Adevěrul, iunie 1935 (Anul 49, nr. 15756-15780)

1935-06-10 / nr. 15764

Pagina 2-a Adunarea Sindicatului , artiştilor Eri a avut loc adunarea generală anuală a Sindicatului artiştilor dra­matici şi lirici din România. D-na Maria Filotti a citit darea de seamă a activităţii pe anul în curs. După diferite discuţi şi comu­nicări de ordin profesional s-a tre­cut la alegerea noului comitet. A fost realeasă d-na Maria Filotti ca preşedintă, iar consilieri au fost numiţi d-nii: N. Soreanu, C. Stănes­­cu, Niculescu-Basu, C. Tanase, G. Timică, Sică Alexandrescu, N. Găr­­descu, Nae Simionescu, Tancovici Cosmin şi Gheorghiu. Congresul naţional de radiologie Eri s-a deschis la Timişoara al doilea congres naţional şi profesio­nal de radiologie şi electrologie me­dicală, la care au participat nume­roşi specialişti din întreaga ţară. De asemeni a luat parte o delegaţiune a societăţii de radiologie iugoslavă. D-nii dr. Suciu, Nicolae Buteanu, Mladen Vasile, Mamant Dimitriu, prof. Negru, Emil Pocreanu, G. Se­­vereanu au făcut diferite comuni­cări tratând subiecte de specialitate. Moartea subită a unui­­ magistrat Eri S'a primit la trib. Ilfov trista veste că judecătorul Brailoiu, membru al secţiunei comerciale a acestui tri­bunal, a murit subit la moşia sa din apropierea Craiovei, unde se dusese să se odihnească pentru câteva zile. Ştirea morţii acstui tânăr şi valoros magistrat a produs o profundă impresie. Defunc­tul nu avea decât 35 de ani şi a fost răpus de un atac de anghina pectorală. Imediat după aflarea tristei veşti, s-a ţinut o şedinţă de comemorare pica­tă sub preşedinţia d-lui I. Petrescu, prim­ul preşedinte al tribunalului Ilfov. Au participat toţi membrii acestui tri­bunal, cum şi un număr enorm de a­­vocaţ. Au fost rostite cuvântări de în­durerată simţire şi de adânc regret pentru pierderea unui element de va­loare, de către d-nii: I. Petrescu, pri­mul preşedinte, în numele membrilor tribunalului; d. prim-procuror Al. Pro­­cop D­umitrescu, in numele parchetului; şi d. I. Petrovici, decanul Baroului de Ilfov, in numele Corpului avocaţilor, care se asociază la durerea resimţită de magistratură. ------1t—*țpr————­ Camera de comerţ internaţio­nală pentru stabilitatea monetară BERLIN 7 (Rador).­­ „Camera Internaţională de Comerţ, care se va întruni la Paris de la 23 la 29 iunie, se va pronunţa cu energie în favoa­rea stabilizării monetelor”, declară d. Abraham Frohwein, preşedintele grupului german al Camerei de Co­merţ Internaţionale, în „Berliner Boersenzeitung”. „Avem nevoie, precizează d. Froh­­wein, de schimburi stabile pentru a reface economia statelor şi a res­tabili încrederea”. 1 . . MINISTERUL JUSTIŢIEI Direcţiunea judiciară D-l Leon S. Streit, născut la 16 Aprilie 1905 in Bucureşti, domiciliat in Bucureşti str. Căpitan P. Carp No. 10 a făcut cerere acestui Mi­nister de a fi autorizat să schimbe numele său patronimic de Streit în acela de Ionel-Strat, spre a se nu­mi Leon Ionel­ Strat. Ministerul publică aceasta, con­form art. 9 din legea asupra nu­melui, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă opoziţiune in termenul prevăzut de aliniatul II al zisului articol. Pentru a explicata Brevetul de Invenţie Mo. 193­1 relativ la: „Articulaţie rotary indi­catoare de greutate" proprietara a­­cestui brevet, Soc. THE NATIONAL SUPPLY CORPORATION, doreşte a-i ceda sau a acorda licenţă de exploatare, şi in genere, a intra in orice combinaţiune posibilă , în ve­derea exploatării lui in România. Informatiuni la: INGINER MAR­CUS & BERLESCU, Birou de Bre­vete de Invenţie, Bucureşti I, str. Colţei; .. ;­­ • ROMANIA TRIBUNALUL COVURLUI, SEC­TIUNEA II Convocare In camera de consiliu a acestui Tri­bunal Secţia II în ziua de 13 Iunie 1935 ora 13 sunt convocaţi credito­rii conform art. 27 din legea lichi­dării datoriilor agricole şi Urbane din 7 Aprilie 1934 a vă prezenta spre a vă da avizul asupra cererei făcută de Ecaterina şi Ioan Vreto din Ga­laţi str. Cuza Vodă No. 43, de a vin­de o porţiune de teren din curtea imobilului din Galaţi str. Cuza Vodă No. 43 in suprafaţă totală de 224 m. p. pentru plata taxelor succeso­rale. Legea Julia de maritandi or­­dinibus propusă, de August in anul 732 al Romei, care avea de scop reconstituirea şi consolida-, rea familiei, precum şi Lex P. Popea din anul 8 d. G. stabileau­­unele­ avantaje pentru cei Însu­raţi şi pentru cine era tată. Ast­fel, cine avea trei fii născuţi în Roma, sau­­patru născuţi in I­­talia, sau cinci născuţi în vreo provincie, era, intre altele, scu­tit de prestaţia către stat, care consista in animale de tracţiu­ne, transporturi publice, încălzi­rea băilor publice, etc. Cine dorea funcţii publice tre­buia să, aibă anume vârstă, iar aceasta era micşorată cu un an de fiecare copil, ce, avea. Aşa, chestor puteai să ajungi până a nu fi împlinit 31 ani, pretor 40, consul 45. Sueton povesteşte că Tiberiu, ca sa fie numit chestor, se că­sătorise şi imediat după alegere, a divorţat. Tacit spune că au fost consuli cari, ca să se aleagă mai de­vreme, au adoptat copiii al­tora, şi după alegere, i-a pără­sit. Cea mai grea sancţiune pen­tru celibatari, a fost cea prescri­să de Lex P. Popea şi Lex Julia, prin care , se declara nul orice testament ,sau, orice­­legat făcut unui celibatar dela 25 ani — e­­­t­atea majoră — până la 60 ani,­­sau unei­ femei celibatare până la 50 ani. Femeia nemăritată intra în drepturile testatare dacă în termen de 100 de zile dela data testamentului se căsătorea. In caz contrariu, legatul trecea la tesaurul public. Această severă dispoziţie lega­lă, trebue să fi avut­­ un efect real, deoarece, Plutarc, zice cu­­ironie: „mulţi romani s’au însu­rat şi au avut fii, nu de dragul­­copiilor, ci, neavând moştenitori, nu puteau moşteni nici ei”. Cu toate rigorile acestor legi, şi cu toată ironia ’lui Plutarc, Romanii cu greu se căsătoreau, pe de o parte, din cauza mora­vurilor de pe atunci, pe de altă parte din cauza luxului exorbi­tant pe care îl duceau femeile romane, ceia ce constituea o cheltuială mult mai mare decât cea din zilele noastre. Elpa P. Hofeescu s Ce să ascultăm la radio Sâmbătă 8 Iunie BUCUREŞTI, ora 20: Bucureşti şi Ziua restauraţiei, conferinţa d-lui general Condiescu; 21.05: Concertul societăţii corale „Carmen”; 21.55: Muzică românească. ROMA, 21.55: „Elixirul dragostei”, operă in două acte de Donizetti. VIENA, 23.20: Concert simfonic, dirijat de Al. Zemlinsky, solist Ri­chard Odnoposoff (vioară); Haydn: Simfonie în do major; Goldmark: Concert pe vioară și orchestră; Zem­­­linsky: Simfonietta. STUTTGART, 1 (noaptea): Con­cert nocturn, consacrat operelor lui Robert Schumann cu prilejul ani­versării a 125 ani de la naşterea compozitorului: Variaţiuni în si ma­jor p­e două piane; Eichendorff Zy­klus: Kreisleriana: Duete; Quartet de coarde în Ia major DROITWICH, 24. Grace Moore cântă in Boema de Puccini. DUMINICA 9 IUNIE BUCUREŞTI ora 16. Concert coral dat de Asociaţia învăţătorilor, sub conducerea dlui N. Oancea. VARŞOVIA, 20.25. Brahms: Varia­­­ţiune pe o temă de Haydn. MILANO, 22. Adrianna Lecou­vreur, operă în 4 acte de Cilea. LEIPZIG, 19. Retransmisie din Helsingfors: Concert de cântece şi dansuri finlandeze. - - LUNI IO IUNIE BUCUREŞTI, 21.05: Grieg? Quartet in sol minor, executat de quatuorul Sar­vas; 21.40: Concert de lieduri, (d-na Margareta Marchfeld-Brun­ner); Schubert, Richard Strauss, Grieg, Brahms. 22: Recitalul piani­stei Lydia Degen. Bach: Concert ita­lian; Liszt: Variaţiuni („Weinen, Klagen“); Crucifixus din Messa un minor de Bach. BRNO, 21.25: Recital de plan e­­lectric: Mendelsohn, Billi, Foorster. VIENA, 23.30.: Concert simfonic p. aniversarea lui Schumann (sub con­ducerea lui Ernst Kunwald, uv. Genoveva: Simfonia în re major. BUDAPESTA, 22.50: Liszt: Sonata p. pian în si minor, executată de Lajos Heilich. . VARSOCIA, 21: Concert simfonic, dirijat de Fittelberg. Ravel: Le tom­­beaua de Couperin; Perkowski: Con­cert p. vioară și orchestă. FRANKFURT, 21: Concert retrans­mis din castelul din Wiesbaden-Bieb­rich. Festival Wagner. Solist, cele­brul bariton Jaro Prohaska. STUTTGART, 1: Concert nocturn; Haendel: Concerto grosso in do ma­jor; Schubert: Simfonia în si minor; Reger: Suită de balet. MARŢI SI IUNIE BUCUREŞTI, 21.15: Transmisiune din Berlin: „Ariadna la Naxos“ ope­ră intr’un act şi prolog de Richard Strauss, dirijată de Clemens Krauss; Soliştii şi orchestra operei de Stat din Berlin. Distribuţia: Ariadna, Viorica Ursu­­leac; Bacchus, Helge Roswaenge; Zerbinetta, Erna Berger; Arlechin, Karl Hammes; Scaramucio, Zimmer­mann; Truffaldin, E. Fuchs; Brig­­hella, B. Arnold; Naiada, M. Korjus; Driada, I. Haindonner; Echo, G. Ruenger. LIPSCA, 23,30: Opere p­ orgă de Bach, executate de Gunther Ramin: Toccata în re minor; Tripsonată; Preludiu și fugă în mi major. VIENA, 21,30: Muzică din operete franceze (retransmisie din Paris). VARŞOVIA, 22: Concert simfonic, dirijat de Oziminski. Mozart: Sim­fonie în sol minor; Haydn: Concert p. violoncel şi orchestră (solist Wil­­komirsky); Beethoven: Uv. Egmont, e ______ Cursuri de vară dela Academia comercia­lă din Bucureşti De comun acord cu ‘ ministerul ins­trucţiunii publice, s‘a fixat ca aceste cursuri de­ vară să aibă loc intre 18 şi 31 August a c. Cei cari doresc să participe la aceste cursuri şi să locuiască în Cămin, vor trimete cererile lor la Secretariatul ge­neral al Academiei, cel mai târziu pâ­nă la 5 August a. c. Producţia de operă a conservatorului Eri a, avut loc îi­­ sala „Operei Române“ examenele şi producţia clasei de opera a Academiei de mu­zică şi artă dramatică, condusă de d. Umbertto Pessione. D-ra Elena Ciovică a absolvit cu mult succes, dând examen cu Boe­ma. ‘ ... La producţie s-au jucat: un act din „Hamlet“, un fragment din „Aida“ şi „Nunta Janettei“ in cari au dovedit mari­­ posibilităţi muzicale şi scenice, d-rele Nella Di­mitriu, Ileana Hagiopol, Mari Theo­dor­escu şi d. Aurel Buruianu. D-ra Lisette Dema, înzestrată cu o voce dulce, de bună calitate, o dicţiune impecabilă, iar jocul de scenă foarte armonios şi stilat, a fost vin­ovaţionată, în Nunta Jane­­tei, de publicul select care umplea salt. Festival la Arenele Romane Duminică 28 Iunie, ora 6 seara, are loc la Arenele Romane un fes­tival de gală dat de orchestra sim­fonică sub conducerea d-lui locot, colonel Egizio Massini. Festivalul este pus sub patronajul d-nei general Stan Poetaş şi a d-lor generali ştefan Buxileanu, M. Aslan şi Gabriel Negrei. D-na Coralia Stoika soprană dra­matică împreună cu mai mulţi ar­tişti ai Operei Române vor da con­cursul lor. Beneficiile materiale realizate cu prilejul acestui festival vor fi date în folosul înzestrării armatei. Biblia în armeneşte Comitetul de sub preşedinţia ar­hiepiscopului Husik Zohrabian, în­sărcinat cu organizarea serbărei co­memorative a traducerei Bibliei in armeneşte a decis că în Bucureşti festivalul să se ţină în sala Ateneu­lui Român. In această privinţă revista „Ara­rat“ scrie: „Comitetul a lansat invitaţii tu­turor organizaţiilor culturale arme­neşti din Capitală să participe la serbare şi să ia cuvântul prin de­legaţii lor. Durata fie­cărei cuvân­tări nu va fi mai mare de 5 minute. Va fi invitată şi oficialitatea ro­mână. Ziua serbării se va anunţa ulterior“. Spre uit cin­ent ma­­' ;w... ritim românesc' ’ Sub preşedinţia d-lui N. Vasilescu Carpen, rectorul şcoalei politechni­­ce Regele Carol II şi in prezenţa unei numeroase asistenţe, d. dr. ing. Solacolu a vorbit despre­spre un ci­ment maritim românesc. Vorbitorul aduce amănunte asupra cimenturi­lor maritime utilizate în alte ţări, precum şi asupra cimenturilor mix­te. D-sa subliniază apoi unele ma­terii prime cari se găsesc în ţara noastră şi care ar putea fi utilizate pentru fabricarea cimenturilor mix­te maritime. Arată că a făcut peste 1200 de încercări comparative în a­­ceastă privinţă. După conferinţa d-lui ing. Sola­colu ia cuvântul in contradictoriu d. ing. Cotovu care arată cum s-ar putea atenua defectele cimentului Portland preconizând crearea unui tip românesc de Portland maritim. La sfârşit vorbeşte şi d. dr. Steoppe despre reacţiile chimice produse de popa de mare asupra cimenturilor. Avortul şi asistenţa femeii muncitoare Acum câteva zile, in amfiteatrul Facultăţii de medicină, d-ra Sanda Al. Ionescu şi-a susţinut, în faţa unui juriu, compus din d-nii prof. Mina Minovici, Stoenescu, Poenaru- Căplescu, Bacaloglu ,şi Manicatide, teza d-sale pentru doctoratul în medicină şi chirurgie. Subiectul extrem de interesant, atât de actual şi de desbătut in zi­lele noastre, avortul, a fost tratat de candidată cu toată amploarea ce el o­­comportă. Susţinută şi bi­ne documentată, problema, văzută în cadrul femeii muncitoare, se re­vela de o importanţă naţională de prim interes pentru care juriul a adus elogii valorosului candidat, a­­cordându-i diploma de doctor cu mențiunea magna cum laude. UDE*­?AÜL CALEIDOSCOPUL VIEȚII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ OPERA LUI SPIRU HARET Cu prilejul des­velirii monumentului din Capitală Duminică 9 iunie ora 10 dimineaţa va avea loc în Bucureşti, B-dul Ca­rol desvelirea monumentului Spiru­ Haret cu o deosebită solemnitate. La comemorare vor lua cuvântul d-nii C. I. C. Brătianiu, preşedintele partidului liberal şi dr. Angelescu, ministrul instrucţiunii. Sunt invitaţi la această ceremo­nie şefii şi organizaţiunile judeţene liberale din întreaga ţară. Marele ministru —­ după cum l-a numit d. Neculai Iorga pe Spi­­ru Haret, — şi adevăratul gândi­tor care a adus jertfe culturii, are recunoştinţa posterităţii prin mo­numentul care i s-a înălţat. Că Spiru Haret a început prin opere de gândire nu rămâne nici o îndoială. Nu numai spiritul său de matematician poate fi o probă, sau teza de mecanică cerească „Asu­pra invariabilităţii marilor axe a orbitelor planetare", prezentată facultăţii de ştiinţe din Paris, la 1878. Că a fost un gânditor ne-o mai dovedeşte şi lucrarea-i apre­ciată de Poincaré „Mecanica so­cială“ — transpusă oarecum din „Mecanica, Raţională“ — şi în care urmăreşte şi vrea să fixeze în legi „discontinuitatea“ fenomenului so­cial. Este o încercare de sinteză, unde, după ce analizează factorii esenţiali din viaţa unei societăţi, factori distribuiţi în: intelectual, moral şi material, enunţă baza le­gilor sociale astfel: „Principiul fundamental al orică­rei legi, trebuie să fie acela care tinde să realizeze cel mai mare bine social pentru membrii socie­tatii“. * .... • • • ■ . . _ Insă „cel mai mare bine social“ trebue urmărit, în permanentă și combinat cu obiectivul ultim al ci­vilizaţiei, al cărei, scop este acela de a face să dispară în mod com­plect şi definitiv toate urmele bar­bariei­ originare“. Dar pentru realizarea acestui progres­, spiritul omului trebuie să mai lupte căci, — după Haret — scopul civilizaţiei „nu a fost decât foarte puţin atins“. : -Jy Şi tot el adaugă: „Legile de ură, de nedreptate, de intolerantă trec, vor continua să treacă, progresul uman insă, in ceea ce are mai frumos, va rămâ­nea datorit pârtii celei mai bune din natura umană"., Penfnit­ă* Ha FeL ■’văzuse' nevoia imperioasă de a se jertfi ca gândi­tor îtr fölosul* „celui'mai mare bine social“*, s-a hotărît la lupta şi munca de pedagog al unei ţări în­tregii. „Pentru cei mai mulţi viaţa este o călătorie grea, fără oprire, şi fără odihnă. Fericiţi sânt aceia pentru cari drumul e întrerupt din când in când, fie şi la două­zeci şi cinci de ani odată, prin câte o zi de odihnă, de reculegere şi de mulţumire". In această eroică luptă el s-a de­cis numai să construiască Atunci a creat condiţii­ utile prin cari cultura să poată căpăta viaţă. Din­­momentul in care a intrat în făgaşul făuririlor nu şi-a sepa­rat — ca un spirit speculativ — gândirea de act, ci a lucrat cu ele contopite şi­ în birou şi pe şantierul social al ţării. Spiru Haret a cerut învăţătoru­lui să ajungă un misionar al lumi­­nei, duse în negura satelor­ .Pro­fesorul trebuie considerat capul unei coloane de expediţiune într'o ţară inamică­, dacă el nu ştie ce rol are în planul general de cam­panie, e sigur că se va achita foar­te rău de îndatoririle sale". Pe aceşti misionari îi leagă de „Chestia ţărănească“, despre care credea: „Atât în timpul cât am făcut parte din guvern, cât şi mai înainte, împrejurările m-au pus în poziţie de a cunoaşte de­ aproape o însemnată parte din complexul de probleme, unele mai grele şi mai ameninţătoare decât altele, care constituie ceea ce se chiamă Chestia ţărănească. „Am putut să mă conving de ce mare urgenţă este ca ea să ia pri­mul loc în preocupările oamenilor noştri de stat, şi să se întreprindă rezolvarea ei în întregime, iar nu numai în parte şi prin măsuri a­nodine“*. Aceste constatări spuse în pre­faţa volumului „Chestia ţărăneas­că“ — apărut în 1905 — le va mai repeta insistent din pricina im­portanţei lor: „Astăzi nu mai este nici un om­i cu dreaptă judecată,, care să nu înţeleagă că nu mai este cu putin­ţă ca ţărănimea să fie ţinută în afara mişcării intelectuale, econo­mice şi politice a ţării“, încât la moartea marelui peda­gog al ţărănimii, d. Ion Mihalache­ — învăţătorul model Haret — a exclamat ca în faţa celei mai imense tragedii: ,J Doamne al tării­lor, dă tărie glasului meu să pot plânge durerea ce încearcă sufle­tul a şase mii de învăţători ai tării, acum când părintele, lor îi pără­seşte si să poată plânge durerea a milioane de ţărani, in momentul în care cel mai mare iubitor al lor de la Cuza si Kogălniceanu ii lasă". G. C. SPIRU HARET INFORMAŢIUNI Dri dimineaţă la ora 11, d. prof. N. Iorga a prezentat muzeul de artă religioasă şi comori artistice din palatul Creţulescu din str. Ştir­­bey Vodă. Cei prezenţi au fost conduşi de d. prof. N. Iorga prin toate încăpe­rile muzeului, dând explicaţiile ne­cesare în legătură cu obiectele de artă, odoarele bisericeşti şi dife­rite ţesături. Toate obiectele din palatul Cre­ţulescu sunt expuse de comisiunea monumentelor istorice. Ministerul muncii, în urma refe­ratului direcţiunei muncii, cu pri­vire la aplicarea legii repausului duminical în cârciumi, a dat urmă­toarea deriziune: In zilele de Duminică şi sărbători legale regimul cârciumelor din în­treaga ţară este cel prevăzut de art. 7 al. d. din legea pentru reglemen­tarea repausului duminical şi al săr­bătorilor legale, publicată în „Mo­nitorul Oficial” No. 131 din 18 Iunie 1925. CÂRCIUMILE VOR FI ÎNCHISE, PANA LA ORA 12 şi DUPĂ ORA 19. Prin cârciumi se înţelege acele lo­caluri cari, fără a intra în categoria bodegilor, au drept obiect principal vânzarea de vin şi alcooluri. In ultimul timp la ministerul de agricultură au avut loc desbateri, stabilind care sunt măsurile pe care ministerul înţelege să le ia asupra viitoarelor preţuri la grâu. După cum se ştie în anul trecut, după intervenţiile făcute pe piaţă pen­tru susţinerea valorificării preţului la grâu s-au menţinut tot timpul între 40—45.000 lei vagonul. Datori­tă acestor măsuri, au rămas in fo­losul agricultorilor câteva miliarde de lei. In prezent, după cercetările fă­cute în întreaga ţară nu s-au înche­iat transacţii de grâu din noua re­­coltă. Preţurile grâului din anul trecut se menţin în jurul cifrei de 40.000 lei vagonul. Şi în anul acesta guvernul este dispus să desfăşoare o intensă acţiune de sprijinire a agri­culturii, prin susţinerea preţului. Un rol însemnat, în aceste măsuri îl va avea instituţia centrală coope­rativă de producţie şi valorificare ce va lua fiinţă peste câtva timp. • .. ■ :"S\ \ D. senator ing. C. R. Mircea, di­rector general al Uniunii generale a industriaşilor din România, re­prezentantul patronatului indus­trial al României la Conferinţa internaţională a Muncii, care s-a deschis în ziua de 4 iunie a. c. la Geneva, a fost ales vice-preşedinte al acestei conferinţe. Rămânând repetent, elevul Au­gust Vasele de la liceul „Haşdeu” din Buzău şi-a pus capăt zilelor. Un câine turbat a muşcat pe ma­rinarul Hagen Miam pe când tre­cea pe str. Costache Negri din Con­stanţa. Locuitorii Filip I. Stanca şi­ Ma­rin V. Stancu din comuna Secu-T. Severin, adăpostindu-se sub un ulm pe timp de ploaie, au fost trăzniţi de descărcările electrice. In comuna Sofian-Ismail a încetat din viaţă femeia Vasilica Manuşeh­­ko. Deoarece moartea ei pare sus­pectă autorităţile fac cercetări. Individul Pândele Dumitru origi­nar din Brăila, a fost arestat la Constanţa fiind un cunoscut pun­gaş de buzunare. Deasemenea a fost arestat şi Gheorghiu Chiosiana pentru mai multe furturi săvârşite in Constan­ţa. O bandă de contrabandişti de mă­tăsuri cu ramficaţii în mai multe centre din ţară a fost descoperită la Constanţa. Autori principalii simt V. Ştefanache şi Ion Ionescu, foşti chelneri pe vaporul „Regele Carol I” al Serviciului Maritim Român. D. maior Mihail Gheorghiu de la Cercul de recrutare Buzău a promo­­vat la duel pe d. av. Ştefan Teodo­­rescu, consilier comunal. Fiind părăsită de iubit, fata Sura Schwartz din str. Panu din Botoşani s’a aruncat într’o fântână. La I­aşi s’a sinucis d-na Maria Baiovski, soţia unui funcţionar dela manufactura de tutun. Percepţiile vor fi deschise in zilele de sărbătoare Inspectoratul general al Capitalei ne aduce la cunoştinţă că ministerul de fi­nanţe, în dorinţa de a veni în ajutorul contribuabililor cari din lipsă de timp nu se pot prezenta in zilele de lucru la percepţii şi administraţii pentru a-şi plăti impozitele datorate, a dispus ca toate casieriile administraţiilor şi per­cepţiilor fiscale să fie deschise in toate zilele de sărbătoare şi Duminicele de la orele 8—13. A apărut No. 31 Cuvântul Liber ■■■H Cu următorul conținut: mmmm mm Evaziunea capitalului « « * . . . « * * ■» » Const. Graur Ural... la Sofia. . . . . «. .......... . F. Dima Autonomie de gumilastic •­­ . . . . . Demostene Botez Propagandă pentru propagandă . . » » D. I. Suchianu Lawrence, geniul Marei Britanii? * »­­ » . M. Grindea Nica, prăbuşirea unui mit . . . ... . * . . Ilie Zaharia O nouă mistică: planul anti-criză . * . . » « M. Carol Criza generală in agricultură. . . . Ion Vintu Materialismul şi teoria cunoaşterii . . . . . I. B. Alexe idealul irezistibil............... Mark Sipson Delictul politic şi amnistierea lui . • * • Gheorghe Dinu Desgustul tineretului. ......... * M. Iiovici Literatură : Claudia Millian, Jules Renard Paul Daniel Iordan Fanţa, Jean Untermeyer Cronici: Nora Stenadi; Artă şi Evoluţie. — Claudia Millian; „Viva Villa“. — Ştefan Roll; „Ochii maicii Domnului“. — N. Marcu, Radio G. Miron. Urbanism. — Al. Frimu.. Desene şi reproduceri: Nina Arbore, Nora Steriadi, Marcel Iancu, Perahim, A. Kolnic, Tranda­­firescu-Cluj, Pillois, etc. Preţul 5 Lei Comedia umană Rataţii sinuciderii Fără îndoială că, pentru om, ideia­­ că oricând se poate sinucide, este o mare uşurare. Sunt anumite mo-­­ mente în viaţă, când ea nu se poate­­ suporta decât cu gândul că, la urma­­ urmei există această soluţie extremă­­ şi odihnitoare. In „La condition du­ ■ mâine" a lui Malraux sunt scene în care pastila cu moarte comprimată este căutată ca o mare binefacere. Putinţa de sinucidere este de alt-­­ fel numai o posibilitate omenească. O mai practică piţigoiul şi încă vreo­­ pasăre mai sensibilă. Sinuciderea este o salvare, cu con­diţia de a nu o practica,­­ fiindcă altfel, ea poate deveni uneori şi fă­tălăi Sunt totuş oameni care au ca ideal să salveze­ pe sinucigaşi, contrazicân­­du-i în felul acesta în cea de pe ur­mă şi cea mai gravă a lor hotărîre. Bineînţeles că nimeni nu face un asemenea act extrem, decât după ce s-a gândit bine Spectatorii însă au totdeauna pretenţia de a fi mai deştepţi şi a cugeta mai bine decât sinucigaşii. Pentru unul care-i decis să-şi pue capăt zilelor, penibil şi greu este mo­mentul în care hotărîrea i s’a impus irevocabil şi acel în care ea a căpă­tat executarea. După aceea, în pe­rioada de „efect“ lucrează acea ame­­ţire a tuturor simţurilor care se pro­duce la anestezii şi adormiri artifi­ciale. Or, tocmai când cel desperat avea dreptul să creadă că a scăpat de ce-i mai greu, intervine un bine­voitor desinteresat, care nici nu-l cunoaşte măcar, se amestecă, şi ne­norocitul trebue să o ia de la capăt. Pe malurile Senei se găsesc salva­tori profesionişti, care scapă sinuci­gaşii aruncaţi în apă şi care, în epoci , care nimeni nu se mai sinucide prin acest mijloc incert, fac congre­se şi exprimă moţiuni cu desiderare la adresa viitorilor amatori. Dar, în afară de aceste împrejurări extrinseci, independente de voinţa sinucigaşului, sunt altele care-i a­­parţin şi care fac parte din fiinţa lui. Sunt unii care nu izbutesc să se sinucidă. Care sunt atât de rataţi în viaţă în­cât practică ratatul şi în sinucidere. Cele mai variate mijloace nu duc la „bun" rezultat, ci se opresc la mijloc. Aceia, chiar dacă ar merge în război, acolo unde se prezintă cele mai eficace ocaziuni de sinucidere, sunt sigur că ar scăpa teferi, chiar dacă ar lupta­ cu pieptul gol și fără arme. Un asemenea specimen este femeia Carolina Munkakzie din Budapesta care a încercat să se sinucidă de o sută de ori, fără să izbutească. A încercat jot: ştreang, revolver, otra­vă, fără rezultat. A fost mereu sal­vată. Nu-i mai rămâne decât solu­­ţiuni extreme şi dureroase cum ar fi anumite lecturi sau unele piese de teatru. Cu aceste două ultime si­steme însă, efectul dorit se obţine prea lent şi de multe ori nu se ob­ţine decât o stare de letargie şi se riscă o îngropare de viu, fiindcă une­ori, odată lectura sau piesa termi­nată, — după o zi­ sau două, — vic­tima benevolă, îşi revine. Nepractic este şi sistemul de sinu­cidere prin ridicol, deşi încercările sunt foarte frecvente, căci, modurile acestea prin încercare sunt oribile şi balonează. Se cunosc vreo câteva cazuri, pe care şi eu le urmăresc cu pasiune ştiinţifică, dar care trenează prea mult; sinuciderea poate deveni atunci, — schimbând de noţiune, — o a doua natură. Mă mir pentru ce, acei care nu iz­­butesc o sinucidere integrală, nu în­cearcă o desfiinţare în rate, parţia­lă, — cu amputarea pe fracţiuni: un picior, o mână, o ureche, nasul, ete­­tera, — în chip de auto-autopsie cu anticipaţie. Este teribil de tragic să ajungi să te sinucizi. Trebue să fie însă de o mie de ori mai tragic să nu poţi iz­buti să te sinucizi. Trebue să ai atunci senzaţia unui blestem etern, a unui fel de mandat pentru a su­feri, pe vecie. Să nu poţi scăpa de propria-ţi fiinţă!... Ce îngrozitor lu­cru­. Practic, constatarea că omul ar putea să fie nemuritor atunci când are atât de suferit, este imposibilă de suportat. Demostene Botez Festivitatea desvelirii plăcii comemorative de la Someşeni-Cluj SOMEŞENI, 7. —­eri, la ora 5 după amiază, a avut loc pe aerodromul flotilei de aviaţie Someşeni, desveli­rea plăcii comemorative, pe locul unde a aterizat Regele Carol II, în drum spre Bucureşti, în ziua de 6 iunie 1930.­­ ; V ASISTENTA In numeroasa asistență am remar­cat pe: episcopul Nicolae Ivan, ge­neral Gh. Florescu comandantul corpului 6 armată, general Ivaşcu, comandantul corpului 6 teritorial, general dr. Marosin, dr. Eugen Dun­­ca prefectul judeţului Cluj, dr. Nico­lae Dragan primarul municipiului Cluj, colonel Pălăngeanu comandan­tul regimentului 83- infanterie, col. Vechi, comandantul pieţii, Florian Ştefănescu, rectorul universităţii, Constantin­ Costescu,­­inspector ge­neral al f­ig­urariiei statului, dr. Her­­senie director regional P. T. T., Vla­dimir Ghidionescu, prof. universitar, I. Capuşan, director regional al Soc. Telefoanelor, d-na Sanda Matei, inspectoarea cercetaşilor, col. Raco­­viţa, colonelii Tuchel, Predan, Nute­­scu, Nicolau, Boboevici, dr. Brânco­­veanu, Buiculescu, dr. Jurist, Strat. maiori Crihan, Capali­a, Persan, Creţu, etc. SERVICIUL RELIGIOS La un altar improvizat, protopo­pii Vasiu şi Curea au oficiat un ser­viciu divin, la care răspunsurile au fost date­ de corul teologilor orto­docşi. După terminarea serviciulu reli­gios, au luat cuvântul, relevând im­portanţa, pe care o prezintă ziua de 6 iunie în actul restauraţiei pro­topopul dr. Vasiu, în numele biseri­cii ortodoxe; preot dr. Agîrbiceanu, în numele bisericii unite; general Ivaşcu, in numele armatei şi Ion Pop Zeican, directorul gimnaziului „Dr. Angelescu“. La urmă, a vorbit d. dr. Eugen Dunca, prefectul judeţului şi pre­şedintele comitetului de iniţiativă. A urmat desvelirea plăcii, care este turnată în bronz, de o greutate de 500 kg, are 3 metri lungime şi 1,50­ lăţime. . Pe placă sunt sculptate: coroana regală şi un avion care aterizează. Cu litere de­­aur sunt­ însemnate ur­mătoarele cuvinte: „Aici a coborât din zbor în 6 martie ,1930, aducătorul de viaţă tiena,­Regele Cairol II. După desvelire, cercetaşul Ranca Ion, de la şcoala profesională C. F. R. a declamat „Imnul întregirii“, iar corul şcolii normale de fete a in­tonat mai multe cântece patriotice. Prefectul judeţului a predat apoi placa comemorativă, d-lui coman­dor Celăreanu, comandantul flotilei de aviaţie­­de gardă Someşeni. D. comandor ajutor Bâtcă, în nu­mele flotilei de gardă, a răspuns că placa comemorativă luată în primire va fi păstrată cu sfinţenie. In tot timpul festivităţii, mai multe avioane au dat onorurile, aruncând din văzduh flori pe aerodrom. Pensiile se vor plăti la domiciliu D. ministru ad-Interim la comu­nicaţii Valeriu Pop,s_a aprobat pro­punerea făcută de d. inginer Pitu­­lescu, directorul general al P. T.­T. — ca plata pensiunilor să se facă de către oficiile poştale din ţară, prin mandate poştale. — Redăm în cele ce urmează un rezumat al im­portantului studiu făcut de d. di­rector general al Poştelor şi a cărui aplicare va fi de un mare şi real folos—atât pentru stat, cât şi pen­tru pensionari. AVANTAJELE PENTRU CASSA GENERALA DE PENSIUNI ŞI MI­NISTERUL FINANŢELOR Importanţa ce reprezintă noul sistem de plată, pentru aceste au­torităţi, constă în faptul că, în schim­bul unei taxe cât se poate de reduse şi special fixată numai pentru plata pensiunilor, adică de lei 5 la mia de lei, administraţia P. T. T., se însăr­cinează a efectua plăţi la domiciliul pensionarilor, în orice parte a ţărei ar locui aceştia, prin mandate poş­tale confecţionate de administraţia P. T. T., pe baza comunicărilor fă­cute de Cassa generală de pensiuni, prin borderouri globale lunare, tri­mestriale sau anuale, după cate­goria pensionarilor, adică, civili, militari, I. O. V. etc., precum şi a ajutoarelor acordate de Cassa de pensiuni. P. T. T„ după facerea plăţilor va comunica formal Cassei generale de pensiuni, chitarea tuturor plăţilor ordonate scăzând şi menţionând pe cele cari nu s’au putut efectua din motive legale, restituind Cassei su­mele acestor din urmă mandate. Plăţile se vor face de P. T. T., — în aşa mod încât exact în aceiaşi zi se vor putea plăti pensiunile în în­treaga ţară. , Mijloacele de care dispune Servi­ciul P.­T. T., prin introducerea ope­raţiunilor de mecanizări, — îl pun în măsură să introducă o simplifi­care extraordinară în aranjarea lu­crărilor sale şi să stabilească cu pre­­ciziune controlul şi lichidarea aces­tui fel de plăţi. P. T. T., se mai în­sărcinează în schimbul comisionului cerut şi cu facerea lucrărilor de Con­semnarea sumelor rezultând din sechestrele şi popririle înfiinţate a­­supra pensiunilor şi comunicate de Cassă. Graţie acestui sistem , se va în­locui sistemul actual al strângere a materialului, verificărilor, ordonan­­ţărilor şi lichidărilor dintre Cassa generală de pensiuni, administra­ţiile financiare şi ministerul finan­ţelor, aducându-li­-se o economie de timp, de material şi de funcţionari, al căror cost încarcă enorm de mult, bugetele acestor două autorităţi. Simplicitatea şi rapiditatea cu care serviciul P. T.. T„ va îndeplini ope­raţiunile sale, va face ca procentul cheltuelilor sale, să nu crească pes­te normal decât foarte puţin şi de­­aceia stă prevăzut ca venitul din co­mision­ să nu fie decât cinci (5) la mia de lei. Faţă de economiile şi avantaj iile obţinute, faza fixată este destul de redusă şi poate fi suportată cu uşu­rinţă, fie de ministerul de finanţe, fie de Cassa generală de pensiuni, unde deopotrivă se vor produce a­­ceste mari economii. AVANTAGIILE PENTRU PENSIO­NARI Importanţa şi­ avantagiile pentru pensionari de a-şi primi drepturile lor de pensiuni prin intermediul serviciului poştal, la domiciliul lor, sunt în­deobşte cunoscute şi aci vom pune în evidenţă numai pe cele im­portante. Plata la domiciliu, va fi dinainte anunţată prin publicitate, astfel că beneficiarii vor av­ea în timp util su­mele cuvenite, putând lua măsuri pentru a preveni orice inconvenient. Nu vor mai fi nevoiţi să facă de­plasări la autorităţile plătitoare ca acum, evitând şi cheltuelile aferen­te, cari sunt­ cu atât mai mari şi mai dureroase cu cât pensiunile sunt mai mici şi distanţele mai în­depărtate de centrele plătitoare. Pentru aceste servicii, administra­ţia P. T. T., nu va percepe de la be­neficiari decât o taxă modestă de factar de un leu la mia de lei, sau fracţiune de m­ie de­ lei. S’a ţinut seama de faptul că pen­sionarii publici, reprezentând un corp de înaltă consideraţiune în Stat, prin funcţiunile ce ei au înde­plinit în activitate, să fie scutiţi de a se mai aduna pe la autorităţile plătitoare, unde să aştepte ceasuri sau zile întregi pentru a-şi obţine dreptul lor.­In acest scop, administraţia P. T. T., va confecţiona din oficiu, man­date poştale, pe baza cărora se va face plata pensiunilor respective, rămânând ca, legitimaţiunea pensi­onarilor, să se facă conform regu­lilor ce se vor prevedea in regula­mentul ce se va întocmi pentru pu­nerea în aplicare a noului Serviciu. Tot în vederea consideraţiunei ce trebue să se acorde pensionarilor I. O. V., administraţia P. T. T., nu va percepe dela aceştia nici o taxă pentru plata la domiciliu a pensiu­nilor lor, decât numai dela aceia a căror pensiune trimestrială trece de 6.000 lei. ■ "

Next