Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1965 (Anul 21, nr. 55-81)

1965-07-02 / nr. 55

PENTRU­ PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA­­ UI/7 MËËE ■ B III anul xxi Nr. 55 (5759) JB­­w%ă jp^giiH^tri PI ^BBt»|JQ|€ 11 CCI |laillCI PROIECT Titlul 1 REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ARTICOLUL 1. România este republică so­cialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate: suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil. ARTICOLUL 2. întreaga putere în Repu­blica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească, în strînsă unire, clasa muncitoare — clasa conducătoare în so­cietate, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categor­ii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socia­listă, creînd condițiile trecerii la comunism. ARTICOLUL 3. în Republica Socialistă România,­­forța politică conducătoare a între­gii­­ societăți este Partidul Comunist Român. ARTICOLUL 4. Deținător suveran al pu­terii, poporul o exercită prin Marea Adunare Națională și prin sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și se­cret. Marea Adunare Națională și sfaturile popu­lare constituie baza întregului sistem de or­gane ale statului. Marea Adunare Națională este organul su­prem al puterii de stat, sub conducerea și con­trolul căruia își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului. ARTICOLUL 5. Economia națională României este o economie socialistă, bazată pe­­ proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție.­­ în Republica Socialistă România, exploata­rea omului de către om este pentru totdeauna desființată și se înfăptuiește principiul socia­list al repartiției după cantitatea și calitatea muncii. Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean capabil de muncă. ARTICOLUL 6. Proprietatea socialistă asu­pra mijloacelor de producție este fie proprie­tate de stat — asupra bunurilor aparținînd întregului popor, fie proprietate cooperatistă — asupra bunurilor aparținînd fiecărei orga­nizații cooperatiste. ARTICOLUL 7. Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, fabricile și uzinele, băncile, gospodăriile agri­cole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, căile de comunicație, mijloacele de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a institu­țiilor social-culturale de stat aparțin între­gului popor, sînt proprietate de stat ARTICOLUL 8. Comerțul exterior este mo­nopol de stat. ARTICOLUL 9. Pămîntul cooperativelor a­­gricole de producție, animalele, uneltele, in­stalațiile și construcțiile ce le aparțin sînt pro­prietate cooperatistă. Lotul de pămînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, în folo­sința gospodăriilor familiale ale țăranilor coo­peratori, constituie proprietate cooperatistă. Casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care acestea se află, precum și, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, animalele productive și inven­tarul agricol mărunt constituie proprietate personală a țăranilor cooperatori. Uneltele, mașinile, instalațiile și construc­țiile cooperativelor meșteșugărești și ale coo­perativelor de consum sînt proprietate coope­ratistă ARTICOLUL 10 Cooperativele agricole de producție, formă socialistă de organizare a agriculturii, asigură condiții pentru cultivarea intensivă a pămîntului și aplicarea științei înaintate, contribuie, prin sporirea producției, la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea continuă a nivelului de viață al țărănimii și al întregului popor. Statul sprijină cooperativele agricole de pro­ducție și ocrotește proprietatea lor. De aseme­nea, statul sprijină­ celelalte organizații coope­ratiste și ocrotește­ proprietatea lor. ARTICOLUL 11. In condițiile agriculturii cooperativizate, statul garantează, potrivit legii, țăranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producție, proprietatea asupra pă­mîntului pe care îl lucrează ei înșiși și fami­liile lor, ca și proprietatea asupra uneltelor folosite în acest scop. Este­­ garantată, de asemenea, proprietatea meșteșugarilor asupra atelierelor proprii, uz, terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de in­teres obștesc și cu plata unei juste despăgubiri. ARTICOLUL 13. In Republica Socialistă Ro­mânia, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea multilaterală a personali­tății umane. Pentru aceasta, statul socialist român : organizează, planifică și conduce economia națională . Apără proprietatea socialistă ; Garantează exercitarea deplină a dreptu­rilor cetățenilor, asigură legalitatea socialis­tă și apără ordinea de drept . Dezvoltă învățămîntul de toate gradele, asigură condițiile pentru dezvoltarea științei, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănă­tății ; Asigură apărarea țării și organizează for­țele sale armate ; Organizează relațiile cu celelalte state. ARTICOLUL 14. Republica Socialistă Ro­mânia întreține și dezvoltă relații de priete­nie și colaborare frățească cu țările so­cialiste, promovează relații de colaborare cu țările avînd altă orînduire social-politică, ac­tivează în organizații internaționale în scopul asigurării păcii și înțelegerii între po­poare. Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, ega­lității în drepturi și avantajului reciproc, ne­amestecului în treburile interne. ARTICOLUL 15. Teritoriul Republicii So­cialiste România este organizat în unități ad­­ministrativ-teritoriale : regiunea, raionul, o­­rașul și comuna. Regiunile Republicii Socialiste România sînt : Argeș, Bacău, Banat, Brașov, București, Cluj, Crișana, Dobrogea, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș-Autonomă Maghia­ră, Oltenia, Ploiești, Suceava. Capitala Republicii Socialiste România este orașul București. ARTICOLUL 16. Cetățenia română se do­­bîndește și se pierde potrivit legii­ sau cultural, remunerată după cantitatea și calitatea ei. La muncă egală salariul este egal. Prin lege se stabilesc măsurile de protec­ție și securitate a muncii, precum și măsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor și tine­retului. ARTICOLUL 19. Cetățenii Republicii So­cialiste România au dreptul la odihnă. Dreptul la odihnă este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zi­lei de muncă la 8 ore, a unui repaos săptămî­­nal și prin concedii anuale plătite. In sectoarele de muncă grea și foarte grea, durata zilei de muncă este redusă sub 8 ore, fără scăderea salariului. ARTICOLUL 20. Cetățenii Republicii So­cialiste România au dreptul la asigurare ma­terială în caz de bătrînețe, boală sau incapa­citate de muncă. Dreptul la asigurare materială se reali­zează pentru muncitori și funcționari prin pensii și ajutoare de boală acordate în ca­drul sistemului asigurărilor sociale de stat, iar pentru membrii organizațiilor cooperatiste sau ai altor organizații obștești, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigură asistența medicală prin instituțiile sale sanitare. Concediul de maternitate plătit este ga­rantat. ARTICOLUL 21. Cetățenii Republicii Socia­liste România au dreptul la învățătură. Dreptul la învățătură este asigurat prin în­­vățămîntul elementar general și obligatoriu de 8 ani, prin gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat, învățămîntul în Republica Socialistă Româ­nia este învățămînt de stat. ARTICOLUL 22. In Republica Socialistă Ro­mânia naționalităților conlocuitoare li se asi­gură folosirea liberă a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, învățămîntul de toate gradele, în limba proprie. In raioanele lo­cuite și de populație de altă naționalitate decît cea română, toate organele și instituțiile folo­sesc oral și scris și limba naționalității res­pective și fac numiri de funcționari din rîndul acesteia sau al altor cetățeni care cunosc limba și felul de trai al populației locale. ARTICOLUL 23. în Republica Socialistă Ro­mânia, femeia are drepturi egale cu bărbatul. Statul ocrotește căsătoria și familia și apără interesele mamei și copilului. ARTICOLUL 24. Republica Socialistă Româ­nia asigură tinerilor condițiile necesare dez­voltării aptitudinilor lor fizice și intelectuale. ARTICOLUL 25. Cetățenii Republicii Socia­liste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Națională și în sfatu­rile populare. Votul este universal, egal, direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani. Cetățenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleși deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile popu­lare. Dreptul de a depune candidaturi este asi­gurat tuturor organizațiilor oamenilor muncii, organizațiilor Partidului Comunist Român, sindicatelor, cooperativelor, organizațiilor de tineret, de femei, asociațiilor culturale și altor organizații de masă și obștești. Alegătorii au dreptul de a revoca oricînd pe deputat, potrivit aceleiași proceduri după care acesta a fost propus și ales. Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alie­nații și debilii mintali, precum și persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească de condamnare. ARTICOLUL 26. Cetățenii cei mai înaintați și mai conștienți din rînd­urile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și ale celorlalte cate­gorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de or­ganizare a clasei muncitoare, detașamentul ei de avangardă. Partidul Comunist Român exprimă și slu­jește cu fidelitate năzuințele și interesele vi­tale ale poporului, îndeplinește rolul condu­cător în toate domeniile construcției socialis­te, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat. ARTICOLUL 27. Cetățenii Republicii Socia­liste România au dreptul de a se asocia în or­ganizații sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești. Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești, creează condiții pentru dez­voltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor potrivit legii. Organizațiile de masă și obștești asigură larga participare a maselor populare la viață politică, economică, socială, culturală a Repu­blicii Socialiste România și la exercitarea con­trolului obștesc — expresie a democratismu­lui orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român în­făptuiește o legătură organizată cu clasa mun­citoare, țărănimea, intelectualitatea și cele­lalte categorii de oameni ai muncii, se mobi­lizează în lupta pentru desăvîrșirea construc­ției socialismului. ARTICOLUL 28. Cetățenilor Republicii So­cialiste România li se garantează libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingu­rilor și a demonstrațiilor. ARTICOLUL 29. Libertatea cuvîntului, pre­sei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orîn­duirii socialiste și intereselor celor ce mun­cesc. Orice asociație cu caracter fascist sau anti­democratic este interzisă. Participarea la ast­fel de asociații și propaganda cu caracter fas­cist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege. ARTICOLUL 30. Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor Republicii So­cialiste România. Oricine este liber să împărtășească sau NIU o credință religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele reli­gioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare și funcționare a culte­lor religioase este reglementat prin^lege. ^ Școala este despărțită de biserică. Nici o confesiune, congregație sau comunitate reli­gioasă nu poate deschide sau întreține alte instituții de învățămînt decît școli speciale pentru pregătirea personalului de cult. ARTICOLUL 31. Cetățenilor Republicii So­cialiste România le este garantată inviolabili­tatea persoanei. Nici o persoană nu poate fi reținută sau arestată dacă împotriva ei nu există probe sau indicii temeinice că a săvîrșit o faptă prevă­zută și pedepsită prin lege. Organele de cer­cetare pot dispune reținerea unei persoane pe o durată de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror. ARTICOLUL 32. Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pătrunde în locuința unei persoane fără învoirea acesteia, decît în cazu­rile și în condițiile anume prevăzute de lege. ARTICOLUL 33. Secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice este garantat. ARTICOLUL 34. Dreptul de petiționare este garantat. Organele de stat au obligația de a rezolva, potrivit legii, petițiile cetățenilor privind drepturi și interese personale sau obștești ARTICOLUL 35. Cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în con­dițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei. ARTICOLUL 36. Dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege. Pot constitui obiect al dreptului de pro­prietate personală veniturile și economiile pro­venite din muncă, casa de locuit, gospodăria de pe lângă ea și terenul pe care ele se află, precum și bunurile de uz și confort personal. ARTICOLUL 37. Dreptul de moștenire este ocrotit de lege. ARTICOLUL 38. Republica Socialistă Ro­mânia acordă drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru activitatea lor în apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru partici­­parea la lupta de eliberare națională sau de apărare a păcii. ARTICOLUL 39. Fiecare cetățean al Repu­blicii Socialiste România este dator să res­pecte Constituția și legile, să apere proprie­tatea socialistă, să contribuie la întărirea și dezvoltarea orînduirii socialiste. ARTICOLUL 40. Serviciul militar în rîndu­­rile Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu și constituie o înda­torire de onoare a cetățenilor Republicii Socialiste România. ARTICOLUL 41. Apărarea patriei este datoria sfîntă a fiecărui cetățean al Republicii Socialiste România. Călcarea jurămîntului militar, trădarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului constituie crimele cele mai grave față de popor și sînt pedepsite prin lege cu toată asprimea. Ședința plenară a C. C. al P. M. R. în ziua de 28 iunie 1965 a avut loc ședința plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Plenara a examinat proiectul de Constitu­ție a Republicii Socialiste România, ce a fost întocmit de Comisia pentru elaborarea Con­stituției, aleasă de Marea Adunare Națională. Plenara și-a exprimat în unanimitate acor­dul cu proiectul de Constituție subliniind că CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA prevederile proiectului reflectă în mod just transformările ce au avut loc în țara noastră, în procesul de construire a orînduirii socia­liste. Organele și organizațiile de partid, precum și organele de presă au sarcina de a asigura larga dezbatere a proiectului de Constituție de către oamenii muncii. Titlul II DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ARTICOLUL 17. Cetățenii Republicii So­cialiste România, fără deosebire de naționa­litate, rasă, sex sau religie sînt egali în drep­turi în toate domeniile vieții economice, po­litice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drep­turi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau reli­giei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda națio­­nalist-șovină, ațîțarea urii de rasă sau națio­nale sînt pedepsite prin lege. ARTICOLUL 18. In Republica Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fie­cărui cetățean i se asigură posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social Titlul III ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT Marea Adunare Națională ARTICOLUL 42. Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste Româ­nia ARTICOLUL 43. Marea Adunare Națională are următoarele atribuții principale­­. Adoptă și modifică Constituția Republi­cii Socialiste România ; 2. Reglementează sistemul electoral ; 3. Aprobă planul de stat al economiei na­ționale, bugetul de stat și contul general de în­cheiere a exercițiului bugetar ; 4. Organizează Consiliul de Miniștri, minis­terele și celelalte organe centrale ale adminis­trației de stat ; 5. Reglementează organizarea judecătoreas­că și a Procuraturii ; 6. Stabilește normele de organizare și func­ționare a sfaturilor populare ; 7. Stabilește organizarea administrativă a teritoriului ; 8. Acordă amnistia ; 9. Ratifică și denunță tratatele internațio­nale care implică modificarea legilor ; 10. Alege și revocă Consiliul de Stat ; 11. Alege și revocă Consiliul de Miniștri ; 12. Alege și revocă Tribunalul Suprem și Procurorul General ; 13. Exercită controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Națio­nală hotărăște asupra constituționalității legilor ; 14. Controlează activitatea Consiliului de Stat ; 15. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte or­gane centrale ale administrației de stat ; 16. Ascultă dări de seamă cu privire la acti­vitatea Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare ; 17. Controlează activitatea Procuraturii ; 18. Exercită controlul general asupra activi­tății sfaturilor populare ; 19. Stabilește linia generală a politicii ex­terne ; 20. Proclamă, în interesul apărării țării, al ordinii publice sau al securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării ; 21. Declară mobilizarea parțială sau gene­rală ; 22. Declară starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socia­liste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuală asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită ; 23. Numește și revocă pe Comandantul su­prem al forțelor armate. ARTICOLUL 44. Deputații Marii Adunări Naționale se aleg pe circumscripții electorale avînd același număr de locuitori. Delimitarea circumscripțiilor electorale se face prin decret al Consiliului de Stat, în fiecare circumscripție electorală se alege un deputat. Marea Adunare Națională este alcătuită din 465 de deputați. ARTICOLUL 45. Marea Adunare Națională se alege pentru o legislatură de 4 ani, socotiți de la data încetării mandatului Marii Adunări Naționale precedente. Mandatul Marii Adunări Naționale nu poate înceta înainte de expirarea termenului pentru care a fost aleasă. în cazul cînd constată existența unor îm­prejurări care fac imposibilă efectuarea ale­gerilor, Marea Adunare Națională poate hotărî prelungirea mandatului său pe durata acestor împrejurări. ARTICOLUL 46. Alegerile pentru Marea Adunare Națională au loc în una din zilele nelucrătoare din ultima lună a fiecărei legis­laturi. Data alegerilor se stabilește cu cel puțin 60 de zile înainte.­­Continuare la pag. a ll-a) “,

Next