Agenda, iulie-septembrie 1991 (Anul 2, nr. 27-39)
1991-07-06 / nr. 27
#*«*#»*# th* Sâptăminal de informații și divertisment Anul II (74) TIMIȘOARA nr 27 6 IULIE 1991 Apare simbătă Preț : 10 lei S-A NUMIT CONDUCEREA PREFECTURII In Ifirșk, criza de la Prefectura județului Timiș s-a rezolvat. In urma deciziei semnate de primul ministru al Guvernului, domnul Petre Roman, se eliberează din funcțiile pe care le dețin la Prefectura județului Timiș : Florentin Cârpanu (prefect), Emil Cu această ocazie, vineri la prim am purtat scurte discuții cu noul prefect și cei doi subprefecți, rugîndu-i să se prezinte pe scurt, să-și dezvăluie concepția despre modul in care văd conducerea județului nostru Iată răspunsurile : DOREL BORZA prefect „Am 39 de ani. Sînt născut în Timișoara, localitate unde mi-am urmat și studiile. Sînt inginer de meserie. Am absolvit Institutul Politehnic din Timișoara, Facultatea de Mecanică, fiind repartizat la întreprinderea Mecanică Timișoara. Aici am lucrat 13 ani, la Secția sculărie. La alegerile ce au avut loc la începutul anului 1990, am fost delegat, împreună cu un coleg din întreprindere, în C.P.U.N. unde am fost ales secretar. La alegerile de la 20 mai, am figurat pe lista FSN, fiind ales parlamentar. Acum, o dată cu numirea mea în funcția de prefect al județului Timiș, Biroul permanent al deputaților mi-a semnat o detașare pe o perioadă de 6 luni. Sînt căsătorit și am o fetiță pe care o cheamă Oana. Fiind numit la firma Prefecturii județului Timiș, sînt conștient că mi-am asumat o răspundere deosebită. In primul rînd, datorită faptului că succed un prefect care a fost iubit și apreciat de populație. Ca atare, există Mateescu și Andrei Mîțiu (subprefecți), Constantin Popa (secretar). Conform articolului nr. 2 al aceleiași decizii se numesc la conducerea Prefecturii următorii : Dorel Borza (prefect), Viorel Coifan și Heinrich Drobny (subprefecți), Anton Trăilescu (secretar), riscul de a fi mereu comparat. Pe lîngă asta, sînt multiple probleme sociale și economice care se cer a fi rezolvate, iar pretențiile oamenilor din acest județ au fost și vor rămîne totdeauna mai mari decît în alte zone ale țării. Cu toate astea, eu sper că vom reuși printr-o conlucrare permanentă a conducerii Prefecturii cu toți oamenii care activează în cadrul acesteia să rezolvăm cele mai mari probleme care există astăzi în județul nostru. Deși sînt deputat F S.N., vă declar că în Prefectură politica nu are loc, noi sîntem factori administrativi și ndiferent ce partid sau formațiune politică reprezentăm, trebuie, cu prioritate, să ne intereseze problemele oamenilor, ale municipiului Timișoara, ale județului Timiș. Dacă reușim acest lucru, atunci sînt sigur că oamenii ne vor aprecia și ne vor ajuta.“ VIOREL COIFAN subprefect „M-am născut în Timișoara în 1947. Am terminat Facultatea de Electrotehnică, secția calculatoare în anul 1970. Am lucrat la Centrul Teritorial de Calcul pînă în anul 1975, după care am activat la Institutul Politehnic. Sînt căsătorit, am trei copii. In calitate de vicepreședinte al Partidului Național Liberal din județul Timiș, am participat la dezbaterile ce au durat aproape două luni de zile și în care s-a căutat o soluție pentru criza din Prefectură. Deși sarcinile concrete încă nu au fost împărțite în Prefectură, după primele discuții cred că voi răspunde de partea tehnică la nivel județean. Vin ia conducerea Prefecturii convins că aiei confruntările în ceea ce privește opțiunile politice nu-și au locul și că trebuie să ne străduim să rezolvăm împreună cît mai bine problemele cetățenilor. Am fost numit în această funcție într-un moment cînd,la fel ca și în întreaga țară, la nivelul județului Timiș sînt consemnate serioase confruntări în domeniile economic și social. Știm că nu este ușor, dar sîntem conștienți că, în limita puterilor noastre, trebuie să găsim rezolvare problemelor care se ridică zi de zi, deoarece Timișoara nu poate da înapoi de la nivelul la care s-a ridicat, ci dimpotrivă, trebuie să progreseze, să obțină rezultate cît mai bune pe acel drum pe care a pășit hotărît și care se numește privatizare, economie de piață.“ HEINRICH DROBNY subprefect „M-am născut în anul 1935, în localitatea Belinț, județul Timiș. Sînt de naționalitate germană. Școala elementară am terminat-o în comună, iar liceul, la Lugoj. Intre anii 1953 și 1956 am frecventat cursurile la zi ale Facultății de Mecanică din Timișoara. In urma evenimentelor din anul 1956 am fost arestat și condamnat la șase ani închisoare. Am fost eliberat în anul 1962. Pînă în anul 1966 am lucrat la Lugoj, la Fabrica de Calapoade, în 1966 m-am reînscris la facultate, absolvind-o în 1968. Am participat la mai multe lucrări de importanță națională, iar din anul 1972 și pînă în 1990, anul pensionării, am lucrat la întreprinderea „Electrotimiș“ ca inginer proiectant. Am fost propus la conducerea Prefecturii de Forumul Democratic Antitotalitar. Nu sînt membru al nici unui partid, fac parte numai din Asociația Foștilor Deținuți Politici. Ca subprefect voi răspunde de comerț și industrie. Deci voi depune eforturi înainte de toate pentru a asigura o bună aprovizionare a populației și pentru a ajuta unitățile economice să obțină materiile prime necesare funcționării lor, în Urmitele prevederilor legale, voi încerca să fac tot posibilul pentru a nu înșela așteptările populației județului nostru. Deși noi, cei trei conducători ai Prefecturii, facem parte din formațiuni politice diferite, sperăm să putem ajunge tot timpul la consens, să lăsăm politica în afara ușilor acesteia și să fim intr-adevăr ceea ce se așteaptă de la noi, administratori ai acestui județ." Grupaj realizat de Off KOVACS OASPEȚI DIN GERMANIA Vineri dimineață a sosit la Timișoara o delegație din Germania condusă de domnul Heinz Scholl, șef serviciu în Ministerul Federal de Interne, coordonatorul programului pentru România privind stimularea reîntoarcerii și reintegrării cetățenilor români. Din delegație au mai făcut parte doamnele Christine Pettinger- Kiltermann și Sybylle Keller, referente în Ministerul Federal de Interne, domnul Ulrich Grunenberg din partea Ambasadei Germaniei la București, domnul Walter Hammann de la Societatea pentru organizare-planificare și instrucție din Bad Hamburg și un reprezentant al Camerei Federale pentru Comerț și Industrie. Scopul vizitei a fost găsirea de soluții, împreună cu factorii de conducere din Prefectura județului și cu reprezentanții unor instituții județene, în vederea inițierii unor programe finanțate de Guvernul Germaniei pentru a facilita revenirea în țară a emigranților români, stabilizarea celor care au intenția de a emigra, cît și evitarea altor plecări din România, favorizate de liberalizarea circulației cetățenilor. In scopul realizării acestei inițiative, Prefectura județului Timiș a promis că va asigura, în localitățile județului, imobilele necesare, precum și activitățile anexe bunei funcționări a Centrului de formare și perfecționare la o capacitate de 100 de locuri. În acest scop a fost prezentată o clădire din localitatea Fibiș, unde delegația a făcut o vizită de documentare. Delegația germană a fost primită de domnul prefect Dorel Borza. La tratative, precum și la vizita de documentare, Prefectura județului Timiș a fost reprezentată de domnul Heinrich Drobny, subprefect Ultimul recensămînt (aprilie) din Iugoslavia a uratul ÎN VOIVODINA SCADE RAPID NUMĂRUL ROMÂNILOR! Comunitatea românilor din Iugoslavia, organizație apolitică înființată anul trecut la Coștei (comuna Vîrșeț) cu scopul de a lupta pentru păstrarea identității românilor din Iugoslavia, a organizat la Panciova, la sediul săptămînalului „Libertatea“, o interesantă masă rotundă intitulată „Caracteristici socio-demografice ale românilor din Voivodina în lumina recensămîntului din acest an“. Consfătuirea și-a propus să răspundă la o întrebare cheie : „De ce numărul românilor din Voivodina scade atît de repede ?“ Un studiu științific elaborat de dr. Sașa Kirojev de la Institutul Teritorial de Geografie din Novi Sad arată că, în cazul în care acest proces de reducere a numărului românilor va continua, pînă în anul 2064 vor dispărea complet românii din Voivodina. Numai în ultimul deceniu populația română din Voivodina s-a redus cu 17,9% , de la 47 289 români, la 38 830 ! Dr. Kicosev mai afirmă că românii din Voivodina, fiind o populație destul de veche, nu se pot aștepta la o creștere numerică a populației, ci, dimpotrivă la o creștere a mortalității. In plus, este iluzoriu să se spere că românii plecați în străinătate se vor întoarce. După părerea sa, unica soluție poate veni din România, în sensul că românii de acolo să vină și să se stabilească trainic în satele românești din Voivodina, îmbunătățind astfel și structura de vîrstă a populației. Potrivit ultimelor date, cei mai mulți români sînt concentrați in satele comunei Alibunar — 8 467, comuna Vîrșeț — 8 938, comuna Panciova — 5 003, comuna Zrenjanin — 3 185, Covăcița — 2 674. .Cele mai mari sate românești sînt în continuare : Uzdin, Locve, Bogheiți, Satu Nou. Dintre toate naționalitățile care trăiesc în Voivodina cel mai mare procent de scădere a populației se manifestă la români Astfel, la începutul secolului pa aceste meleaguri erau 74 718 români, iar astăzi numărul lor s-a micșorat considerabil. Dacă în 1900 românii formau 5,23% din numărul de locuitori ai Voivodinei, astăzi ei reprezintă numai 1,93%. Există numai două comune din Voivodina (Beocin și BaSfel Petrovac) în care nu locuiesc români. După părerea lui Khosev, românii „s-au pierdut“ în urma migrărilor, din cauza căsătoriilor mixte, iar cca 4 000 pe cale naturală. Domnul Todor Milovan a ilustrat scăderea populației române prin unele date. Astfel, domnia sa arată că la Sălcița, în anul 1900 au fost 860 de români, iar în 1980, numai 327 . La Srediștea Mică în 1900 au trăit 628 de români, iar în urmă cu un deceniu, 222. La Nicolinți, un sat cu tradiție culturală demnă de invidiat la începutul secolului, au trăit 3 555 de români, iar astăzi au rămas doar 1 209 ! La Uzdin, de pildă, între anii 1890 și 1991 a dispărut un sat întreg : de la aproape 6 000 de locuitori s-a ajuns la 3 107 ! La sfîrșitul dezbaterilor, care au fost deosebit de utile și constructive, a fost format un grup de lucru care urmează să elaboreze un document în care ar trebui propuse sarcini concrete în vederea stabilirii măsurilor de îmbunătățire a situației. Sarcinile vor viza comunitatea românilor din Iugoslavia, școlile și bisericile românești (mai ales că numărul școlilor românești scade într-un ritm accelerat), precum și mijloacele de informare în limba română. VASILE BARBU corespondent din Iugoslavia p la închiderea ediției ® la închiderea ediției I ȘTIRI POLITICE • Guvernul sloven a hotărit embararea a circa 2 000 de prizonieri aparținând armatei federale. Prin această hotărîre conducerea Sloveniei satisface unul din punctele ultimatumului dat de președinția statului iugoslav. • In Liubliana au fost întărite baricadele stradale de teama unui atac ce ar urma după terminarea ultimatumului dat de statul iugoslav. • Intre Belgrad și Zagreb a fost întreruptă circulația feroviară <4upă o alarmă aeriană. • S-a încheiat ședința extraordinară a miniștrilor afacerilor externe din Comunitatea Europeană, care a avut ca temă criza din Iugoslavia. S-a hotărît trimiterea de observatori in această țară. • Miniștrii de externe ai Ungariei, Austriei și Italiei se vor intilni simbătă la Budapesta. • Cancelarul Kohl s-a intîlnit Un Kiev cu președintele U.R.S.S., Mihail Gorbaciov. • Guvernul columbian a hotărit ridicarea stării de urgentă intrată în vigoare in aprilie 1983, cînd ministrul justiției a fost ucis de mafia organizată a drogurilor din această țară. ȘTIRI ECONOMICE • Vineri, la orele 18, la bursele internaționale s-au înregistrat următoarele prețuri la metalele prețioase : 1 uncie de aur (31,104 g) — 370,25 dolari, 1 uncie argint 4,55 dolari. • Băncile internaționale aplicau vineri următorul curs de schimb valutar (primul preț reprezintă valoarea de achiziție, iar cel din paranteză, valoarea de vînzare) : 1 dolar S.U.A. — 1,77 (1,88 BM), 1 oră sterlină — 2,86 (3,03 DM), 100 guldeni olandezi — 87,65 (89,90 DM), 100 franci elvețieni — 114,50 (117,56 DM), 100 franci belgieni — 4,76 (4,98 DM), 100 franci francezi — 28,70 (30,50 DM), 100 coroane suedeze — 26,80 (28,60 DM),000 lire italiene — 1,30 (1,40 DM), 100 șilingi austrieci — 14,07 (14,37 DM), 100 drahme grecești — 0,74 (1,14 DM). ȘTIRI SPORTIVE . In semifinalele campionatului de tenis de la Wimbledon (femei au fost înregistrate următoarele rezultate: L. Graff (Germania) — M. J. Fernandez (S.U.A.) 16 ,2, 6 : 4, și G. Sabatini (Argentina) — J. Capriati (S.U.A.) : 6 : 4, 6 : 4. La bărbați, în semifinale se vor intilni S. Edberg (Suedia) - Swich (Germania) și B. Becker (Germania) — D. Wheaton (S.U.A). Simbătă se dă startul la cel de al 78 lea Tour de France,, importantă competiție ciclistă mondială. Traseul va însuma 3 940 km (cu 540 mai mult decît în anul 1990). Și au anunțat participarea 198 de cicliști, făcînd parte din 22 de echipe. Competiția va dura 21 de zile. ȘURI METEOROLOGICE Ieri, la orele 16, în principalele orașe ale Europei au fost înregistrate următoarele temperaturi: Berlin, timp senin, 27 grade ; Viena, timp senin, 29 grade ; Zürich, timp senin, 25 grade Berna, timp senin, 25 grade ; Paris, timp senin, 29 grade ; Londra, timp senin, 27 grade ; Amsterdam, ușor înnorat, 26 grade; Copenhaga, timp senin, 27 grade ; Praga, ușor înnorat, 27 grade ; Varșovia, ușor înnorat, 26 grade ; Budapesta, senin, 30 grade; Belgrad, averse de ploaie, 21 grade ; Roma, senin, 26 grade ; Madrid, timp senin, 23 grade ; Lisabona, ușor înnorat, 21 grade. Temperatura apei la : Marea Adriatică — 20 grade, Marea Neagră— 22—25 grade, Marea Mediterană — 21—24 grade. ATENȚIE ! Simbătă, 13 iulie, AGENDA va apărea în 24 de pagini, cuprinzind și suplimentul AGENDA MAGAZIN. Prețul ziarului rămîne neschimbat : 10 lei.