au fost văzuți cumpărând ul­timul roman al acestuia „La table­­aux-crevés”. Nu cumva alegerea va cădea asupra aceluiaș scriitor? Lu­crul n’ar fi inedit. Maurice Bedel, în 1927 a cunoscut acest îndoit triumf. Conferinţele Ateneu­lui „N. Iorga“ Luni 2 Decembrie, ora 5 d. a. pre­cis, va avea loc în sala Teatrului Na­­ţional-Studio, (Piaţa Palatului Regal) a V-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. , D. profesor D. Pompeiu, va vorbi: Despre uitare. Vor mai da concurs : d-na Ficu Pomponiu, de la Opera Română, d-r­a Sorana Topa, societara Teatrului Na­ţional, d.Ion Pillat, membru S. S. R. şi d. G. Bacovia, membru S. S. R. Conferinţe La şedinţa de comunicări a Direc­ţiunii institutului de cercetări agro­nomice, care va avea loc in ziua de 3 Decembrie ora 5 d. a., va vorbi de prof. A. Munteanu, despre „Soiurile selecţionate din România şi cultu­rile comparative cu aceste soiuri”. Şedinţa va avea loc în amfiteatrul noului laborator de chimie al Aca­demiei de înalte studii agronomice. Intrarea trăsurilor prin noul bule­vard Mărăşeşti, care se ramifică de la rândul al II-lea. Cărţi-reviste A apărut intr’un volum elegant : Despre teoria juridică a suveranită­ţii naţionale de d. E. A. Poulopol­­i. Editura „Cartea Românească" a tipărit şi pus în vânzare pentru anul 1930, o serie variată şi foarte ele­gantă de calendare de perete şi bi­rouri artistic ilustrate şi de o exe­cuţie tehnică ireproşabilă. Remarque interzis în Cehoslovacia Yoga lui Erich M. Remarque nu a încetat încă. Iată, de pildă, că un general cehoslovac a dat un ordin de zi pentru trupa de sub­ comanda lui, în care prevede că niciun sol­dat nu va citi „Nimic nou pe fron­tul de vest”. Doctorul Vishkovski, ministrul de război al republicei vecine, întrebat dacă aprobă această măsură de pro­hibiţie literară, a declarat ferm că Remarque a scris o carte născută din sentimentul unui popor învins şi defetist. Straniu raţionament, care apar­ţine însă cu exclusivitate celui ce l-a spus. Statistica presei iugoslave După ultima statistică asupra presei iugoslave, numărul publica­ţiilor ajunge la 800, intre cari 31 cotidiane, trei săptămânale, 6 cari apar de trei ori pe săptămână, 190 reviste cari apar odată pe săptămâ­nă, 16 reviste cari apar de două ori pe săptămână, 95 publicaţii perio­dice cari apar de 2 ori pe lună, 364 cari apar odată pe lună, 19 o­­dată în trei luni, 8 cari apar la fie­care 6 luni, 4 publicaţii anuale, etc. Printre aceste publicaţii 163 sunt politice de informaţiuni, 45 literare, 40 ştiinţifice, 228 de specialitate, 94 confesionale, 31 pentru copii, 33 sportive, 53 de propagandă şi recla­mă, 48 oficiale, etc. Pentru sinistraţii din Târgovişte Suma din urmă Iei Colectă din iniţiativa d-lui Const. Colea, şeful staţiei Compresoare şi cu aproba­rea d-lui ing. Eugeniu D. Bunescu, şeful schelei Mo­roni, societatea „Concordia” Ing. Eugeniu D. Bunescu, şeful schelei Ing. Alex. Macri, şeful son­delor, secţia rotari Anton Burman, şeful sonde­lor şi alianţa Constantin Jantea, şeful ate­lierului mecanic Constantin Colea, şeful sta­ţiei compresoare Sterie Dumitrescu, şef ma­­estru­ sondor Pescaru Gheorghe, maestru sondor şi Pescaru Gh. Ana, soţia sa Gheorghe Neagu, maestru sondor Iosef Vojeichovski, şef ma­gaziner Ştefan Pam­pol, şef atelier ferărie Neculae Stanciu, şef maestru sondor Ilie Gavrielescu, maestru lemnar Spirea Duică maestru son­dor 300 300 200 200 200 200 200 200 200 100 100 100 100 100 Anton Burman, fiul, maes­tru sondor 100 Petre Căciulă,, maestru son­dor 100 Constantin Costescu, maes­tru strungar 100 Kronoveter Carol, maestru mecanic 100 Micu Niculae, maestru me­canic 100 Colț Gheorghe, maestru me­canic 100 Const Constantin, maestru cazangiu 100 Ionescu Tudor, maestru su­dor 100 Gh. Grozea, maestru strun­gar 100 Secuiu Ion, controlor schelă 100 Pop Nuț, portar 100 Sabo Ion II, motorist 100 Măruleanu Nicolae, sondor 100 Mureșeanu Ion, sondor 100 Cristea Neculae, sondor 100 Traian Băsceanu, maestru strungar 00 Ghera Ion, sondor 50 Spirea Petre, sondor 50 Luca Iosef, sondor 40 Venati Gulermo, acordam 40 Neculae Dumitru, sondor 40 Alex. Prahoveanu, logofăt schelă 20 Total lei 245.093 INFORMATION! Cu ocazia aniversării Uniuni naţio■ nale Iugoslave, se va oficia in ziua de 1 Decembrie, ora 12, an Tedeum la biserica Rusească din strada Bursei. Voiţi să procuraţi copiilor câteva ore plăcute şi folositoare? Duceţi-i la minunatele şezători organizate de revista „DIMINEAŢA COPIILOR”. Mâine, la orele 10 dimineaţa, are loc la Teatrul MARIA VENTURA, obişnuita şezătoare săptămânală. Administraţia poştei italiene a mă­rit valoarea declarată pentru scri­sori şi cutii de la 2000 franci la 2732 franci. Deasemenea administraţia poştei polone a mărit taxele pentru coletele poştale externe. CLUJ, 29. — In judeţul Someş au depus ori jurământul un număr de 85 de funcţionari maghiari cari urmează să devie pensionarii sta­tului român. Cercul dentiştilor autorizaţi din 1923 a invitat pentru mâine Dumi­nică ora 10 dimineaţa, pe toţi den­tiștii la o consfătuire colegială de mare importantă, în localul sediului său. Ecszem. Toţi acei cari au suferit după urma aces­tei infirmităţi neplăcute şi au suportat ani întregi mâncarimi de nesuferit, îşi vor recăpăta somnul şi odihna, numai după o scurtă întrebuinţare a Pomadei Cadum. Această pomadă şi-a dovedit eficacitatea sa vindecând mii de per­soane cari sufereau de multă vreme de eczemă, pecingenă, furnnculi, ulcere, erupţii, urlicarie, buboac, hemoroizi, mâncărimi, râe, cruste, abcese, arsuri, înţepături de insecte precum şi de zgârieturi, răni, tăeturi. I). profesor dr. I. Nanu-Muscel va începe cursul său cu studenţii anu­lui IV. Luni 2 Decembrie ora 9 dim, în serviciul clinicei de la spitalul Golţea, şi-l va continua în toate zi­lele, conform programului, secundat de d-nii conferenţiari dr. C. Alexa­n­­drescu-Dersea şi dr. T. Mironescu şi de d-nii asistenţi: docent dr. E. La­­zeanu, şef de lucrări dr. V. Ciocâl­­teu, docent dr. T. Saragea, docent dr. I. Pavel şi docent dr. D. Io­nescu. In rândurile studenţilor şi pro­fesorilor­ facultăţii de teologie din Ch­işinău domneşte o vie agitaţie provocată de faptul că facultatea a fost lăsată fără fonduri. Părintele Grigore Fişculescu, de­canul facultăţii împreună cu d. prof. St Ciobanu­ se vor prezenta înaltei regenţe şi primului minis­tru, cărora le vor expune starea deplorabilă a facultăţii din Chişi­nău. Pe ele altă parte studenţii sunt hotărâţi să dori­nre o grevă demon­strativa. Eri a avut loc la Piatra Neamţ a­­niversarea a 60 ani de existenţă, a liceului Petru Rareş. „CONTENCIOSUL“, birou de in­­formaţiuni judiciare şi administra­tive, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, în palatul zia­relor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. Profesorii universitari din Cluj au intentat un proces împotriva regi­mului ce se aplică corpului didactic prin modul insuficient de salarizare. Ei cer să li se achite diferenţele de salarii cuvenite de pe anii 1928-1929. D-nii profesori dr. Racoviţă şi N. Bănescu au fost delegaţi sa participe la congresul general al corpului di­dactic ce se va ţine în Bucureşti în zilele de 5—8 Decembrie. Majestatea Sat Regina Maria a vi­zitat eri librăria de artă „Hasefer" din strada Eugen Carada­n (Kara­­gheorghevici) d­in care se află şi expoziţia de sculptură şi pictură a artistului Mattis Teutsch din Braşov. Majestatea Sa a reţinut numeroase lucrări de artă şi operele literare mai de seamă — franceze şi ger­mane — apărute în ultima vreme. Cercurile economice din Cluj a­­şteaptă cu nerăbdare traducerea în fapt a hotărîrei creării a două burse de efecte şi mărfuri în capitala Ar­dealului. In vederea creărei acestor burse Camera de comerţ face mari pregă­tiri. Câteva bănci au hotărît să în­fiinţeze la Cluj sucursale. Prin înfiinţarea burselor de măr­furi şi efecte, viaţa economică a Clu­jului se va înviora. Cei 28 comunişti deţinuţi în în­chisoarea centrală din Chişinău sunt in a şasea zi de grevă a foa­mei. Procesul lor va fi judecat Marţi 3 Decembrie. Urmăriţi, începând de mâine, în ziarul „Dimineaţa“, noul concurs de jocuri „cuvinte încrucişate“. Pre­miul I • UN DORMITOR MODERN, compus din: 1 șifonier dublu, 1 pat dublu, două noptiere ataşate, o toa­letă și o banchetă, de la casa de mo­bile LOBEL & LINDEMAN, din calea Victoriei, 45. Premiul II: 5.000 LEI în numerar. ELEVI, PROFESORI, PĂRINŢI, citiţi azi, negreşit 0 DRAMĂ ŞCOLARĂ în „LECTURA“ Scriere complectă lei 5.­La chioscari şi librari A 1 T y

Next