Almanah Enciclopedic Contemporanul - Realitatea Ilustratȃ, 1987
Prima locomotivă cu aburi, numită Bluhner, inaugurată în iulie 1814, este opera inginerului englez George Stephenson (1781—1848). Nicolae Bălcescu (1819—1852), fruntaș al revoluției de la 1848, din Țara Românească, a participat și la mișcarea revoluționară de la Paris, într-o scrisoare pe care i-a trimis-o lui Vasile Alecsandri, de la Paris, la 24 februarie 1848, Bălcescu mărturisea „Iubite cetățene și amic! Află că nația cea mare s-a ridicat și că libertatea lumii s-a mîntuit. Minunata revoluție va schimba fața lumii. Regele a fugit. Republica e proclamată de toți. îți alătur aici în scrisoare, o ruptură din catifeaua ce acoperea tronul lui Louis-Philippe, sfărîmat astăzi la 1 1/2 ore, însuși eu am smuls-o...". Bălcescu pătrunsese împreună cu ceilalți revoluționari, în palatul regal de la Tuileries și rupsese acea bucată de catifea trimisă lui Alecsandri spre a-i dovedi că „chiar în momentele cele mai mari" cugetarea lui s-a îndreptat către prețuitul amic. Prima cale ferată din Japonia a fost inagurată de dinastia Maiji în anul 1869. Telefonul a fost inventat de Alexander Graham Bell (1847—1922), fizician și inventator nord-american care a descoperit și o nouă metodă de imprimare pe fonograf. Inventatorul fonografului, nord-americanul Thomas Alva Edison (1847—1931), a fondat în 1876 fabrica de la Menlo Park, unde a realizat cea mai mare parte a celor 1200 de invenții și descoperiri ale sale. Edison a inventat micro-telefonul, lampa electrică cu filament de carbon, acumulatorul, iar în 1884 avea să definească „Efectul Edison", ca emisie de electroni prin inelele incandescente. Construcția din imaginea alăturată se află la Barcelona și este opera lui Antonio Gaudi, (1852—1926), considerat unul dintre cei mai mari arhitecți ai tuturor timpurilor. Fiu al unui artizan în cupru, Gaudi a studiat la Barcelona între 1869 și 1878, în anul 1880 a dezvoltat stilul maur, iar din 1889 și pînă în 1902 a experimentat stilul gotic și baroc. Chimistul și biologul francez Louis Pasteur (1822—1895) este fondatorul microbiologiei. Tot el a obținut vaccinul contra turbării și în 1879, în colaborare cu Roux și Chamberland, descoperă principiul vaccinării preventive. In 1847, Pasteur a publicat un tratat de cristalografie, în care stabilește un paralelism între forma exterioară a cristalului și forma sa moleculară. Bacilul holerei a fost identificat de medicul german Robert Koch (1843—1910), căruia în anul 1905 i se decernează premiul Nobel pentru medicină. Koch începe în 1906 studii în Africa pentru boala somnului, colectînd sînge de la persoanele bolnave. în 1882 publică o celebră lucrare despre tuberculoză și bacilul care o provoacă, denumit „bacilul Koch". Fizicianul german Heinrich Hertz (1857—1894) produce în 1887 un oscilator de unde electromagnetice și demonstrează că acestea posedă proprietățile luminii: reflexia, refracția, interferența, difracția, polarizarea și viteza de propagare. Experimentele sale vor conduce la teoria electromagnetică a luminii a lui Maxwell. El concepe telegraful fără fir, iar în 1893 descoperă că electronii traversează materia. Printre cele trei studente înscrise pentru examenul de doctorat la facultatea de Medicină din Paris, s-a aflat și românca Maria Cuțarida, devenind, din iunie 1884, prima femeie medic din țara noastră. Revista „Analalele medicale române" anunță: „Venirea, cu titlul de medic, de la Paris, a domnișoarei Cuțarida, a produs senzație. Geniul nu are sex". Această deschizătoare de drumuri s-a dovedit și o mare inițiatoare, datorită ei luînd ființă primele creșe și maternități de la noi. Creatorul industriei de fibre artificiale este Hilaire Bernigand, (1893—1924), chimist și industriaș francez, care a creat în 1889 la Besanțon prima fabrică de fibre sintetice din lume. Bacteriologul francez Alexandre Yersin (1863—1943) a descoperit în 1894 germenul ciumei bubonice, iar în domeniul chirurgiei se afirmă prin descoperirea anesteziei, antisepsiei și asepsiei. împreună cu italianul Cesare Lombroso stabilește că criminalul este un bolnav mintal. Primul copil de „eprubetă" al lumii s-a născut în 1978, în Anglia și este o fetiță care se numește Louise Brown. Alfred Nobel (1833-1896), chimist suedez, care a încercat să utilizeze practic nitroglicerina ca exploziv, a descoperit în 1864 modul de producere a explozivului său, printr-o explozie de mercur. Prin amestecarea a trei părți materie poroasă, cum este carbonul pulverizat, se realiza o manipulare mai ușoară și se micșora riscul. în 1875, Nobel creează dinamita gama , iar mai tîrziu un exploziv numit balistic. La moartea sa, el și-a lăsat averea personală pentru decernarea anuală a cinci premii pentru descoperiri științifice utile omenirii Debutul la Opera Mare din Paris a româncei Hariclea Darclee (1860—1939) este relatat de poetul Vasile Alecsandri: „Succesul obținut de o compatrioată a noastră, doamna Darclea Hartulari, în rolul Margaretei din Faust de Gounod... Glasul ei e de toată frumusețea, încă o stea română pe cerul artelor..." Alecsandri scria aceste rînduri, de la Paris, unui prieten din țară, în ianuarie 1889, cînd tînăra cîntăreață Hariclea Hartulari (rebotezată de compozitorul Gounod, cu numele: Darclée), debutase triumfal „cu vocea-i inegalabilă, entuziasmînd publicul — cum scriau ziarele pariziene a doua zi după spectacol. Originea și dinamica radiațiilor termice au fost investigate de fizicianul german Wilhelm Wien. Pe de altă parte, oamenii de știință britanici, Lord Rayleigh și Sir James Hopwood Jeans au analizat aceeași problemă, punînd bazele unei noi științe — mecanica statică. Aceste studii au fost combinate de Max Planck, care a enunțat în 1900 rezultatele lor sub numele de Teoria Cuantică, care avea să revoluționeze concepția despre energie. Rezultatele lui Planck indicau că energia se emite singur. Unul din cei mai mari oameni de știință ai tuturor timpurilor, a fost Michael Faraday (1791—1867). Și-a început cariera prin a-și descrie rezultatele experiențelor sale într-un tratat intitulat Investigații experimentale asupra electricității, ca la 21 de ani să fie numit asistentul chimistului englez Humphry Davy, în 1821 Faraday avea să descopere bazele motorului electric pentru ca în 1831 să descopere fenomenul de inducție electromagnetică punînd bazele descoperirii telegrafului și a luminii electrice. La 25 februarie 1866 este semnalată apariția Lucefărului poeziei românești. Iosif Vulcan anunță în revista „Familia": „Cu bucurie deschidem coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale încercări poetice trimise nouă, ne-a surprins plăcut". 15