Apărarea Patriei, iulie-decembrie 1965 (Anul 21, nr. 55-81)
1965-07-02 / nr. 55
PENTRU PATRIA NOASTRĂ, REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNA UI/7 MËËE ■ B III anul xxi Nr. 55 (5759) JBw%ă jp^giiH^tri PI ^BBt»|JQ|€ 11 CCI |laillCI PROIECT Titlul 1 REPUBLICA SOCIALISTĂ ROMÂNIA ARTICOLUL 1. România este republică socialistă. Republica Socialistă România este stat al oamenilor muncii de la orașe și sate: suveran, independent și unitar. Teritoriul său este inalienabil și indivizibil. ARTICOLUL 2. întreaga putere în Republica Socialistă România aparține poporului, liber și stăpîn pe soarta sa. Puterea poporului se întemeiază pe alianța muncitorească-țărănească, în strînsă unire, clasa muncitoare — clasa conducătoare în societate, țărănimea, intelectualitatea, celelalte categorii de oameni ai muncii, fără deosebire de naționalitate, construiesc orînduirea socialistă, creînd condițiile trecerii la comunism. ARTICOLUL 3. în Republica Socialistă România,forța politică conducătoare a întregii societăți este Partidul Comunist Român. ARTICOLUL 4. Deținător suveran al puterii, poporul o exercită prin Marea Adunare Națională și prin sfaturile populare, organe alese prin vot universal, egal, direct și secret. Marea Adunare Națională și sfaturile populare constituie baza întregului sistem de organe ale statului. Marea Adunare Națională este organul suprem al puterii de stat, sub conducerea și controlul căruia își desfășoară activitatea toate celelalte organe ale statului. ARTICOLUL 5. Economia națională României este o economie socialistă, bazată pe proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție. în Republica Socialistă România, exploatarea omului de către om este pentru totdeauna desființată și se înfăptuiește principiul socialist al repartiției după cantitatea și calitatea muncii. Munca este o îndatorire de onoare pentru fiecare cetățean capabil de muncă. ARTICOLUL 6. Proprietatea socialistă asupra mijloacelor de producție este fie proprietate de stat — asupra bunurilor aparținînd întregului popor, fie proprietate cooperatistă — asupra bunurilor aparținînd fiecărei organizații cooperatiste. ARTICOLUL 7. Bogățiile de orice natură ale subsolului, minele, fondul funciar de stat, pădurile, apele, izvoarele de energie naturală, fabricile și uzinele, băncile, gospodăriile agricole de stat, stațiunile de mașini și tractoare, căile de comunicație, mijloacele de transport și telecomunicații de stat, fondul de stat de clădiri și locuințe, baza materială a instituțiilor social-culturale de stat aparțin întregului popor, sînt proprietate de stat ARTICOLUL 8. Comerțul exterior este monopol de stat. ARTICOLUL 9. Pămîntul cooperativelor agricole de producție, animalele, uneltele, instalațiile și construcțiile ce le aparțin sînt proprietate cooperatistă. Lotul de pămînt aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, în folosința gospodăriilor familiale ale țăranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatistă. Casa de locuit și construcțiile gospodărești anexe, terenul pe care acestea se află, precum și, potrivit statutului cooperativelor agricole de producție, animalele productive și inventarul agricol mărunt constituie proprietate personală a țăranilor cooperatori. Uneltele, mașinile, instalațiile și construcțiile cooperativelor meșteșugărești și ale cooperativelor de consum sînt proprietate cooperatistă ARTICOLUL 10 Cooperativele agricole de producție, formă socialistă de organizare a agriculturii, asigură condiții pentru cultivarea intensivă a pămîntului și aplicarea științei înaintate, contribuie, prin sporirea producției, la dezvoltarea economiei naționale, la ridicarea continuă a nivelului de viață al țărănimii și al întregului popor. Statul sprijină cooperativele agricole de producție și ocrotește proprietatea lor. De asemenea, statul sprijină celelalte organizații cooperatiste și ocrotește proprietatea lor. ARTICOLUL 11. In condițiile agriculturii cooperativizate, statul garantează, potrivit legii, țăranilor care nu se pot asocia în cooperative agricole de producție, proprietatea asupra pămîntului pe care îl lucrează ei înșiși și familiile lor, ca și proprietatea asupra uneltelor folosite în acest scop. Este garantată, de asemenea, proprietatea meșteșugarilor asupra atelierelor proprii, uz, terenurile și construcțiile pot fi expropriate numai pentru lucrări de interes obștesc și cu plata unei juste despăgubiri. ARTICOLUL 13. In Republica Socialistă România, întreaga activitate de stat are drept scop dezvoltarea orînduirii socialiste, creșterea continuă a bunăstării materiale și culturale a poporului, asigurarea libertății și demnității omului, afirmarea multilaterală a personalității umane. Pentru aceasta, statul socialist român : organizează, planifică și conduce economia națională . Apără proprietatea socialistă ; Garantează exercitarea deplină a drepturilor cetățenilor, asigură legalitatea socialistă și apără ordinea de drept . Dezvoltă învățămîntul de toate gradele, asigură condițiile pentru dezvoltarea științei, artei și culturii, înfăptuiește ocrotirea sănătății ; Asigură apărarea țării și organizează forțele sale armate ; Organizează relațiile cu celelalte state. ARTICOLUL 14. Republica Socialistă România întreține și dezvoltă relații de prietenie și colaborare frățească cu țările socialiste, promovează relații de colaborare cu țările avînd altă orînduire social-politică, activează în organizații internaționale în scopul asigurării păcii și înțelegerii între popoare. Relațiile externe ale Republicii Socialiste România se bazează pe principiile respectării suveranității și independenței naționale, egalității în drepturi și avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. ARTICOLUL 15. Teritoriul Republicii Socialiste România este organizat în unități administrativ-teritoriale : regiunea, raionul, orașul și comuna. Regiunile Republicii Socialiste România sînt : Argeș, Bacău, Banat, Brașov, București, Cluj, Crișana, Dobrogea, Galați, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș-Autonomă Maghiară, Oltenia, Ploiești, Suceava. Capitala Republicii Socialiste România este orașul București. ARTICOLUL 16. Cetățenia română se dobîndește și se pierde potrivit legii sau cultural, remunerată după cantitatea și calitatea ei. La muncă egală salariul este egal. Prin lege se stabilesc măsurile de protecție și securitate a muncii, precum și măsuri speciale de ocrotire a muncii femeilor și tineretului. ARTICOLUL 19. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la odihnă. Dreptul la odihnă este garantat celor ce muncesc prin stabilirea duratei maxime a zilei de muncă la 8 ore, a unui repaos săptămînal și prin concedii anuale plătite. In sectoarele de muncă grea și foarte grea, durata zilei de muncă este redusă sub 8 ore, fără scăderea salariului. ARTICOLUL 20. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la asigurare materială în caz de bătrînețe, boală sau incapacitate de muncă. Dreptul la asigurare materială se realizează pentru muncitori și funcționari prin pensii și ajutoare de boală acordate în cadrul sistemului asigurărilor sociale de stat, iar pentru membrii organizațiilor cooperatiste sau ai altor organizații obștești, prin formele de asigurare organizate de acestea. Statul asigură asistența medicală prin instituțiile sale sanitare. Concediul de maternitate plătit este garantat. ARTICOLUL 21. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul la învățătură. Dreptul la învățătură este asigurat prin învățămîntul elementar general și obligatoriu de 8 ani, prin gratuitatea învățămîntului de toate gradele, precum și prin sistemul burselor de stat, învățămîntul în Republica Socialistă România este învățămînt de stat. ARTICOLUL 22. In Republica Socialistă România naționalităților conlocuitoare li se asigură folosirea liberă a limbii materne, precum și cărți, ziare, reviste, teatre, învățămîntul de toate gradele, în limba proprie. In raioanele locuite și de populație de altă naționalitate decît cea română, toate organele și instituțiile folosesc oral și scris și limba naționalității respective și fac numiri de funcționari din rîndul acesteia sau al altor cetățeni care cunosc limba și felul de trai al populației locale. ARTICOLUL 23. în Republica Socialistă România, femeia are drepturi egale cu bărbatul. Statul ocrotește căsătoria și familia și apără interesele mamei și copilului. ARTICOLUL 24. Republica Socialistă România asigură tinerilor condițiile necesare dezvoltării aptitudinilor lor fizice și intelectuale. ARTICOLUL 25. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a alege și de a fi aleși în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. Votul este universal, egal, direct și secret. Au drept de vot toți cetățenii care au împlinit vîrsta de 18 ani. Cetățenii cu drept de vot care au împlinit vîrsta de 23 de ani pot fi aleși deputați în Marea Adunare Națională și în sfaturile populare. Dreptul de a depune candidaturi este asigurat tuturor organizațiilor oamenilor muncii, organizațiilor Partidului Comunist Român, sindicatelor, cooperativelor, organizațiilor de tineret, de femei, asociațiilor culturale și altor organizații de masă și obștești. Alegătorii au dreptul de a revoca oricînd pe deputat, potrivit aceleiași proceduri după care acesta a fost propus și ales. Nu au dreptul de a alege și de a fi aleși alienații și debilii mintali, precum și persoanele lipsite de aceste drepturi pe durata stabilită prin hotărîre judecătorească de condamnare. ARTICOLUL 26. Cetățenii cei mai înaintați și mai conștienți din rîndurile muncitorilor, țăranilor, intelectualilor și ale celorlalte categorii de oameni ai muncii se unesc în Partidul Comunist Român, cea mai înaltă formă de organizare a clasei muncitoare, detașamentul ei de avangardă. Partidul Comunist Român exprimă și slujește cu fidelitate năzuințele și interesele vitale ale poporului, îndeplinește rolul conducător în toate domeniile construcției socialiste, îndrumă activitatea organizațiilor de masă și obștești, precum și a organelor de stat. ARTICOLUL 27. Cetățenii Republicii Socialiste România au dreptul de a se asocia în organizații sindicale, cooperatiste, de tineret, de femei, social-culturale, în uniuni de creație, asociații științifice, tehnice, sportive, precum și în alte organizații obștești. Statul sprijină activitatea organizațiilor de masă și obștești, creează condiții pentru dezvoltarea bazei materiale a acestor organizații și ocrotește patrimoniul lor potrivit legii. Organizațiile de masă și obștești asigură larga participare a maselor populare la viață politică, economică, socială, culturală a Republicii Socialiste România și la exercitarea controlului obștesc — expresie a democratismului orînduirii socialiste. Prin organizațiile de masă și obștești, Partidul Comunist Român înfăptuiește o legătură organizată cu clasa muncitoare, țărănimea, intelectualitatea și celelalte categorii de oameni ai muncii, se mobilizează în lupta pentru desăvîrșirea construcției socialismului. ARTICOLUL 28. Cetățenilor Republicii Socialiste România li se garantează libertatea cuvîntului, a presei, a întrunirilor, a mitingurilor și a demonstrațiilor. ARTICOLUL 29. Libertatea cuvîntului, presei, întrunirilor, mitingurilor și demonstrațiilor nu pot fi folosite în scopuri potrivnice orînduirii socialiste și intereselor celor ce muncesc. Orice asociație cu caracter fascist sau antidemocratic este interzisă. Participarea la astfel de asociații și propaganda cu caracter fascist sau antidemocratic sînt pedepsite prin lege. ARTICOLUL 30. Libertatea conștiinței este garantată tuturor cetățenilor Republicii Socialiste România. Oricine este liber să împărtășească sau NIU o credință religioasă. Libertatea exercitării cultului religios este garantată. Cultele religioase se organizează și funcționează liber. Modul de organizare și funcționare a cultelor religioase este reglementat prin^lege. ^ Școala este despărțită de biserică. Nici o confesiune, congregație sau comunitate religioasă nu poate deschide sau întreține alte instituții de învățămînt decît școli speciale pentru pregătirea personalului de cult. ARTICOLUL 31. Cetățenilor Republicii Socialiste România le este garantată inviolabilitatea persoanei. Nici o persoană nu poate fi reținută sau arestată dacă împotriva ei nu există probe sau indicii temeinice că a săvîrșit o faptă prevăzută și pedepsită prin lege. Organele de cercetare pot dispune reținerea unei persoane pe o durată de cel mult 24 de ore. Nimeni nu poate fi arestat decît pe baza unui mandat de arestare emis de tribunal sau de procuror. ARTICOLUL 32. Domiciliul este inviolabil. Nimeni nu poate pătrunde în locuința unei persoane fără învoirea acesteia, decît în cazurile și în condițiile anume prevăzute de lege. ARTICOLUL 33. Secretul corespondenței și al convorbirilor telefonice este garantat. ARTICOLUL 34. Dreptul de petiționare este garantat. Organele de stat au obligația de a rezolva, potrivit legii, petițiile cetățenilor privind drepturi și interese personale sau obștești ARTICOLUL 35. Cel vătămat într-un drept al său printr-un act ilegal al unui organ de stat poate cere organelor competente, în condițiile prevăzute de lege, anularea actului și repararea pagubei. ARTICOLUL 36. Dreptul de proprietate personală este ocrotit de lege. Pot constitui obiect al dreptului de proprietate personală veniturile și economiile provenite din muncă, casa de locuit, gospodăria de pe lângă ea și terenul pe care ele se află, precum și bunurile de uz și confort personal. ARTICOLUL 37. Dreptul de moștenire este ocrotit de lege. ARTICOLUL 38. Republica Socialistă România acordă drept de azil cetățenilor străini urmăriți pentru activitatea lor în apărarea intereselor celor ce muncesc, pentru participarea la lupta de eliberare națională sau de apărare a păcii. ARTICOLUL 39. Fiecare cetățean al Republicii Socialiste România este dator să respecte Constituția și legile, să apere proprietatea socialistă, să contribuie la întărirea și dezvoltarea orînduirii socialiste. ARTICOLUL 40. Serviciul militar în rîndurile Forțelor Armate ale Republicii Socialiste România este obligatoriu și constituie o îndatorire de onoare a cetățenilor Republicii Socialiste România. ARTICOLUL 41. Apărarea patriei este datoria sfîntă a fiecărui cetățean al Republicii Socialiste România. Călcarea jurămîntului militar, trădarea de patrie, trecerea de partea inamicului, aducerea de prejudicii capacității de apărare a statului constituie crimele cele mai grave față de popor și sînt pedepsite prin lege cu toată asprimea. Ședința plenară a C. C. al P. M. R. în ziua de 28 iunie 1965 a avut loc ședința plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Plenara a examinat proiectul de Constituție a Republicii Socialiste România, ce a fost întocmit de Comisia pentru elaborarea Constituției, aleasă de Marea Adunare Națională. Plenara și-a exprimat în unanimitate acordul cu proiectul de Constituție subliniind că CONSTITUȚIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA prevederile proiectului reflectă în mod just transformările ce au avut loc în țara noastră, în procesul de construire a orînduirii socialiste. Organele și organizațiile de partid, precum și organele de presă au sarcina de a asigura larga dezbatere a proiectului de Constituție de către oamenii muncii. Titlul II DREPTURILE ȘI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂȚENILOR ARTICOLUL 17. Cetățenii Republicii Socialiste România, fără deosebire de naționalitate, rasă, sex sau religie sînt egali în drepturi în toate domeniile vieții economice, politice, juridice, sociale și culturale. Statul garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor. Nici o îngrădire a acestor drepturi și nici o deosebire în exercitarea lor pe temeiul naționalității, rasei, sexului sau religiei nu sînt îngăduite. Orice manifestare avînd ca scop stabilirea unor asemenea îngrădiri, propaganda naționalist-șovină, ațîțarea urii de rasă sau naționale sînt pedepsite prin lege. ARTICOLUL 18. In Republica Socialistă România, cetățenii au dreptul la muncă. Fiecărui cetățean i se asigură posibilitatea de a desfășura, potrivit pregătirii sale, o activitate în domeniul economic, administrativ, social Titlul III ORGANELE SUPREME ALE PUTERII DE STAT Marea Adunare Națională ARTICOLUL 42. Marea Adunare Națională, organul suprem al puterii de stat, este unicul organ legiuitor al Republicii Socialiste România ARTICOLUL 43. Marea Adunare Națională are următoarele atribuții principale. Adoptă și modifică Constituția Republicii Socialiste România ; 2. Reglementează sistemul electoral ; 3. Aprobă planul de stat al economiei naționale, bugetul de stat și contul general de încheiere a exercițiului bugetar ; 4. Organizează Consiliul de Miniștri, ministerele și celelalte organe centrale ale administrației de stat ; 5. Reglementează organizarea judecătorească și a Procuraturii ; 6. Stabilește normele de organizare și funcționare a sfaturilor populare ; 7. Stabilește organizarea administrativă a teritoriului ; 8. Acordă amnistia ; 9. Ratifică și denunță tratatele internaționale care implică modificarea legilor ; 10. Alege și revocă Consiliul de Stat ; 11. Alege și revocă Consiliul de Miniștri ; 12. Alege și revocă Tribunalul Suprem și Procurorul General ; 13. Exercită controlul general al aplicării Constituției. Numai Marea Adunare Națională hotărăște asupra constituționalității legilor ; 14. Controlează activitatea Consiliului de Stat ; 15. Controlează activitatea Consiliului de Miniștri, a ministerelor și a celorlalte organe centrale ale administrației de stat ; 16. Ascultă dări de seamă cu privire la activitatea Tribunalului Suprem și controlează deciziile sale de îndrumare ; 17. Controlează activitatea Procuraturii ; 18. Exercită controlul general asupra activității sfaturilor populare ; 19. Stabilește linia generală a politicii externe ; 20. Proclamă, în interesul apărării țării, al ordinii publice sau al securității statului, starea de necesitate, în unele localități sau pe întreg teritoriul țării ; 21. Declară mobilizarea parțială sau generală ; 22. Declară starea de război. Starea de război poate fi declarată numai în cazul unei agresiuni armate împotriva Republicii Socialiste România sau împotriva unui alt stat față de care Republica Socialistă România are obligații de apărare mutuală asumate prin tratate internaționale, dacă s-a produs situația pentru care obligația de declarare a stării de război este statornicită ; 23. Numește și revocă pe Comandantul suprem al forțelor armate. ARTICOLUL 44. Deputații Marii Adunări Naționale se aleg pe circumscripții electorale avînd același număr de locuitori. Delimitarea circumscripțiilor electorale se face prin decret al Consiliului de Stat, în fiecare circumscripție electorală se alege un deputat. Marea Adunare Națională este alcătuită din 465 de deputați. ARTICOLUL 45. Marea Adunare Națională se alege pentru o legislatură de 4 ani, socotiți de la data încetării mandatului Marii Adunări Naționale precedente. Mandatul Marii Adunări Naționale nu poate înceta înainte de expirarea termenului pentru care a fost aleasă. în cazul cînd constată existența unor împrejurări care fac imposibilă efectuarea alegerilor, Marea Adunare Națională poate hotărî prelungirea mandatului său pe durata acestor împrejurări. ARTICOLUL 46. Alegerile pentru Marea Adunare Națională au loc în una din zilele nelucrătoare din ultima lună a fiecărei legislaturi. Data alegerilor se stabilește cu cel puțin 60 de zile înainte.Continuare la pag. a ll-a) “,