Argus, februarie 1923 (Anul 14, nr. 2934-2956)

1923-02-01 / nr. 2934

I *Chestiuni de actualitate O propunere pentru soluţionarea plăţilor în valută străină-forţe — împrejurările cunoscute au adus războiul la noi în ţară, iar ca o consecinţă firească războiul a produs cele 2 stări economice extreme: mi­zeria şi îmbogăţirea. Mizeria, sub toate formei© ei, cere cu drept cuvânt de la Stat despăgubirile ce i se cuvin, îmbogăţirea scumpeşte excesiv traiul şi contribue astfel la accentuarea mizeriei. Statul este dator să inter­vină, pe de o parte, ca să micşoreze, pe cât posibil mai repede, mizeria şi să înfrâneze cu un moment mai degrabă, îmbogăţirea şi mai ales efectele produse de ea prin accentua­rea mizeriei. Dlăm­aţii de războiu sunt de mai multe feluri: unii pentru care statul recunoaşte dreptul de despăgubiri şi alţii cărora Statul nu le recunoaşte nici într'un fel acest drept Prima categorie îşi are acest drept recunos­cut prin diferite acte și deriziuni ale comisiunilor cari au avut însărcina­rea să evalueze pagubele pricinuite. Cealaltă categorie, care ar fi avut și ea dreptul necontestat la despă­gubiri, a fost lăsată cu totul deopar­te. De această, din urmă ramură de destri­gubiri urmează să ne ocupăm în articolul de faţă. Comercianţi şi industriaşi cari au ’de®făcut plăti în valută străinătar­­te, au ei dreptul să, se considere sau nu dăunaţi de războiu? Au ei drep­tul să se considere dăunaţi atât pentru angajamentele contractate înainte şi mai ales după războiu? Cine e cel mai mare vinovat, şi poate chiar singurul, care a produs scă­derea cumplit, de nemăsurată a mo­nedei noastre pe pieţele străine? !N­ici speculatorul de lei pe pieţele externe sau interne, nici importatorul de mărfuri provenite din ţările cu va­lută forte, nici producători de defi­cite ale balanţei noastre comerciale, nimeni, dar absolut nimeni nu nu este cel mai mare vinovat decât unul şi singur. Un singur şi pare vinovat, care poartă pe umerii lui întreaga răspundere a acestui dezastru finan­ciar şi­ economic, este statul, adică colectivitatea reprezintată prin gu­vernele cari s’au succedat la cârma ţării Este, după părerea d-tră, vino­­­vat un negustor, care a importat d. eX. un săpun special din America şi pentru care a avut să plătească, ■peste un, an dela importare, o sumă ide dolari, a căror contravaloare în Iei, depăşeşte în ziua scadenţei cu de 6 ori valoarea preţului rezultat din vânzarea săpunului? Săpunul este un articol­­ necesar higienei publice, deci, pornind de la această idee, comersantul importator merită o consideraţiune în plus, faţă, de unui comersant care ar fi importat mătă­suri sau parfuimuri Negustorul înca­sează pentru această, marfă 800.000 lei; peste un an, suma dolarilor de plătit făcea în lei peste 3.000 000 (trei milioane lei). Negustorul fiind în im­posibilitate vădită d© a plăti pentou­ cele 800 mii suma de lei 3 milioane, a fost nevoit a solicita de la ameri­can o amânare de încă un an sau doi. Astăzi negustorul ar trebui să plătească drept preţ al săpunului vândut şi exportat cu 800 mii lei, o sumă de peste 8 milioane. Dacă acest­ negustor ar fi forţat să plă­tească această valută, ar fi să se rui­neze complectamente şi să rămână pe drumuri. Cu un cuvânt, dacă am obliga pe toţi­­ comercianţii şi industriaşii să­ achite azi datoriile lor în străină­tate, suntem siguri că ruina cea mai cumplită ar domni în ţara noatră şi falimentele cele mai oribile ar curge unele după altele. Cerem să se recunoască negustorilor, nu o despăgubire propriu zisă, ca la dă­unaţii de războiu, — deşi se pot considera şi ei ca dăunaţi de răz­­boiu,­ — ci numai un concurs, real şi eficace, pentru ca să poată scăpa de dezastrul ce-i ameninţă. Iată în ce ar consta acest concurs. Statul să preia asupra lui toate da­toriile comensanţilor şi industriaşi­lor în străinătate, să­ emită obliga­ţiuni de plată pentru comerţ şi in­dustrie, în monedă străină, cu sca­denţa peste 30 ani. Aceste obliga­ţiuni să fie garantate cu o part© din averea Statului, ca: păduri, petrol, monopoluri, etc. Aceste obligaţiuni vor purta o dobândă de 4,6 la sută şi, prin intervenţia guvernelor stră­ine se vor achita cu ele furnizorii creditori ai negustorilor noştri. In schimb, Statul nostru va obliga pe negustori sa achite de pe acum la jumătatea valorii valutei actuale, creanţele lor în străinătate Negus­torii vor fi obligaţi­­ să plătească Statului, în baza unei legi speciale, in numerariu şi în garanţii reale, ca ipoteci, privilegii, sau şi alte valori mobiliare efective, ca bonuri, acţi­uni, etc. Executarea negustorilor la plată se va face în mod­­. sever, pe baza legii de urmărire şi percepere a veniturilor Statului. In acelaş tim­p statul va obliga pe negustori să vândă, mărfurile cari le au, p© ba­za de preţ calculat la jumătatea va­lutei actuale şi să n’aibă dreptul a-şi adăuga un procent dă câştig mai mare de 25 la sută- In chipul a­­cesta negustorul nu va­ mai putea vinde marfa lui pe baza de 700—800 leî lira sterlină ca astăzi, ci va so­coti marfa la 350—400 leî lira ster­lină, plus câştigul lui Astfel în cât din aceste socoteli ar reeşi în prima linie o ortenire simţitoare a artico­lelor furnizate de străinătate, căci metrul de stofă nu s’ar mai vinde cu 800—1000 lei, ci cu 4—500 lei şi aşa mai departe. Statul va aduna cel mult într’un an d© zile toate datori­ile negustorilor în numerar şi îl va depozita spre fructificare cu o do­bândă obligatorie de 6 la sută la băncile mari din tară cu o vechime de peste 10 ani. Prin strângerea ace­stui numerar de la negustori şi de­punerea lui la bănci, se va produce treptat o importantă deflaţiune mo­netară care ar contribui într’un chip apreciabil la o însănătoşire a valutei noastre naţionale. Concomitent cu acest fel de aranjare a plăţilor în străinătate, să avem curajul de a impune o severă prohibire a impor­tului, cel puţin pentru 5—6­ ani deo­camdată. După aceea să se impună agricultorului nostru, mic şi mare, ca să facă cultură intensivă, să pro­ducă cât mai mult, ca să activăm e­­roic exportul nostru. In consecinţă, leul nostru începând a se ameliora pe pieţele străine. Statul va putea să achite cu mult înainte de termen creanţele negustorilor în străinătate şi va putea realiza în acelaş timp un câştig însemnat­ în favoarea lui prin faptul că ar plăt­i lira sterlină, să zicem cu 100—150 lei, când er­a prin faptul că­ ar plăti lira sterlină, de la negustorul român, având totuşi dreptul să-şi zică, cu foarte bun cu­vânt, că prin concursul său a scăpat comerţul şi industria ţării, cei doi plămâni al economiei naţionale, de ruina si dezastrul cari îl ameninţă Richai­ Gr. Popescu Diplomat in ştiinţele comerciale şi financiare, licenţiat în drept PARLAMENTUL Şedinţele dela 30 Ianuarie 1923 CAMERA " La ora 3­3. a. c. M. G. Orleanu p deschide şedinţa.­­ ISTORICUL UNIREI BASA­­­­RABIEI DL PANT­­HALIPA’ ia cuvântul *ca sa restabilească un adevăr“.­­ Timp de cinci ani votul Sfatului tram relativ la unirea Basarabiei cu vechiul regat, a fost criticat de duşmanii ţării ca un act stors sub presiunea armatei române. Noi am răspuns că votul Sfatului h­am a fost glasul norodului basa­rabean, care nu vedea altă mân­tuire decât în ţara românească. Dorinţa basarabenilor de a re­întregi Moldova l-au avut cei mai buni fii ai Basarabiei. "Am l­at cuvântul ca să dove­desc că actul unirii nu este al d-lui Inculeţ, ci al întregii naţiuni ro­mâne. Ca să dovedesc că actul unirii nu este un act stors de armata ro­mână, cum a afirmat d. prim-mi­­nistru în şedinţa de prn. D. V. P. SASSU: Este inexact. Sunt dator să declar din partea guvernului să sa denaturat decla­raţia primului ministru. El a spus că armata a garantat săvârşirea actului guvernului spre a pune la adăpost Sfatul Ţării de orice influenţă străină. Este­ regretabil că un act atât de important este coborât la pole­mice mărunte de partid. D­­r. INCULEȚ: Nu] a venit mo­mentan să. Scrim istoria. Dacă ai­ fi să o scrim, atunci ar trebui să ju­decăm pe d. Halipa, după articolele scrise de d-sa în 1917. D-sa spume că legăturile Basara­biei cu Rusia vor rămâne pururea strânse, pentru o,­cârmuire de sine nu înseamnă dasu­pirea de Rusia şi mai puţin alipirea de România. Citeşte un discurs al d-lui P. Ha­­nipa, rostit în Sfatul ţării, prin care se arată legăturile strânse ale po­porului basarabean cu cel rus. In altă ordine ,de idei, d. Inteuleţ declară, că, armata română, chemată de S­fatul Ţării, a uşurat şi a garan­tat împotriva duşmanilor, actul u­­nirii De aceia d. P. Hal­ipa, care este un bun­ român, a­ putut rosti discur­sul pe care l-a rostit,. Şedinţa se ridică. SENATUL Bl ForicStop deschide şedinţa la Mele 3. D. INCULEŢ anunţă fusionarea partidului d-sale din Basarabia cu partidul liberal­ D. STEFFANOV spune că organi­za­ţionea din Hotin, nu este de acord D­RUSU spune că d. Inculeţ şi cu ceilalţi partizani al d-lui Inculeţ. Şi prietenii d-sale nu mai fac de mult parte din partidul ţărănesc. D.­­ NISTOR declară că şi parti­dul d-sale din Bucovina se uneşte cu partidul liberal. D. IO­AN BRIATIANU declară că, primeşte cu satisfacţie declaraţiile «partidelor regionale cari sunt în co­laborare cu el. CONFERINŢA DE LA LAU­SANNE 33. .. 15. DUCA face o expunere a­­­­upra activitatei sale la Laussane. D-sa spune că punctul de vedere al României a găsit câştig de cauză a­­g­itat în ce priveşte libertatea strâm­bărilor, garantându-se libertatea de­plină a trecere a vaselor de comerţ, gât, şi în ce priveşte zona demilita­rizată Pentru garantarea tuturor liber- tăţilor prevăzute prin­ tratat, s’a in­stituit o comisiune in­ felul comisiu­­neî Dunărei. Oratorul arată apoi că tot la Laus­­eane, raportorii© dintre România şi Rusia au fost ameliorate. Asupra caracterului acestor ragad- WţiuM. d. Duca crede că nu este bine să se anticipeze nimic. Mai departe, d­aa spune, cu marile puteri apre­ciază după cum se cunvine ţara noa­stră (lungi aplauze). D. COSTACHESCU declară că: Se bucură ca român de succesele obţi­nute la conferinţă. Ar fi fost de dorit totuşi ca rezultatele comunicate să fie definitive ci nu­ numai virtuale. In ce priveşte raporturile cu Rusia ■voTbitorjl constată că, guvernul a re­nunţat la politica lui anterioară ca­re tindea la amestecul nostru in afa­cerile interne ale vecinului, SITUAŢIA FINACIARA ŞI SCĂ­DEREA LEULUI ,­ In ce priveşte optimismul din fi­nalul cuviinţare« d-luî Duca. d Cos­­tăchescu spune că nud poate împăr­tăşi dată fiind prăbuşirea valutei şi condiţiunile economice imposibile în i care se abate ţara noastră. Şi nu ivedem posibilitatea la ce nevoie să putem contracta un împrumut. D. I. G. DUCA răspunzând d-luî la aluziunii c­a­sate cu privire la situaţia economică şi fi­nanciară a ţărei, spune că în străi­nătate se ştie în această privinţă că nu există nici o corelar iun© dela cau­ză la efect. 3© ştie in străinătate că după pa­tru ani dela armistiţiu, noi avem un buget echilibrat cu cheltueli modeste. Se ştie că avem o datorie publică, mai mică ca a mal tuturor statelor din Europa. Se mai ştie încă că in interiorul ţării avem pac© socială, în urma înfăptuirei reformei agrare. In Străinătate este ştiut­ că noi suntem în plină, producţie, că nici o fabrică sau industrie nu este în stare de faliment, nici un lucrător n’avem fără lucru. Se mai ştie încă despre bogăţiile noastre pe care nu­ le-am puu­tut pun© în­ valoare până acum şi de aceea situaţiunea şi ne­dreptatea valutară ce se face ţărei noastre este judecată c­um­a! multă­ obiectivitate ca­­aci Asupra acesor chestiuni d. minis­tru de finanţe nu va întârzia să dea lămuririle sale Senatului. D. PREŞEDINTE adu­ce la cunoş­tinţă Senatului că nu se vor da di­urn© de prezenţă senatorilor cari lip­sesc dela şedinţe mai mult­ de o lu­­­i d­e TURBUR­AR­ILE UNIVERSITARE D. PANGRIATI relevă terbu­rările studenţeşti cari au avut loc eri. D. SANIELEVICI cere lămuriri guvernului tot în această privinţă. Şedinţa se ridică­, Senatul trece în secţiuni. Un mu comb­istilsil pentu motoare După informaţiuniile prove­nite de la ministerul agricultu­rei francez, un inginer francez a inventat un nou procedeu de distilare a lemnului şi produ­sul distilării îi întrebuinţează ca combustibil la motoarele cu explozie. • Pentru moment acest proce­deu a fost întrebuințat la auto­mobile agricole. După calculele făcute prelu­crarea de extragere a gazului combustibil din 90 kilograme lemne, revine la 10 franci, pe când cantitateal­ corespunză­toare de benzină costă 55 franci. t fi WSBKS^tX^SSSSSS^PSBVR' CONVOCARE Domnii acţionari ai Batoei de C­e­merţ şi Industrie din com. Răcari sunt rugaţi, a se întruni în adunare generală, ordinară Duminică 35 Fe­bruarie ora 2 p. m. la sediul Băncii din com. Răcari, la ordinea zilei fiind : 1) Darea de seama a Consiliului ACTIV de Administraţie despre mersul ope­raţiunilor băncii pe anul 1922 2) Raportul cenzorilor ; 3) Aprobarea bilanţului şi contului de profit şi pierdere cum şi descăr­carea Consiliului de Adiţie şi Comi­tetul de Direcţie de gestiunea lor pe anul 1922; 4) Distribuirea beneficiilor ; 5) Alegerea a 4 membri în consi­liul de ad-ţie în locul d-lor D. Jianu, R. lonescu, B. Niculescu şi I­. Theo­­dorescu eşiţi la sort conform art. 19 din statute care pot fi realeşi. 6) Alegerea a 5 cenzori şi c­en­­zori supleanţi . „ 7) Fixarea jetoanelor membrilor din Consiliul de Ad-ţie, comitetul ele direcţie şi cenzorilor. In caz de neîntrunirea numărului de acţionari cerut, de statute aduna­rea se va tine tot in acelaş Ioc şi la a­ceiaş oră cu oricare ar fi numărul acţionarilor prezenţi Duminică 4 Martie 1923. Posesorii de acţiuni care voesc a lua parte la adunarea generală sunt invitaţi a depune acţiunile la casa Băncii cu cel puţin 5 zile înainte d­e adunarea generală, conform art 35 din statute. Consiliul de Administraţie. PASS V Bilanţ general încheiat la 31 Decembrie IQ22 «m Comeiffi so todüasßrö Din Comuna Răcari - Dâmboviţa ■— TQEBH 279.54659 7.89­.47 56.26790 12.140—. 524.000— 205.051— 6.07050 Defizite de Retras..................... . . 134.000_ Beimficiu net....................................... 503.18305 l'JI -» — -------------­ (ss) Președinte, D. Jianu. (ss) Director, C. Zankow. Contabil. Const. I. Stoenescu. Cenzori (ss) N. Niculescu, Ion Stănescu, Pr. V. T. Popescu, V. Dragomirescu, I. Adrian. DEBIT Comptul de Profit & Pierdere încheiat la 31 Decembrie 2922 CREDIT Cheltueli generale.................................. 177.752IE­­J Dobânzi și Comisioane . . . . . 146.22801­01 Cheltueli Cereale..................... 400.06740 1j Beneficiu la Div. Mărfuri ....­­­934.77451 1.081.00260 Beneficiu net.....................* . . . 503.183 05 1.081.00260*1 1.081.002160 1.081 002tojj um .002­60 1.081.002telj J 'il y..i ($3) Președinte, D. Jianu. (ss) Director, C. Zankow. Contabil, Const. A. Stoenescu. Cenzori (ss) IM. IMiculescu, Ion Stănescu, Pr. V. T. Popescu, V. Dragomirescu, I. Adrian. Cassa....................................................... 320.43623 Capital.................................................... 2.000.000 Acționari •••*••••••». 500.000— Fond de Rezervă.................................. 210.001 • Cereale ................................................... 1.387.77565 „ Pensii și Ajutoare Funcționari ., 20.000— * Ef. Scontare................................. 882.71750 Dep. spre Fructificare..................... 1.140.69704 Ef. Publice .**•••••••1­20.950 Conturi Curente . .............................. 5.797 34*55 JUDICIARE POPRIRE . Care tribunal e com­petent să ordone una din chestiunile importante pe care le dă naştere poprirea pre­văzută în artic. 455 şi următorii din proced. civilă e şi aceia dacă odată o instanţă sezizată de cre­ditor pentru neplata datoriei de către debitorul său, se poate el adresa şi când terţiul poprit nu locueşte în localitate debitorului unde s’a intentat acţiunea, se poate el — creditorul — adresa şi instanţei domiciliului terţiu­­lui, cerând validarea­ unei popriri, sau trebue să se adreseze numai primei instanţe care va da ordo­nanţa şi validarea popririi ? vr .$“ Banca ,,Credit Commercial de France“ societate anonimă din Lyon, în baza a 2 cambii de 250.000 şi 265.000 franci­ francezi cu scadenţa la 20 Aprilie 921, ac­ceptate de Banca Iaşilor din Iaşi, cere Trib. Comercial din Iaşi con­damnarea Băncii la plata acestor sume plus dobânzile şi cheltuelile aferente. Mai târziu Banca de Lyon, a­­flând că debitoarea sa are un de­pozit la Banca Naţională din Bu­cureşti, se adresează Trib. Comer­cial Ilfov (s. I) care ordonă popri­rea în mâinile Băncii Naţionale. In contra acestui lucru, Banca Iaşilor face contestaţie motivând între altele faptul că poprirea fi­ind un accesoriu, urmează con­diţia principalului (artic. 61 pr civ.) şi deci cererea de poprire trebuia să li© adresată Tribunalu­lui Iaşi care judecă şi acţiunea principală, iar nu Trib. Ilfov. Şi chiar dacă s’ar admite că acţiu­nea aceasta ar fi principală, încă poprirea e greşit introdusă, de­oarece în speţă fiind un sequestru asigurător în mâinile unui terţiu pe averea debitorului, singura in­stanţă care poate încuviinţai şi aplica sequestre, popriri asigură­toare şi de executare la Tribu­nalul Hiev, sate secţia de Nota­riat, conf. art. 8 din legea orga­nizării judecătoreşti din 1906 şi a­ art. 1 al. 1 al regulamentului acestei legi. Banca popritoare „Credit Com­mercial de France“ din Lyon s-a opus la această contestaţie invo­când motivul că terţiul poprit nefiind întru nimic vinovat de faptele debitorului, nu e datoa­re să, vina la domiciliul acestuia şi deci averea de poprire trebue adresată la Tribunalul domiciliu­lui terţiului. Tribunalul Ilfov, secţia I co­mercială a respins contestaţia Băncii Iaşilor din Iaşi, condam­nând-o şi la 1000 lei cheltueli şi hotărînd astfel posibilitatea cre­ditorului săi se adreseze ori­cărei instanţe unde ar locui terţiul po­prit, chiar când cererea principa­lă a fost dusă la domiciliul debi­torului principal ICO­­ministraţie forţată în momentul deriziunii de lichidare. Am arătat ci, între alte inciden­te, unul mai de seamă ridicat de d. procuror Procopie Dumitrescu, referitor la lipsa de calitate a ce­lui care semnase contestaţia, a fost reţinut de către instanţă, ca­re a rămas în deliberare asupra lui Reprezentantul parchetului susţinea că, contestaţia fusese semnată de d. avocat D. Micescu, ca procurator al d-lui Cantley, la un moment când n-aveai mandat scris din partea­ acestuia şi că în ipoteza că a existat mandat ver­bal, el n’a fost ratificat în termen. Căci deşi se face dovada că d. Cantley a dat procură scrisă și ratificare, aceasta s-a întâmplat după cele 10 zile prevăzute de legea­ specială, înăuntrul căreia trebuia să se facă şi vânzarea1. Că de­şi termenul­ de judecată a con­testaţiei se fixase peste acest ter­men, adică peste o lună, totuşi această inadvertenţă a preşedinte­lui care pusese termenul de jude­cată, nu poate schimba dispoziţia legii care este în sensul că contes­taţia trebue făcută înăuntrul ter­menului de zece zile, adică până la ziua­ vânzării care nu poate fi cu nici un preţ amânată — cum n-a fost amânată nici în cazul de faţă. Tribunalul s-a pronunţat ieri, admiţând incidentul procuroru­lui­­ şi respingând contestaţia pe acest motiv. Hildebrand Frollo care s’a stas, după o scurtă şi grea suferinţă Luni, 29 Ianuarie 1923, fiind răpit în mijlocul celei anal frumoase şi mănoase a­ctivităţi şcolare, înmormântarea va­­avea loc la cimitirul catolic „Șerban- Vodă“, în ziua de Mercuri 31 Ia­nuarie, orele 3 p. m., corpul fiind depus în capela cimitirului. Pe vânzare 55.000 mp. loc viran nu apropere linie de ga­­raj cu Preț convenabil. Adresa : Herșcovii, Păstorului 12. Esențe pentru săpunuri livrează din depozit S. Nestoriaim CONTESTAŢIE LA LICHIDA­REA AVERILOR INAMICE Am expus pe larg desbaterile care au avut loc în faţa primului preşedinte al trib., referitoare la contestaţia­ făcută de d. Filip Can­ley, supus englez, îm­potrivă li­chidării şi vânzării a câtorva mii de acţiuni ale Băncii de Co­merţ şi Depozite din Salonic, pe motiv că 3000 din acţiunile vân­dute forţat îi aparţineau d-sale şi ca atare nu puteau fi cuprinse în lichidare ordonată de ministerul de justiţie, cu atât mai mult cu cât Banca mi­­c. mai afla sub ad­ ­ Profesorii şi elevii liceului „Gh.­­ Lazăr“ din Bucureşti, cu nemărgi­nită durere, aduce la cunoştinţa­ pă­rinţilor, foştilor elevi şi tuturor­­ prietenilor şcoalei cruda lovitură,­­pe care liceul a încercat-o prin în­cetarea din viaţă a distinsului şi iu­bitului lor coleg şi profesor Renumitul SSSSilî HERZ Herman Herz Fii, Fabrica română la sala I­P se şi găseşte de vânzare Hal Timişoara, Str. Iaşianu 2 Fiecare bucată de salam din fabrica noastră este prevăzută cu un plumb purtând marca fabricei Articole pentru Farmacii Casă serioasă cu I referinţe din Transilvania visitând des toate Farma­ciile şi drogheriile din Transilvania şi Banat caută representanţă generală unei Case serioase de import pentru toate articolele şi garnituri farmaceu­tice. Oferte la Agenţia Victoria Str. Academiei 5, sub „articole farmaceutice“. BANCA COMERCIALA ITALIANA si ROMANA Soc. An. Capital social Lei 60.000.000 SEDIUL CENTRAL: București, Str. Bursei No. 2 SUCURSALE: Brăila, Str. Vapoarelor No. 17 Calatri Str. Colonei Boyle Kisinau, Str. Alexandru cel bun No. 41 Bancă și Casa de Economie fuzionate S. A. Quatt­a Iwa.­.. Adresa telegraf­ică : Romcomit Tot felul de operatunf d* Banei, — Représentants delà BANCA C0MMERCIALA ITALIANA Sadlu! Centrii : MILANO Capital social lire 400.000.000 — Reserve IT8.000.000 N. 78 Filiala la Italia Filial* fn strSInătat* CaiMlantlnapole — Londra — New York Banca Commeroială Italiana (France) Marsilia, Nlssa, Mentene, Coasta da Azur BANCA FRANCESE E ITALIANA PER L'AHERICA DEL SUD Paris — Brasilia — Argentina CREDIT ANTERS0IB Bruxelles ~ Anvers Societä Italiana di credito commerciale Milan — Trias! » Viena MINISTERUL ÂGrîICULTURII ȘI DOMENIILOR Din­ nou Generală a Agriculturii şi viticulturii PUBLICATIONS Se aduce la­ cunoştinţa celor in­teresaţi că, în ziua de 17 Februa­rie 1923, orele 11 a. m. se va ţine în localul Fermei Model ,,Stu­­dina“ (gara Frăsinet, judeţul Romanaţi) o nouă licitaţie pu­blică ,cu oferte închise și sigi­late, pentru vânzarea a circa 20.000 (douăzeci mii) kgr. fer, fon­tă veche, provenită de la diferite Ungh­e şi maşini agricole, depozi­tate la numita Fermă. Ofertele vor fi făcute pe kgr. pentru întreaga cantitate ce se va­­ afla în depozit astăzi, pentru care­­ ministerul nu-şi asumă răspun­derea cantităţei. A­ceste materiale, se pot vedea în fiecare­ zi, la­ depozitul delte nu­mita Fermă. Licitaţiunea, se va ţine în con­formitate cu Legea Comptabilită­ţei Publice şi îndeplinirea, forme­lor prevăzute de art. 72—SS din a ratei­a lege. DIRECTIUNEA GENERALA A AGRICULTURII SI VI­TICULTURII pr, conform. 0. Qeorgegoa JNALULIJI R.-SARAT EXTRACT Dumiten Scofiorai, din co S-Sărat, prin A 1 inreg. la Ne. 16265 922 a in- Actiune de divorţ în, contra D- ScoCl,'oran din comuna R.-Sărat județul R -Sărat, pentru cauze determinate. Din căsătorie au­ rezultat­ 3 copii: Două fete şi troi băiat şi anume: Aneta, de 15 ani, Neagu de 14 ani şi Flonea d© 3 ani. Soţia pârâtă posedă avere: O casă d­e locuinţă din oraş strada Coioureşti. „ Pontul extract potrivit deperciţiunilor art. 285 c. civ. Greifer, S. J BANCA DELLA SVIZZERA ITALIANA BANCA UNGAR0-2TALlâNA Budapesta BÖHMISCHE UNI0NBANS Braga Banta Cammereiala Hallani« a Bulgara Sofia LINCOLN TRUST COMPANY NewYork BĂNCI ITALIANO Bl LIMA Lima (Paru) S0CIETA COMMERCIALE D’ORIENT Milan —^Constantlnepolc Lugano (Elveţia) Calea Victoriei 98 Palatul B-cei Naţiunei MAŞINI NOI BE MOARA de grâu capacitate 5 vagoane aflătoare în ţară, de vânzare. A se adresa Inginer Avra­­movicîStr. Logofătu Nestor No. 15 Bucureşti.

Next