Argus, februarie 1923 (Anul 14, nr. 2934-2956)
1923-02-01 / nr. 2934
I *Chestiuni de actualitate O propunere pentru soluţionarea plăţilor în valută străină-forţe — împrejurările cunoscute au adus războiul la noi în ţară, iar ca o consecinţă firească războiul a produs cele 2 stări economice extreme: mizeria şi îmbogăţirea. Mizeria, sub toate formei© ei, cere cu drept cuvânt de la Stat despăgubirile ce i se cuvin, îmbogăţirea scumpeşte excesiv traiul şi contribue astfel la accentuarea mizeriei. Statul este dator să intervină, pe de o parte, ca să micşoreze, pe cât posibil mai repede, mizeria şi să înfrâneze cu un moment mai degrabă, îmbogăţirea şi mai ales efectele produse de ea prin accentuarea mizeriei. Dlămaţii de războiu sunt de mai multe feluri: unii pentru care statul recunoaşte dreptul de despăgubiri şi alţii cărora Statul nu le recunoaşte nici într'un fel acest drept Prima categorie îşi are acest drept recunoscut prin diferite acte și deriziuni ale comisiunilor cari au avut însărcinarea să evalueze pagubele pricinuite. Cealaltă categorie, care ar fi avut și ea dreptul necontestat la despăgubiri, a fost lăsată cu totul deoparte. De această, din urmă ramură de destrigubiri urmează să ne ocupăm în articolul de faţă. Comercianţi şi industriaşi cari au ’de®făcut plăti în valută străinătarte, au ei dreptul să, se considere sau nu dăunaţi de războiu? Au ei dreptul să se considere dăunaţi atât pentru angajamentele contractate înainte şi mai ales după războiu? Cine e cel mai mare vinovat, şi poate chiar singurul, care a produs scăderea cumplit, de nemăsurată a monedei noastre pe pieţele străine? !Nici speculatorul de lei pe pieţele externe sau interne, nici importatorul de mărfuri provenite din ţările cu valută forte, nici producători de deficite ale balanţei noastre comerciale, nimeni, dar absolut nimeni nu nu este cel mai mare vinovat decât unul şi singur. Un singur şi pare vinovat, care poartă pe umerii lui întreaga răspundere a acestui dezastru financiar şi economic, este statul, adică colectivitatea reprezintată prin guvernele cari s’au succedat la cârma ţării Este, după părerea d-tră, vinovat un negustor, care a importat d. eX. un săpun special din America şi pentru care a avut să plătească, ■peste un, an dela importare, o sumă ide dolari, a căror contravaloare în Iei, depăşeşte în ziua scadenţei cu de 6 ori valoarea preţului rezultat din vânzarea săpunului? Săpunul este un articol necesar higienei publice, deci, pornind de la această idee, comersantul importator merită o consideraţiune în plus, faţă, de unui comersant care ar fi importat mătăsuri sau parfuimuri Negustorul încasează pentru această, marfă 800.000 lei; peste un an, suma dolarilor de plătit făcea în lei peste 3.000 000 (trei milioane lei). Negustorul fiind în imposibilitate vădită d© a plăti pentou cele 800 mii suma de lei 3 milioane, a fost nevoit a solicita de la american o amânare de încă un an sau doi. Astăzi negustorul ar trebui să plătească drept preţ al săpunului vândut şi exportat cu 800 mii lei, o sumă de peste 8 milioane. Dacă acest negustor ar fi forţat să plătească această valută, ar fi să se ruineze complectamente şi să rămână pe drumuri. Cu un cuvânt, dacă am obliga pe toţi comercianţii şi industriaşii să achite azi datoriile lor în străinătate, suntem siguri că ruina cea mai cumplită ar domni în ţara noatră şi falimentele cele mai oribile ar curge unele după altele. Cerem să se recunoască negustorilor, nu o despăgubire propriu zisă, ca la dăunaţii de războiu, — deşi se pot considera şi ei ca dăunaţi de războiu, — ci numai un concurs, real şi eficace, pentru ca să poată scăpa de dezastrul ce-i ameninţă. Iată în ce ar consta acest concurs. Statul să preia asupra lui toate datoriile comensanţilor şi industriaşilor în străinătate, să emită obligaţiuni de plată pentru comerţ şi industrie, în monedă străină, cu scadenţa peste 30 ani. Aceste obligaţiuni să fie garantate cu o part© din averea Statului, ca: păduri, petrol, monopoluri, etc. Aceste obligaţiuni vor purta o dobândă de 4,6 la sută şi, prin intervenţia guvernelor străine se vor achita cu ele furnizorii creditori ai negustorilor noştri. In schimb, Statul nostru va obliga pe negustori sa achite de pe acum la jumătatea valorii valutei actuale, creanţele lor în străinătate Negustorii vor fi obligaţi să plătească Statului, în baza unei legi speciale, in numerariu şi în garanţii reale, ca ipoteci, privilegii, sau şi alte valori mobiliare efective, ca bonuri, acţiuni, etc. Executarea negustorilor la plată se va face în mod. sever, pe baza legii de urmărire şi percepere a veniturilor Statului. In acelaş timp statul va obliga pe negustori să vândă, mărfurile cari le au, p© baza de preţ calculat la jumătatea valutei actuale şi să n’aibă dreptul a-şi adăuga un procent dă câştig mai mare de 25 la sută- In chipul acesta negustorul nu va mai putea vinde marfa lui pe baza de 700—800 leî lira sterlină ca astăzi, ci va socoti marfa la 350—400 leî lira sterlină, plus câştigul lui Astfel în cât din aceste socoteli ar reeşi în prima linie o ortenire simţitoare a articolelor furnizate de străinătate, căci metrul de stofă nu s’ar mai vinde cu 800—1000 lei, ci cu 4—500 lei şi aşa mai departe. Statul va aduna cel mult într’un an d© zile toate datoriile negustorilor în numerar şi îl va depozita spre fructificare cu o dobândă obligatorie de 6 la sută la băncile mari din tară cu o vechime de peste 10 ani. Prin strângerea acestui numerar de la negustori şi depunerea lui la bănci, se va produce treptat o importantă deflaţiune monetară care ar contribui într’un chip apreciabil la o însănătoşire a valutei noastre naţionale. Concomitent cu acest fel de aranjare a plăţilor în străinătate, să avem curajul de a impune o severă prohibire a importului, cel puţin pentru 5—6 ani deocamdată. După aceea să se impună agricultorului nostru, mic şi mare, ca să facă cultură intensivă, să producă cât mai mult, ca să activăm eroic exportul nostru. In consecinţă, leul nostru începând a se ameliora pe pieţele străine. Statul va putea să achite cu mult înainte de termen creanţele negustorilor în străinătate şi va putea realiza în acelaş timp un câştig însemnat în favoarea lui prin faptul că ar plăti lira sterlină, să zicem cu 100—150 lei, când era prin faptul că ar plăti lira sterlină, de la negustorul român, având totuşi dreptul să-şi zică, cu foarte bun cuvânt, că prin concursul său a scăpat comerţul şi industria ţării, cei doi plămâni al economiei naţionale, de ruina si dezastrul cari îl ameninţă Richai Gr. Popescu Diplomat in ştiinţele comerciale şi financiare, licenţiat în drept PARLAMENTUL Şedinţele dela 30 Ianuarie 1923 CAMERA " La ora 33. a. c. M. G. Orleanu p deschide şedinţa. ISTORICUL UNIREI BASARABIEI DL PANTHALIPA’ ia cuvântul *ca sa restabilească un adevăr“. Timp de cinci ani votul Sfatului tram relativ la unirea Basarabiei cu vechiul regat, a fost criticat de duşmanii ţării ca un act stors sub presiunea armatei române. Noi am răspuns că votul Sfatului ham a fost glasul norodului basarabean, care nu vedea altă mântuire decât în ţara românească. Dorinţa basarabenilor de a reîntregi Moldova l-au avut cei mai buni fii ai Basarabiei. "Am lat cuvântul ca să dovedesc că actul unirii nu este al d-lui Inculeţ, ci al întregii naţiuni române. Ca să dovedesc că actul unirii nu este un act stors de armata română, cum a afirmat d. prim-ministru în şedinţa de prn. D. V. P. SASSU: Este inexact. Sunt dator să declar din partea guvernului să sa denaturat declaraţia primului ministru. El a spus că armata a garantat săvârşirea actului guvernului spre a pune la adăpost Sfatul Ţării de orice influenţă străină. Este regretabil că un act atât de important este coborât la polemice mărunte de partid. Dr. INCULEȚ: Nu] a venit momentan să. Scrim istoria. Dacă ai fi să o scrim, atunci ar trebui să judecăm pe d. Halipa, după articolele scrise de d-sa în 1917. D-sa spume că legăturile Basarabiei cu Rusia vor rămâne pururea strânse, pentru o,cârmuire de sine nu înseamnă dasupirea de Rusia şi mai puţin alipirea de România. Citeşte un discurs al d-lui P. Hanipa, rostit în Sfatul ţării, prin care se arată legăturile strânse ale poporului basarabean cu cel rus. In altă ordine ,de idei, d. Inteuleţ declară, că, armata română, chemată de Sfatul Ţării, a uşurat şi a garantat împotriva duşmanilor, actul unirii De aceia d. P. Halipa, care este un bun român, a putut rosti discursul pe care l-a rostit,. Şedinţa se ridică. SENATUL Bl ForicStop deschide şedinţa la Mele 3. D. INCULEŢ anunţă fusionarea partidului d-sale din Basarabia cu partidul liberal D. STEFFANOV spune că organizaţionea din Hotin, nu este de acord DRUSU spune că d. Inculeţ şi cu ceilalţi partizani al d-lui Inculeţ. Şi prietenii d-sale nu mai fac de mult parte din partidul ţărănesc. D. NISTOR declară că şi partidul d-sale din Bucovina se uneşte cu partidul liberal. D. IOAN BRIATIANU declară că, primeşte cu satisfacţie declaraţiile «partidelor regionale cari sunt în colaborare cu el. CONFERINŢA DE LA LAUSANNE 33. .. 15. DUCA face o expunere aupra activitatei sale la Laussane. D-sa spune că punctul de vedere al României a găsit câştig de cauză agitat în ce priveşte libertatea strâmbărilor, garantându-se libertatea deplină a trecere a vaselor de comerţ, gât, şi în ce priveşte zona demilitarizată Pentru garantarea tuturor liber- tăţilor prevăzute prin tratat, s’a instituit o comisiune in felul comisiuneî Dunărei. Oratorul arată apoi că tot la Lauseane, raportorii© dintre România şi Rusia au fost ameliorate. Asupra caracterului acestor ragad- WţiuM. d. Duca crede că nu este bine să se anticipeze nimic. Mai departe, daa spune, cu marile puteri apreciază după cum se cunvine ţara noastră (lungi aplauze). D. COSTACHESCU declară că: Se bucură ca român de succesele obţinute la conferinţă. Ar fi fost de dorit totuşi ca rezultatele comunicate să fie definitive ci nu numai virtuale. In ce priveşte raporturile cu Rusia ■voTbitorjl constată că, guvernul a renunţat la politica lui anterioară care tindea la amestecul nostru in afacerile interne ale vecinului, SITUAŢIA FINACIARA ŞI SCĂDEREA LEULUI , In ce priveşte optimismul din finalul cuviinţare« d-luî Duca. d Costăchescu spune că nud poate împărtăşi dată fiind prăbuşirea valutei şi condiţiunile economice imposibile în i care se abate ţara noastră. Şi nu ivedem posibilitatea la ce nevoie să putem contracta un împrumut. D. I. G. DUCA răspunzând d-luî la aluziunii casate cu privire la situaţia economică şi financiară a ţărei, spune că în străinătate se ştie în această privinţă că nu există nici o corelar iun© dela cauză la efect. 3© ştie in străinătate că după patru ani dela armistiţiu, noi avem un buget echilibrat cu cheltueli modeste. Se ştie că avem o datorie publică, mai mică ca a mal tuturor statelor din Europa. Se mai ştie încă că in interiorul ţării avem pac© socială, în urma înfăptuirei reformei agrare. In Străinătate este ştiut că noi suntem în plină, producţie, că nici o fabrică sau industrie nu este în stare de faliment, nici un lucrător n’avem fără lucru. Se mai ştie încă despre bogăţiile noastre pe care nu le-am puutut pun© în valoare până acum şi de aceea situaţiunea şi nedreptatea valutară ce se face ţărei noastre este judecată cuma! multă obiectivitate caaci Asupra acesor chestiuni d. ministru de finanţe nu va întârzia să dea lămuririle sale Senatului. D. PREŞEDINTE aduce la cunoştinţă Senatului că nu se vor da diurn© de prezenţă senatorilor cari lipsesc dela şedinţe mai mult de o lui de TURBURARILE UNIVERSITARE D. PANGRIATI relevă terburările studenţeşti cari au avut loc eri. D. SANIELEVICI cere lămuriri guvernului tot în această privinţă. Şedinţa se ridică, Senatul trece în secţiuni. Un mu combistilsil pentu motoare După informaţiuniile provenite de la ministerul agriculturei francez, un inginer francez a inventat un nou procedeu de distilare a lemnului şi produsul distilării îi întrebuinţează ca combustibil la motoarele cu explozie. • Pentru moment acest procedeu a fost întrebuințat la automobile agricole. După calculele făcute prelucrarea de extragere a gazului combustibil din 90 kilograme lemne, revine la 10 franci, pe când cantitateal corespunzătoare de benzină costă 55 franci. t fi WSBKS^tX^SSSSSS^PSBVR' CONVOCARE Domnii acţionari ai Batoei de Cemerţ şi Industrie din com. Răcari sunt rugaţi, a se întruni în adunare generală, ordinară Duminică 35 Februarie ora 2 p. m. la sediul Băncii din com. Răcari, la ordinea zilei fiind : 1) Darea de seama a Consiliului ACTIV de Administraţie despre mersul operaţiunilor băncii pe anul 1922 2) Raportul cenzorilor ; 3) Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere cum şi descărcarea Consiliului de Adiţie şi Comitetul de Direcţie de gestiunea lor pe anul 1922; 4) Distribuirea beneficiilor ; 5) Alegerea a 4 membri în consiliul de ad-ţie în locul d-lor D. Jianu, R. lonescu, B. Niculescu şi I. Theodorescu eşiţi la sort conform art. 19 din statute care pot fi realeşi. 6) Alegerea a 5 cenzori şi cenzori supleanţi . „ 7) Fixarea jetoanelor membrilor din Consiliul de Ad-ţie, comitetul ele direcţie şi cenzorilor. In caz de neîntrunirea numărului de acţionari cerut, de statute adunarea se va tine tot in acelaş Ioc şi la aceiaş oră cu oricare ar fi numărul acţionarilor prezenţi Duminică 4 Martie 1923. Posesorii de acţiuni care voesc a lua parte la adunarea generală sunt invitaţi a depune acţiunile la casa Băncii cu cel puţin 5 zile înainte de adunarea generală, conform art 35 din statute. Consiliul de Administraţie. PASS V Bilanţ general încheiat la 31 Decembrie IQ22 «m Comeiffi so todüasßrö Din Comuna Răcari - Dâmboviţa ■— TQEBH 279.54659 7.89.47 56.26790 12.140—. 524.000— 205.051— 6.07050 Defizite de Retras..................... . . 134.000_ Beimficiu net....................................... 503.18305 l'JI -» — ------------- (ss) Președinte, D. Jianu. (ss) Director, C. Zankow. Contabil. Const. I. Stoenescu. Cenzori (ss) N. Niculescu, Ion Stănescu, Pr. V. T. Popescu, V. Dragomirescu, I. Adrian. DEBIT Comptul de Profit & Pierdere încheiat la 31 Decembrie 2922 CREDIT Cheltueli generale.................................. 177.752IEJ Dobânzi și Comisioane . . . . . 146.2280101 Cheltueli Cereale..................... 400.06740 1j Beneficiu la Div. Mărfuri ....934.77451 1.081.00260 Beneficiu net.....................* . . . 503.183 05 1.081.00260*1 1.081.002160 1.081 002tojj um .00260 1.081.002telj J 'il y..i ($3) Președinte, D. Jianu. (ss) Director, C. Zankow. Contabil, Const. A. Stoenescu. Cenzori (ss) IM. IMiculescu, Ion Stănescu, Pr. V. T. Popescu, V. Dragomirescu, I. Adrian. Cassa....................................................... 320.43623 Capital.................................................... 2.000.000 Acționari •••*••••••». 500.000— Fond de Rezervă.................................. 210.001 • Cereale ................................................... 1.387.77565 „ Pensii și Ajutoare Funcționari ., 20.000— * Ef. Scontare................................. 882.71750 Dep. spre Fructificare..................... 1.140.69704 Ef. Publice .**•••••••120.950 Conturi Curente . .............................. 5.797 34*55 JUDICIARE POPRIRE . Care tribunal e competent să ordone una din chestiunile importante pe care le dă naştere poprirea prevăzută în artic. 455 şi următorii din proced. civilă e şi aceia dacă odată o instanţă sezizată de creditor pentru neplata datoriei de către debitorul său, se poate el adresa şi când terţiul poprit nu locueşte în localitate debitorului unde s’a intentat acţiunea, se poate el — creditorul — adresa şi instanţei domiciliului terţiului, cerând validarea unei popriri, sau trebue să se adreseze numai primei instanţe care va da ordonanţa şi validarea popririi ? vr .$“ Banca ,,Credit Commercial de France“ societate anonimă din Lyon, în baza a 2 cambii de 250.000 şi 265.000 franci francezi cu scadenţa la 20 Aprilie 921, acceptate de Banca Iaşilor din Iaşi, cere Trib. Comercial din Iaşi condamnarea Băncii la plata acestor sume plus dobânzile şi cheltuelile aferente. Mai târziu Banca de Lyon, aflând că debitoarea sa are un depozit la Banca Naţională din Bucureşti, se adresează Trib. Comercial Ilfov (s. I) care ordonă poprirea în mâinile Băncii Naţionale. In contra acestui lucru, Banca Iaşilor face contestaţie motivând între altele faptul că poprirea fiind un accesoriu, urmează condiţia principalului (artic. 61 pr civ.) şi deci cererea de poprire trebuia să li© adresată Tribunalului Iaşi care judecă şi acţiunea principală, iar nu Trib. Ilfov. Şi chiar dacă s’ar admite că acţiunea aceasta ar fi principală, încă poprirea e greşit introdusă, deoarece în speţă fiind un sequestru asigurător în mâinile unui terţiu pe averea debitorului, singura instanţă care poate încuviinţai şi aplica sequestre, popriri asigurătoare şi de executare la Tribunalul Hiev, sate secţia de Notariat, conf. art. 8 din legea organizării judecătoreşti din 1906 şi a art. 1 al. 1 al regulamentului acestei legi. Banca popritoare „Credit Commercial de France“ din Lyon s-a opus la această contestaţie invocând motivul că terţiul poprit nefiind întru nimic vinovat de faptele debitorului, nu e datoare să, vina la domiciliul acestuia şi deci averea de poprire trebue adresată la Tribunalul domiciliului terţiului. Tribunalul Ilfov, secţia I comercială a respins contestaţia Băncii Iaşilor din Iaşi, condamnând-o şi la 1000 lei cheltueli şi hotărînd astfel posibilitatea creditorului săi se adreseze oricărei instanţe unde ar locui terţiul poprit, chiar când cererea principală a fost dusă la domiciliul debitorului principal ICOministraţie forţată în momentul deriziunii de lichidare. Am arătat ci, între alte incidente, unul mai de seamă ridicat de d. procuror Procopie Dumitrescu, referitor la lipsa de calitate a celui care semnase contestaţia, a fost reţinut de către instanţă, care a rămas în deliberare asupra lui Reprezentantul parchetului susţinea că, contestaţia fusese semnată de d. avocat D. Micescu, ca procurator al d-lui Cantley, la un moment când n-aveai mandat scris din partea acestuia şi că în ipoteza că a existat mandat verbal, el n’a fost ratificat în termen. Căci deşi se face dovada că d. Cantley a dat procură scrisă și ratificare, aceasta s-a întâmplat după cele 10 zile prevăzute de legea specială, înăuntrul căreia trebuia să se facă şi vânzarea1. Că deşi termenul de judecată a contestaţiei se fixase peste acest termen, adică peste o lună, totuşi această inadvertenţă a preşedintelui care pusese termenul de judecată, nu poate schimba dispoziţia legii care este în sensul că contestaţia trebue făcută înăuntrul termenului de zece zile, adică până la ziua vânzării care nu poate fi cu nici un preţ amânată — cum n-a fost amânată nici în cazul de faţă. Tribunalul s-a pronunţat ieri, admiţând incidentul procurorului şi respingând contestaţia pe acest motiv. Hildebrand Frollo care s’a stas, după o scurtă şi grea suferinţă Luni, 29 Ianuarie 1923, fiind răpit în mijlocul celei anal frumoase şi mănoase activităţi şcolare, înmormântarea vaavea loc la cimitirul catolic „Șerban- Vodă“, în ziua de Mercuri 31 Ianuarie, orele 3 p. m., corpul fiind depus în capela cimitirului. Pe vânzare 55.000 mp. loc viran nu apropere linie de garaj cu Preț convenabil. Adresa : Herșcovii, Păstorului 12. Esențe pentru săpunuri livrează din depozit S. Nestoriaim CONTESTAŢIE LA LICHIDAREA AVERILOR INAMICE Am expus pe larg desbaterile care au avut loc în faţa primului preşedinte al trib., referitoare la contestaţia făcută de d. Filip Canley, supus englez, împotrivă lichidării şi vânzării a câtorva mii de acţiuni ale Băncii de Comerţ şi Depozite din Salonic, pe motiv că 3000 din acţiunile vândute forţat îi aparţineau d-sale şi ca atare nu puteau fi cuprinse în lichidare ordonată de ministerul de justiţie, cu atât mai mult cu cât Banca mic. mai afla sub ad Profesorii şi elevii liceului „Gh. Lazăr“ din Bucureşti, cu nemărginită durere, aduce la cunoştinţa părinţilor, foştilor elevi şi tuturor prietenilor şcoalei cruda lovitură,pe care liceul a încercat-o prin încetarea din viaţă a distinsului şi iubitului lor coleg şi profesor Renumitul SSSSilî HERZ Herman Herz Fii, Fabrica română la sala IP se şi găseşte de vânzare Hal Timişoara, Str. Iaşianu 2 Fiecare bucată de salam din fabrica noastră este prevăzută cu un plumb purtând marca fabricei Articole pentru Farmacii Casă serioasă cu I referinţe din Transilvania visitând des toate Farmaciile şi drogheriile din Transilvania şi Banat caută representanţă generală unei Case serioase de import pentru toate articolele şi garnituri farmaceutice. Oferte la Agenţia Victoria Str. Academiei 5, sub „articole farmaceutice“. BANCA COMERCIALA ITALIANA si ROMANA Soc. An. Capital social Lei 60.000.000 SEDIUL CENTRAL: București, Str. Bursei No. 2 SUCURSALE: Brăila, Str. Vapoarelor No. 17 Calatri Str. Colonei Boyle Kisinau, Str. Alexandru cel bun No. 41 Bancă și Casa de Economie fuzionate S. A. Quatta Iwa... Adresa telegrafică : Romcomit Tot felul de operatunf d* Banei, — Représentants delà BANCA C0MMERCIALA ITALIANA Sadlu! Centrii : MILANO Capital social lire 400.000.000 — Reserve IT8.000.000 N. 78 Filiala la Italia Filial* fn strSInătat* CaiMlantlnapole — Londra — New York Banca Commeroială Italiana (France) Marsilia, Nlssa, Mentene, Coasta da Azur BANCA FRANCESE E ITALIANA PER L'AHERICA DEL SUD Paris — Brasilia — Argentina CREDIT ANTERS0IB Bruxelles ~ Anvers Societä Italiana di credito commerciale Milan — Trias! » Viena MINISTERUL ÂGrîICULTURII ȘI DOMENIILOR Din nou Generală a Agriculturii şi viticulturii PUBLICATIONS Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, în ziua de 17 Februarie 1923, orele 11 a. m. se va ţine în localul Fermei Model ,,Studina“ (gara Frăsinet, judeţul Romanaţi) o nouă licitaţie publică ,cu oferte închise și sigilate, pentru vânzarea a circa 20.000 (douăzeci mii) kgr. fer, fontă veche, provenită de la diferite Unghe şi maşini agricole, depozitate la numita Fermă. Ofertele vor fi făcute pe kgr. pentru întreaga cantitate ce se va afla în depozit astăzi, pentru care ministerul nu-şi asumă răspunderea cantităţei. Aceste materiale, se pot vedea în fiecare zi, la depozitul delte numita Fermă. Licitaţiunea, se va ţine în conformitate cu Legea Comptabilităţei Publice şi îndeplinirea, formelor prevăzute de art. 72—SS din a rateia lege. DIRECTIUNEA GENERALA A AGRICULTURII SI VITICULTURII pr, conform. 0. Qeorgegoa JNALULIJI R.-SARAT EXTRACT Dumiten Scofiorai, din co S-Sărat, prin A 1 inreg. la Ne. 16265 922 a in- Actiune de divorţ în, contra D- ScoCl,'oran din comuna R.-Sărat județul R -Sărat, pentru cauze determinate. Din căsătorie au rezultat 3 copii: Două fete şi troi băiat şi anume: Aneta, de 15 ani, Neagu de 14 ani şi Flonea d© 3 ani. Soţia pârâtă posedă avere: O casă de locuinţă din oraş strada Coioureşti. „ Pontul extract potrivit deperciţiunilor art. 285 c. civ. Greifer, S. J BANCA DELLA SVIZZERA ITALIANA BANCA UNGAR0-2TALlâNA Budapesta BÖHMISCHE UNI0NBANS Braga Banta Cammereiala Hallani« a Bulgara Sofia LINCOLN TRUST COMPANY NewYork BĂNCI ITALIANO Bl LIMA Lima (Paru) S0CIETA COMMERCIALE D’ORIENT Milan —^Constantlnepolc Lugano (Elveţia) Calea Victoriei 98 Palatul B-cei Naţiunei MAŞINI NOI BE MOARA de grâu capacitate 5 vagoane aflătoare în ţară, de vânzare. A se adresa Inginer AvramovicîStr. Logofătu Nestor No. 15 Bucureşti.