Adevěrul, august 1933 (Anul 47, nr. 15205-15230)
1933-08-01 / nr. 15205
PRESA ŞI ZIARIŞTI „Fiecare popor are presa ce o merită“ — De la corespondentul nostru din Paris — Zilele, acestea a avut loc la Vichy Congresul Ligii franceze pentru drepturile omului. La ordinea zilei a fost, între altele, chestia presei. Chestia a fost discutată sub toate aspectele. Unii delegaţi şi-au exprimat mirarea că presa, a cărei misiune, — la naşterea ei, — a fost apărarea libertăţii de scris şi de gândire, a încăput în bună parte pe mâinile acelora cari urăsc această libertate şi vor s’o ucidă. Inocenţi şi simplişti, s’au întrebat cum s’a ajuns la atâta decădere. Ei nu înţeleg. Nu sunt în stare să-şi explice dec© democraţia poate fi atacată şi răpusă prin mijloace democratice, cum sunt: votul universal, libertatea presei regimul parlamentar etc. Alţi delegaţi, pacifişti ideologi şi-au exprimat indignarea în contra presei naţionalist-şovine care, în lumea întreagă, propagă duşmănia între popoare şi împinge la război. Ei au amintit o vorbă a d-lui Pierre Cot care, înainte de a fi ministru al aviaţiei, a spus adversarilor lui din dreapta, cari î i înjurau pentru pacifismului lui că „venitele lor sunt făcute din oţelul cu care se fabrică tunurile“. Era o aluzie la simpatiile ziariştilor de dreapta pentru marile uzine de arme. CHESTIA CALOMNIEI Delegaţii n’au conchis însă decât prin moţiuni în cari se veştejesc inamicii libertăţilor şi prin rezoluţii în cari se exprimă dormit de viitor. Dorinţi într’un viitor mai bun, când presa, în loc să fie de partea stăpânirii şi a reacţiunii, va deveni, cum a fost la început, liberală, umanitară şi pacifistă. Unul din oratori, totuşi, a fost practic şi nu s’a pierdut in generalităţi. Este d. George Piocl. El a spus lucruri concrete. A stabilit că „fiecare vapor are presa pe care o merita“ — ceea ce, evident, este adevărat. Presa, o ştie oricine, reflectează ţara, mediul social în care funcţionează. Ea este ceea ce o face acest mediu. Are nivelul intelectual, moral şi politic al acestuia. Mulţi, însă, vorbesc de presă ca şi cum ar fi ceva aparte, de sine stătătoare, putând da orice fel de îndrumare şi face absolut orice vrea. Cei cari prezintă astfel lucrurile au anumite interese. Luaţi, de pildă, chestia calomniei prin ziare, atât de dezbătută la noi. Duşmanii presei o aduc în discuţie, ori de câte ori vor să restrângă libertatea scrisului. Dar adânciţi niţeluş chestia. Căutaţi să observaţi cine anume calomniază, cum se calomniază şi, mai als, de ce se calomniază. Cercetând, ceţi da imediat de strâmtimea vieţii noastre politice, de caracterul oligarhic al acesteia, de partide şi veţi vedea că presa nu traduce decât viaţa aceasta redusă: trotuarul de la Canşa până la Palat şi bătaia dintre partide pentru putere. Calomnia este parcticata de partide, fiindcă sunt aşezate pe un teren cu un orizont mic şi fiindcă totul se petrece între un număr mic de persoane, iar ziarele cari sunt în serviciul partidelor exprimă, cum e firesc, tendinţele acestora. Nu presa ca atare calomniază, ci grupurile şi persoanele cari stau la spatele ei. Şi ceea ce spunem de chestia calomniei, se poate afirma despre oricare alta în legătură cu presa. UN PROGRAM DE VIRTUŢI PENTRU ZIARIŞTI Dar de aci nu urmează că presa trebuie să reflecteze în mod orb mediul social şi politic in mijlocul căruia traeşte, nici că ziariştii să accepte orice rol. Nu avem o concepţie fatalistă în materie. Dacă, precum am zis, presa nu poate da orice fel de îndrumare ar vrea, poate, totuşi, da unele îndrumări, poate să facă un număr de paşi înainte. In zona liberă lăsată de stările politice şi culturale, date, ziaristul de convingeri şi de idei poate face sau încerca de a face ceva. Oratorul menţionat mai sus, după constatarea reprodusă (,,fiecare popor are presa ce merită“) s-a interesat mai ales de ziarişti. A lăudat pe cei din trecut cari luptau pentru idei, cari nu aveau gânduri de îmbogăţire şi de trai fastuos, — cari nu voiau să aibă asemenea gânduri, — şi, deci, erau independenţi faţă de cei mari, cari puteau, fiind independenţi, să critice liber. A definit virtuţile pe cari ar trebui să le aibă ziaristul. „Ii cer, a spus d. Pioch, să nuaibă in vedere altceva, decât adevărul; să iubească libertatea; să nu caute să câştige mult; să refuze de a uza de presă pentru a parveni la demnităţi şi să nu accepte decoratului“. L’a citat pe Proudhon care a zis: „Se cunoaşte un ziarist că a fost independent prin aceea că n’a putut fi decorat decât după moarte". In Franţa, legiunea de onoare joacă un rol mare şi cetăţeanul care însemnează ceva, când ajunge la ■40—45 de ani, începe să cugete că a venit momentul să obţie decoraţia naţională. Cetăţenii ziarişti sunt ca şi ceilalţi. Programul de virtuţi al d-lui Georges Proch este, ca toate programele şi ca toate virtuţile, greu de aplicat. Proudhon a fost şi el exigent. Virtuţile reclamate de d. Pioch au fost potrivite pentru vremea în care înflorea presa de opiniune — cum e numită aci presa de idei —când se lupta pentru libertăţi şi când onoarea luptătorilor stătea în neatârnarea lor faţă de împărţitorii de bunuri şi de distincţiuni. Vremea aceasta a existat cândva, înainte de război, cu decenii înainte de 1914. Azi e o altă lume. Presa oglindește lumea aceasta. Nu însă toată. .. Activitatea guvernului Deşi suntem in plină vacanţă politică, guvernul totuşi se află în plină activitate. Guvernul a aşteptat rezultatul conferinţei mondiale de la Londra, unde se discutau atâtea chestiuni, cari aveau o legătură strânsă cu problemele noastre interne. Odată conferinţa terminată s’a putut vedea cari sunt hotărîrile luate acolo şi cari sunt drumurile, pe cari-i urmează să mergem noi, „cu mijloacele noastre. Cu Întoarcerea d-lui Virgil Madgearu in ţară, guvernul a putut fi in măsură să examineze situaţia în toată cunoştinţa de cauză şi să stabilească soluţiunile problemelor de actualitate. PROBLEMA MONETARA Astfel în ce priveşte problema monetară, guvernul a hotărît menţinerea şi apărarea stabilizării leului cu orice preţ. Guvernul a luat această măsură, socotind că de bine, de rău, cu starea actuală de lucruri o putem duce, — pe câtă vreme cu părăsirea stabilizărei ne-airi arunca iritr’o aventură. S'a mai stabilit in legătură cu problema monetară şi ci cea bugetară, să menţinem regimul actual de restricţie a devizelor şi de contingentarea importului. DATORIILE In ce priveşte problema creditorului, guvernul a hotărît in primul rând o aplicare riguroasă a legei pentru conversiunea datoriilor agricole. Aceasta pentru apărarea agricultorilor, spre a nu fi expuși să li se înstrăineze pământul. Dar, odată aranjată această chestiune, guvernul a stabilit, la propunerea d-lui V. Madgearu, ca pentru a reda circulaţiei numerarul ascuns să se garanteze recuperarea sigură a sumelor împrumutate. Cu siguranţa menţinerea stabilizării leului şi cu un regim de asigurare a valabilităţii creanţelor, guvernul speră — şi credem că speranţa este întemeiată —că se va redă circulației cele câteva miliarde de lei ascunşi în stefuri, sau cel puţin o parte din ei. E de prisos să asistăm asupra binefacerilor ce s'ar resimţi în toate domeniile vieţii noastre reintrarea în circulaţie a unor importante sume ce azi stau îngheţate. CEREALELE In ce priveşte valorificarea cerealelor guvernul se arată optimist atât prin faptul că socoteşte asigurat exportul a marei cote de 75 la sută din grâul exportabil al recoltei anului acesta, cât şi prin faptul că dispune de cele 750 milioane lei, cu care să poată interveni spre a menţine preţul actual al grâului. In sprijinul menţinerei preţului grâului din recolta acestui an, mai intervine şi măsura luată la Londra de a se reduce însărmânţările de grâu, în ţările agricole pentru anul viitor. Se speră că exportatorii mondiali de grâu, cunoscând că la anul vom avea însâmânţări mai puţine şi scontând şi o eventuală secetă, vor face aprovizionări de stocuri de grâu din recolta anului acesta, încă un element clar, care va contribui la menţinerea preţului grâului la nivelul actual. CUPONUL In ce priveşte cuponul nostru extern. Madgearu a pus la Londra problema posibilităţilor noastre de plată, reduse evident, faţă de reducerea exportului nostru. Peste o lună chestiunea se va discuta la Paris şi sunt toate probabilităţile că se va realiza o reducere a acestui cupon. Această chestiune priveşte problema echilibrării bugetului. Guvernul intenţionează să mai ia o serie de măsuri. D. V. Madgearu la Sinaia în aceste două zile, va pune la punct o serie de măsuri în legătură cu planul economic şi financiar al guvernului pentru refacerea ţării. După cum se vede, guvernul se află în plină activitate şi crede că are motive să fie optimist. CHESTIUNI DE PARTID In afară, de aceste preocupări guvernul s’a ocupat şi de viaţa internă a partidului naţional ţărănesc. Astfel, după câte ni se afirmă, conducerea partidului este hotărită să să reprime de aci înainte orice mişcare a oricărui membru al partidului care ar încerca să saboteze opera de guvernare, prin publicitate sau întruniri. Este vorba de o mişcare la fel ca cea „seceristă Conducerea partidului ni se spune, este ferm decisă să reacţioneze cu toată hotărirea împotriva oricărei tendinţe de a se creia bisericuţe in partid. Pe de altă parte, conducerea partidului naţional-ţărănesc şi conducerea guvernului au fost informate cât, dacă in unele părţi ale ţării a prins propaganda extremistă de dreapta sau de stânga, aceasta se datoreşte faptului că nici partizanii guvernului şi nici cei ai partidelor de guvernământ nu se duc la sate. De aceia conducerea partidului a dat instrucţiuni şefilor de organizaţii, ca toată lumea: deputaţi, senatori tineret să se ducă la ţară să facă operă de luminare a populaţiei. Este vorba atât de a populariza măsurile luate de guvern, cât şi de a se interesa de nevoile şi chestiunile cu caracter local. Evident, măsura este bună, căci, ştiut este că, pentru orice propagandă de idei, oricum ar fi ele, antidotul cel mai eficace este contra propagandă. Guvernul desfășurând această activitate crede că va domina evenimentele și că deschiderea sesiunei parlamentare îi este asigurată. Jubileul unei cărţi I. Şt. loachimescu: Ţărani şi târgoveţi , roman, ediţia lll-a Se cuvine să stăruim asupra romanului d-lui I. Şt. loachimescu. Popasul acesta e cerut de-a treia reeditare. A treia ediţie. Nu e un lucru prea banal, când obiceiul pământului este exaltarea pe o zi a unei cărţi si aruncarea ei definitivă in vastele triaje ale uitării. Mai trebue adăugat un lucru preţios: romanul d-lui Ioachimescu n‘a avut, afară de blazonul editurii „Adeverul”, nici unul din heralzii cari anunţă Şi pregătesc marile succese: propagandatăiii bălău. Vedem tocmai in înceată şi tăcuta penetraţie a acestui volum de la om la om; faima lui trecuta din vis in vis, prin osmoza unui cuvânt bun, nu priia metoda hipnozei colective a reclamei organizate psihotehnic, garanţia unei superioare calităţi. Titlul romanului Ţărani şi Târgoveţi induce in eroare, sugerând un mediu rural şi provincial urban. In realitate povestirea d-lui Ioachimescu este construită pe polarităţile ireductibile dintre oraş şi sat, ţăran şi industriaş. Intre acţiune şi contemplaţie, îmi amintesc că la prima lectură am tăiat întâile foi cu silă, aşteptând să fiu invadat de sempiternelul mediu provincial. Când iată că in locul convenţionalului oraş de provincie, te, afli zvârlit intr’o fermecătoare acţiune, condusă de rechini industriali, cu siluetele oamenilor decupate pe fondul alb, agitându-se şi gândind frenetic. Intr’adevăr, simetria bilaterală a romanului „Ţărani şi Târgoveţi“ cuprinde, in prima parte, povestirea ascensiunii unor cavaleri de industrie. A doua parte se desfăşoară şi se pierde în decor rural. Memorialistul (şi acest roman este scris la persoana întâia) povesteşte întâlnirea lui in tren cu fratele unui vechi cunoscut, cu Metodia Polcovnicii, întors din străinătate unde îşi dusese zilele in mediul revoluţionar. Prin ricesta reintră in contact , cu Aristide —» 1 ---------— Groaznicul accident de tren din Apachida-Cluj CLUJ. — Azi după amiază un groaznic accident de tren s’a produs înstaţia Apachida situată la zece kilometri de oraşul nostru. Elevul Laslo Silasyi dela şcoala de agricultură, sosind în ultimul moment în staţia Apachida spre a lua un tren spre Cluj şi cum trenul se afla în mişcare, Silasyi s’a repezit pe scara unui vagon, însă făcând o mişcare greşită s’a prăbuşit sub roatele trenului. In urma acestei groaznice nenorociri, Silasyi s’a ales cu piciorul şi mâna dreaptă fracturate precum şi cu mai multe leziuni pe corp. Cu acelaş tren Silasul a fost transportat până la gara Cluj de unde apoi cu o ambulanţă, a salvării a fost dus la clinica chirurgicală. Aici medicii ne afirmă că mai sunt puţine speranţe că va fi salvat şi aceasta din cauza puternicei hemoragii ce s’a produs. Nenorocirea din staţia Apachida, se cercetează in prezent de către regiunea de jandarmi Cluj judeţ. D. I.T. IOACHIMESCU Foreovtticu, bogătaş neurastenizat. Prezenţa stenică a povestitorului il determină să se arunce in afaceri. Urmează o serie de lovituri strălucite, cari pun bazele unei formidabile averi şi influente. Trebue subliniat in această parte a romanului câteva merite esenţiale. In primul rând merită atenţiunea cititorului, interesat de psihologia timpului sau descrierea mobilurilor sufleteşti, cari 11 aruncă cu atâta desnădejde pe Aristide Polcovnicii in marea beţie a afacerilor. Nevroza aceasta nu este numai bine înfăţişată, dar subtil analizată de autor şi este o contribuţie vrednică de luat in seamă pentru psihologia omului de afaceri modern, aventurierul desnădăjduit. In al doilea rând ne-a bucurat ochii colorata imagine a vieţii casnice a eroului asupra căruia am stăruit, o soţie, Domnica, „ţăranca” luată dintr’un sat şi, persecutată de mama şi sora lui, prea rafinate odrasle fanariote. Şi, în fine, nu trebue uitată trepidaţia, ritmul de avalanşă, in care se precipită acţiunea, speculaţiile de bursă, conduse abil şi pasionat ca intr’un roman de Upton Sinclair. Intre timp intră in scenă celălalt erou: Metodiu, bolşevicul. Mărturisim că este figura cea mai reuşită dar şi cea mai complexă din roman — şi, cel puţin sub cadrul problematicei încercate — una din cele mai interesante figuri ale ultimilor ani literari. Căci autorul descrie aci viaţa frenetică a unui fost agitator comunist, devenit deodată un speculant genial, un mare psiholog şi conducător de oameni, injghebător de afaceri, apucat pe urmă brusc de remuşcări, târit până la crimă şi totul sub fascinaţia unei mocnitoare paralizii generale. Cei doi fraţi (Memorialistul joacă numai un rol de figurant şi este, ca atare, cea mai ştearsă figură a romanului) — montează afaceri, dar amândoi sfârşesc prin crimă. Ajunşi aci lichidează şi se retrag la ţară (Metodiu mai făcuse un stagiu în Ospiciu). Aci izbucneşte conflictul care a dat şi titlul romanului Conflictul dintre Domnica şi rudele ei ajunge la paroxism şi ea fuge la părinţi. In faţa vieţii sale redusă la orizontul strâmt al conacului, fraţii Polcovnicu simt toată tragedia vieţii. Mai cu seamă Aristide care dorea contemplaţia şi a avut parte numai de acţiune furtunoasă, care dorea viaţa originară, limpede de la ţară şi acum i se frâng toate visele, pierzând pe Domnica şi pierzând moşia, revendicată de ţăranii răsculaţi. La moşie el se întâlneşte cu Arghir, prietenul din copilărie, dar şi maestru in fabricele fraţilor Polcovnicu, instrumentul lor docil pentru dominarea muncitorilor. Faţă in faţă cu iubirea lui tainică, el se hotărăşte să redevie revoluţionar, înscenează o rebeliune, asediază conacul. Dar Domnica, se spânzură. Arghir îşi înjunghie patronul şi rivalul şi se sinucide. Un ochi critic atent va deosebi o uşoară descumpănire a celor două planuri. Pe de-o parte este mediul admirabil al vieţii de mare industriaş, acţiune bine condusă, psihologie cu adânci revelanţe, tratate direct, prin gesturi, autoanalize sau caracteristici şi mediul ţărănesc tratat numai indirect. Ar fî fost pentru economia şi simetria romanului, necesară o aprofundare a lui Arghir şi a Domnicăi care trăesc — admirabili ca prezentare — dar numai in exterior. Astfel ar fi reuşit şi mai mult tensiunea intre cele două polarităţi pe care este construit romanul. Dar fără această uşoară rezervă, romanul acesta este o povestire bogată de acţiune şi înţelegere omenească din care cel puţin chipul lui Vincenţiu va rămâne cu siguranţă in mintea cititorului, cu acel nimb fosforescent care-l au unele fiinţe de roman, trăitoare prin propria lor lumină. Lucian Boz ADEVÉRÜL CADAVRUL COMUNISTULUI MAUR ENCSEL A FOST DEZGROPAT ERI DIMINEAŢĂ TIMIŞOARA, 29. Astăzi, in zorii zilei s’a făcut deshumarea cadavrului comunistului Mauriciu Encsel de faţă fiind primul procuror Eugen Munteanu, judecătorul de instrucţie Cihoschi, medicii Vascan Todan, Pintea şi Wachsman precum şi Geza Encsel, fratele decedatului Acesta din urmă ceruse deshumarea, întrucât avea bănueli că moartea nu s’ar datora unei sinucideri, ci maltratărilor suferite la chestura poliţiei. Rezultatul autopsiei a fost negativ. S’a stabilit ca moartea lui Mauriciu Encsel a provenit numai din strangulare. Al doilea comunist arestat odată cu Mauriciu Encsel se găseşte internat în spital, în urma bolii contractate în arestul chestunii de poliţie din localitate. ESCADRILA BALBO ŞI-A AMÂNAT ZBORUL SHOAL HARBOUR, 29. (Rador). Deoarece condiţiile atmosferice continuă să fie defavorabile, generalul Balbo, care trebuia să plece dis de dimineaţă, a luat hotărârea să amâne încă odată plecarea escadrilei sale spre Valentia (Irlanda). Totodată, generalul Balbo a ordonat ca echipagiul să aşeze aparatele în aşa fel încât să poată decola la primul semnal. * ROMA, 29. (Rador). — Ziarul „Messagero” publică un interview al generalului Balbo. Comandantul escadrilei italiene declară în acest interview că nu are intenţia, în cursul călătoriei sale către patrie, să viziteze principalele capitale europene, pentru a scuti pe aviatori de oboselile recepţiilor. Parcursul escadrilei va fi prin Valentia (Irlanda), Marsilia şi având ca punct final lacul Berre- Ostia. Adunarea generală a „Reşiţei“ Acţionarii au protestat contra vitregiei statului În dimineaţă, la ora 11 sa ţinut adunarea generală a soc. „Reşiţa din palatul Camerii de comerţ din Bucureşti. A prezidat d. general adjutant Ernest Ballif, preşedintele societăţii, asistat de d. Ioan Boambă, vicepreşedinte şi de d-nii Max Auşnit şi N. Malaxa, administratori delegaţi. Dintre membrii consilului de administraţie, au luat parte d-nii: Alex. Lapedatu, fost ministru, ing. Const. Buşilă, ing. N. P. ştefănescu, vicepreşedintele consiliului de administraţie al Băncii Româneşti, Gr. Carp, N. R. Căpităneanu. Ministerul industriei şi comerţului a fost reprezentat prin d-nii: loan Agârbiceanu şi prof. Mihail Ralea. Printre acţionari am remarcat pe d-nii: Arnold Hramadka, Atlas, art. Secară, Andriescu, Ioachimescu, av. Tenebaum, etc. DESCHIDEREA ADUNĂRII D. preşedinte, general Ernest Ballif, constatând indeplinirea tuturor formalităţilor cerute de lege şi statutele societăţii pentru a doua convocare a adunării generale, a dispus cetirea dării de seamă a consiliului de administraţie, de către d. Max Auşnit, administrator delegat. CE CUPRINDE DAREA DE SEAMA A CONSILIULUI Raportul consiliului către adunarea generală, relevă efectele crizei repercutată asupra întregei lumi, apoi subliniază situaţia actuală a societăţii, prin următoarea frază: „Dacă in actualele împrejurări rele, nu numai că am putut evita pierderi, dar am realizat chiar un beneficiu in exploatările noastre, aceasta a fost posibil exclusiv graţie măsurilor luate de noi în ultimii 3 ani privitoare la reducerea cheltuelilor generale şi a preţului de cost al produselor noastre". Se arată apoi, că valoarea vânzărilor „Reşiţei" in 1932 a fost de lei, 929.559.810, faţă de 1.281.198.916 lei in 1931, adică, cu 27 la sută mai puţin. Faţă de 1928 insă, când volumul de afaceri al societăţii a atins 2.200 milioane lei, reducerea cifrei de afaceri e de 60 la sută. Interesantă e, apoi, cifra livrărilor executate Statului; astfel in 1931 s-au livrat acestuia fabricate în valoare de 870 milioane lei, iar in 1932 numai de 454 milioane lei. Un raport, după cât se vede, aproape dezastruos, cu 48 la sută mai puţin. Raportul consiliului relevă chiar faptul foarte grav, că nu s-au putut obţine comenzile Ministerului Armatei, deşi comanda a fost aprobată printrun jurnal al consiliului de miniştri incă din 1931. Raportul arată apoi, că deşi preţul de vânzare a fierului a scăzut cu circa 30 la sută, sa realizat in urma măsurilor luate, o reducere a cheltuelilor de producţie la uzine de 40 la sută. Totuşi, pentru atenuarea şomajului s-a introdus lucrul prin rotaţie, fără de care cheltuelile ar fi fost cu mult mai reduse. Cheltuelile generale ale administraţiei centrale au fost reduse cu 74 la sută faţă de ultimii cinci ani. Lucrătorilor şi personalului cu salarii fixi sau plăti 334.445.721 lei, faţă de lei 575.739.823 plătiţi in 1931. Impozitele, fructele şi sarcinile sociale, faţă de cari consiliul de administraţie al societăţii nu a pututavea nici o influenţă, reprezintă o sumă considerabilă: 72.064.115 lei, drept contribuţiuni legale şi reglementare pentru scopuri de ocrotire sociale, iar drept impozite şi taxe către stat, judeţ şi comune, împreună cu impozitele plătite de angajaţii şi acţionarii societăţii, suma, de 72.169.725 lei. Afară de aceasta, taxele de transport plătite administraţiei C. F. R., ţinându-se seamă şi de cele achitate de clienţi, se urcă la 107 milioane lei. E de reţinut, deci, că faţă de un dever anual de circa 930 milioane lei, 22 la sută din această sumă, adică 209 milioane lei, au fost Încasate de stat sub diferite forme, pe când totalul comenzilor statului, In cursul anului trecut, n’au fost decât de 454 milioane lei. Amortizările efetcuate in cursul anului trecut, 50 milioane lei, depăşesc cu mult investiţiile noui, cari se urcă la 28.700.000 lei. Se relevă apoi cum s-a ajuns la raţionalizarea producţiei şi desfacerii produselor. ds fer in raport cu concurenţa străină: cooperarea cu uzinele Titan, Nadrag, Calan şi David Goldenberg, stabilindu-se pentru fiecare uzină un program de lucruri un anume câmp de desfacere, evitându-se astfel o concurenţă economică şi neraţională. „Totuşi — se remarcă in darea de seamă — deşi in străinătate preţurile la fer sau urcat in ultimul timp cu 30 la sută, in ţara noastră s’a resimţit o urcare foarte modestă a preţului produselor de fer, şi aceasta in urma urcărei considerabile a impozitului pe cifra de afaceri şi a sarcinelor sociale! Se relevă sprijinul obţinut anul trecut de societate de la B. N. R. de la Societatea Naţională de Credit Industrial, dela Banca Românească şi dela Banca de Credit Român. Beneficiul net realizat de societatea „Reşiţa” anul trecut se ridică la lei 29.814.737, distribuindu-se acţionarilor un dividend de 4 la sută. DISCUŢIILE D. preşedinte general adj. Ernest Balif a desemnat ca scrutători pe cei mai mari acţionari prezenţi, d-nii Arnold Hramadka şi Atlas, iar ca secretari pe d. maior Gali, după care au urmat discuţiile. D. arh. Secară a relevat faptul bizar, că se hotărise a se da comenzi „Reşiţei‘, din partea armatei, in valoare de peste 500 milioane lei, totuşi, ele nu s au efectuat. NU cumva — se întreabă d-sa — aceste comenzi au trecut peste fruntarii, in loc să se execute in ţară? D. Secară întreabă apoi, cum se explică faptul că „Reşiţa", instituţie eminamente naţională, a trebuit să se împrumute în afară cu 34 milioane fr.? Nu s’a găsit credit in ţară? Nu s’au făcut îndeajuns demersurile necesare? A cerut, in sfârşit, unele explicaţiuni la bilanţ şi a adus mulţumiri, in numele acţionarilor, personalului inferior şi superior al uzinelor, cum şi personalului central, pentru munca ce-o depun in folosul societăţei. D. Andriescu a ţinut să observe, că nu conducerea societăţei n'a fost la înălţimea vremurilor de azi, ci legiuirile existente, cari au dus la paralizia generală a vieţei noastre economice. Statul, impins de politicianism, n'a acordat atenţiunea trebuincioasă întreprinderilor de bază cele maisănătoase ale economiei ţărei. Relevă, apoi, opera socială întreprinsă de societate pentru îndulcirea vieţei lucrătorului şomer şi şi-a exprimat nădejdea intr’o apropiată prefacere a mentalităţei conducătorilor Statului faţă de instituţiile industriale ale ţărei. D. loachimescu se întreabă: de ce Statul nu dă comenzi la „Reşiţa"? — Nu cumva, fiindcă această societate nu dă comisioane? Protestează vehement împotriva acestui ostracism venal şi cere întreaga atenţiune a Statului faţă de „Reşiţa". D. K. K. Braesky a relevat noua stare de lucruri la „Reşiţa", de când în fruntea ei se află d. general Ernest. Balif. Administraţia, respectivă e bine gospodărită, cheltuelile fiind reduse, faţa de trecut, cu 74 la sută. D. Neicu cere lămuriri cu privire la proectul de construire a liniei ferate Caransebeş-Reşita. Cine va da bani pentru construcţia liniei? D. Max Auşnit, administrator dele,gat, a explicat că B. N. R. n’a putut veni in sprijinul „Reşiţei” prin vreun împrumut, din cauză că statutele institutului nostru naţional de emisiune opresc asemenea operaţiuni „Reşiţa” se bucură, totuşi, de un reescent la B. N. R. care a fost în întregime eguizat. Dacă la Creditul Industrial n’a putut face apel, aceasta se datoreşte faptului că „Reşiţa” a găsit, credit pe pieţele străine cu o dobândă cu mult mai mică şi pe timp mai îndelungat, trei ani in loc de un an. In ce priveşte explicarea cifrei amortizărilor, ea nu se putea face amănunţit, într’un bilanţ. Acţionarii le pot afla din registrele societăţei. D. general adj. Ernest Balif, preşedintele societăţei, a răspuns că linia Reşiţa-Caransebeş se va construi de „Reşiţa" din sumele ce aceasta are de primit de la C. F. R. * Adunarea a votat apoi ordinea de zi şi a reales pe membrii din consiliu ieşiţi la sorţi, declarând vacant numai locul d-lui dr. Ion Fopp. Consiliul de cenzori a rămas acelaş. Pagina 3 Noui acte de provocaţie germană în Austria --- __ PARIS, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas“ din Viena anunţă: Astăzi la ora II, două escadrile compuse, una din patru şi alta din trei avioane germane, au sburat deasupra oraşului Salzburg. Avioanele au lansat o proclamaţie prin care invită populaţia să refuze plata impozitelor. Guvernul austriac a înaintat un nou protest pe lângă guvernul german împotriva acestor raiduri de propagandă. CONDUCĂTORUL NAZILOR AUSTRIACI LICENŢIAT DIN SERVICIU VIENA, 29. (Rador). — Fostul conducător al naţional-socialiştilor austriaci, Proksch, care se află actualmente refugiat in Bavaria, a fost astăzi licenţiat din serviciul pe care îl ocupa în administrația căilor ferate federale. Excluderea lui Proksch nu-i dă dreptul la pensie. ATENTAT CU BOMBE LA KLAGENFURTH VIENA, 29 (Rador). — Se co munică din Klagenfurth că la tipografia „Karintia”, unde se tipărea ziarul local al partidului guvernamental, s’a produs astăzi un atentat cu bombe. Atentatul n'a reușit, iar atentatorii au reușit să dispară. -------- njfr ».' ii •.........v Manifestaţii politice la Graz S’AU ARUNCAT BOfcfBB LACRIMOGENE. — 20 DE RĂNIŢI VIENA, 29. (Rador). — Se cotmnnuă din Graz că naţîonal-socialiştii au făcut erî o manifestaţie violentă împotriva ministrului Fey, care se afla în localitate, fiind într’un turneu de întruniri politice. Intervenind, poliţia, a făcut uz de bombe cu gaze lacrimogene. Au fost 20 rănite, dintre cari cinci în stare gravă. înmormântarea inspectorului Mingopol Eri după amiază, la orele 6, a avut loc la cimitirul Bellu ceremonia înmormântării fostului inspector de poliţie Al. Mingopol erou al dramei conjugale din str. Aurel Vlaicu. A venit să asiste la această tristă ceremonie întregul personal poliţienesc: chestori, şefi de servicii, comisari-şefi etc. în frunte cu d. colonel Marinescu Gabriel, prefectul poliţiei. De asemeni d-nii: Ignat Mircea senator; Eugen Cristescu, director in Siguranţa Statului; N. Porumbaru, mare industriaş; Tulceanu, inspector la c. f. r.; N. Diamandescu, M. Capeleanu şi Dumitru Negrescu, foşti inspectori de poliţie, Bădău, Trestianu, foşti comisarişefi etc. In faţa capelei cimitirului se afla înşiruită o companie de jandarmi publici cu muzică şi drapel sub comanda d-lor colonei Mladin şi Dimiu procuror şi un escadron pe jos din reg. 4 roşiori. 7. Au depus coroane: Prefectura poliţiei Capitalei; Siguranţa Capitalei; Poliţia socială, al cărui şef a fost defunctul; Personalul administrativ al prefecturii etc. după cum au fost aduse de asemeni numeroase jerbe de flori. La orele 6 s-a început serviciul divin oficiat de către preotul Inocenţiu ştefănescu, confesorul garnizoanei asistat de alţi doi preoţi, răspunsurile religioase fiind date de cor. După terminarea slujbei divine sicriul a fost luat pe umeri de către comisarii-şefi din Siguranţa Capitalei şi comisarii-şefi de circumscripţii poliţieneşti şi dus până la lăcaşul de veşnică odihnă. Aci, d. George Botez, chestorul sectorului III (Albastru) a rostit o cuvântare în care a arătat meritele dispărutului. De asemeni a mai vorbit — relevând meritele celui dispărut, — şi d. Ionescu, preşedintele soc. „Demobilizaţilor” din care făcea parte şi defunctul în calitate de ofiţer de rezervă. Apoi sicriul cu corpul neînsufleţit al lui Alex. Mingopol, a fost aşezat in cavoul familiei, trista ceremonie luând sfârşit la orele 7 seara. Incinerarea corpului Ibisei Mingopol Tot ori după amiază, la orele 4, a avut loc la Crematoriul din calea Şerban Vodă, încenuşarea rămăşiţelor pământeşti ale Irinei Mingopol, în prezenţa celor doi fii ai ei, a d-lui chestor Vasile Daschievici şi a unei mare mulţimi de curioşi. . . DE LA UNIUNEA OFIŢERILOR DE REZERVA Primim: La raportul către Maiestatea Sa Regele, privitor la Federalizarea Asociaţiilor: Uniunea ofiţerilor de rezervă, Cercul militar al subofiţerilor de rezervă, Asociaţia cercetaşilor de război 1916—19. Asociaţia voluntarilor de rezboiu din vechiul regat, Societatea „Mărăşeşti” şi Asociaţia surorilor de caritate de războiu, Uniunea ofiţerilor de rezervă a primit următoarea adresă: Am onoare a vă informa că am supus Majestăţii Sale Regelui raportul d-voastră No. 444 din 6 curent. Majestatea Sa a binevoit a mă autoriza să vă exprim mulţumirile Sale, împreună cu cele mai bune urări ca această faimoasă iniţiativă să poată, continua şi să cuprindă un viitor toate celelalte Asociaţiuni. Primiţi vă rog, domnule general încredinţarea prea deosebitei mele consideraţiuni. Secretar particular al M. S. Regelui rss) C. Dimitrescu In ziua de 6 August se va sărbători strălucita victorie de la Mărăşeşti. Ofiţerii de rezervă membri ai Uniuniii sunt rugaţi a lua parte. Secţiile Ploeşti, Buzău, R.Sărat, Bacău, Tecuci şi Bârlad nu trebue să lipsească. Plecarea din Bucureşti Sâmbătă 5 August ora 9,30 seara. Reducere de 75 la sută. Ţinuta cu bereta. Membrii din Capitală care doresc a participa sunt rugaţi a se scrie cât mai urgent la Sediul Uniunii din strada Brezoianu 25. Descoperirea unui complot la Budapesta Se urmărea suprimarea lui Goenhoes PARIS, 29 (Rador). — Corespondentul agenţiei „Havas” din Budapesta comunică: După informaţii culese din cercuri bine informate, poliţia a descoperit un complot care urmărea să săvârşească un atentat împotriva primului ministru Goemboes, in momentul intoarcerei sale de la Roma. Politia a operat şease arestări. Principalul instigator al complotului ar fi şeful asociaţiei foştilor luptători. După planurile complotiştilor, preşedintele de consiliu trebuia să fie ucis cu focuri de revolver. Din fericire poliţia a descoperit complotul încă de acum doua zile, dar a păstrat tăcere. •#BUDAPESTA, 29. (Rador). — Agenţia telegrafică ungară comunică: Poliţia a publicat astăzi următoarele: Biroul central al poliţiei capitalei a primit astăzi un denunţ, cu privire la un pretins proect de atentat şi asupra unei conspiraţi care ar fi fost creiat in scopul de a pune în executare acest atentat. Poliţia a deschis imediat o anchetă şi a arestat conform primelor rezultate, mai mulţi indivizi, pe cari i-au înaintat procurorului. Trei dintre aceştia se află încă arestaţi. Cercetările ulterioare vor avea să descopere detaliile crimei şi împrejurările. De asemenea, ei vor permite autorităţilor să stabilească dacă se găsesc în adevăr in faţa unui complot serios, sau totul nu este decât o înscenare lipsită de orice seriozitate. Si0 lei Călătorie la Paris 17—30 August Concediul de August, cu „Realitatea Ilustrată“ prin 4 ţări Nici o noapte petrecută în tren în drum spre Paris. Itinerariul: BUCUREŞTI-TURNUSEVERIN (cu vaporul până la Belgrad prin regiunea cea mai pitorească a Dunării) — BELGRAD-ZAGREB-MILANO - PARIS -VENEZIABUCUREŞTI. întreţinere complectă în toate oraşele de poposire, cu vizitări şi circuite în autocare. Program bogat de vizitări la Paris. Excursie la Versailles. Plimbare pe Sena până la St. Cloud şi vizitarea celebrului oraş. Doritorii de a rămâne 21 ZILE LA PARIS, până la 13 Septembrie cu program amplificat şi întreţinere absolut complectă vor plăti o diferenţă de 6009 lei. LONDRA. In timpul celor 21 zile şedere la Paris se organizează o excursie de cinci zile la Londra, cu program bogat de vizitări. Preţul: 3.500 lei. Se primesc înscrieri şi numai pentru călătorie, fără întreţinere sau numai voiajul parţial. Conducerea: Octavian Moşescu. Ultimele înscrieri la „Realitatea Ilustrată“, Secţia Turism, str. Const. Miller. Tel. 3.59.99.