Adevěrul, ianuarie 1937 (Anul 51, nr. 16237-16262)
1937-01-01 / nr. 16237
Pagina 2- luri, şi prin aceasta, interesul ei creşte iar când o pun chiar factori determinanţi , din glorioasa epocă a Unirii — ca d-nii Halippa şi Gh. Popa“ atunci interesul ei creşte enorm. Trebuia să ne aşteptăm că ţara nouă va aduce probleme nouă, că vom fi adesea puşi în faţa unor situaţiuni necunoscute ori neînţelese. Trebuia să fim, pregătiţi să le privam, să le discutăm şi să le deslegăm — toţi împreună, nu unilateral. A fost fatal ca trecutul să ne impună deosebiri în felul nostru de a judeca lucrurile, după ţinuturile unde am trăit, dar nu în problemele fundamentale. Deosebirile trebue înţelese şi respectate reciproc. În chestiunea specială, pusă în discuţie, trebuie să recunoaştem că, în genere, noi regăţenii suntem centralistă încercările făcute înainte de război de a împărţi mică Românie de atunci în regiuni administrative n’au reuşit. „Guberniile“ lui Petre Carp au fost luate în râs, deşiveneau de la una din cele mai clarvăzătoare minţi politice. Spiritul public nu era însă pregătit pentru asemenea măsuri, ceea ce tocmai explică simpatiile lui centraliste. Românii din nouile ţinuturi au fost adversari ai centralismului, fiindcă el însemna domnia asupritoare. Când cereau autonomie ori descentralizare, cereau de fapt posibilităţi pentru desvoltarea în sens naţional, tocmai ceea ce nu convenea oficialităţilor respective. Ei s’au născut si au trăit în această atmosferă. Intre visurile lor, când Unirea tuturor românilor s’ar fi realizat, era şi acesta al organizării noului Stat pe principii descentralizatoare. Trebuia, noi cei din vechiul regat, să fi cunoscut dorinţa lor şi să ne fi aşteptat la punerea ei în discuţiune. Dar de abia s’a anunţat şi a produs furtună, ba a dus şi la jicnirea propunătorilor. D. Octavian Goga, luând propunerea d-lui Pop ca ofensatoare pentru vechiul regat, a întrebat: acesta a fost bun numai ca să moară pentru desrobirea Ardealului? Ii putem răspunde:oameni ca d-nii Halippa şi Gh. Pop au fost buni numai ca să facă Unirea cu vechiul regat? Noua Românie este rezultatul dispreţului de moarte al tuturor românilor, toți deci au cuvânt în noua alcătuire a ţării, orice ar spune, oricum ar vorbi. Din libertatea desăvârşită în exprimarea ideilor va ieşi lumina. Din moment ce dorinţa fierbinte a nouilor ţinuturi este descentralizarea, problema devine de însemnătate naţională. Ea trebuie pusă la ordinea zilei, dezbătută şi rezolvată cu colaborarea tuturor. Ne găsim tocmai în faţa uneia din problemele noui, de care vorbeam, probleme strâns legate de crearea noului stat, a căror amânare se va resimţi tocmai în forţa de rezistenţă a acestuia. Ziarul ,,Le Temps“ de acum câteva zile rezuma un discurs ţinut la Karlovy. Vary, în Cehoslovacia, jig ministrul de externe al acelei tari, d. Krofta. D-sa discuta chestiunea germanilor din tara sa sub „toate feţele. Nu .s‘a.”siîit''&ă...-disc.trt£..'''îl' Chestiunea separării germanilor' de Cehoslovacia; 2) Deznaţionalizarea Germaniei; 3)' Constituirea unui stat după modelul Elveţiei, cu largă autonomie pe judeţe ori provincii. 4) Autonomie teritorială; 5) Descentralizare. D-sa era partizanul celei din urmă soluţiuni. Vedeţi, problemele sunt privite în faţă.,, nu ascunse, nici amânate. , Cunosc o mamă,care nu pune copilului său termometru rertid,bănueşte că ar fi bolnav. De ce? De frică să nu constate temperatură. Aduce însă doctorul, când se convinge singură că e cazul. Şi doctorul vine totdeauna mai târziu decât ar trebui şi îngrijirea bolnavului durează, fireşte, , mai mult. Aşa suntem şi noi în faţa problemelor grele: nu ne place să le punem în discuţie. Oamenii politici, însă, nu trebuie să fie nici ca mama de mai sus, nici ca noi, cetăţenii obişnuiţi. Oamenii politici trebuie să atace problemele. Aşa au făcut d-nii Halippa şi Gh. Pop. Şi-au dat seama de primejdia la care este expusă ţara din pricina nemulţumirilor din nouile ţinuturi şi au ţinut să le pună în discuţie prin interpelări în Parlament. Să-i rugăm deci să-şi desvolte interpelările şi să-i urmărim cu cea mai frăţească atenţiune. Ne vom convinge poate că greşim când trăim-în beatitudinea nouilor stări de lucruri Său li vom convinge pe eî ea nu au dreptate, ori că exagerează. Ministrul de externe al Cehoslovaciei a discutat în public cu una din minorităţile ţării sale şi a discutat până şi propunerea despărţirii germanilor de noul stat ori acordarea unei autonomii. Noi să nu discutăm cu românii, ca români, propunerea descentralizării? Petre V. Haneş ■ * Grav accident de automobil la Paris DOI MORŢi ŞI ŞASE RĂNIŢI PARIS, 2*1 (Rador). — Un grav accident de automobil s’a produs azi după amiază pe şoseaua dintre Saint Maio şi Caen. Din cauza ruperii barei de direcţie, un autobuz încărcat cu pasageri s’a sfărâmat de un arbore din marginea şoselei. Sunt doi morţi. Şase persoane au fost rănite. Dintre acestea trei sunt în stare foarte gravă. Scufundarea unui vas de pescari NAPOLI, 29. (Rador). — Lin vas de pescuit s’a scufundat in cursul nopţii in golful Gaeta. Echipajul, compus din cinci persoane, s’a înecat. lin roman al lui Jack London in româneşte ,,AVENTURIERA” trece drept unul din cele mai frumoase romane exotice ale extraordinarului scriitor american Jack London, oglindind episoade din însăşi viaţa lui de aventurier, contrabandist, vânător de foce, pasionat de acţiune şi primitivitate brutală. „Aventuriera” e Jeanne Lackland, caracter splendid de fată americană, setoasă de neatârnare, aventuri, iniţiativă. Pe un vas comandat de ea, naufragiază printre canibali in insulele Stolomon, unde dă de plantaţia ■unui englez Sheldon. EA va trezi in acest om, in ciuda ei chiar, o sensibilitate gingaşe ce el însuşi mr şi-o., cunoştea, după cum şi el, în urmă,' va deştepeta in ea o femeie, pe care, in apucăturile ei băeţeşti, şi-o cunoştea" iov aşa de puţin. — Un alttânăr aventurier yankeu, îmbibat mult de germanism, va încurca pentru momânt această delicată pânză amoroasă, dar în urma unui fioros duel barbar, propus de el rivalului său, el va fi măturat de pe teren. — Acţiune palpitantă, mediu exotic, bizar, pitoresc,instructiv, relevând moravurile unor zone sălbatece necunoscute. * • Extraordinarul, evadarea din banal, caracterizează fiecare pagină a acestui roman-capodoperă, care a apărut ca număr special de sărbători al valoroasei colecții „ROMANELE CAPTIVANTE” în care' au mai apărut romane de Heinrich Mann, Felix Salten, Adams, Romazieres, Keim, Merrel, Shaw, etc." Examenele la facultatea de ştiinţe Programul sesiune da examene Ianuarie 1937 (Secţiunea Electrotehnică) ANUL Imente de maşini, Sâmbătă 9 Ianuarie; Desen ind. p., II-a, Duminică 31 Ianuarie; ANUL III ŞI IV Electrotechnică I şi II, Duminică 24 Ianuarie; Utilizare şi distribuţie, Sâmbătă 16 Ianuarie; încercări I şi II, Miercuri 20 Ianuarie; .Măsuri cl. II, Miercuri 13 Ianuarie; Hidraulică şi căderi, Sâmbătă 9 Ianuarie; Construcţii Ind. Sâmbătă 23 Ianuarie; Motori şi maşini, Sâmbătă 30 Ianuarie; Radiocomunicaţii I şi II, Marţi 26 Ianuarie; Legislaţie ind., Miercuri 13 Ianuarie; Tracţiune el., Luni 11 Ianuarie; Centrale el., Duminică 17 Ianuarie; Aviaţie, Sâmbătă 9 Ianuarie; Matematici generale, Duminica ax Ianuarie 1937; Fizică generală, Joi 28 Ianuarie; Mecanica statică, Marţi 12, 19 Ianuarie; Geometrie descriptivă, Duminică 17 Ianuarie; Chimie generală, Luni- 11 Ianuarie. ..Technologie, Sâmbătă 9 Ianuarie; Desen, industrial p. I-a, Sâmbătă 23 Ianuarie; Electricitate generală, Duminică 24 Ianuarie; Termodinamică, Marţi 26 Ianuarie; Măsuri el p. I-a. Joi 14 Ianuarie; Mecanica dinamică, Vineri, 15, 22 Ianuarie; Rezistenţa materialelor. Joi 21 Ianuarie; Ele- ANUL . Ca şi cum un poet al obscurismului, precum însăşi Paul Valéry vrea să se întituleze, — ca şi cum toată poezia veritabilă, care cu tot dinadinsul caută să fie încâlcită şi neînţeleasă, ar putea vreodată şi nu vreo ţară sa ajungă la mintea şi pe placul celor de jos. Aşa stand lucrurile, — este neîndoios, că nu ar putea să se ţină seamă nici de presupunerea, că prin circulara sa Ministerul ar urmări să acorde înlesniri, materiale editorilor de poezii. De vreme ce poezia modernista nu poate, orice s’ar face, să intre în voia mulţimilor populare, — ar fi în zadar toate strădania şi toată cheltuiala» Ar rămâne de discutat doar părerea, că tineretul, şi mai ales cel din licee, ar putea să fie astfel îndrumat înspre lectura poeziilor. Ei ,bine, tocmai aci este punctul nevralgic al chestiunii: „Circulara ministerială— ne explică d. Lovinescu — interzice lectura în şcoală a poeziilor celui mai mare poet contemporan a! nostru“. Adică, ministerul opreşte să se înveţe pe din afară poezii din cele socotite, că sunt de o calitate superioară, — poezii din acelea, cari — după cum ne lămureşte şi d. Ludovic Daus, „apar mai mult ca o ecuaţie adesea cu mai multe necunoscute”. In acest caz, fără a ne ocupa de latura estetică, suntem în drept să ne întrebăm: Asemenea poezii, aproape de neînţeles pentru cei ce nu fac parte din cenaclurile simboliste şi fiind anume întocmite din „cuvinte ce se alambichează neprecis, cu interpretări multiple în ordinea în care sunt aşezate în vers“, ar puteasă le guste şi să le înţeleagă marea majoritate a elevilor de liceu? Aşa, de exemplu, ar putea să stârnească în clasă vreun entuziasm sau vreo emoţie versurile următoare ale d-lui Ion Barbu: Pendulul apei calme, generale, Sub sticlă sta, în Ţările de jos. Luceferii marini, amari în vale, Sălciu muria şi racul fosforos. Un gând adus, de raze şi curbură (Fii aurul irecuzabil greu!) Extremele, cămărilor de bură Mirat le începea, în Dumnezeu. Sau versurile următoare, tot ale d-lui Ion Barbu, Nadir latent! Poetul ridică însumarea De harfe resfirate ce ’n sbor invers le pierzi Şi cântec istoveşte, ascuns, cum numai marea Meduzele când plimbă sub clopotele verzi. Este dlar sigur, că asemenea versuri, chiar şi când nu conţin părţi indecente, sunt cu mult peste puterea de înţelegere a mai tuturor şcolarilor noştri. Aşa stând lucrurile, circulara aceea ministerială, căreia vor unii să-i atribue rolul de ofensivă a poeziei, ar putea să fie interpretată şi în sensul, că prin ea s’ar urmări, ca liceenii să se împrietenească numai cu poeţii destoinici să le înalţe sufletul, fără a le impune, pentru a fi înţeleşi, greutăţi pe care să nu le poată învinge decât cu ajutorul unor specialişti. Şi cred, ca din punctul acesta de vedere, circulara nu poate, nici să-i mire, nici să-i indigneze pe poeţii modernişti. Nevoind să se aplece ei până la mărunta putere de înţelegere a celor mulţi. ci poeţii aceştia, în loc să se supere, ar trebui, ca de acolo de sus, din turnul lor de fildeş, să ne strige împreună cu d. Perpessicius: Personal ne încântă rolul de cenuşereasă a liricei! M. Mîraăileanu Profesor, Piteşti ADEVĂRUL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE UTERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ Despre un volum omagial Succesul operei „La drumul mare“ la Praga Vad în cartea aceasta, pe care autorul mi-o trimite un simbol şi o fereastră deschisă spre prietenie şi solidaritate. In cele 94 de pagini, dedicate profesorului Popescu Voiteşti, preţuirea constantă pe care o aduce autorul, atât de călduros şi latin, colegului său mai mare în vârstă, este o dovadă, că Cicerone încă îşi mai poate susţine, teza amiciţiei, chiar in vremea noastră, de cumplită invidie şi omorîtoare indiferenţă. O informaţiune scurtă anunţă prin ziare că profesorul I. Popescu- Voiteşti a fost mutat prin chemare, la Universitatea din Bucureşti. Nu e desigur o simplă coincidenţă intre cartea omagială a d-lui V. Stanciu şi plecarea profesorului Voiteşti din Cluj. Ci este o sărbătorire şi plină de emoţie şi plină de închinăciune, pe care autorul i-a pregătit-o, încet, cu atenţiune şi dragoste, printr-o publică şi generoasă caracterizare. Cartea este bine venită, acum când noul profesor al Universităţii din Bucureşti soseşte in capitala ţării, cu vechea şi savanta lui experienţă, în ştiinţa geologică, pe care o serveşte cu pasiune şi mare pricepere. D. Victor Stanciu, disimulat acolo, în mijlocul Ardealului, de catedra lui universitară şi de frontul elevilor pe care îi luminează, pe aceleaşi drumuri de piatră şi falii româneşti , ii face o prezentare bogată în detalii şi nuanţe, vie, şi plină de o naturală fioritură a vieţii. Pe lângă enunţarea cărţilor scrise de prof. Voiteşti, a principiilor noi, găsite de d-sa în existenţa mineralelor şi a scoarţei pământeşti, portretul savantului este întregit prin toate manifestările lui intelectuale, prin toate fazele pedagogului şi profesorului, care şi-a afectat viaţa, omului şi naturii, de o potrivă de îndrăgostit de adevăr. O asemenea carte, desigur că nu poate interesa pe toată lumea de cititori, ea închizând intre scoarţele ei, o specialitate ştiinţifică destul de grea şi pe lângă asta, viaţa unui dascal, care stă departe de viaţa practică şi mondenă a zilei. In schimb, poezia geologiei, cu toată avântata ei cercetare în măruntaiele severe ale pământului, uitarea omului, sub înălţimile perlate ale văzduhului, grandiosul munţilor, şi secretul plaiurilor româneşti—sunt atâtea voci de privighetoare, care chiamă şi care încântă, pe oricine ar deschide la întâmplare, cartea omagială iscălită de profesorul Stanciu din Cluj. Această carte este o fereastră deschisă spre prietenie şi recunoştinţă. CLAUDIA MILLIAN După cum s’a relatat, succesul operei, „La drumul mare” a compozitorului Nottara a avut pe scena operei de stat din Praga un succes răsunător. Reproducem articolul apărut in „Narddni. Politika” semnat de dr. Boretzki. Opera într’un act a d-lui Const. C. Nottara e compusă după drama lui Anton Pavlovici Cehov, transformată de însuşi compozitorul. Din această dramă nu ţâşneşte un tablou umoristic şi surâzător, ci unul sobru. Este acel Cehov cunoscut din cărţile cari fac din el un predecesor al lui Gorki. In drama sa .Drumul vieţii”, Cehov ne introduce la o cârciumă pustie, pe unul din acele nesfârşite drumuri, ce se încrucişează într’o gubernie de sud din Rusia. Acolo domneşte sgârcitul cârciumar Tichon Evstigeniev, care otrăveşte populaţia cu ţuică. La el se adună popor de tot felul. Noaptea, ploaia şi tristeţea îi aduce pe aceşti călători necăjiţi. Veselia mujicului Kuzma se amestecă cu violenţa vagabondului Jegor Merik, care-şi cere întâietatea intrebuinţând cuţitul. Vine acolo şi boierul Semion Serguievici Barisov, fost mare moşier, acum fără nici o leţcaie. Dorind mereu alcool, oferă pentru un pic de ţuică mai întâi căciula, apoi haina, şi la sfârşit — ceea ce are mai scump — un medalion de aur cu fotografia frumoasei sale neveste, care a fugit dela el imediat după nuntă. Tichon îl acceptă ca garanţie şi Bartsov îşi ia adio dela acest medalion ca de la o amantă. Până ce Merik i-1 smulge din mâini, pentru că el urăşte femeile. Kuzma recunoaşte pe fostul său stăpân şi cântecul vesel pe care-l cântă i se opreşte pe buze; el povesteşte celorlalţi consumatori istoria acestuia. Trista soartă a boe- rului mişcă inima împietrită a lui1 Merik. Turburarea nu se sfârşește.1 Tichon stinge lumina şi spune adunării, majoritatea beţi sau obosiţi, să meargă la culcare. j ; I?" acel moment cineva • bate la. poartă. Este birjarul Denis, care dere1 să intre şi spune că i s’a rupt osia. El cere ajutor şi adăpost pentru pasagerul său — o doamnă elegantă cu blană —şi pentru bogatul ei însoţitor. Bartsov îşi recunoaşte nevasta. O pofteşte să se întoarcă cu dânsul. Merik devenit subit furios, omoară pe Maria Jegorovna cu ciocanul, când aceasta refuză să-şi recunoască soţul. Acţiunea aceasta severă se sfârşeşte cu un puternic accent dramatic. Subiectul a fixat muzica. Caracterizarea acestei societăţi curioase, cu cântece fără elan, fără ritm de dans, se limitează la o conversaţie cântată. Aceasta ne-o spune de fapt uvertura, care cu acorduri lungi, ne pregăteşte la o acţiune dramatică. Cu motive întreţesute, cu melodii moderate, ne prezintă pictura unui mediu pestiit. Opera este expresiunea inteligenţei muzicale a compozitorului, priceperii lui în construire şi lucrare. Nu exagerează în mijloacele realiste de expresie, insă în momentul hotăritor ştie să se ridice până la dramă, bine pregătită prin contrastul de lirică dispoziţie a nenorocitului beţiv, de o voinţă slabă , care cedează pasiv, chiar şi răsbunarii altuia. Interesanta operă a fost executată foarte îngrijit de ansamblul slovac. Regisorul Bohus Vilim a ales foarte plastic personagiile. Zdenek Folprecht le-a exprimat muzicaliceşte foarte bine, printr-o iluminaţie dinamică, ducând intenţia compozitorului până la culminare, J. M. Gottlieb a creat un scenariu foarte potrivit cu ambianţa funebră. Opera este mai degrabă de ansamblu decât de individualitate. Cu toate acestea se disting câteva personagii cum de pildă Tichon, reprezentat de Arnold Flögl, Bartsov jucat de Stefan Hoza, Jegorovna în prezentarea d-nei Blahova-Bartosova, Kuzma, jucat de Ianca Blaha, brutalul Merik reprezentat de Karel Zavrel. Chiar şi celelalte episoade sunt foarte bine încadrate, în întreg. Orchestra Teatrului Naţional a împlinit — după foarte puţine repetiţii — rolul său cu uşurinţă. DR. BORETZKI Două volume în editura „Şantier“ Editura „Şantier” îşi reia activitatea dând la iveală lucrări de frumoasă ţinută literară pe un preţ accesibil celor mai modeste pungi. In preajma sărbătorilor dărueşte librăriilor două volume, unul de poeme, datorit unui scriitor cu reputaţia de mult stabilită, altul— un roman semnat de un scriitor necunoscut încă până acum. E vorba de Arabescuri, poemele scriitorului stabilit de mulţi ani în America, unde deţine o catedră universitară, Leon Feraru, şi de „Însemnările unui flămând” romanul lui Ioan Stîlacov, un tânăr basarabean căruia scriitorul cu autoritate, d. D. V. Barnoschi, i-a dăruit o prefaţă elogioasă. Isprăvile hoţilor de buzunare SATU MARE, 29. — D-na Lipovar Maria a reclamat autorităţilor, ci pungaşi necunoscuţi i-au furat din poşetă iu autobuzul care circulă între Arad şi Satu Mare, suma de li mii lei, precum şi câteva bijuterii S’au luat măsuri pentru descoperirea făptuitorilor. * De la femeia Mor Catalina din comuna Beijiug, hoţii au furat suma de 4000 lei. Se crede, că ambele furturi au fost săvârşite de aceeaş banda. LEGI PROMULGATE Dintre legile recente votate de Parlament ,au fost promnţate prin decrete regale şi publicate in „Monitorul Oficial“ din 29 Decembrie c.: Legea de modificare şi complectarea art. 71 din legea recrutării armatei; Legea pentru înzestrarea Institutului de cercetări ştiinţifice „Regele Carol II“ din Cluj, cu terenurile necesare Institutului şi cercetărilor ştiinţifice (terenurile din Cluj-Mânăştur şi din pădurea statului Tâncăbeşti—Cioplani—Herasca din judeţul Ilfov); Legea pentru înfiinţarea Institutului de studiere a istoriei universale care va avea sediul în Bucureşti înfiinţat pentru progresul acestei discipline; Legea pentru autorizarea liceului Gh. Şincai din Bucureşti să cedeze fundaţiei „Prof. Petre I. Stroescu” sanatoriul maritim de la Techirghiol. INFORMAŢIUKI Tariful abonamentelor Lei 750.— pe timp de un an 99 381, ,, ,, 11 luni 200.— „ „ „ 3 „ ,, 90.— „ „ „ 1 lună Rugăm pe D. abonaţi ca la orice comunicare referitoare la abonamente să ataşeze ultima bandă (adresă) sub care primesc ziarul Serviciul de abonamente. Tel. 3.84.36 Accesul publicului în ministerul educaţiunii naţionale a fost astfel fixat. Parlamentarii 11—1 jum. în fiecare zi. Profesori 11—1 jum. Miercuri şi tJei. Publicul: la d. ministru 11—1 jum. Marţi: la d. secretar general şi d-nii directori 12—1 jum. în fiecare zi. In orele de după amiază ministerul nu este deschis pentru publicul de orice categorie. D-nii parlamentari sunt rugaţi să înlesnească ministerului aplicarea acestei măsuri de ordine, strict indispensabilă pentru asigurarea bunului mers al lucrărilor, respectând orariul de audienţe act fixat. Aranjamentul comercial provizoriu dintre Romania şi Junosa Savia, semnat la 4 August 1830, a fost prelungit print prim semnl de note intre cele două guverne, pe o nouă perioadă de 6 luni, adică până la 30 iunie 1037. dri dimineaţă a avut loc la ministerul educaţiei naţionale consiliul inspectoarelor şcolare din învăţământul profesional. Consiliul a fost prezidat de către d. dr. C. Angelescu, ministrul educaţiei naţionale. Deasemenea au luat parte d-nii C. Kiriţescu secretarul general al ministerului şi d. Ilie Purcariu, directorul învăţământului profesional. S-a discutat programa analitică a învăţământului profesional, precum şi alte chestiuni mai mărunte. D. MIHAIL SADOVEANU evocă un numărul special de Crăciun al „Adevărului literar şi artistic“ un CRĂCIUN DE DEMULT. Joi 31 Decembrie, ora 10,30, are loc la Sinaia, în prezenţa M. S. Regelui sulepnntarea sfinţirii de către I. P. S. S. Patriarhul Miron, a unei vechi biserici de lemn, care a fost adusă din comuna Maioreşti (Mureş) şi care a fost montată în apropierea castelului Foişor. Va fi de faţă de preşedinte al consiliului de miniştri. „Uniunea oierilor” din România cu sediulla Poiana Sibiului, a înaintat un memoriu guvernului'' prin care cere o lege a oieritului. Termenul pentru viza anuala a carnetelor de călători cu reduceri si gratuităţi pe C.F.R. cari urma sâ se facă până la 1 Ianuarie 1937, a fost amânat până la data de 1 Februarie 1937. In acest sens s’a dat azi o circulară telegrafică tuturor organelor C.F.R. din țară. Comisia devizelor, de pe lângă Ministerul de Industrie şi Comerţ, a început să aprobe cererile de devize pentru particulari. Aceste cereri nu vor putea fi plătite la Banca Naţională, decât după Anul Nou, când va începe să lucreze oficial. Cetiţion „Adevărul literar“ de Crăciun : Actualitatea în catricat&i»*ăfloş Crăciun; Arcul de triumf; Jocurile de noroc; Epoca paricidului; Crima; Darurile; etc., etc. Locuitorul Gh. Oancea din corn. Pănătău, judeţul Buzău, a reclamat parchetului că a fost escrocat de consăteanul său, I. Tătulescu. Acesta i-a luat ll.000 lei şi o poliţă invadare de 19.000 lei pe care urma să le predea unui avocat, lucru pe care nu l-a făcut. Din Sighet se anunţă că in acel oraş s’a produs un caz de stifos exantematic. Bolnavul e un călător sosit din Ungaria. Eruma să aibe loc predarea uzinei electrice din Craiova autorităţilor comunale. Printr-un ordin al ministerului de interne predarea a fost amânată pentr sfârșitul lunii ianuarie 1937. Dirijorul EOLPRECHT. Compozitorul NOITARA. Regisorul VILIM Revolta sexelor Sunt unele cărţi, care prezentând anumite stări de moralitate ale societăţii, devin ele singure un atentat la morală. Căci sunt şi autori din acei, care vor şi urmăresc pe cât pot să prezinte fapte cât mai senzaţionale, scene cât mai obscene pentru ca să-şi atragă lectorii, subjugându-i de la primele pagini. Cu acest gând iei în mână şi cartea d-lui Gabriel Revolta sexelor, în care nu poţi vedea, înainte de a o citi, decât îndeplinirea întocmai a bănuelilor tale Totuşi de data aceasta eşti înşelat. Fiindcă d. Gabriel nu urmăreşte cu tot dinadinsul senzaţionalul, fiindcă d. Gabriel nu ia din viaţă decât adevărul, pe care-l prezintă într’o lumină care-i scoate în evidenţă toate faţetele. Poate a greşit autorul dându-i acest titlu excitant. Totuşi poate bine a făcut fiindcă cititorul se poate convinge apoi cât s-a înşelat, făcând deducţii din simpla cunoaştere a titlului. Revolta sexelor este o carte adevărată. Poate cu unele exagerări, când autorul atinge anumite probleme dar nu cea mai mare parte adevărată. Şi vie, fiindcă cititorul participă, la toate întâmplările, estepasionat de fiecare fapt povestit, şi mai ales ia parte la toate bucuriile şi suferinţele eroilor. : : Este vorba in cartea d-lui Gabriel de anumite stări sociale, care, astăzi, constituie o ruşine pentru societatea care le mai tolerează. Pentru a-şi pleda punctele de vedere autorul încheagă o acţiune vie şi palpitantă. Este vorba de doi tineri, care se cunosc din copilărie, pe care Viaţa ii desparte şi după ce o cunosc şi o trăesc se regăsesc mai hotărîţi moraliceşte, mai încrezători in viitor. Este interesantă toată această luptă cu viaţa, cu mizeriile ei, cu ispitele. Încât, cine reuşeşte să trăiască poate fi socotit un adevărat erou. D. Gabriel a cunoscut viaţa, a trăit-o şi a redat-o acum în pagini care nu se pot uita uşor. Viaţa este capricioasă, surprizele-i sunt adeseori tragedie; cele mai meschine şi incurcate farse, viaţa le aranjează. In Revolta sexelor, asistăm la trecerea acestei vieţi, în spoiala ei de fast şi grandoare sub care insă, se ascund atâtea mizerii si suferinţe. Decorul acestei vieţi este mai întâi satul din creerul munţilor, cu atmosfera ozonata, cu orizonturile largi, apoi oraşul Sodomă, in care şi cele mai nobile sentimente se transfoma în patimi. Pentru d. Galbriel titlul înseamnă lupta pe viaţă şi pe moarte pe care toţi trebue s’o ducem contra celor care speculează tineretul, prin profesiuni nedemne. O carte de un realism dureros, îmblânzit de poezia luminoasă a unei iubiri ireale, iată ce este noua carte a d-lui I. Gabriel, intitulată atât de sugestiv „Revolta sexelor". MIHAIL ŞERBAN Putină gramatică într'o dare de seamă publicată, intr’uh, ziar citim ejjL un personaj oficial a venit, în mijlocul conducătorilor instituţiei, în frunte cu d. X. Bineînţeles, n’a venit in frunte cu d. X, ci conducătorii instituţiei au în fruntea lor pe d. X. Dar cind vine cineva intre nişte oameni, aceştia nu pot avea pe nimeni în frunte. Expresia în frunte cu se potriveşte la război, la o defilare, la o manifestaţiei peste tot unde se presupune că e mişcare, înaintare, dar nicăieri unde e vorba de oameni strinşi în cerc. GH. REVIGA CE SA ASCULTAM LA RĂDIO Miercuri 30 Decembrie BUCUREŞTI, ora 19.10: Muzica franceză modernă. Explicaţiuni de Em. Ciomac. Orchestra simfonică Radio, dirij de C. Nottara- Preludiu la după amiaza unui Faun de Debussy. Const. Stroescu -canto. Seară frumoasă de Debussy. Imi cad lacrimi in piept de Debussy; Gabriel Fauré: 1. Clar de lună; 2. Trandafiri din Ispahan; Casa cenușie, de Andre Messager; Reynaldo Haton: 1. Ofrandă; 2. Ora fermecătoare. Orchestra Radio: Ma Mére l’Oye de Maurice Ravel. Ion Filionescu-pian:. Reflecte in apa, de Debussy: Păsările triste de Ravel; Barcarola No. 6 de Fauré; Pastureli de Poulenc. Discuri: Fragmente din „Fell黫 et Mélisande” de Debussy. 21.20. Concert de pian — D-ra Madeleine’ Cocorascu: Toccata și Fuga de Bach-Tausig; Sonata op. 53 de Beethoven; Liszt; 1. Dansul piticilor; 2. Nocturnă N. 3; 3. Campanella. VIENA, ora 21: „Mântarea”, oratoriu de Gounod. BUDAPESTA, ora 20.20: „Nunta lui Figaro”, operă de Mozart, Joi 31 Decembrie BUCUREŞTI, ora 21.20: DE AJUNUL ANULUI NOU. Concert de seară al Orchestrei Radio cu concursul d-nelor Viorica Anghel, Emilia Guţianu, Maria Marinescu-Moreanu şi al d-lor: Sandu Albu, Aurel Alexandrescu, Ion Filionescu, Gh. Fontescu, A. Goffmann, Const. Stroescu. ANUL NOU LA RADIO 24.60: Urarea tradiţională. 0.10: Program de petrecere — Orchestra din Salon Radio, dirij. de D. Teodora. 1.00: Succesele muzicale ale anului (discuri): 2.00: Oră dimineţii (Program de surprize). BRNO, ora 23.30: Cabaret de revellon cu artiştii Teatrului Naţional. STRASSBOURG, ora 23.15: „Apocalipsul Sf. Ion’, oratoriu de Jean de la Presle. VARŞOVIA, ora 22: Concert de revelion. (Tramm, din sala Conservatorului). Revista „Natura“ a împlinit 35 ani de apariţie Vechea publicaţie pentru popularizarea ştiinţei, „Natura” a încheiat 25 de volume în cei 31 de ani de apariţie (1905—1936). Numărul pe Decembrie al anului XXV, este închinat acestui eveniment care în publicistica românească şi mai ales in domeniul ştiinţei este ceva. rar. Semnează articole: prof. G. G. Longinescu: Trăiască „Natura”; prof. Octav. Onicescu: După 14 ani; prof. D. Călugăreanu: Ştiinţa popularizată; prof. G. Ţiţeica: Cuvântare din partea Academiei Române la sărbătorirea d-lui ing. Ion Ionescu; ing. Cristea Niculescu; prof. ing. inspector general Ion Ionescu; prof. dr. Radu Vlădescu: Evoluţia ştiinţelor veterinare la noi şi aiurea; prof. I. N. Longinescu: Trei sute de ani de la naşterea ştiinţei experimentale, G. Mitlea, Bucureşti; ing. M. Hunian, farmacist; Farmacia in ultimii treizeci de ani; Ilie I. Popa: Matematica în ultimul pătrar de veac la Universitatea din Iaşi; ing. Cristea Niculescu: Progresele tehnicei in ultimii douăzeci şi cinci de ani; Constantin Drâmbă: Progresele Astronomiei şi mecanicei cereşti; prof. Nicolae R. Stănescu Milcov: Câteva aspecte din ştiinţă; G. G. Longinescu: Chimia de aur şi totdeauna la noi şi pretutindeni; ing. Jean Stoenescu-Dunăre: Preocupări dobrogene; ing. Manole Cosmin: Petrolul; G. G. Longinescu: dr. Gabriela L. Chaborschi; G. G. Longinescu: Cărţi bune; iar la sfârşitul numărului un bogat şi variat material de informaţii; Note şi dări de seamă; însemnări; Cărţi; Reviste; In supliment tabla de materii a celor 25 volume apărute până astăzi, care poate fi consultată, ca o adevărată enciclopedie ştiinţifică ro- mânească. Preţul unui exemplar 60 Iei. , ’? , Expoziţia lsei*' se va închide Joi 51 Decembrie. Bugeacul De la Bolgrad, Ismai, ne vine o revistă interesantă prin conţinut, ca şi prin efortul pe care-l fac conducătorii de a o prezenta în condiţii technice cât mai bune. Numărul nou — nr. 4, anul l —ne aduce colaborări preţioase: Ioan Sulacov scrie: „O amintire de Crăciun”; Teodor Nencev: „Interior blestemat!*; Ecaterina Cavarnali: „Zădărnicie”; Cronica, semnată Iacob Slavov, vie și bogată. Ne facem o datorie a semnala din nou talentul Tanei Mugurel, înflorit de data a- ceasta in versurile întitulate: Dar... Figuri din Junimea In şedinţa Academiei Române de Vineri 18 Decembrie curent d. Alex. Lapedatu a prezentat interesanta lucrare a d-lui C. Soteanu. Figuri din Junimea. Faptul merită toată atenţia, având în vedere munca de cercetător literar a autorului, , Cărţi-Reviste „Şantier”, revista social-literară, condusă de Ion Pas a apărut pe Ianuarie, intrând în al cincilea an de apariţie. Cuprinde un bogat material de literatură şi critică socială semnat de: Lotar Râdâceanu, Leon Feraru, Eugen Relgis, I. M. Tomescu, S. Emanuel, Radu Bucov-Emilian, I. Gruia, Emil Vera, A. Ebion, etc. Cronici, recenzii, polemici. * A apărut „GAZETA MEDICALĂ” No. 1. Director: Dr. G. P. Ionăsescu. Număr de Anul Nou, ■ cu următorul sumar: Medicamentele pot pătrunde prin piele de dr. St. Diculescu. Altitudine și sănătate. Chestiunea valorii alimentare a alcoolului; Creerul nostru emite unde şi curenţi electrici; Razele infraroşii şi întrebuinţarea lor în medicină, de dr. G. D. Ionăsescu; Estetica gurii şi a dinţilor, de dr. Mihail Munteanu; Un nou tratament al ulcerului la stomac, de dr., C. S. Negru; Alimentaţia naturală; Influenţa alcoolului asupra, sistemului nervos, de dr. P. P.; Cabinetul sexual; Alcoolismul, sifilismul şi cancerul, de dr. S. Goligorschi; Alcoolismul şi sexualitatea, de dr. Sam Watts; Psihanaliza: Visuri erotice, de drd. Fred. Watts; Tinereţe şi frumuseţe pan gimnastică, de dr. Al. Ionescu; Cum se desvoltă funcţiunile psihice ale copilului; Studiul emotivităţii prin reflexul psiho-galvanic, lucrarea d-lui prof. Marinescu şi D. Copelman; Despre înfăşatul sugarului. Consultaţuni gratuite pentru cititori. Redacţia şi administraţia, str. Doamnei 27. Exemplarul 7 lei. însemnările unui flămând D. Ioan Sulacov nu este la prima carte. Cu toate acestea scrisul d-sale poartă pecetea unei tinereţi şi a unei prospeţimi care molipseşte. Însemnările unui flămând este un roman cu accente sociale profunde, în care autorul desbate problema atât de actuală, a mizeriei umane. Cartea d-lui Sulacov nu este numai o inşirare searbădă de fapte, ci cuprinde o experienţă cu adevărat tragică, în care apar adesea semnele vremurilor de azi. Peste întreaga acţiune planează umbra unei dureri, cu adânci rădăcini în realitate, care face din această carte o lectură vie şi interesantă. Însemnările unui flămând aduc d-lui Ioan Sulacov meritul unei cărţi adevărate. Vineri ( Ianuarie I937 Resturi ale unui vas norvegian naufragiat, descoperite pe mare STOCKHOLM, 29 (Rador). — La sud de Troemstad, pe coasta occidentală a Suediei, pescarii au găsit sfărâmături şi colaci de salvare aparţinând vaporului norvegian „Vomna”. Se ştie că în cursul unei călătorii spreAnglia, vaporul „Volna“, având un echipagiu de 16 oameni, a dispărut în timpul unei furtuni pe mare. Conferinţa internaţională a muncii La 3 iunie 1937 se deschide la Geneva a 23-a sesiune a conferinţei internaţionale a muncii. Pe ordinea de zi figureazăurmătoarele puncte: Prescripţii de siguranţă pentru lucrătorii din industria construcţiei, în ce priveşte construcţia schelelor şi aparatele de ridicat (a doua discuţie) . Reducerea duratei muncii in industria textilă (a doua discuţie). Organizarea lucrărilor publice în legătură cu angajarea lucrătorilor (întâia discuţie sau discuţie unică). Reducerea duratei muncii in industria artelor grafice (întâia discuţie sau discuţie unică). Reducerea duratei muncii în industria chimică (întâia discuţie sau discuţie unică). Revizuirea parţială a convenţiei din 1919 asupra vârstei minime pentru admiterea în munca industrială. Revizuirea parţială a convenţiei din 1932 relativă la vârsta minimă de admitere la lucrările neindustriale.Conferinţa va mai lua in discuţie raportul anual pe care-l va prezenta d. H. B. Butler, directorul Biuroului internaţional al muncii şi alte rapoarte asupra convenţiilor ratificate de diferitele State.