Adevěrul, decembrie 1929 (Anul 42, nr. 14094-14117)
1929-12-01 / nr. 14094
Pag. 2-a Numai flanelele cari poartă această marcăsunt veritabile. Feriţiară de imitaţiuni. tv% Stuttgart Un bogat, amuzant şi instructiv magazin literar, ştiinţific, cuțitural şi artistic 1-1 ■?c~ sunt recunoscute superioare prin calitatea liniei Întrebuinţată, prin croiala elegantă, prin durabilitatea lor şi sunt preferate de cunoscători Numeroase imitaţiuni şi contrafaceri ale acestei mărci nu au făcut decât să mărească şi mai mult cererea de Flanele Observaţi bine ştampila şi eticheta Reprezentanţii SIUDERUS & Co. Bucureşti CEREŢI: lOflIIIIIL ZIARELOR ADEVERUL şi DIMINEAŢA 1930 PE ANUL 1930 se vinde numai cu 40 lei ______La depozitele şi chioşcurile de ziare A APĂRUT. Amintiri, schiţe, nuvele, poezii, cronici, studii semnate de cei mai eminenţi reprezentanţi ai scrisului românesc. PIANE în RATE dela lei 3000 lunar numai mărci germane şi numai reprezentantele noastre vechi, la VECHEA CASA DE ÎNCREDERE Magasinul de muzică Bucureşti V) VCCII c Victoriei Tel. 362-28 UEUV« No. 38Anga Capşa Vechimea firmei noastre este chezăşia calităţei instrumentelor vândute de firma noastră timp de 40 ani. GRAMOFOANE şi PLACI GRATIS trimit catalogul meu de VIŢE de VIE ALTOITE şi POMI care cuprinde preţurile cele mai effine şi sfaturi inapreciabile neresplătite pentru fiecare viticultor. In propriul dv. interes nu vă procuraţi viţe de vie sau viţe altoite, până când nu citiţi călăuza mea de viticultură. Adresa I. SZUCS Pepiniere 7 Diósig, jud. Bihor A APĂRUT No. 34 DIN PANDECTELE SĂPTĂMÂNALE Sub direcţia d-lui C. HAMANGIU, consilier la Casaţie, cuprinzând cele mai recente decizii, adnotate cu trimiteri La precedentele jurisprudenţiale şi la Doctrina franceză Şi română.părători s’ar abţine — dela politică... Or, ...dar asta-i treaba d-lui Venizelos. TRĂSĂTURĂ DE UNIRE Femeile cari au obiceiul ..să facă însemnări zilnice, sunt primejdioase. Jurnalul reprezintă un fel de confesiune încredinţată hârtiei, care este prin natura ei discretă. Adică rămâne discretă atâta timp cât nu cade sub privirea interesată a unor ochi iscoditori. Chiar a doua zi după nuntă, un tânăr matematician a pus mâna pe jurnalul soţiei sale şi află că fosta-i logodnică s’a întâlnit cu cutare şi cutare, în cutare loc, — până şi ziua şi ora erau indicate cu cea mai adorabilă preciziune — şi că---------liniuţe. Atât! Discrete semne de minus, poate prea discrete, dar straşnic de chinuitoare. —• Ce-or fi însemnând aceste semne ? — se întrebă cu legitimă alarmare soţul. Tradus din limba matematică în limbajul comun, un minus ar putea însemna : nu. Deci---------egal nu, nu şi încă odată , nu ! De altă par-UN VOLUM cu coperta artistic executată in 3 culori, 320 pagini pe hârtie velină, conţinând peste 200 de minunate clişee şi 16 splendide planşe în culori No. 63 VEDERI ÎNGUSTE de dr. ing. E. Petraşcu Din încurcătura programelor. — Criticile amatorilor Emisiunile postului românesc. Radio-Bucureşti se aude la Batum Ştiri şi informaţiuni din toată lumea Premii gratuite in valoare de 100 mii lei 10 APARATE DE RADIO OFERITE ABONAŢILOR ŞI CITITORILOR NOŞTRI (Cupoanele de participare, In corpul ziarului) Un montaj extraordinar: „SUPER F. A. R. 5" O superheterodină cu 5 lămpi uşoară de construit De vorbă cu cititorii, etc. etc. Programul complect al tuturor posturilor de emisiune dela 18 Decembrie 1929 Cu un supliment pentru expoziţia de radio dela Timişoara, cuprinzând articole de specialitate şi numeroase ilustraţiuni in culori noutri mari Preţul 10 lei CITIŢI ADEVĂRUL LITERAR te. acest semn afurisit există şi în ortografie şi i se zice : trăsătură de unire... In acest caz s’a petrecut mai mult o adunare decât o scădere, mai mult o afirmare decât o negare , formulă absurdă și criminală de — = + (minus egal plus). Cum să rezolve această problemă ?... Puse la loc jurnalul și se îndepărtă din odaia soției în vârful picioarelor, ca să nu fie auzit de cineva. Trecuse o săptămână lungă, mult mai lungă decât o lună de miere. Şi bietul matematician, chinuit de gelozie, se întoarse iarăşi la jurnal. Teama-i că ea nu-şi va continua însemnările, nu se adeverise. Capitolul urma cu aceiaş Seninătate ca şi înainte. Intre celelalte nume apăru şi numele lui, însoţit de aceleaş trăsături de unire fatale pentru fericirea lui conjugală. — Quod erat demonstrandum! — gemu sărmanul şi voi s’o părăsească. Dar apoi se domoli şi o iertă. Ea, însă, nu-1 iertă, fiindcă nu înţelegea să-şi lege viaţa de un bărbat nedelicat şi indiscret... F. Dima ADEVĂRUL inc Caleidoscopul vieţii intelectuale LITERE, ŞTIINŢE, ARTE D. prof. dr. Fr. Rainer a ţinut deunăzi, la Fundaţia Carol, o interesantă conferinţă despre problema eredităţii. Cine iese un moment din viaţa febrilă a redacţiilor veşnic sub presiunea ştirilor alarmante şi a huruitului subteran, cine pleacă enervat de la o violentă scenă parlamentară — acela, intrând la o conferinţă ştiinţifică, parcă păşeşte pe alt tărâm. Din pricina aceasta, am avut şi noi o stranie impresie la conferinţa d-lui prof. dr. Rainer. Ne pasionăm zgomotos de manifestările superificiale ale lumii. Şi iată un om — depărtat cu totul de larma noastră — care în tăcere şi cu sârguinţă cercetează adâncurile misterioase ale fiinţei şi care, dintr’odată ne reduce la pulbere. In faţa celulei cu structura-i artistică, într’o caleidoscopică transformare, ale cărei elemente se grupează geometric împrăştiindu-se şi reîntâlnindu-se în minunate combinaţii, — savantul are aceiaşi emoţie ca un privitor al grandioaselor spectacole de natură. Printr’o înţelegere şi prietenie de camarad, conferenţiarul s’a ataşat de marii cercetători ai problemelor vieţii din trecutul ştiinţific al omenirii — oameni tăcuţi, — aplecaţi cu atenţie asupra plantelor în floare, de pildă ca G. Mendel în grădina unei mănăstiri de pe vrenri. D. prof. dr. Rainer a vorbit de descoperirile acestui savant în rasă, descoperirile căruia — prea nouă pentru momentul apariţiei lor — au fost rând pe rând confirmate şi adoptate de ceilalţi cercetători. De la experienţele lui Mendel şi ale altor savanţi, care şi-au consacrat viaţa studierii hibrizilor, d-sa a trecut — după experienţe privitoare la musculiţe, melci şi cobai — la orgolioasa fiinţă omenească... angrenată în complexul gramineo-molusc ! Conferenţiarul s’a ocupat de acei factori paterni şi materni, care descind din generaţii în generaţii—într'o formaţie aproape militară. Dar sistemele geometrice nu continuă la infinit. Intervine hazardul care împreunează întâmplător factorii, în ordine produşi şi porniţi în ordine spre adâncul vremurilor viitoare., Aceşti factori se scoboară din depărtat trecut, se întâlnesc după capriciile hazardului — şi lumea este în faţa unui Napoleon sau a unui Goethe. O infimă deplasare de linii sau de puncte în construcţia unei celule determină apariţia unui monstru fizic şi moral. Păcatele ne vin de departe — de cine ştie unde... Şi noi nu ne putem lupta cu bestidlele din noi care ne mână când spre altar, când spre temniţă ori spre casa de nebuni. . . înaintea hazardului capricios şi implacabil, n’avem altceva de făcut decât să ne ridicăm ochii spre soare — respirând văzduhul proaspăt al naturii. . înălţat deasupra lumini turbulente şi meschine din juru-ne, d. prof. dr. Rainer — iluminat de tainele celulei ca un credincios sub bolţile cerului care se deschid — ne-a desprins câteva clipe din sterila şi stridenta frământare cotidiană, fâcându-ne să privim lucrurile într’o largă perspectivă. M. SEVASTOS Expoziţia de industrie casnică românească din Copenhaga STOKHOLM, 29. (Rador). — Expoziţia de industrie casnică, românească, deschisă la „Magazinul Nordului", din Copenhaga, a dovedit că acest gen de manifestări economice, are mare succes întreaga presă publică cu acest prilej articole elogioase despre gustul ales şi dibăcia ţărancelor române. Un numeros public vizitează expoziţia, şi de pe acum se crede că mai mult de jumătate din obiectele expuse au fost deja vândute. Vizita M. Sale Reginei Danemarcei este aşteptată zilele acestea. Noul preşedinte al „Asociaţiei presei germane“ RERM, 29 (Rador). — Compatriotul nostru, d. dr. Fritz Klein, directorul ziarului „Deutsche Allgemeine Zeitung", a fost ales preşedinte al Asociaţiei presei germane din Berlin, in locul lui Georg Bernhardt. Şedinţa Academiei Eri după amiazi s'a ţinut şedinţă publică la Academie, sub preşedinţia d-lui I. Bianu. S’a citit procesul verbal prin care Academia a primit legatul de cinci milioane al d-lui Hamangiu. D. Bianu acitit scrisoarea de mulţumire adresată generosului donator. D. G. BALŞ a făcut o comunicare cu privire la biserica din Lujeni (Bucovina) datând din anul 1450. Ca vechime ea vine imediat după biserica dela Baia. In legătură cu aceasta se ocupă de pridvorul in bisericile moldovenești arătând că acest adaus arhitectonic exista încă din timpul lui Ștefan cel Mare. D. general ROSETTI face o comunicare asupra armelor de război care s’au făurit în ţara noastră. Arată că in cataloagele străine figurează arme de preţ dăruite de Vasile Lupu sau Constantin Brâncoveanu, unor suverani străini. Se spune acolo că aceste arme ar fi fost falsificate. D. general Rosetti crede că nu-i așa. Este posibil ca acele arme să fi fost fabricate la Stambul pentru domnii români. D. general Rosetti se mai ocupă de introducerea tricolorului românesc și combate părerea curentă că el ar data din 1848 sau că ar rezulta din contopirea steagurilor Principatelor Unite. Steagul tricolor a fost adoptat în anul 1834 în Muntenia sub Alexandru Ghica Vodă și a rămas așa cum a fost stabilit prin firmanul împărătesc. Jubileul compozitorului cehoslovac J. B. Foerster In Decembrie Cehoslovacia va sărbători pe unul din cei mai mari compozitori ai săi, Iosef Bohuslav Foerster, care împlinește 70 de ani. După Antonin Dvorak, Foerster e primul mare compozitor căruia Universitatea Carol i-a acordat titlul de doctor honoris causa, întreaga lună Decembrie va fi în Cehoslovacia luna Foerster. Societatea „Foerster” din din Praga, care grupează de mai mulţi ani pe admiratorii operii compozitorului, va organiza în onoarea sa, o întreagă serie de concerte orchestrale, de cameră şi vocale. Destinele exterioare ale vieţii compozitorului sunt cu atât mai simple cu cât opera lui este mai însemnată. Josef Bohuslav Foerster s-a născut la 30 Decembrie 1859 in Praga ca fiu al eminentului compozitor şi teoretician Josef Foerster, profesor la conservatorul din Praga. Strămoşii săi au fost cantori şi printre ei s-a aflat şi muzicanţi de mare talent. La început Foerster a voit să studieze chimia şi ştiinţele naturale la şcoala politechnică din Praga, dar după un scurt timp a trecut la şcoala de orgă, consacrându-se complect muzicii. A devenit director de coruri bisericeşti şi apoi profesor de cânt. A atras atenţie şi ca critic muzical al ziarului „Narodni Listy” la a cărui rubrică muzicală a colaborat 8 ani. Foerster a trăit câtva timp in Hamburg, apoi s-a mutat la Vienna, unde şi-a câştigat o mare reputaţie de compozitor şi critic muzical. După proclamarea independenţei cehoslovace, când conservatorul din Praga a trecut sub administraţie cehoslovacă, Foerster a fost primul compozitor care a fost chemat din streinătate spre a ocupa catedra de compoziţii medicale la această şcoală de maiștri. La conservator, Foerster a fost ales rector pentru a treia oară. Opera lui Foerster este considerată cea mai vastă și una din cele mai mari opere ale literaturii muzicale cehoslovace. Din cele 5 opere ale sale „Debora“ (1892), „Eva“ (1899), „Jessika" (1905), „Invincibilii“ (1918), şi „Inima“ (1924), opera „Eva“ a pătruns Operii populare din Viena în timpul celei mai mari oprimări a cehilor, în 1915, in timpul războiului. Foerster, unde compozitorul e autorul a cinci simfonii, (cea mai cunoscută e Simfonia IV), şi o întreagă serie de poeme simfonice, între cari au fost executate cu un succes extraordinar „Tinereţea mea“, suita „Cyrano de Bergerac“, „Primăvara“ şi altele. Numeroase sunt şi compoziţiile lui de cameră. Situaţia presei din Cehoslovacia Faţă de anul trecut, numărul publicaţiilor periodice din Cehoslovacia a crescut considerabil. In special a crescut numărul publicaţiilor care apar la Praga. Numărul acestor publicaţii a ajuns în prezent la 1396, revenind presei politice cehe 176 publicaţii periodice (o creştere de 16 publicaţii), presei politice germane 60 publicaţii. Mai sunt 6 publicaţii maghiare, 2 slovace, 9 reviste ruseşti, 2 ucrainiene, 1 bulgară, 1 esperanto. Publicaţiile nepolitice, cari apar la Praga sunt în nume de 1130, dintre cari 1003 cehe, 119 germane, 6 engleze, 3 esperanto, 2 franceze, 3 ungare, 2 ruseşti, 1 spaniolă, 1 italaină, 1 Ido, etc. CITITI Adeveriri literar Câţi medici străini practică în Cehoslovacia Dela 1918 până în prezent s’au dat 234 autorizaţii medicilor străini de a practica în Cehoslovacia. Parte din aceştia au absolvit în Cehoslovacia, parte au obţinut echivalarea diplomelor din străinătate. In cea mai mare parte au fost date autorizaţii pentru staţiunile balneare. Emil Ludwig în Grecia ATENA. — De câteva zile scriitorul german Emil Ludwig întreprinde un voiaj în Grecia, înconjurat de oficialitate, primit cu mare cinste şi sărbtorit încontinuu. El a ţinut o conferinţă despre Napoleon I ca om de stat. Amiralul Conduriotes, preşedintele Republicii greceşti l-a primit în audienţă şi i-a lăudat lucrarea asupra lui Wilhelm al II-lea, pe care a citit-o în traducere grecească. Ludwig, măgulit, i-a răspuns cu o frază pompoasă: „Sunt măgulit, căci pentru un istoric omagiul cel mai mare îl poate aduce numai un om care a făcut istoria ţarei sale”. Şezători Duminică 1 Decembrie, ora 9 seara, va avea loc în aula Fundaţiei Carol, o şezătoare literară organizată de Cercul studenţesc dorohoian. D. Cezar Papacostea prof. universitar, va ţine o conferinţă despre Eminescu în lumina filosofiei indiene, iar d-ra Sorana Ţopa societară a Teatrului Naţional va recita. Vor citi din operele originale scriitorii Ion Pillat, V. Voiculescu, Em. Bucuţa, Livia Rebreanu şi Brătescu-Voineşti. Expoziţia: „Scriitorii şi războiul civil“ la Moscova In 18 Noembrie s’a deschis la Moscova o expoziţie organizată sub titlul „Scriitorii şi războiul civil”. In vitrinele expoziţiei se află materiale referitor la participarea personală a scriitorilor în războiul civil. In afară de fotografii, documente din războiul civil, etc. se află și creațiuni literare pe teme din războiul civil. Duminică 1 Decembrie Bieţii oameni S’a banalizat reproşul cald, iubitor ce se aduce zilnic poeţilor şi prozatorilor din toate unghiurile ţării, de toate felurile sociale, cari scriu de dragul de a iscăli sau pentru a motiva in acelaş timp idila, repetenţa şi lavaliera. La ce bun să mai protestezi, să îndrepţi pe altă cale decât a coşului piramidalele producţii ale talentelor răsărite peste noapte şi apuse a, doua zi, când eforturile moraliste s’au depreciat? A bate capul oamenilor mereu pe aceeaş temă, a reedita poşta redacţiilor literare, ni se pare o greşeală, şi încă una, cum spuneam, banală. S’au făcut sute şi mii de încercări, într’un fel şi altul, pentru a găsi cel mai bun mijloc de convingere pentru poeţii şi prozatorii nechemaţi şi irezistibili. Unii critici ,amabili până la exces, au crezut că vor calma viţiul creator cu binele; au fondat antologii ale viitorului, in care ideia desigur ridicolă •i compromite versuri şi fraze uneori drăguţe, ce apar acolo. Intre rău şi bine, totul s'a dovedit inutil. Ai uneori impresia, că pană şi criteriile de judecată critică derobează Nu mai ştii ca să crezi, când te afli în faţa unei prostii perseverente. Bietul om care o comite poate fi, în fond, nevinovat. Poate că în forul lui lăuntric simte ceva ce s’ar putea rotunji într’o imagine şi de multe ori, impresionat, a întrezărit un simbol ideal. Alteori, cu adânc simţ al realităţii şi durerii, utilizează analiza, compromisă prin expresie. In fine, antologia talentelor viitoare este cea mai grea dintre încercări prin imensele ei greşeli, după cum o primire cu adevărată rea, ucigătoare de curaj şi de avânt este o altă greşeală. Totuşi, sunt cazuri când lucrurile sunt definitiv condamnate. In atâtea ocazii te iubeşti de imensităţi şi imposibilităţi, încât nu ştii ce să mai crezi despre debutanţi în genere. Ai aproape certitudinea că pentru 99 la sută din cazuri, coşul este cea mai bună menire. Bună, dar atât de dureroasă pentru ei, pentru oamenii cari scriu şi cred în ce scriu, dintr’o strâmtă convingere că lucrul grifonat în grabă sau în nopţi lungi — cu şi fără lună — ar putea fi valorificat în eternitate. O mare criminală este şi inima, la om. Când cineva, pentru a fi puternic, ironic, simbolic şi definitiv, compune dintr’un condei: Iubirea este, dragă, un trandafir golaş Care răsare numai In zilele de Paşti.» te cuprinde o sfântă milă, eşti gata să publici versurile, numai să laşi această misivă de iubire să atingă tipărită fibrele inimii opuse autorului. Ce să facem cu producţiile ce ne asaltează torenţial? se întreabă editorii revistelor. Gândiţi-vă la autori, bieţii oameni, şi publicaţi tot. Nu în antologii ale viitorului, nici în poşta redacţiei, ci într’o publicaţie anuală, specială, cu un umor tragic, în orice caz original. „ROMÂNIA PITOREASCĂ” UN FILM DE PROPAGANDĂ. REPREZENTAŢIA DE GALĂ DE LA TEATRUL NAŢIONAL. Aseară la ora 9 jumătate a avut loc la Teatrul Naţional o reprezentaţie de gală cu filmul „România pitorească” o viziune cinegrafică în opt părţi a istoriei, frumuseţii şi bogăţiilor ţării. Au asistat regina Maria, ex-regina Elisabeta a Greciei, regentul C. Săraţeanu cu d-na, Şt. Ciceo Pop, Gr. Iunian, D. R. Ioaniţescu, Cunescu, d-na Alexandrina Cantacuzino, etc., un public foarte select. Filmul prezentat sub auspiciile ministerului de externe, va servi cu folos propagandei naţionale. Istoria ocupă, într-o schiţă repede, partea întâia. Restul este consacrat peisagiului sălbatec sau odihnitor al ţării, satelor şi oraşelor româneşti, muncii agricole şi industriale. Este bine de subliniat că, în filmul prezentat dri seară, Capitala noastră a fost cinematografiată sub un aspect deosebit de ales. „Mireasa vândută“ în Anglia La sfârșitul lui Noembrie va avea loc la Oxford în Anglia, reprezentarea operei „Mireasa vândută’ do la Smetana. Costumele pentru această operă au fost comandate din Cenoslovacia. „Mireasa vândută' va fi jucată în limba engleza ':‹› „Oxford University Opera Club”. Congresul organizaţiilor grafice la Praga In zilele de 24—26 Noembrie a avut loc la Praga congresul internaţional al organizaţiilor profesionale grafice. La congres au participat reprezentanţi ai Asociaţiilor naţionale grafice din Cehoslovacia, Anglia, Germania, Franţa, Austria,Iugoslavia, Elveţia, Polonia, Olanda, Belgia, România, Suedia, Ungaria, Norvegia, etc. Congresul a fost prezidat de delegatul german Haas din Berlin şi s-a ocupat cu chestiunile economice şi de organizare din domeniul grafic. După alegere, vine premiul Academia Goncourt este tot la meridian. După alegerea pasionantă a lui Dorgeles in locul lui Courteline, iată că se apropie decernarea premiului. Numele lui Blaise Cendrars, vigurosul talent de romancier și poet, circulă des. Auzind din șoapte că pentru premiul Renaudot e vorba de Marcel Aymé, academicienii au fost văzuți cumpărând ultimul roman al acestuia „La tableaux-crevés”. Nu cumva alegerea va cădea asupra aceluiaș scriitor? Lucrul n’ar fi inedit. Maurice Bedel, în 1927 a cunoscut acest îndoit triumf. Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Luni 2 Decembrie, ora 5 d. a. precis, va avea loc în sala Teatrului Naţional-Studio, (Piaţa Palatului Regal) a V-a conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. , D. profesor D. Pompeiu, va vorbi: Despre uitare. Vor mai da concurs : d-na Ficu Pomponiu, de la Opera Română, d-ra Sorana Topa, societara Teatrului Naţional, d.Ion Pillat, membru S. S. R. şi d. G. Bacovia, membru S. S. R. Conferinţe La şedinţa de comunicări a Direcţiunii institutului de cercetări agronomice, care va avea loc in ziua de 3 Decembrie ora 5 d. a., va vorbi de prof. A. Munteanu, despre „Soiurile selecţionate din România şi culturile comparative cu aceste soiuri”. Şedinţa va avea loc în amfiteatrul noului laborator de chimie al Academiei de înalte studii agronomice. Intrarea trăsurilor prin noul bulevard Mărăşeşti, care se ramifică de la rândul al II-lea. Cărţi-reviste A apărut intr’un volum elegant : Despre teoria juridică a suveranităţii naţionale de d. E. A. Poulopoli. Editura „Cartea Românească" a tipărit şi pus în vânzare pentru anul 1930, o serie variată şi foarte elegantă de calendare de perete şi birouri artistic ilustrate şi de o execuţie tehnică ireproşabilă. Remarque interzis în Cehoslovacia Yoga lui Erich M. Remarque nu a încetat încă. Iată, de pildă, că un general cehoslovac a dat un ordin de zi pentru trupa de sub comanda lui, în care prevede că niciun soldat nu va citi „Nimic nou pe frontul de vest”. Doctorul Vishkovski, ministrul de război al republicei vecine, întrebat dacă aprobă această măsură de prohibiţie literară, a declarat ferm că Remarque a scris o carte născută din sentimentul unui popor învins şi defetist. Straniu raţionament, care aparţine însă cu exclusivitate celui ce l-a spus. Statistica presei iugoslave După ultima statistică asupra presei iugoslave, numărul publicaţiilor ajunge la 800, intre cari 31 cotidiane, trei săptămânale, 6 cari apar de trei ori pe săptămână, 190 reviste cari apar odată pe săptămână, 16 reviste cari apar de două ori pe săptămână, 95 publicaţii periodice cari apar de 2 ori pe lună, 364 cari apar odată pe lună, 19 odată în trei luni, 8 cari apar la fiecare 6 luni, 4 publicaţii anuale, etc. Printre aceste publicaţii 163 sunt politice de informaţiuni, 45 literare, 40 ştiinţifice, 228 de specialitate, 94 confesionale, 31 pentru copii, 33 sportive, 53 de propagandă şi reclamă, 48 oficiale, etc. Pentru sinistraţii din Târgovişte Suma din urmă Iei Colectă din iniţiativa d-lui Const. Colea, şeful staţiei Compresoare şi cu aprobarea d-lui ing. Eugeniu D. Bunescu, şeful schelei Moroni, societatea „Concordia” Ing. Eugeniu D. Bunescu, şeful schelei Ing. Alex. Macri, şeful sondelor, secţia rotari Anton Burman, şeful sondelor şi alianţa Constantin Jantea, şeful atelierului mecanic Constantin Colea, şeful staţiei compresoare Sterie Dumitrescu, şef maestru sondor Pescaru Gheorghe, maestru sondor şi Pescaru Gh. Ana, soţia sa Gheorghe Neagu, maestru sondor Iosef Vojeichovski, şef magaziner Ştefan Pampol, şef atelier ferărie Neculae Stanciu, şef maestru sondor Ilie Gavrielescu, maestru lemnar Spirea Duică maestru sondor 300 300 200 200 200 200 200 200 200 100 100 100 100 100 Anton Burman, fiul, maestru sondor 100 Petre Căciulă,, maestru sondor 100 Constantin Costescu, maestru strungar 100 Kronoveter Carol, maestru mecanic 100 Micu Niculae, maestru mecanic 100 Colț Gheorghe, maestru mecanic 100 Const Constantin, maestru cazangiu 100 Ionescu Tudor, maestru sudor 100 Gh. Grozea, maestru strungar 100 Secuiu Ion, controlor schelă 100 Pop Nuț, portar 100 Sabo Ion II, motorist 100 Măruleanu Nicolae, sondor 100 Mureșeanu Ion, sondor 100 Cristea Neculae, sondor 100 Traian Băsceanu, maestru strungar 00 Ghera Ion, sondor 50 Spirea Petre, sondor 50 Luca Iosef, sondor 40 Venati Gulermo, acordam 40 Neculae Dumitru, sondor 40 Alex. Prahoveanu, logofăt schelă 20 Total lei 245.093 INFORMATION! Cu ocazia aniversării Uniuni naţio■ nale Iugoslave, se va oficia in ziua de 1 Decembrie, ora 12, an Tedeum la biserica Rusească din strada Bursei. Voiţi să procuraţi copiilor câteva ore plăcute şi folositoare? Duceţi-i la minunatele şezători organizate de revista „DIMINEAŢA COPIILOR”. Mâine, la orele 10 dimineaţa, are loc la Teatrul MARIA VENTURA, obişnuita şezătoare săptămânală. Administraţia poştei italiene a mărit valoarea declarată pentru scrisori şi cutii de la 2000 franci la 2732 franci. Deasemenea administraţia poştei polone a mărit taxele pentru coletele poştale externe. CLUJ, 29. — In judeţul Someş au depus ori jurământul un număr de 85 de funcţionari maghiari cari urmează să devie pensionarii statului român. Cercul dentiştilor autorizaţi din 1923 a invitat pentru mâine Duminică ora 10 dimineaţa, pe toţi dentiștii la o consfătuire colegială de mare importantă, în localul sediului său. Ecszem. Toţi acei cari au suferit după urma acestei infirmităţi neplăcute şi au suportat ani întregi mâncarimi de nesuferit, îşi vor recăpăta somnul şi odihna, numai după o scurtă întrebuinţare a Pomadei Cadum. Această pomadă şi-a dovedit eficacitatea sa vindecând mii de persoane cari sufereau de multă vreme de eczemă, pecingenă, furnnculi, ulcere, erupţii, urlicarie, buboac, hemoroizi, mâncărimi, râe, cruste, abcese, arsuri, înţepături de insecte precum şi de zgârieturi, răni, tăeturi. I). profesor dr. I. Nanu-Muscel va începe cursul său cu studenţii anului IV. Luni 2 Decembrie ora 9 dim, în serviciul clinicei de la spitalul Golţea, şi-l va continua în toate zilele, conform programului, secundat de d-nii conferenţiari dr. C. Alexandrescu-Dersea şi dr. T. Mironescu şi de d-nii asistenţi: docent dr. E. Lazeanu, şef de lucrări dr. V. Ciocâlteu, docent dr. T. Saragea, docent dr. I. Pavel şi docent dr. D. Ionescu. In rândurile studenţilor şi profesorilor facultăţii de teologie din Chişinău domneşte o vie agitaţie provocată de faptul că facultatea a fost lăsată fără fonduri. Părintele Grigore Fişculescu, decanul facultăţii împreună cu d. prof. St Ciobanu se vor prezenta înaltei regenţe şi primului ministru, cărora le vor expune starea deplorabilă a facultăţii din Chişinău. Pe ele altă parte studenţii sunt hotărâţi să dorinre o grevă demonstrativa. Eri a avut loc la Piatra Neamţ aniversarea a 60 ani de existenţă, a liceului Petru Rareş. „CONTENCIOSUL“, birou de informaţiuni judiciare şi administrative, funcţionează în Bucureşti, str. Const. Miile No. 11, în palatul ziarelor „Adevărul“ şi „Dimineaţa“, sub conducerea d-lor avocaţi Cezar Simionescu şi M. Graur. Profesorii universitari din Cluj au intentat un proces împotriva regimului ce se aplică corpului didactic prin modul insuficient de salarizare. Ei cer să li se achite diferenţele de salarii cuvenite de pe anii 1928-1929. D-nii profesori dr. Racoviţă şi N. Bănescu au fost delegaţi sa participe la congresul general al corpului didactic ce se va ţine în Bucureşti în zilele de 5—8 Decembrie. Majestatea Sat Regina Maria a vizitat eri librăria de artă „Hasefer" din strada Eugen Caradan (Karagheorghevici) din care se află şi expoziţia de sculptură şi pictură a artistului Mattis Teutsch din Braşov. Majestatea Sa a reţinut numeroase lucrări de artă şi operele literare mai de seamă — franceze şi germane — apărute în ultima vreme. Cercurile economice din Cluj aşteaptă cu nerăbdare traducerea în fapt a hotărîrei creării a două burse de efecte şi mărfuri în capitala Ardealului. In vederea creărei acestor burse Camera de comerţ face mari pregătiri. Câteva bănci au hotărît să înfiinţeze la Cluj sucursale. Prin înfiinţarea burselor de mărfuri şi efecte, viaţa economică a Clujului se va înviora. Cei 28 comunişti deţinuţi în închisoarea centrală din Chişinău sunt in a şasea zi de grevă a foamei. Procesul lor va fi judecat Marţi 3 Decembrie. Urmăriţi, începând de mâine, în ziarul „Dimineaţa“, noul concurs de jocuri „cuvinte încrucişate“. Premiul I • UN DORMITOR MODERN, compus din: 1 șifonier dublu, 1 pat dublu, două noptiere ataşate, o toaletă și o banchetă, de la casa de mobile LOBEL & LINDEMAN, din calea Victoriei, 45. Premiul II: 5.000 LEI în numerar. ELEVI, PROFESORI, PĂRINŢI, citiţi azi, negreşit 0 DRAMĂ ŞCOLARĂ în „LECTURA“ Scriere complectă lei 5.La chioscari şi librari A 1 T y