Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)
1935-06-10 / nr. 15764
Pagina 2-a Adunarea Sindicatului , artiştilor Eri a avut loc adunarea generală anuală a Sindicatului artiştilor dramatici şi lirici din România. D-na Maria Filotti a citit darea de seamă a activităţii pe anul în curs. După diferite discuţi şi comunicări de ordin profesional s-a trecut la alegerea noului comitet. A fost realeasă d-na Maria Filotti ca preşedintă, iar consilieri au fost numiţi d-nii: N. Soreanu, C. Stănescu, Niculescu-Basu, C. Tanase, G. Timică, Sică Alexandrescu, N. Gărdescu, Nae Simionescu, Tancovici Cosmin şi Gheorghiu. Congresul naţional de radiologie Eri s-a deschis la Timişoara al doilea congres naţional şi profesional de radiologie şi electrologie medicală, la care au participat numeroşi specialişti din întreaga ţară. De asemeni a luat parte o delegaţiune a societăţii de radiologie iugoslavă. D-nii dr. Suciu, Nicolae Buteanu, Mladen Vasile, Mamant Dimitriu, prof. Negru, Emil Pocreanu, G. Severeanu au făcut diferite comunicări tratând subiecte de specialitate. Moartea subită a unui magistrat Eri S'a primit la trib. Ilfov trista veste că judecătorul Brailoiu, membru al secţiunei comerciale a acestui tribunal, a murit subit la moşia sa din apropierea Craiovei, unde se dusese să se odihnească pentru câteva zile. Ştirea morţii acstui tânăr şi valoros magistrat a produs o profundă impresie. Defunctul nu avea decât 35 de ani şi a fost răpus de un atac de anghina pectorală. Imediat după aflarea tristei veşti, s-a ţinut o şedinţă de comemorare picată sub preşedinţia d-lui I. Petrescu, primul preşedinte al tribunalului Ilfov. Au participat toţi membrii acestui tribunal, cum şi un număr enorm de avocaţ. Au fost rostite cuvântări de îndurerată simţire şi de adânc regret pentru pierderea unui element de valoare, de către d-nii: I. Petrescu, primul preşedinte, în numele membrilor tribunalului; d. prim-procuror Al. Procop Dumitrescu, in numele parchetului; şi d. I. Petrovici, decanul Baroului de Ilfov, in numele Corpului avocaţilor, care se asociază la durerea resimţită de magistratură. ------1t—*țpr———— Camera de comerţ internaţională pentru stabilitatea monetară BERLIN 7 (Rador). „Camera Internaţională de Comerţ, care se va întruni la Paris de la 23 la 29 iunie, se va pronunţa cu energie în favoarea stabilizării monetelor”, declară d. Abraham Frohwein, preşedintele grupului german al Camerei de Comerţ Internaţionale, în „Berliner Boersenzeitung”. „Avem nevoie, precizează d. Frohwein, de schimburi stabile pentru a reface economia statelor şi a restabili încrederea”. 1 . . MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Leon S. Streit, născut la 16 Aprilie 1905 in Bucureşti, domiciliat in Bucureşti str. Căpitan P. Carp No. 10 a făcut cerere acestui Minister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Streit în acela de Ionel-Strat, spre a se numi Leon Ionel Strat. Ministerul publică aceasta, conform art. 9 din legea asupra numelui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Pentru a explicata Brevetul de Invenţie Mo. 1931 relativ la: „Articulaţie rotary indicatoare de greutate" proprietara acestui brevet, Soc. THE NATIONAL SUPPLY CORPORATION, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare, şi in genere, a intra in orice combinaţiune posibilă , în vederea exploatării lui in România. Informatiuni la: INGINER MARCUS & BERLESCU, Birou de Brevete de Invenţie, Bucureşti I, str. Colţei; .. ; • ROMANIA TRIBUNALUL COVURLUI, SECTIUNEA II Convocare In camera de consiliu a acestui Tribunal Secţia II în ziua de 13 Iunie 1935 ora 13 sunt convocaţi creditorii conform art. 27 din legea lichidării datoriilor agricole şi Urbane din 7 Aprilie 1934 a vă prezenta spre a vă da avizul asupra cererei făcută de Ecaterina şi Ioan Vreto din Galaţi str. Cuza Vodă No. 43, de a vinde o porţiune de teren din curtea imobilului din Galaţi str. Cuza Vodă No. 43 in suprafaţă totală de 224 m. p. pentru plata taxelor succesorale. Legea Julia de maritandi ordinibus propusă, de August in anul 732 al Romei, care avea de scop reconstituirea şi consolida-, rea familiei, precum şi Lex P. Popea din anul 8 d. G. stabileauunele avantaje pentru cei Însuraţi şi pentru cine era tată. Astfel, cine avea trei fii născuţi în Roma, saupatru născuţi in Italia, sau cinci născuţi în vreo provincie, era, intre altele, scutit de prestaţia către stat, care consista in animale de tracţiune, transporturi publice, încălzirea băilor publice, etc. Cine dorea funcţii publice trebuia să, aibă anume vârstă, iar aceasta era micşorată cu un an de fiecare copil, ce, avea. Aşa, chestor puteai să ajungi până a nu fi împlinit 31 ani, pretor 40, consul 45. Sueton povesteşte că Tiberiu, ca sa fie numit chestor, se căsătorise şi imediat după alegere, a divorţat. Tacit spune că au fost consuli cari, ca să se aleagă mai devreme, au adoptat copiii altora, şi după alegere, i-a părăsit. Cea mai grea sancţiune pentru celibatari, a fost cea prescrisă de Lex P. Popea şi Lex Julia, prin care , se declara nul orice testament ,sau, oricelegat făcut unui celibatar dela 25 ani — etatea majoră — până la 60 ani,sau unei femei celibatare până la 50 ani. Femeia nemăritată intra în drepturile testatare dacă în termen de 100 de zile dela data testamentului se căsătorea. In caz contrariu, legatul trecea la tesaurul public. Această severă dispoziţie legală, trebue să fi avut un efect real, deoarece, Plutarc, zice cuironie: „mulţi romani s’au însurat şi au avut fii, nu de dragulcopiilor, ci, neavând moştenitori, nu puteau moşteni nici ei”. Cu toate rigorile acestor legi, şi cu toată ironia ’lui Plutarc, Romanii cu greu se căsătoreau, pe de o parte, din cauza moravurilor de pe atunci, pe de altă parte din cauza luxului exorbitant pe care îl duceau femeile romane, ceia ce constituea o cheltuială mult mai mare decât cea din zilele noastre. Elpa P. Hofeescu s Ce să ascultăm la radio Sâmbătă 8 Iunie BUCUREŞTI, ora 20: Bucureşti şi Ziua restauraţiei, conferinţa d-lui general Condiescu; 21.05: Concertul societăţii corale „Carmen”; 21.55: Muzică românească. ROMA, 21.55: „Elixirul dragostei”, operă in două acte de Donizetti. VIENA, 23.20: Concert simfonic, dirijat de Al. Zemlinsky, solist Richard Odnoposoff (vioară); Haydn: Simfonie în do major; Goldmark: Concert pe vioară și orchestră; Zemlinsky: Simfonietta. STUTTGART, 1 (noaptea): Concert nocturn, consacrat operelor lui Robert Schumann cu prilejul aniversării a 125 ani de la naşterea compozitorului: Variaţiuni în si major pe două piane; Eichendorff Zyklus: Kreisleriana: Duete; Quartet de coarde în Ia major DROITWICH, 24. Grace Moore cântă in Boema de Puccini. DUMINICA 9 IUNIE BUCUREŞTI ora 16. Concert coral dat de Asociaţia învăţătorilor, sub conducerea dlui N. Oancea. VARŞOVIA, 20.25. Brahms: Variaţiune pe o temă de Haydn. MILANO, 22. Adrianna Lecouvreur, operă în 4 acte de Cilea. LEIPZIG, 19. Retransmisie din Helsingfors: Concert de cântece şi dansuri finlandeze. - - LUNI IO IUNIE BUCUREŞTI, 21.05: Grieg? Quartet in sol minor, executat de quatuorul Sarvas; 21.40: Concert de lieduri, (d-na Margareta Marchfeld-Brunner); Schubert, Richard Strauss, Grieg, Brahms. 22: Recitalul pianistei Lydia Degen. Bach: Concert italian; Liszt: Variaţiuni („Weinen, Klagen“); Crucifixus din Messa un minor de Bach. BRNO, 21.25: Recital de plan electric: Mendelsohn, Billi, Foorster. VIENA, 23.30.: Concert simfonic p. aniversarea lui Schumann (sub conducerea lui Ernst Kunwald, uv. Genoveva: Simfonia în re major. BUDAPESTA, 22.50: Liszt: Sonata p. pian în si minor, executată de Lajos Heilich. . VARSOCIA, 21: Concert simfonic, dirijat de Fittelberg. Ravel: Le tombeaua de Couperin; Perkowski: Concert p. vioară și orchestă. FRANKFURT, 21: Concert retransmis din castelul din Wiesbaden-Biebrich. Festival Wagner. Solist, celebrul bariton Jaro Prohaska. STUTTGART, 1: Concert nocturn; Haendel: Concerto grosso in do major; Schubert: Simfonia în si minor; Reger: Suită de balet. MARŢI SI IUNIE BUCUREŞTI, 21.15: Transmisiune din Berlin: „Ariadna la Naxos“ operă intr’un act şi prolog de Richard Strauss, dirijată de Clemens Krauss; Soliştii şi orchestra operei de Stat din Berlin. Distribuţia: Ariadna, Viorica Ursuleac; Bacchus, Helge Roswaenge; Zerbinetta, Erna Berger; Arlechin, Karl Hammes; Scaramucio, Zimmermann; Truffaldin, E. Fuchs; Brighella, B. Arnold; Naiada, M. Korjus; Driada, I. Haindonner; Echo, G. Ruenger. LIPSCA, 23,30: Opere p orgă de Bach, executate de Gunther Ramin: Toccata în re minor; Tripsonată; Preludiu și fugă în mi major. VIENA, 21,30: Muzică din operete franceze (retransmisie din Paris). VARŞOVIA, 22: Concert simfonic, dirijat de Oziminski. Mozart: Simfonie în sol minor; Haydn: Concert p. violoncel şi orchestră (solist Wilkomirsky); Beethoven: Uv. Egmont, e ______ Cursuri de vară dela Academia comercială din Bucureşti De comun acord cu ‘ ministerul instrucţiunii publice, s‘a fixat ca aceste cursuri de vară să aibă loc intre 18 şi 31 August a c. Cei cari doresc să participe la aceste cursuri şi să locuiască în Cămin, vor trimete cererile lor la Secretariatul general al Academiei, cel mai târziu până la 5 August a. c. Producţia de operă a conservatorului Eri a, avut loc îi sala „Operei Române“ examenele şi producţia clasei de opera a Academiei de muzică şi artă dramatică, condusă de d. Umbertto Pessione. D-ra Elena Ciovică a absolvit cu mult succes, dând examen cu Boema. ‘ ... La producţie s-au jucat: un act din „Hamlet“, un fragment din „Aida“ şi „Nunta Janettei“ in cari au dovedit mari posibilităţi muzicale şi scenice, d-rele Nella Dimitriu, Ileana Hagiopol, Mari Theodorescu şi d. Aurel Buruianu. D-ra Lisette Dema, înzestrată cu o voce dulce, de bună calitate, o dicţiune impecabilă, iar jocul de scenă foarte armonios şi stilat, a fost vinovaţionată, în Nunta Janetei, de publicul select care umplea salt. Festival la Arenele Romane Duminică 28 Iunie, ora 6 seara, are loc la Arenele Romane un festival de gală dat de orchestra simfonică sub conducerea d-lui locot, colonel Egizio Massini. Festivalul este pus sub patronajul d-nei general Stan Poetaş şi a d-lor generali ştefan Buxileanu, M. Aslan şi Gabriel Negrei. D-na Coralia Stoika soprană dramatică împreună cu mai mulţi artişti ai Operei Române vor da concursul lor. Beneficiile materiale realizate cu prilejul acestui festival vor fi date în folosul înzestrării armatei. Biblia în armeneşte Comitetul de sub preşedinţia arhiepiscopului Husik Zohrabian, însărcinat cu organizarea serbărei comemorative a traducerei Bibliei in armeneşte a decis că în Bucureşti festivalul să se ţină în sala Ateneului Român. In această privinţă revista „Ararat“ scrie: „Comitetul a lansat invitaţii tuturor organizaţiilor culturale armeneşti din Capitală să participe la serbare şi să ia cuvântul prin delegaţii lor. Durata fiecărei cuvântări nu va fi mai mare de 5 minute. Va fi invitată şi oficialitatea română. Ziua serbării se va anunţa ulterior“. Spre uit cinent ma' ;w... ritim românesc' ’ Sub preşedinţia d-lui N. Vasilescu Carpen, rectorul şcoalei politechnice Regele Carol II şi in prezenţa unei numeroase asistenţe, d. dr. ing. Solacolu a vorbit desprespre un ciment maritim românesc. Vorbitorul aduce amănunte asupra cimenturilor maritime utilizate în alte ţări, precum şi asupra cimenturilor mixte. D-sa subliniază apoi unele materii prime cari se găsesc în ţara noastră şi care ar putea fi utilizate pentru fabricarea cimenturilor mixte maritime. Arată că a făcut peste 1200 de încercări comparative în această privinţă. După conferinţa d-lui ing. Solacolu ia cuvântul in contradictoriu d. ing. Cotovu care arată cum s-ar putea atenua defectele cimentului Portland preconizând crearea unui tip românesc de Portland maritim. La sfârşit vorbeşte şi d. dr. Steoppe despre reacţiile chimice produse de popa de mare asupra cimenturilor. Avortul şi asistenţa femeii muncitoare Acum câteva zile, in amfiteatrul Facultăţii de medicină, d-ra Sanda Al. Ionescu şi-a susţinut, în faţa unui juriu, compus din d-nii prof. Mina Minovici, Stoenescu, Poenaru- Căplescu, Bacaloglu ,şi Manicatide, teza d-sale pentru doctoratul în medicină şi chirurgie. Subiectul extrem de interesant, atât de actual şi de desbătut in zilele noastre, avortul, a fost tratat de candidată cu toată amploarea ce el ocomportă. Susţinută şi bine documentată, problema, văzută în cadrul femeii muncitoare, se revela de o importanţă naţională de prim interes pentru care juriul a adus elogii valorosului candidat, acordându-i diploma de doctor cu mențiunea magna cum laude. UDE*?AÜL CALEIDOSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ OPERA LUI SPIRU HARET Cu prilejul desvelirii monumentului din Capitală Duminică 9 iunie ora 10 dimineaţa va avea loc în Bucureşti, B-dul Carol desvelirea monumentului Spiru Haret cu o deosebită solemnitate. La comemorare vor lua cuvântul d-nii C. I. C. Brătianiu, preşedintele partidului liberal şi dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Sunt invitaţi la această ceremonie şefii şi organizaţiunile judeţene liberale din întreaga ţară. Marele ministru — după cum l-a numit d. Neculai Iorga pe Spiru Haret, — şi adevăratul gânditor care a adus jertfe culturii, are recunoştinţa posterităţii prin monumentul care i s-a înălţat. Că Spiru Haret a început prin opere de gândire nu rămâne nici o îndoială. Nu numai spiritul său de matematician poate fi o probă, sau teza de mecanică cerească „Asupra invariabilităţii marilor axe a orbitelor planetare", prezentată facultăţii de ştiinţe din Paris, la 1878. Că a fost un gânditor ne-o mai dovedeşte şi lucrarea-i apreciată de Poincaré „Mecanica socială“ — transpusă oarecum din „Mecanica, Raţională“ — şi în care urmăreşte şi vrea să fixeze în legi „discontinuitatea“ fenomenului social. Este o încercare de sinteză, unde, după ce analizează factorii esenţiali din viaţa unei societăţi, factori distribuiţi în: intelectual, moral şi material, enunţă baza legilor sociale astfel: „Principiul fundamental al oricărei legi, trebuie să fie acela care tinde să realizeze cel mai mare bine social pentru membrii societatii“. * .... • • • ■ . . _ Insă „cel mai mare bine social“ trebue urmărit, în permanentă și combinat cu obiectivul ultim al civilizaţiei, al cărei, scop este acela de a face să dispară în mod complect şi definitiv toate urmele barbariei originare“. Dar pentru realizarea acestui progres, spiritul omului trebuie să mai lupte căci, — după Haret — scopul civilizaţiei „nu a fost decât foarte puţin atins“. : -Jy Şi tot el adaugă: „Legile de ură, de nedreptate, de intolerantă trec, vor continua să treacă, progresul uman insă, in ceea ce are mai frumos, va rămânea datorit pârtii celei mai bune din natura umană"., Penfnită* Ha FeL ■’văzuse' nevoia imperioasă de a se jertfi ca gânditor îtr fölosul* „celui'mai mare bine social“*, s-a hotărît la lupta şi munca de pedagog al unei ţări întregii. „Pentru cei mai mulţi viaţa este o călătorie grea, fără oprire, şi fără odihnă. Fericiţi sânt aceia pentru cari drumul e întrerupt din când in când, fie şi la douăzeci şi cinci de ani odată, prin câte o zi de odihnă, de reculegere şi de mulţumire". In această eroică luptă el s-a decis numai să construiască Atunci a creat condiţii utile prin cari cultura să poată căpăta viaţă. Dinmomentul in care a intrat în făgaşul făuririlor nu şi-a separat — ca un spirit speculativ — gândirea de act, ci a lucrat cu ele contopite şi în birou şi pe şantierul social al ţării. Spiru Haret a cerut învăţătorului să ajungă un misionar al luminei, duse în negura satelor .Profesorul trebuie considerat capul unei coloane de expediţiune într'o ţară inamică, dacă el nu ştie ce rol are în planul general de campanie, e sigur că se va achita foarte rău de îndatoririle sale". Pe aceşti misionari îi leagă de „Chestia ţărănească“, despre care credea: „Atât în timpul cât am făcut parte din guvern, cât şi mai înainte, împrejurările m-au pus în poziţie de a cunoaşte de aproape o însemnată parte din complexul de probleme, unele mai grele şi mai ameninţătoare decât altele, care constituie ceea ce se chiamă Chestia ţărănească. „Am putut să mă conving de ce mare urgenţă este ca ea să ia primul loc în preocupările oamenilor noştri de stat, şi să se întreprindă rezolvarea ei în întregime, iar nu numai în parte şi prin măsuri anodine“*. Aceste constatări spuse în prefaţa volumului „Chestia ţărănească“ — apărut în 1905 — le va mai repeta insistent din pricina importanţei lor: „Astăzi nu mai este nici un omi cu dreaptă judecată,, care să nu înţeleagă că nu mai este cu putinţă ca ţărănimea să fie ţinută în afara mişcării intelectuale, economice şi politice a ţării“, încât la moartea marelui pedagog al ţărănimii, d. Ion Mihalache — învăţătorul model Haret — a exclamat ca în faţa celei mai imense tragedii: ,J Doamne al tăriilor, dă tărie glasului meu să pot plânge durerea ce încearcă sufletul a şase mii de învăţători ai tării, acum când părintele, lor îi părăseşte si să poată plânge durerea a milioane de ţărani, in momentul în care cel mai mare iubitor al lor de la Cuza si Kogălniceanu ii lasă". G. C. SPIRU HARET INFORMAŢIUNI Dri dimineaţă la ora 11, d. prof. N. Iorga a prezentat muzeul de artă religioasă şi comori artistice din palatul Creţulescu din str. Ştirbey Vodă. Cei prezenţi au fost conduşi de d. prof. N. Iorga prin toate încăperile muzeului, dând explicaţiile necesare în legătură cu obiectele de artă, odoarele bisericeşti şi diferite ţesături. Toate obiectele din palatul Creţulescu sunt expuse de comisiunea monumentelor istorice. Ministerul muncii, în urma referatului direcţiunei muncii, cu privire la aplicarea legii repausului duminical în cârciumi, a dat următoarea deriziune: In zilele de Duminică şi sărbători legale regimul cârciumelor din întreaga ţară este cel prevăzut de art. 7 al. d. din legea pentru reglementarea repausului duminical şi al sărbătorilor legale, publicată în „Monitorul Oficial” No. 131 din 18 Iunie 1925. CÂRCIUMILE VOR FI ÎNCHISE, PANA LA ORA 12 şi DUPĂ ORA 19. Prin cârciumi se înţelege acele localuri cari, fără a intra în categoria bodegilor, au drept obiect principal vânzarea de vin şi alcooluri. In ultimul timp la ministerul de agricultură au avut loc desbateri, stabilind care sunt măsurile pe care ministerul înţelege să le ia asupra viitoarelor preţuri la grâu. După cum se ştie în anul trecut, după intervenţiile făcute pe piaţă pentru susţinerea valorificării preţului la grâu s-au menţinut tot timpul între 40—45.000 lei vagonul. Datorită acestor măsuri, au rămas in folosul agricultorilor câteva miliarde de lei. In prezent, după cercetările făcute în întreaga ţară nu s-au încheiat transacţii de grâu din noua recoltă. Preţurile grâului din anul trecut se menţin în jurul cifrei de 40.000 lei vagonul. Şi în anul acesta guvernul este dispus să desfăşoare o intensă acţiune de sprijinire a agriculturii, prin susţinerea preţului. Un rol însemnat, în aceste măsuri îl va avea instituţia centrală cooperativă de producţie şi valorificare ce va lua fiinţă peste câtva timp. • .. ■ :"S\ \ D. senator ing. C. R. Mircea, director general al Uniunii generale a industriaşilor din România, reprezentantul patronatului industrial al României la Conferinţa internaţională a Muncii, care s-a deschis în ziua de 4 iunie a. c. la Geneva, a fost ales vice-preşedinte al acestei conferinţe. Rămânând repetent, elevul August Vasele de la liceul „Haşdeu” din Buzău şi-a pus capăt zilelor. Un câine turbat a muşcat pe marinarul Hagen Miam pe când trecea pe str. Costache Negri din Constanţa. Locuitorii Filip I. Stanca şi Marin V. Stancu din comuna Secu-T. Severin, adăpostindu-se sub un ulm pe timp de ploaie, au fost trăzniţi de descărcările electrice. In comuna Sofian-Ismail a încetat din viaţă femeia Vasilica Manuşehko. Deoarece moartea ei pare suspectă autorităţile fac cercetări. Individul Pândele Dumitru originar din Brăila, a fost arestat la Constanţa fiind un cunoscut pungaş de buzunare. Deasemenea a fost arestat şi Gheorghiu Chiosiana pentru mai multe furturi săvârşite in Constanţa. O bandă de contrabandişti de mătăsuri cu ramficaţii în mai multe centre din ţară a fost descoperită la Constanţa. Autori principalii simt V. Ştefanache şi Ion Ionescu, foşti chelneri pe vaporul „Regele Carol I” al Serviciului Maritim Român. D. maior Mihail Gheorghiu de la Cercul de recrutare Buzău a promovat la duel pe d. av. Ştefan Teodorescu, consilier comunal. Fiind părăsită de iubit, fata Sura Schwartz din str. Panu din Botoşani s’a aruncat într’o fântână. La Iaşi s’a sinucis d-na Maria Baiovski, soţia unui funcţionar dela manufactura de tutun. Percepţiile vor fi deschise in zilele de sărbătoare Inspectoratul general al Capitalei ne aduce la cunoştinţă că ministerul de finanţe, în dorinţa de a veni în ajutorul contribuabililor cari din lipsă de timp nu se pot prezenta in zilele de lucru la percepţii şi administraţii pentru a-şi plăti impozitele datorate, a dispus ca toate casieriile administraţiilor şi percepţiilor fiscale să fie deschise in toate zilele de sărbătoare şi Duminicele de la orele 8—13. A apărut No. 31 Cuvântul Liber ■■■H Cu următorul conținut: mmmm mm Evaziunea capitalului « « * . . . « * * ■» » Const. Graur Ural... la Sofia. . . . . «. .......... . F. Dima Autonomie de gumilastic • . . . . . Demostene Botez Propagandă pentru propagandă . . » » D. I. Suchianu Lawrence, geniul Marei Britanii? * » » . M. Grindea Nica, prăbuşirea unui mit . . . ... . * . . Ilie Zaharia O nouă mistică: planul anti-criză . * . . » « M. Carol Criza generală in agricultură. . . . Ion Vintu Materialismul şi teoria cunoaşterii . . . . . I. B. Alexe idealul irezistibil............... Mark Sipson Delictul politic şi amnistierea lui . • * • Gheorghe Dinu Desgustul tineretului. ......... * M. Iiovici Literatură : Claudia Millian, Jules Renard Paul Daniel Iordan Fanţa, Jean Untermeyer Cronici: Nora Stenadi; Artă şi Evoluţie. — Claudia Millian; „Viva Villa“. — Ştefan Roll; „Ochii maicii Domnului“. — N. Marcu, Radio G. Miron. Urbanism. — Al. Frimu.. Desene şi reproduceri: Nina Arbore, Nora Steriadi, Marcel Iancu, Perahim, A. Kolnic, Trandafirescu-Cluj, Pillois, etc. Preţul 5 Lei Comedia umană Rataţii sinuciderii Fără îndoială că, pentru om, ideia că oricând se poate sinucide, este o mare uşurare. Sunt anumite mo- mente în viaţă, când ea nu se poate suporta decât cu gândul că, la urma urmei există această soluţie extremă şi odihnitoare. In „La condition du ■ mâine" a lui Malraux sunt scene în care pastila cu moarte comprimată este căutată ca o mare binefacere. Putinţa de sinucidere este de alt- fel numai o posibilitate omenească. O mai practică piţigoiul şi încă vreo pasăre mai sensibilă. Sinuciderea este o salvare, cu condiţia de a nu o practica, fiindcă altfel, ea poate deveni uneori şi fătălăi Sunt totuş oameni care au ca ideal să salveze pe sinucigaşi, contrazicându-i în felul acesta în cea de pe urmă şi cea mai gravă a lor hotărîre. Bineînţeles că nimeni nu face un asemenea act extrem, decât după ce s-a gândit bine Spectatorii însă au totdeauna pretenţia de a fi mai deştepţi şi a cugeta mai bine decât sinucigaşii. Pentru unul care-i decis să-şi pue capăt zilelor, penibil şi greu este momentul în care hotărîrea i s’a impus irevocabil şi acel în care ea a căpătat executarea. După aceea, în perioada de „efect“ lucrează acea ameţire a tuturor simţurilor care se produce la anestezii şi adormiri artificiale. Or, tocmai când cel desperat avea dreptul să creadă că a scăpat de ce-i mai greu, intervine un binevoitor desinteresat, care nici nu-l cunoaşte măcar, se amestecă, şi nenorocitul trebue să o ia de la capăt. Pe malurile Senei se găsesc salvatori profesionişti, care scapă sinucigaşii aruncaţi în apă şi care, în epoci , care nimeni nu se mai sinucide prin acest mijloc incert, fac congrese şi exprimă moţiuni cu desiderare la adresa viitorilor amatori. Dar, în afară de aceste împrejurări extrinseci, independente de voinţa sinucigaşului, sunt altele care-i aparţin şi care fac parte din fiinţa lui. Sunt unii care nu izbutesc să se sinucidă. Care sunt atât de rataţi în viaţă încât practică ratatul şi în sinucidere. Cele mai variate mijloace nu duc la „bun" rezultat, ci se opresc la mijloc. Aceia, chiar dacă ar merge în război, acolo unde se prezintă cele mai eficace ocaziuni de sinucidere, sunt sigur că ar scăpa teferi, chiar dacă ar lupta cu pieptul gol și fără arme. Un asemenea specimen este femeia Carolina Munkakzie din Budapesta care a încercat să se sinucidă de o sută de ori, fără să izbutească. A încercat jot: ştreang, revolver, otravă, fără rezultat. A fost mereu salvată. Nu-i mai rămâne decât soluţiuni extreme şi dureroase cum ar fi anumite lecturi sau unele piese de teatru. Cu aceste două ultime sisteme însă, efectul dorit se obţine prea lent şi de multe ori nu se obţine decât o stare de letargie şi se riscă o îngropare de viu, fiindcă uneori, odată lectura sau piesa terminată, — după o zi sau două, — victima benevolă, îşi revine. Nepractic este şi sistemul de sinucidere prin ridicol, deşi încercările sunt foarte frecvente, căci, modurile acestea prin încercare sunt oribile şi balonează. Se cunosc vreo câteva cazuri, pe care şi eu le urmăresc cu pasiune ştiinţifică, dar care trenează prea mult; sinuciderea poate deveni atunci, — schimbând de noţiune, — o a doua natură. Mă mir pentru ce, acei care nu izbutesc o sinucidere integrală, nu încearcă o desfiinţare în rate, parţială, — cu amputarea pe fracţiuni: un picior, o mână, o ureche, nasul, etetera, — în chip de auto-autopsie cu anticipaţie. Este teribil de tragic să ajungi să te sinucizi. Trebue să fie însă de o mie de ori mai tragic să nu poţi izbuti să te sinucizi. Trebue să ai atunci senzaţia unui blestem etern, a unui fel de mandat pentru a suferi, pe vecie. Să nu poţi scăpa de propria-ţi fiinţă!... Ce îngrozitor lucru. Practic, constatarea că omul ar putea să fie nemuritor atunci când are atât de suferit, este imposibilă de suportat. Demostene Botez Festivitatea desvelirii plăcii comemorative de la Someşeni-Cluj SOMEŞENI, 7. —eri, la ora 5 după amiază, a avut loc pe aerodromul flotilei de aviaţie Someşeni, desvelirea plăcii comemorative, pe locul unde a aterizat Regele Carol II, în drum spre Bucureşti, în ziua de 6 iunie 1930. ; V ASISTENTA In numeroasa asistență am remarcat pe: episcopul Nicolae Ivan, general Gh. Florescu comandantul corpului 6 armată, general Ivaşcu, comandantul corpului 6 teritorial, general dr. Marosin, dr. Eugen Dunca prefectul judeţului Cluj, dr. Nicolae Dragan primarul municipiului Cluj, colonel Pălăngeanu comandantul regimentului 83- infanterie, col. Vechi, comandantul pieţii, Florian Ştefănescu, rectorul universităţii, Constantin Costescu,inspector general al figurariiei statului, dr. Hersenie director regional P. T. T., Vladimir Ghidionescu, prof. universitar, I. Capuşan, director regional al Soc. Telefoanelor, d-na Sanda Matei, inspectoarea cercetaşilor, col. Racoviţa, colonelii Tuchel, Predan, Nutescu, Nicolau, Boboevici, dr. Brâncoveanu, Buiculescu, dr. Jurist, Strat. maiori Crihan, Capalia, Persan, Creţu, etc. SERVICIUL RELIGIOS La un altar improvizat, protopopii Vasiu şi Curea au oficiat un serviciu divin, la care răspunsurile au fost date de corul teologilor ortodocşi. După terminarea serviciulu religios, au luat cuvântul, relevând importanţa, pe care o prezintă ziua de 6 iunie în actul restauraţiei protopopul dr. Vasiu, în numele bisericii ortodoxe; preot dr. Agîrbiceanu, în numele bisericii unite; general Ivaşcu, in numele armatei şi Ion Pop Zeican, directorul gimnaziului „Dr. Angelescu“. La urmă, a vorbit d. dr. Eugen Dunca, prefectul judeţului şi preşedintele comitetului de iniţiativă. A urmat desvelirea plăcii, care este turnată în bronz, de o greutate de 500 kg, are 3 metri lungime şi 1,50 lăţime. . Pe placă sunt sculptate: coroana regală şi un avion care aterizează. Cu litere deaur sunt însemnate următoarele cuvinte: „Aici a coborât din zbor în 6 martie ,1930, aducătorul de viaţă tiena,Regele Cairol II. După desvelire, cercetaşul Ranca Ion, de la şcoala profesională C. F. R. a declamat „Imnul întregirii“, iar corul şcolii normale de fete a intonat mai multe cântece patriotice. Prefectul judeţului a predat apoi placa comemorativă, d-lui comandor Celăreanu, comandantul flotilei de aviaţiede gardă Someşeni. D. comandor ajutor Bâtcă, în numele flotilei de gardă, a răspuns că placa comemorativă luată în primire va fi păstrată cu sfinţenie. In tot timpul festivităţii, mai multe avioane au dat onorurile, aruncând din văzduh flori pe aerodrom. Pensiile se vor plăti la domiciliu D. ministru ad-Interim la comunicaţii Valeriu Pop,s_a aprobat propunerea făcută de d. inginer Pitulescu, directorul general al P. T.T. — ca plata pensiunilor să se facă de către oficiile poştale din ţară, prin mandate poştale. — Redăm în cele ce urmează un rezumat al importantului studiu făcut de d. director general al Poştelor şi a cărui aplicare va fi de un mare şi real folos—atât pentru stat, cât şi pentru pensionari. AVANTAJELE PENTRU CASSA GENERALA DE PENSIUNI ŞI MINISTERUL FINANŢELOR Importanţa ce reprezintă noul sistem de plată, pentru aceste autorităţi, constă în faptul că, în schimbul unei taxe cât se poate de reduse şi special fixată numai pentru plata pensiunilor, adică de lei 5 la mia de lei, administraţia P. T. T., se însărcinează a efectua plăţi la domiciliul pensionarilor, în orice parte a ţărei ar locui aceştia, prin mandate poştale confecţionate de administraţia P. T. T., pe baza comunicărilor făcute de Cassa generală de pensiuni, prin borderouri globale lunare, trimestriale sau anuale, după categoria pensionarilor, adică, civili, militari, I. O. V. etc., precum şi a ajutoarelor acordate de Cassa de pensiuni. P. T. T„ după facerea plăţilor va comunica formal Cassei generale de pensiuni, chitarea tuturor plăţilor ordonate scăzând şi menţionând pe cele cari nu s’au putut efectua din motive legale, restituind Cassei sumele acestor din urmă mandate. Plăţile se vor face de P. T. T., — în aşa mod încât exact în aceiaşi zi se vor putea plăti pensiunile în întreaga ţară. , Mijloacele de care dispune Serviciul P.T. T., prin introducerea operaţiunilor de mecanizări, — îl pun în măsură să introducă o simplificare extraordinară în aranjarea lucrărilor sale şi să stabilească cu preciziune controlul şi lichidarea acestui fel de plăţi. P. T. T., se mai însărcinează în schimbul comisionului cerut şi cu facerea lucrărilor de Consemnarea sumelor rezultând din sechestrele şi popririle înfiinţate asupra pensiunilor şi comunicate de Cassă. Graţie acestui sistem , se va înlocui sistemul actual al strângere a materialului, verificărilor, ordonanţărilor şi lichidărilor dintre Cassa generală de pensiuni, administraţiile financiare şi ministerul finanţelor, aducându-li-se o economie de timp, de material şi de funcţionari, al căror cost încarcă enorm de mult, bugetele acestor două autorităţi. Simplicitatea şi rapiditatea cu care serviciul P. T.. T„ va îndeplini operaţiunile sale, va face ca procentul cheltuelilor sale, să nu crească peste normal decât foarte puţin şi deaceia stă prevăzut ca venitul din comision să nu fie decât cinci (5) la mia de lei. Faţă de economiile şi avantaj iile obţinute, faza fixată este destul de redusă şi poate fi suportată cu uşurinţă, fie de ministerul de finanţe, fie de Cassa generală de pensiuni, unde deopotrivă se vor produce aceste mari economii. AVANTAGIILE PENTRU PENSIONARI Importanţa şi avantagiile pentru pensionari de a-şi primi drepturile lor de pensiuni prin intermediul serviciului poştal, la domiciliul lor, sunt îndeobşte cunoscute şi aci vom pune în evidenţă numai pe cele importante. Plata la domiciliu, va fi dinainte anunţată prin publicitate, astfel că beneficiarii vor avea în timp util sumele cuvenite, putând lua măsuri pentru a preveni orice inconvenient. Nu vor mai fi nevoiţi să facă deplasări la autorităţile plătitoare ca acum, evitând şi cheltuelile aferente, cari sunt cu atât mai mari şi mai dureroase cu cât pensiunile sunt mai mici şi distanţele mai îndepărtate de centrele plătitoare. Pentru aceste servicii, administraţia P. T. T., nu va percepe de la beneficiari decât o taxă modestă de factar de un leu la mia de lei, sau fracţiune de mie de lei. S’a ţinut seama de faptul că pensionarii publici, reprezentând un corp de înaltă consideraţiune în Stat, prin funcţiunile ce ei au îndeplinit în activitate, să fie scutiţi de a se mai aduna pe la autorităţile plătitoare, unde să aştepte ceasuri sau zile întregi pentru a-şi obţine dreptul lor.In acest scop, administraţia P. T. T., va confecţiona din oficiu, mandate poştale, pe baza cărora se va face plata pensiunilor respective, rămânând ca, legitimaţiunea pensionarilor, să se facă conform regulilor ce se vor prevedea in regulamentul ce se va întocmi pentru punerea în aplicare a noului Serviciu. Tot în vederea consideraţiunei ce trebue să se acorde pensionarilor I. O. V., administraţia P. T. T., nu va percepe dela aceştia nici o taxă pentru plata la domiciliu a pensiunilor lor, decât numai dela aceia a căror pensiune trimestrială trece de 6.000 lei. ■ "