Adevěrul, martie 1936 (Anul 50, nr. 15984-16010)
1936-03-01 / nr. 15984
DuninteR I Martie 1936 S DEVE ÜLt f*a#îna 3»a ! Citiţi continuarea In pag. 4 a Reportaj Parlamentar D. Goga a Înregistrat un nou eşec. După Mehedinţi, după Hunedoara ■— înfrângerea parlamentară a d-lui Goga are o adâncă semnificaţie. D. Goga nu iubeşte parlamentarismul. D-sa se visează dictator suprem, hotărind singur de legile ţării şi de viaţa statului. Ca orice fascist, d. Goga, lucrează pentru subminarea ideii parlamentare. El vrea să înlocuiască discuţia liberă, ciocnirea de idei cu actul de forţă. Vrea, adică, fascizarea parlamentului. Am asistat eri la un putsch. Câteva sute de lăncieri îngrămădiţi în galerie Camerii, gata să aclame, când d. Goga, strâns cu uşa implora ridicând mâinile în sus: „Onorat public!“ Fiindcă şeful gogo-cuziştilor s'a adresat în câteva rânduri galeriei — după ce constatase impresia deplorabilă pe care a produs-o în incintă. In jurul palatului Adunării, poliţia a trebuit să dea o luptă, de corp la corp, cu echipele cămăşilor albastre, venite să ia cu asalt Camera. Violenţa a fost organizată şi inlăuntru. Tovarăşii d-lui Goga au fost pregătiţi să-i susţină cuvântarea cu pumnul. In câteva rânduri, atacul a fost dezlănţuit asupra băncilor naţional-ţărăniste. Incinta aceasta — care a fost in ultima vreme teatrul atâtor scandaluri penibile — n’a cunoscut niciodată această, revărsare de brutalitate. Naţional-ţărăniştii au fost siliţi să opună o rezistenţă tenace. Au făcut-o în chip admirabil. D. Goga a eşit din această „desbatere“ lamentabil. D. Goga a adresat o interpelare guvernului. Dar n’a rostit nici un cuvânt, nici o silabă despre rolul guvernului în aceste alegeri. N’a vorbit nici despre Mehedinţi. N'a încercat măcar să susţină doctrina dreptei. I). Goga este incapabil să facă o discuţie de idei. Aceleaşi vechi clişee. Aceleaşi imagini perimate. Aceleaşi formule retorice, vânturate în toate discursurile. II. Goga n’a avut niciodată idei. Azi însă nu-şi poate înnoi nici expresia, nu poate găsi în vocabularul d-sale poetic o imagină proaspătă, o împerechere fericită de cuvinte, un „trouvaille de style“. Cei câţiva oameni de gust literar au încercat o dureroasă impresie în faţa acestui caz de îmbătrânire poetică. Din nou, o filipică în contra „rotativelor din Sărindar“. Ştim, pe d. Goga îl dor atacurile noastre. Noi nu ducem insă campanii personale. Noi susţinem o poziţie politică şi morală. Noi apărăm o ideie. Apărăm democraţia, apărăm libertăţile, apărăm civilizaţia acestui popor, ameninţate de o mână de impostori politici care vor să cucerească puterea statului prin violenţă. „Adevărul“ stă în calea fascismului, barează drumul aventurii. De aceia, ne atacă cu atâta înverşunare, d. Goga. „ Atacurile d-sale ne onorează. Noi n’avem de dat explicaţiuni penibile. Noi n’am trecut dela o atitudine la alta, după interese momentane. Noi am stat totdeauna pe aceiaşi poziţie. Noi n’am făcut transacţiuni de conştiinţă. Noi nu facem criminale acţiunide incitaţie publică, pentru a înebini o tinerime derutată. „Rotativele din Sărindar“ — pe care le detestă cu atâta fervoare d. Goga — răspândesc adevărul şi lumina într’o vreme de pustiire a sufletelor. Rolul nostru este considerabil. Mai considerabil decât şi-l închipue chiar d. Goga! D. Goga a avut ghinion. A trebuit să suporte, toată vremea, cuvântul necruţător al d-lui dr. Lupu. Bravul debater parlamentar nu glumeşte cu adversarii. Intrat, printr’un şir întreg de imprudence in tarbaca d-lui dr. Lupu, — şeful gogo-cuziştilor a eşit puţintel şifonat. Venise pregătit pentru apărare. A voit să explice toate acele învinuiri, grave, zdrobitoare, care-i stau în sarcină. N’a izbutit s’o facă. Fiecare frază, fiecare gest al d-sale a fost subliniat de naţional-ţărănişti. Fără menajamente, fără cruţare. Exasperat, d. Goga a făcut un semn d-lui Robu. Acesta s-a repezit asupra d-lui dr. Virigil Solomon. D. Mihalache a relevat, în stupoarea Camerii, acest nou procedeu de luptă parlamentară. Scandalul s’a dezlănțuit cu o _: «I«.« In nnnhScnmiia Pî’ima «11 Sini» ti -yjU:.CUf t iEWMi-aiiW*-»«» X. ! ""-jr------dare. D. Goga a căutat, apoi, să-și explice atitudinea. Dece a apărat pe ciocoi? De ce a avut atitudinea pe care a avut-o în timpul războiului? De ce a plecat dela Olteniţa? — Te-am văzut eu fugind, izbucneşte d. dr. Aurel Dobrescu. Nici Hitler şi nici Mussolini n’au fugit depe front! D. Mihalache: Dela Olteniţa... la Paris, D. Goga explică, se lamentează, face apel la mărturii. In zadar. B. dr. Lupu: In timp ce d-ta erai la Paris un brav locotenent sângera pe front şi era decorat cu Mihai Viteazul! Azi, d-ta eşti patriotul, iar Mihalache este antipatriotul...” D. Goga vrea să facă efect citind un discurs al d-lui dr. Lupu despre d-sa. D. dr. Lupu: ce mai pot crede eu despre d-ta când ai ajuns şeful ciomăgarilor de la Mehedinţi?! D. Goga: Toate forţele au fost concentrate în contra mea. D. Mihalache: Te pomeneşti că şi guvernul a luptat contra d-tale! (ilartate). Replica d-lui Goga? E de o noutate senzaţională. D. Goga descoperă că d. Mihalache poartă cămaşă. Nu o cămaşă albastră, ci o cămaşă altă, nepătată. Socotim că d. Mi-halache nu va putea vieţui sub povara acestei învinuiri. Mai ales, că d. Goga a făcut elogiul cămăşii albastre. Semnificaţia acestei cămăşi este strigătul „Heil Hitler” — precizează d. dr. Lupu. D Goga ii face însă marţ şi pe d. dr. Lupu. Relevă că fruntaşul naţional-ţărănist este roşu la faţă. D. Goga, în schimb, e palid, foarte palid. K. Goga vrea să explice însă şi mijloacele băneşti de care dispune mişcarea d-sale. Cere o anchetă a partidelor. Foarte bine. Să se facă această, anchetă Să fie cercetate însă şi toate gazetele, proaspăt apă ASPECTE iute în presa românească şi susţinute de misterioase fonduri. D. Goga se mai apără de o învinuire: aceia de a folosi violenţa în lupta politică. — Violenţa se găseşte în arsenalul nostru. N’am declanşat-o încă. Când vom face uz de dânsa — o vom spune. Aşa a declarat textual d. Goga. D. Mihalache remarcă: —Aşadar, ceea ce a fost până acum n’a fost violenţă. Nici putsch-ul dela Suceava. Nici încercarea dela Mehedinţi. Nici organizarea de batalioane înarmate. Nici provocaţiunile continue. Violenţa va începe, de aici încolo. D. ministru de justiţie n’are nimic de spus, când un şef de partid face asemenea declaraţii? Nu, fireşte, d. ministru de justiţie n'are nimic de spus. D. ministru de justiţie surâde cu un aer de o încântătoare inocenţă. I. Mihalache precizează: — In ce ne priveşte, noi vom şti să apărăm legalitatea cu mijloace proprii, să opunem o rezistenţă cetăţenească tuturor încercărilor de violenţă. Aşadar, dacă guvernul nu-şi va face datoria , oficiul de apărare cetăţenească îl va îndeplini cel mai popular partid. E un grav avertisment. „ In disperare, d. Goga încearcă o lovitură de efect. Aduce în faţa Gamerii cazul de la Briceva. O povestire fantastică. După d. Goga, nişte lăncieri au fost atacaţi de un sat de evrei, aşa din distracţie. Un lăncier a fost omorât. Iar d. Goga care nu vrea insciraţiuni a făcut şase luni de zile! Extraordinar! Cunoaştem şi noi întâmplarea nenorocită de la Briceva. Cenzura ne-a oprit până acum să denunţăm opiniei publice această gravă încercare de pogrom. Un grup de lăncieri, îndemnaţi de incitaţiile de la Cernăuţi, a pornit asupra unui sat locuit de evrei. Voiau să-l devasteze. Cu ce păcătuiseră aceşti muncitori oneşti care se luptau cu sărăcia şi nevoile intr’un colţ pierdut de provincie? Nu ştim! Fapt este că lăncierii au făcut o incursiune armată, la ariceva. Auto-Şedinţa se deschide la ora 3 şi jumătate. Tribunele sunt arhipline. Incinta la fel. Pe banca ministerială iau loc d-nii dr. Costinescu, Vaier Pop, Titeanu şi Negură. P. preşedinte SAVEANU, înainte de a se da citire sumarului, atrage atenţiunea tuturor persoanelor straine cari se găsesc în incintă, precum si publicului din tribune, că, in conformitate cu regulamentul adunării, nu au voie să dea nici un semn de aprobare sau dezaprobare. Contrariu, in virtutea puterilor discreţionare, va evacua tribunele D-sa spune că la ordinea zilei fiind interpelări, anunţările de interpelări şi comunicări vor fi amânate pentru mâine. D. VIRGIL POTARCA declară, în numele partidului naţional-ţărănesc, că, întrucât acest partid nu fuge de discuţia angajată in legătură cu alegerile de la Mehedinţi, acceptă propunerile d-lui preşedinte. INTERPELAREA D-LUI OCTAVIAN GOGA D. OCTAVIAN GOGA spune că alegerile de la Mehedinţi au preocupat foarte mult opinia publică, dar d-sa nu va vorbi despre modul în care s-au desfăşurat alegerile, ci va arăta cadrul spiritual şi moral în care s’au făcut aceste alegeri. Spune D. V. BARCA, vicepreşedinte. Domnul deputat Mihalache are cuvântul la regulament. D. I. MIHALACHE: Domnilor deputaţi, ţin să relev un fapt nemai petrecut până acum în analele parlamentare. In momentul când vorbea domnul Goga, domnul doctor Solomon l-a întrerupt. Putea să fie admonestat de preşedintele Biroului ca unul care nu a avut autorizaţia vorbitorului. In loc ca domnul Goga, oratorul, să se adreseze preşedintelui Biuroului pentru aplicarea regulamentului, d-sa a invitat — şi aci am văzut in acest partid, cu pretenţii de quasimilitarizare, ce însemnează Invitarea şefului. Însemnează să răspunzi; am înţeles, gata —a invitat pe domnul Robu să ia in primire pe domnul doctor Solomon. Țin să relev întâi originalitatea procedurii. Domnul Goga inovează. Rog pe domnul președinte să constate, dacă această inovare este compatibilă și cu regulamentul și cu prestigiul Camerei (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). In al doilea rând, ţin ca onorata Cameră, subliniind acest gest, să facă cunoştinţă cu spiritul de care este condus domnul Goga şi partidul d-sale. Dacă aci a cutezat aşa, vă închipuiţi până unde a mers cutezanţa d-sale in afară, unde nu era supus unui astfel de control. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc) . Las la aprecierea dv. oprobriulmoral şi cer preşedintelui Biuroului să aplice oprobriul regulamentar. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte: Domnul Barcă suspendase deja şedinţa in momentul in care domnul Cuza se îndrepta spre domnul deputat Solomon (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. I. MIHALACHE: Vom face imediat dovada cu stenograma. Dacă domnii stenografi au înregistrat incidentul puteţi avea imediat dova-da. In tot cazul, domnule preşedinte, este niţel — ertaţimi cuvântul — niţel temerar ca dv. să afirmaţi în faţa intregei Camere şi a lamei care a văzut, că, in momentul când vorbea domnul Goga — căci domnul Goga nu vorbea atunci când şedinţa era întreruptă — a vrut să-l întrerupă domnul deputat Solomon... D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte. Domnul vice-preşedinte Barcă a ridicat şedinţa şi domnul deputat Cuza în această clipă s’a îndreptat spre domnul deputat Solomon. D. I. MIHALACHE: Şedinţa tocmai din cauza aceasta s’a suspendat. In orice caz prese^tat.«I» care a rităţile n’au luat, din vreme, măsurile cuvenite. Populaţia a fost silită să organizeze o legitimâ apărare. Au fost ciocniri. Au fost răniţi din ambele părţi. A fost şi un mort. Răspunderea o poartă acei cari au ridicat pe cetăţeni contra cetăţenilor, îndemonându-i la crimă. Fruntaşii din Briceva au fost arestaţi. Tribunalul i-a pus însă in libertate. Fiindcă justiţia — şi mai există justiţie în România — a constatat că ei se aflau în legitimă apărare. D. Goga, relevând tardiv cazul de la Briceva, încearcă o nouă aţăţare împotriva evreilor. Guvernul e însă dator să restabilească în chip riguros lucrurile. Şedinţa continuă într’o atmosferă de scandal şi violenţă. D. dr. Lupu este insultat cu trivialitate. D. Robu exileaza la tribună im revolver şi o puşcă mitralieră. Scandalul se reface în mijlocul u- I nei adunări terorizate. Tribunele se golesc. Publicul a pierdut interesul. Poate e dezgustat. Poate nu poate asista la acea scenă oribilă, in care d. Goga și-a bătut joc de doctorul Nemirower, victima unui atentat. Pentru d. Goga a fost o glumă. O glumă sinistră, care a aruncat o palmă asupra ţării. .. Dar iată d. Goga e la final. După patru ore de hărţuială, nu-şi mai aminteşte perioadele patetice, preparate pentru incheerea discursului. Concluzii politice? Nu. Câteva fraze, o ameninţare... D. Goga ameninţă, de la o vreme, cam des... E tot ce i-a rămas. Dar acest îndemn la anarhie îl scoate definitiv din rândul oamenilor de guvernământ. Târziu, aproape noaptea, se urcă la tribună d. George Cuza. Ştiţi ce a spus d-sa? Că la Mehedinţi gogo-cuziştii au fost blânzi ca nişte mieluşei, iar agresorii s'au re- crutat numai dintre naţional-ţără-ienişti! Interesant, nu? Desbaterea adevărată va avea însă locaoia, viitoare. Atunci, d. dr. Lupu va înfăţişa opiniei publice aspectel real al ultimelor lupte electorale. Şi va trage toate încheierile politice, că partidul naţional-creştin este vechi ca doctrină,, dar nou ca organizare. D-sa s’a dus să verifice mentalita■ tea masselor, să vadă cum reacţiof nează ele faţă de noua doctrină a d-lui Goga. CUZIŞTII PROVOACĂ SCANDAL D. ULICA IOANID adresează, injurii la adresa d-lui dr. Lupu. Naţional-ţărăniştii se ridică din bănci şi cer d-lui preşedinte chemarea la ordine. Grupul cuziştilor se opune acestei chemări la ordine, făcând un scandal infernal. In cele din urmă d. preşedinte este nevoit să suspende şedinţa. I». GOGA CONTINUA La redeschidere, d. OCTAVIAN GOGA, îşi continuă interpelarea, arătând că în alegerile de la Mehedinţi erau in luptă două partide şi două ideologii. D. Goga după suspendarea şedinţei, se urcă din nou la tribună. La o întrerupere a d-lui Solomon, d. Gh. Cuza începe să-l apostrofeze şi întreg grupul cuzist în frunte cu d. Robu urcăndu-se pe pupitre vociferează şi ameninţă pe naţional ţărănişti. Se suspendă din nou şedinţa şi preşedintele ordonă evacuarea perfacă prezidat Adunarea trebuia să facă aceste constatări D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte. Mi-a comunicat-o mie domnul vice-preşedinte Barcă. , D. G. CUZA : Noi constatăm că de la începutul şedinței domniile lor în mod sistematic caută să saboteze cuvântarea domnului Goga. Noi constatăm că in această Cameră — să nu se supere domnii chestori — nu mai este autoritate. Eu am făcut operă de chestor cu domnul deputat Solomon. D. I. MIHALACHE: Domnule preşedinte, noi vrem să ştim dacă l-aţi trimis pe domnul deputat Cuza sau nu în judecata comisiei de disciplină. D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte: Nu am trimis în judecată pe nimeni fiindcă nu era în competinţa mea să trimit pe nimeni în acel moment. Eu vă relatez cele comunicate mie de domnul vice-preşedinte Barcă. D. I. MIHALACHE: Nu se poate să nu luaţi sancţiuni. D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte. Domnule deputat Mihalache, Regulamntul mă opreşte să vă dau acum cuvântul, când are cuvăntul domnul deputat Goga. Prin ex- cepțiune, întrucât domnul deputat Goga nu era de faţă am lăsat acest schimb de cuvinte şi aceste observa-ţiuni pe care le-au făcut domnii, deputaţi Calinescu, Cuza şi dv. Vă promit că dacă aveţi de făcut observaţiuni asupra comportării Biuroului, în cazul domnului deputat Cuza veţi avea cuvântul cu toată amploarea, imediat după terminarea cuvântării d-lui Goga. D. I. MIHALACHE: Dar eu am ridicat o chestiune, domnule președinte, gestul d-lui Goga. Nu am avut nici un răspuns al Biroului. Cer Biroului să-mi răspundă cum califică și Încadrează în regulament gestul d-lui Goga. D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte: Biuroul va răspunde. Voci de pe băncile partidului naţional-ţărănesc: Acum, (Zgomot, întreruperi). D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte: Domnule Mihalache, eu n’am asistat aici decât la Întrebarea dv. insă din Întrebarea dv„ am înţeles că d. Goga a impedicat pe d. Solomon, printro injoncţiu- ne, să-l întrerupă. (întreruperi pe băncile partiamul naţional-ţârănesc). Dl. Goga, fără îndoială, trebuia să se adreseze preşedintelui. Dar nici d-l. Solomon nu putea întrerupe cuvântarea d-lui Goga. Prin urmare, este un cumul de culpe care se echilibrează. D. I. MIHALACHE: Este o fuga a dumitale dinaintea răspunderii. Aceasta este adevărul. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţără- . -nesc: întreruperi pe băncile majo- rităţii şi ale partidului naţionalcreştin). D. ARMAND CALINESCUEste o încurajare a dezordinei. Nu puteţi să menţineţi ordinea şi recurgeţi la explicaţiuni inexacte. Fugiţi de răspundere. (întreruperi, zgomot). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte. Nu este o fugă de răspundere, este o respectare a regulamentului. (întreruperi, protestări pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. VIRGIL, MADGEARU: Este fugă de răspundere, domnule preşedinte. D. TIBERIU MOŞOIU, nce preşedinte, Domnule Madgearu, cred că în decursul acestor dezbateri veţi avea foarte des ocazia să vedeţi că D. dr. N. LUPU: Am cerut cuvântul in chestiune de regulament. D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte : Dv. sunteţi atât de vechi parlamentar încât trebue să ştiţi că în decursul unei cuvântări nu se poate cere cuvântul nici chiar în chestie personală. D. ARMAND CALINESCU: Dar în decursul unei cuvântări se poate citi un Mesaj? D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşedinte: S’a citit cu învoirea d-lui Goga. D. dr. N. LUPU: Cer cuvântul la regulament. D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşedinte: Vi-l voi da după ce va termina d. Goga. (întreruperi, protestări pe băncile partidului naţionalţărănesc). D. I. MIHALACHE: Să te supui regulamentului, de aceea eşti preşedinte. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi pe băncile majorităţii şi ale partidului naţional-creştin). D. dr. N. LUPU: Domnule preşedinte, te rog să-mai dai cuvântul la regulament. Este regretabil, intr’o desbatere ca aceasta ca la prezidenţia Adunării să, vă succedaţi la fiecare cinci minte câte un preşedinte. Şi atunci este lesne de înţeles că dv. nu ştiaţi ce s’a Întâmplat. Eu vă rog să suspendaţi şedinţa să consultaţi stenograme, şi să întrebaţi pe d. preşedinte Barcă, ca să vă informaţi asupra celor ce s’a întâmplat. D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte: Vă asigur că până la sfârşitul şedinţei voi căuta să nu părăsesc scaunul preşedinţial. D. dr. N. LUPU: Sunt două incidente distincte: incidentul Goga şi incidentul Cuza. (întreruperi, zgomot mare) D. TIBERIU MOŞOIU,, vicepreşedinte. Nu aveţi cuvântul. Dacă continuaţi, vă voi aplica articolul 93 din regulament privitor la obstrucţie. (Aplauze pe băncile partidului naţional-creştin şi pe bâncile majorităţii, zgomot mare). D. I. MIHALACHE: Este nemaipomenit, ca un orator, şef de partid să-şi asmuţă partizanii, împotriva colegilor din Parlament şi preşedintele Camerii să, nu ia nici o măsură. (Aplauze puternice pe băncile partidului naţional -ţărănesc). VOCI de pe băncile partidului naţional-ţârănesc, Complicitate! (Zgomot mare). D. VIRGIL MADGEARU: Să se aplice regulamentul. (Zgomot). D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte . Să se aplice regulamentul ? Domnule deputat Madgearu, sunteţi chemat la ordine. (Exclamări pe băncile partidului naţional-ţărănesc, aplauze prelungite pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţional-creştin, * aplauze ironice pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. dr. N. LUPU: Ai atins un record parlamentar cu chestiunea aceasta. Ii chemi la ordine pe d. Madgearu, în loc să-l chemi la ordine pe autorul agresiunea. STENOGRAMA E CLARA D. .VIRGIL MADGEARU: Sunt chemat la ordine, deşi n’am făcut nici un fel de gest! (întreruperi, vociferări, zgomot mare). D. ARMAND CALINESCU: Domnule preşedinte, am aci stenograma. Iată ce spune: „Domnul dr. Virgil Solomon: Domnule preşedinte, vă rog... (întreruperi pe băncile partidului naţionalcreştin). „Domnul deputat Gheorghe Cuza apropiindu-se de d. deputat Virgil Solomon, care se afla lângă tribună în picioare, încearcă să-l îndepărteze, cuprinzându-l în braţe. .Atunci se reped mai mulţi domni deputaţi, atât din partidul naţional-ţărănesc, cât şi din partidul naţional-creştin în ajutorul domnilor deputat doctor Solomon şi deputat G. Cuza, se naşte o învălmăşeală). „D. V. Barcă, vice-preşedinte. Suspendă şedinţa”. (Aplauze puternice pe băncile partidului naţional-ţărănesc). VOCI de pe băncile partidului naţional-ţărănesc: Ruşine! (Zgomot mare). D. ARMAND CALINESCU: Faţă de cuprinsul stenogramei, dv., domnule preşedinte, aveţi datoria de realitate, sau să recunoaşteţi că aţi fost indus în eroare de înaintaşii dv. la preşidenţie şi să procedaţi imediat la aplicarea regulamentului, sau să vă daţi jos de pe scaunul presidenţial! (Vii aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc, protestări vehemente pe băncile majorităţii). VOCI de pe băncile majorităţii: La ordine! (Zgomot mare). D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte. Domnule deputat Calinescu, această dilemă inexplicabilă in care mi s’a părut că m’aţi pus nu este o dilemă, fiindcă eu am avut grijă să vă declar Înainte, că în ce priveşte această chestiune veţi avea cuvântul atât in chestie personală cât şi in chestie de regulament şi veţi putea vorbi cât veţi voi după terminarea cuvântării d-lui Goga. D. dr. N. Lupu: Se poate! p. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte: Vă vei explica numaidecât pentru ce: din moment ce chemarea la ordine a d-lui deputat Cuza şi trimiterea la comisia de disciplină nu s’a produs imediat, ca un act din partea biuroului, biuroul trebue să fie sesizat. Iau act de sesizarea făcută de dv. şi vă făgâduesc că după cuvântarea d-lui Goga dv. veţi avea cuvântul. D. I. MIHALACHE: Nu. Înainte.Aprobări pe băncile partidului naţional-ţărănesc; zgomot. Întreruperi pe băncile partidului naţional- creştin). D. TIBERIU MOȘOIU, viceprese- dinte: Eu nu pot trimete in judecata comisiei de disciplină pe un domn deputat, care a avut o atitudine neparlamentarâ, fie acum trei sâptă-! nu fug de nici o răspundere. (Aplauze pe băncile majorității). PROECTE DEPUSE Domnul ministru al lucrărilor publice are cuvântul pentru a da citire unor Mesagii Regale. D. RICHARD FRANASOVICI, ministrul lucrărilor publice şi al comunicaţiilor. Dă citire Mesagiilor Regale care însoţesc următoarele proiecte de legi: 1) Proiect de lege privitor la crearea şi administrarea fondului pentru modernizarea de drumuri naţionale. 2) Proiect de lege pentru declararea de utilitate publică a variantei Eforie de pe liniile ferate Constanţa-Carmen Sylva şi Constanţa-Tehirghiolmâni, fie acum 30 de minute, înainte de a începe eu să prezidez. (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Acum, fiind sesizat de dv. biroul îşi va face datoria şi va trimite in faţa comisiei de disciplină pe acel care s’a făcut vinovat. Insă în aceeaş vreme, cei din partea, dv., ca o chestiune de simplă loialitate, să nu mai întrerupeţi desbaterile, fiindcă ele vor îi atât de ample încât fiecare din cele două teze opuse vor avea prilejul să fie desvoltate cu acelaş talent şi cu aceeaşi risipă de argumente (Aplauze pe băncile majorităţii). D. I. MIHALACHE- Domnule pre- I şedinţe, ceasta întâi, că ocoliţi să daţi un răspuns la o chestiune, pecare am dus-o eu cu privire la d. Goga şi vă învârtiţi în jurul efeestiunei d-lui Cuaa. Aţi spus adineauri I că incidentul s’a produs in timpul când şedinţa era suspendat. D. TIBERIU MOŞOIU, vice preşedinte: Aşa mi s’a relatat. D. I. MIHALACHE: Am înţeles argumentarea dv. ] BIROUL RECUNOAŞTE, DAR... . D. TREFEIU MOŞOIU, vice preşedinte: A fost o eroare. Erorile materiale se pot acoperi şi nu mi-e ruşine s’o afirm. D. I. MIHALACHE: Aici să fiţi loiali. Dacă lucrurile erau aşa, argumentare;' dv. rămâne in picioare şi, prin urmare, şi concluzia. Noi I '.'-am spus, domnule preşedinte, că sunteţi indus în eroare, deoarece incidentul s’a petrecut in timpul cât ! şedinţe, dv ra, şi noi pe-am însăr- cinat să vă facem dovada. Bunacredinţă a dv. vă obliga, de îndată ce motivarea dv. nu mai exista şi nu mai avea temei, să reveniţi asupra concluziei. Dar, spre surprinderea noastră, chiar atunci când motivarea dv. a fost spulberată pe loc cu dovezi complecte, stenograma, dv. nu renunţaţi la concluzia dv., iar pe de altă parte ocoliţi 3ă daţi un răspuns la întrebarea mea.: ce spune biroul despre gestul unui şef de partid, care îşi asmute partizanii împotriva colegilor Iei din Cameră. (Aplauze prelungite pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi pe băncile partidului naţional-creştin). D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte. Domnilor deputaţi, la prima parte a întrebării d-lui deputat Mihalache am răspuns, afirmând că biroul îşi va face întreaga datorie, imediat ce se va putea punein discuţie cazul d-lui Cuza. (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. I. MIHALACHE: Ce tot te scalzi, domnule preşedinte? (întreruperi, protestări pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţional-creştin). D. TIBERIU MOŞOIU, vicepreşedinte. Tonul dv., domnule Mihaache, mă dispensează să vă mai răspund. D. I. MIHALACHE: Atitudinea dv., domnule preşedinte, ne dispensează pe noi să mai facem apel la dv. (întreruperi pe băncile majorităţii; întreruperi, protestări pe băncile partidului naţional-creştin). La sşa şedinţă, aşa preşedinte. (Zgomot mare, întreruperi, protestări pe băncile majorităţii şi pe băncile partidului naţional-creştin). O voce de pe băncile majorităţii: La aşa partid, aşa şef. (întreruperi pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCTAVIAN GOGA A DEZERTAT D. OCTAVIAN GOGA arată in ce condiţiuni au combătut naţionalţărâniştii candidatura d-sale la Mehedinţi. Intre altele, citează acuzaţia ce i s’a adus, că ar fi dezertat de pe front. D. dr. AUREL DOBRESCU: Eu te-am văzut fugind la Olteniţa, contra aceasta nu este nevoie de un certificat dela nu ştiu ce colonel. D. OCTAVIAN GOGA spune că d-sa era voluntar. D. AUREL DOBRESCU: Mi-ai spus că războiul este pentru proşti, nu pentru d-ta. Or, nici Mussolini, nici Hitler nu au fost dezertori de pe front. D. OCTAVIAN GOGA aminteşte că, pe vremuri, d. dr. Lupu însuşi ar fi spus: ..Intre scrisoarea generalului Vlădescu şi afirmaţiile d-lui Aurel Dobrescu dau întâietate scrisorii generalului Vlădescu”. D. dr. N. LUPU: M’ai pus în cauză şi prin urmare trebue să-ţi răspund. D-ta eşti Ingrat cu mine. 15 ani in şir m’ai rugat să te apăr de Întreruperi şi eu te-am apărat şi astăzi nu mă laşi să-ţi răspund, când te adresezi mie? Eu personal, în campania pe care am dus-o împotriva d-lui Goga nu m’am referit la acest caz dela Turtucaia, ci m’am referit mult mai sus, la chestiuni mult mai grave, pe care aștept să le expun înaintea dv. când voi lua cuvântul. In ce privește pe I. Dobrescu, eu de abea acum aflu că dumnealui chiar te-a văzut fugind. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Atunci se schimbă socoteala. Intre un om care zice că te-a văzut şi un general care ţi-a dat un certificat de complezenţă, dă-mi voie sa cred pe acela care te-a văzut. D. I. MIHALACHE: Tot ca un document istoric, d-ie Goga, aşivrea să se ştie ce s’a ales cu uniforma dvs., care era expusă la vitrină pe Calea Victoriei cu trei săptămâni înainte de a pleca la Olteniţa. Pe uniformă era scris: uniforma voluntarului Octavian Goga, înscris de bună voe în război... (Aplauzele ; băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCT. GOGA susţine că n'a dat nici un interview in care să insulte pe d. dr. Lupu. D. pr. N. LUPU: Este adevărat că interview nu ai dat, dar am să-ţi arăt o caricatură. D. OCTAVIAN GOGA: Viu şi acolo. D. dr. N. LUPU: N’are sâ-ţi colivie să vii, căci nu este pe şemineul lui Blank portretul meu cu dedicaţie, ci al d-tale. (Aplaude pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCTAVIAN GOGA declară că d. dr. Lupu a îndreptat, in campania din Mehedinţi, tot felul de atacuri personale, împotriva d-sale. D. dr. N. LUPU: Te-am descris pitoresc, cu cureaua pe burtă şi cu cămaşa, albastră. (Ilaritate). Aţi fost singura notă, ilariantă în această campania tragică, dumneata şi cu domnul acesta Tibirică. (Ilaritate). D. OCTAVIAN GOGA: In postura de risipitor de altruism al unei vieţi, d. dr. Lupu spune despre d-sa cu aceste foarte serioase: „In viaţa mea am scris eu fapta atâtea capitole de alinare a suferinţelor celor mulţi...” D. dr. M. LUPU: Da, eu nu am ucis ţărani la Ruşi ca dumneata. (Protestări pe băncile partidului naţional-creştin, aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). Eu nu am mâinile pătate cu sânge. Nu. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc; proferiari pe băncile partidului naţional-creştin). D. OCTAVIAN GOGA: Nu ştiu dacă, vorbind de alinarea suferinţei lor celor mulţi, d-sa s’a gândit la profesiunea d-sale de medic, fiindcă nu profesează medicina. Deci, alinarea suferinţelor în calitatea de medic nu a făcut-o. D. dr. N. LUPU: Ai trăit tot timpul pe socoteala altora: întâi pe a lui Averescu, apoi pe a acestora... (Protestări vehemente pe băncile partidului naţional-creştin). Se ur.ee dialoguri intre d. Goga şi naţional-ţărănişti. D. dr. N. LUPU: Domnule Goga, pe chestiunea Skoda, te întreb: ai primit d-ta pe Zeletzki cu un memoriu cu care te-ai dus la Maiestatea Sa Regele să-l aperi? (Aplauze prelungite pe băncile partidului naţional-ţărănesc; întreruperi pe ’cincile partidului naţional-creştin). D. COT. GOGA: Domnilor, eu vă spun aşa: punând la cântar resorturile psihologice ale unui om, mă întreb şi eu de ce dintr’o elementară prudenţă, dintr’un sentiment de circumspectiune, d. Mihaische nu se fereşte de cuvântul „cămaşă”. D. I. MIHALACHE: Vă rog faceţi liniştesc,civreau să aud figura retorică a poetului Goga, rostindu-se despre o cămaşa, pe care o port din moşi strămoşi, pe care am ştiut să o port totdeauna. (întreruperi, sgomot). D. dr. N. LUPU: Da aş vrea să ştiu ce spune Robu. D. I. MIHALACHE: Domnule Goga, este o ruşine !a repetaţi mereu ceeace s'a banei...nu, de toţi cei cari nu au ce spune despre mine, decât că port cămaşa pe din afară? O port cu mândrie. (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCT. GOGA: Domnilor, când suntem aci la luptă dreaptă şi fiecare vine cu-armătura lui-de--inteligenţă, eu vă rog şi vă invit dv. să vă mobilizaţi toate tancurile intelectuale şi să-mi răspundeţi. Iată de ce ziceam eu:prudenţă şi circumsoseţiune. D. P. C. ANDREI: Din înălţimea celor opt clase secundare ne vorbeşti nouă? (Aplauze pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. GOGA: D. Mihalache să nu protesteze împotriva cămăşii, când alţii poartă altă cămaşe decât a d-sale. Şi atunci, de ce tocmai d. Mihalache să protesteze împotriva cămăşii albastre? Ce este cămaşa albastră? Cămeşa albastră este un act de conştiinţă individuală, este imbrărea unei doctrine, pe care puteţi s’o combateţi, tor este un crez. VOCI de pe băncile partidului naţional-ţărănesc: Heil Hitler. (Sgomot) . D. OCT. GOGA: Aceasta este cămaşa albastră. Această, câmaşe albastră a ordinei, a credinţei, nu este unica noastră justificare de existenţă ca dincolo... D. IHUDIŢĂ: Aici vă bateţi, joc de ţărani... (întreruperi pe băncile prirtidului naţional-creştin, sgomot). D. OCTAVIAN GOGA: In lupta de le Mehedinţi trebue să recunosc că am avut ajutorul preoţimii, pe care d. dr. Lupu o declară, pentru acest simplu fapt nemernică. D. DR. N. LUPU: Nu are dreptul un episcop ca Vartolomeu să, facă circulari; nu are voie să opună crucea încârligată, crucii creştineşti. Dacă vrei s-o ştii, ai pierdut şi prin faptul că la Mehedinţi popii sunt urâţi de ţărani. D. GOGA: Dar întrucât vorbeşti de oficialitate te, spun că sunteţi greşit. Am de exemplu aci circulara care a fost trimeasa tuturor preoţilor din partea oficialităţii în care spune că fiecare preot este tras la răspundere pentru căse amestecă in politică şi îmi dă mână de ajutor. Dar s’a vorbit de ghioage, de ciomege. D. DR. LUPU: Dacă nu veneai cu astfel de ghioage, ci veneai inaintea ţăranilor cu un discurs tot aşa de frumos, ca acela pe care îl ţii acum, poate că reuşeai (ilaritate pe băncile partidului naţional-ţărănesc). D. OCTATTAR GOGA: Acum, domnilor, un lucru mai serios. D. DR. N. LUPU: Bine că recunoşti singur că tot ce ai spus până acum nu a fost serios. D. OCTAVIAN GOGA: Este vorba căsuntem intrebaţi în toate colţurile de unde banii? Eu propun, domnilor deputaţi, şi vă rog pe dv. din majoritate să primiţi propunerea mea, să se constituie o comisiune parlamentară, în care să intre reprezentanţi din toate partidele, care să examineze cheltuenţe şi de o parte şi de alta. (Se naşte un violent schimb de cuvinte între domnii doctor N. Lupu şi Tilică Ioanid). D. Dr. N. LUPU: Domnule preşedinte, este permis să-mi spue mie nemernicul acesta că eu m’am dat, cu Skoda? Este o canalie! (Protestări vehemente pe băncile partidului naţional creştin, vociferări). D. TILICA IOANID: Escrocule! (Protestări vehemente pe băncile partidului naţional-ţărănesc, zgomot mare). D. TIBERIU MOŞOIU, vice-preşedinte. D-le Dr. Lupu, vă rog să retrageţi cuvântul de nemernic, iar Dv. d-le Ioanid pe acela de escroc. D. Dr. N. LUPU: Rolul meu vi a D. OCT. GOGA: Domnilor, mn toate lucrurile trebue ,să tragem o concluzie și euvreau să termin această parte a cuvântării mele, trăgând o concluzie. Alegerea de la Mehedinţi a fost pentru mine şi o pagubă şi un câştig, o pagubă pentru că n’am fost ales deputat şi un câştig, cu un rezultat final definitiv: nu voi mai avea ocazia să stau de vorbă cu d. dr. Lupu. (Aplauze pe băncile partidului naţional-creştin). D. Mihalache, de la început a luat o postură, cunoscută inot trecutul d-sale. D. I. MIHALACHE: Aţiuitat unde ascundeaţi bandele dv.? D. OCT. GOGA: D. Mihalache spune: atelierele statului lucrează ghioage şi ciomege pentru gogo-cusişti!. Adică ciomegle le-am făcut la Reşiţa. Dar, d-sa vorbeşte pe urmă de răsturnarea tehnicei militare hitleriste, căreia, se datoreşte mobîlizărea gărzilor ţărăneşti. T. I. MIHALACHE: Adineaori parcă dădeai ordine militare partizanilor! D. GOGA: Gărzile ţărăneşti, bieţii ţigani... D. I. MIHALACHE: D-le Goga, eu înţeleg ranchiuna d-tale: după ce te-au bătut, singurul mijloc de a te răzbuna este ca să-i înjuri dela această tribună. D. dr. N. LUPU: D-le Goga, aceia nu erau ţigani, ci ţărani şi români cinstiţi, ier nu rusna ei din Bucovina ?i tot felul de gângănii... (întreruperi, sgomot). D. OCT. GOGA: Vă rog, domnii mei, ca să vedeţi d-voastra cum se frizează ridicolul în umbra activităţii unui om politic, daţi-mi voe să vâ spun ce face d. doctor Lupu la urmă, spune: „Naţional-creştinii n’au fost desbrăcaţi de uniforme. Ori cine trece prin oraşul Turnu-Severin sau prin judeţ, poate întâlni la tot pasul cămăşi’ albastre”. D. I. HUDIŢĂ: Aşa era, până la sosirea gărzilor noastre. D. VKERDICI: Să, mulţumiţi d-lui Inculeţ. D. OCTAVIAN GOGA: Ziceam că mă găsesc într’un moment rezumativ al vieţei mele. Desece ani de zile am fost calomniat si am plecat de la ministerul de interne cu buzunarele doldora de bani, cu 13 milioane. . ! Iată, mai fac o propunere: comisiunii acesteia ii voi pune la dispoziţie şi chitanţa celor 10 .500.000 lei, pe care in momentul plecării noastre de la guvern, a trebuit sa, le plătim. Le voi pune la dispoziţie, daca din această, chestiune se degajează fun sentiment de responsabilitate şi pentru alte pairtide şi pentrualţi- -foşti miniştri de interne, cari se cred datori să justifice fondurile ordinei I publice cu chitanţe, ii priveşte. Inorice caz, chitanţele mele sunt la dispoziţie. (Aplauze pe băncile partidului naţional-creştin). D. I. MIHALACHE: i^Batl^voe... D. OCTAVIAN GOGA: S’a zis că noi am Introdus violenţa. vă adueeţi aminte,că am făcut o declaraţie atunci când m’am dus la Severin, tocmai pentru a pune lumea în gardă că nu vreau violenţă. Am spus: Violenţa se găseşte in arsenalul nostru, dar nu am declanşat-o. Când o vom declanşa, o vom spune, să ştie ţara. D. I. MIHALACHE: Nu ştiu dacă banca ministerială ascultă sau nu aceste cuvinte. Nu am observat nici măcar pe domnul ministru al Justiţiei să fi reţinut cuvintele domnului Goga, trebue să le reproduc. Este partizanul violenţei. Ce a făcut d-sa până acum, nu este violenţă. De aci încolo avem să facem cunoştinţă, cu Violenţa d-sa’o. Atrag atenţia guvernului să constate dacă declaraţiile unui seif de partid sunt compatibile , cu legea specială, dacă faptele de până aci, sunt compatibile cu legea specială, care interzice astfel de formaţii şi astfel de acte şi să ia cunoştinţă că domnul Goga nu se declară satisfăcut, nu spune că aceasta este violenţă. . .. Dumnealui crede că aceasta, este o acţiune civilizată şi că de aci încolo are să desfâşure arsenalul de violenţe. Să ia cunoştinţă de încă un lucru: îi vom învăţa noi cu violenţele, (aplauze pe băncile partidului naţional-ţărânesc, protestări pe băncile partidului naţional -creştin). D. AUREL DOBRESCU: Nu face pe Mussolini, domnule Goga. De ce nu ai venit să candidezi în Ardeal. Acolo te cunoaşte lumea. (Protestări vehemente pe băncile partidului naţional-creştin). D. OCTAVIAN GOGA: Se spune că noi am introdus violenţa. Nu am introdus nici o violenţă. Se exagerează. Cazul tipic l-aţi văzut in cazul regretabil al rabinului Niemerower: un nebun atras asupra lui, i-a găurit pardesiul şi pe urmă am avut buletinele pardesiului rănit. Era vorba numai de un pardesiu găurit şi cu toate acestea in toate ţările se striga: violenţă, violenţă. D. Goga vorbeşte apoi de cazul dela Briceva, din Basarabia, unde pretinde că un partizan al d-sale ar fi fost omorit. D. Goga se ocupă apoi de minciuna că ar fi fost ’sprjinit de guvern. Nu se face, spune d-sa, comparaţie , cu situaţia de acum 6 luni, când candidatul partidului naţional-ţărănesc n’a arat contracandidat din partea guvernului, deci guvernul era într'o continuitate de atitudine imparţială, lăsând mână liberă forţelor politice din opoziţie să se măsoare între ele. D. Dr. N. LUPI: Şi învelegerile din 1935 am avut 19.003 de voturi. P. TILICA IOANID: Atunci nu te dăduseşi încă cu skodişti*. (Intvsr.u‘ peri zgomot). I facerea Skoda ii cunoaşte toată ţara. J Dar pentru că bârfelile şi calomniile I nu încetează, vei avea onoarea înaintea Camerii să,expun această chestiune in întregime. Dar vă atrag atenţiunea că nu s’a găsit până acum nici un adversar al meu, indiferent din ce tabără politică ar fi făcut parte, un roman cinstit, să-mi spună că eu. am fost plătit, pentrucă nu ai facerea Skoda, să-mi schimb opinia. Aceasta, n’o poate spune decât un grec împământenit. I « & * * Şedinţa dela 27 Februarie H. Soreanu soanelor particulare din incinta Camerei. intervenţia d-lui I. Mihalache D. dr. Lupu cere respectarea regulamentului Portul naţional o ruşine Violent incident