Argus, iulie 1923 (Anul 14, nr. 3056-3081)

1923-07-01 / nr. 3056

­m Reglementarea industriei textile »-­­ Chestia preţurilor lânei O delegaţie a crescătorilor de oi din Dobrogea prezentând o serie de deziderate d-lui ministru al indus­triei, acesta a convocat o conferinţă comună, a delegaţilor părţilor intere­sate pentru a clarifica situaţiunea. Producătorii de lână se plâng că fabricanţii s’au­ cartelat pentru a nu se plăti mai mult decât 25—28 lei kgr. de lână, pe când eî vând şto­fele cu o mie lei metrul. O punere la punct a chestiunei fiind necesară, vom da mai jos, câ­teva date cari vor arăta lucrurile în adevărata lor lumină. Mai întâi, este necesar a nota că la noi în ţară se produc trei calităţi de lână, al căror preţ actual pe piaţă este: 1) Lâna merinos cu firul foarte fin se obţine cu­ lei 115—120 kgr. 2) Lână tigae, calitate mediocră, cu preţul de lei 80—85 kgr. 3) Lâna ţurcană, firul gros, cu 88_130 lei kgramul. Este lesne de înţeles că, menţiona­tele stofe, cari se vând cu 1000 lei me­trul (dealtfel produsele industriei noastre nu au atins încă aceste pre­ţuri) se fabrică din merinosurile cele mai fine cari în stare spălată, revin la 350—400 lei kgr. Ţinându-se apoi seamă de costul regiei, a colo­ranţilor, etc., se ajunge repede la :iun preţ de producţie de 600—700 lei pentru ştofele mai grele . ' * . Lâna ţurcană, care face obiectul­­plângerii crescătorilor serveşte nu­­­­mai pentru confecţionarea ştofelor vâitrăneşti de către industriile mici ,­din Cu­snădie, industriile casnice şi,, tocm­ai în mica măsură, de către in-1­­dustriile mari cari au­ produse mai fifm­e. v A impune pe micii industriaşi şi stentorii din industria casnică, să iţească preţuri mari pentru aceas­tă lână, înseamnă a contribui la distrugerea acestora de către indus­tria mare ceea ce ar fi foarte dăună­tor pentru economia naţională. Pentru a dovedi cu cifre că plân­gerea producătorilor de lânăr nu este legitimată vom da un mic exemplu şi anume: Un metru­ de stofă ţărănească, pro­dus de către fabricele de postav din Cisnadie, se vinde cu 165—170 lei. Această stofă conţine un kgr. de lână nespălată. In consecinţă, 2 k­gr. lână a 28 lei face 56 lei.Ji Spălatul lânei 12 lei. Coloranţii necesari fă lei.­­ Regia (torsul, ţesutul, manipulaţia, etc), 40 lei. , Amortismentul maşinilor 7 lei. In total 130 lei . La care fabricantul câştigă 35—40 lei adică 20—23 la sută. La aceasta trebuie să, se ţină seama că fabricanţii de stofe ţărăneşti ru­lează capitalul lor cel mult de două, ori pe an astfel că câştigul lor de 20—25 la sută este legitim, cu atât mai mult cu cât surplusul câştigat de fabricanţi este întrebuinţat pen­tru mărirea întreprinderi, în conse­cinţă la mărirea industriei naţio­nale. După cum se vede câştigurile fa­bricanţilor sunt departe de a fi fan­tastice. * # * „ ... ” Delegaţii vorbesc apoi de un cartel care de fapt nu­ există. E drept că fabricanţii nu fac încă cumpărăturile de lână de care au nevoe, dar aceasta cu totul din altă cauză decât cea menţionată de către delegaţii producătorilor de lână. Este ştiut că statul nu a achitat fabricanţilor noştrii furniturile li­vrate de ei. Irn această categorie in­tră şi fabricele de potstar cari au de primit sume mari de la ministerul de război, sume ce sunt destinate pentru cumpărăturile de lânuri. Cum fabricanţii nu au numerarul necesar şi considerând criza acută, care domneşte în piaţă, ei renunţă să se acopere cu lânuri pentru sezo­nul viitor rămânând să se aprovi­zioneze treptat, din sumele ce le vor încasa. In consecinţă c­e urmare a acestei abţineri forţate de la cumpărături este, în mod normal, conform legii cererei şi ofertei, o scădere simţi­toare a preţurilor şi o acalmie gene­rală. „ Se poate­­deci să fie acuzaţi fabri­canţii de cartelare atunci când ei nu au fondurile necesare pentru a-şi face cumpărăturile? De altfel această ’ rezervă a fabri­canţilor este binevenită, pentru a nu da ocaziune speculanţilor de a ri­dica lanurile la preţuri fabuloase cum au­ făcut-o anul trecut, şi cum intenţionau să facă şi anul acesta.:­­:* * * Concluzia logică este că măsurile de restri­cţiune ce ministerul de in­dustrie intenţionează să, le ia, vor înăbuşi complectamente industria noastră textilă încă destul de slabă şi incomplect protejată de tarifele vamale. . De altfel, avem o destul de bogată experienţă cu preţurile maximale şi putem să ne dăm seama de rezul­tatele lor negative întrucât ele îm­piedică libera concurenţă care este adevăratul regulator al preţurilor produselor. Cu­ atât mai mult cu cât, fie din cauza variaţiunei preţurilor lanurilor la bursa mondială, fie din cauza urcărei sau scă­derei leului, preturile minimale și maximale nu vor putea ajuta cu­ nimic la stabili­zarea cotelor. I. F. AKERMANN * * aataaMaM^'^uu.3 tatuaua ^MaaMta. ANevoile industriei metalurgice Se impune urgenta revizuire a tarifului vamal antx’un număr precedent, ar­­­ticulare , cazane de aburi, bur­fedat textual declaraţiile­­ catego­rice ale unui reprezentant auto­rizat al Uniunei metalurgice ar­delene, care ne-a expus situaţia critică a industriei metalurgice din­ punctul de vedere financiar şi al crizei de credit şi numerar.­­ S’a văzut astfel că, temporiză­rile de plată­ pentru reparaţiuni­­de locomotive şi vagoane,­­ re­paraţiuni ce însumează o valoa­re de aproape un miliard ca Stai­ful datoreşte industriei metalur­gice , lipsa de credit precum şi­­dobânzile uzurale ce industria­şii sunt nevoiţi a plăti spre a-şi­­procura cel puţin sum­ele nece­sare pentru plăţile săptămânale ale salariilor — toate aceste­­a un loc paralizează cu desăvârşire activitatea acestei industrii, care trăieşte clipe de nesiguranţă, de­zorientare şi chiar de ruină. * *** Redăm astăzi ohieoţiunile ce ne-au fost formulate de un alt cunoscut reprezentant al indus­triei metalurgice, unul din şefii firmei fraţii Schiell, fabrică de mori sistematice şi motoare, ca­re, pe lângă chestiunea inconve­nientelor financiare, ne arată în­că o latură gravă a problemei metalurgice din ţara noastră. De altfel se ştie că lupta ce se duce de industria străină pen­tru acapararea pieţei româneşti, nu se sprijină numai pe forţe şi mijloace egale, ci uzinele străi­ne, împing concurenţa până la punctul de a vinde în România produsele lor, sub costul de pro­­ducţiune. Este fapt că „Dumping,,-ul ce­hoslovac şi german, austriac şi ungar, a contribuit să se impor­te în ţara noastră o cantitate e­­normă­ de articole metalurgice, cere se fabri­că la noi, necesare industriei petrolifere şi celorlal­te­ industrii. FABRICAŢIILE MORILOR SIS­TEMATICE , D. Schiell îşi exprimă surprin­derea că la capitolul taxelor va­male pentru importul artico­lelor metalurgice, se persis­­tă de prea multă vreme în­­tr’o greşală, care poate fi fatală Industriei metalurgice din ţară. „Uniunea industriei metalur­gice din România“ — ne spune d. Schiell — a intervenit la timp printr’un memoriu documentat, arătând că întreprinderile indu­striale din ţară, cari produc şi prelucrează fierar, sunt serios a­­meninţate în existenţa lor, prin faptul că nu li se oferă o potri­vită protecţiune vamală.­­ Din această cauză, articole de cea mai mare însemnătate, şi de consum curent, cari se produc în ţară, în perfecte condiţii teh­nice, de preţ şi de cantitate, sunt totuşi importate din străinătate. Astfel, dacă mă raportez la uzinele noastre, ele sunt unice în ţară pentru fabricaţiunea de mori sistematice. înainte de răz­boi, noi furnizam în România, un număr însemnat de instala­ţii de mori, clientela româneas­că considerând produsele noas­tre ca ireproşabile, nu numai pentru că erau convenabile şi de calitate superioară, dar şi pentru că erau — după o concep­ţie greşită adânc înrădăcinată în ţara noastră — străine.­­Astăzi însă­, uzinele Schiell au devenit româneşti. Produsele noa­stre, deşi păstrează avantagiile reale de altă dată, au pierdut caracterul lor principal, avanta­jul iluzoriu de a fi streine. Din această cauză vedem, cu surprindere, importându-se azi în vechiul regat, mori din Ceho­slovacia, Germania, etc., aceleaşi mori pe cari le fabricăm şi noi.­­Aceasta se poate întâmpla, nu­mai din pricina taxelor vamale de import, cari sunt neînsem­nate faţă de scăderea leului şi nu ne pot apăra’ de concurenţa­ Uzinelor streine similare.­­­­CAZANE, BURLANE ŞI CO­­ ­­­LOANE Dar nu numai în ce ne priveş­te direct, ‘situaţia este aceasta.­­ Pericolul e la fel pentru toate industriile metalurgice din ţară. Altfel se importă în ţară pen­tru, trebuinţele industriei de a­­feu trebuinţele industriei par­lane şi coloane pentru foraje — în timp ce uzinele „Vul­can“ din Bucureşti nu numai că fabrică în excelente condiţii a­­ceste articole, daxi le şi exportă pe pieţele străine unde, în ulti­mul timp, au reuşit să învingă concurenţa unor arme similare străine, de o reputaţie mondială. Fabrici româneşti de cuc şi sâr­mă, instalate de curând cu enor­me dificultăţi şi sacrificii sufe­ră de acelaşi viciu, piaţa noastră internă fiind inundată de pro­dusele similare din Germania, mai ales. CONCURENŢA STRĂINĂ NEVOIA REVIZUIREI TAXE­LOR VAMALE In asemenea condiţii evident că industria metalurgică română este serios ameninţată şi se im­pune fără întârziere revizuirea taxelor vamale pentru articolele de fier ce se fabrică în ţară. Memoriul înaintat ministerului de finanţe de către „Uniunea In­dustriilor Metalurgice*, cuprin­zând pe articole modificările ne­cesare actualelor taxe vamale trebue de urgenţă examinat de cei în drept, rezorvându se pro­­blema în sensul intereselor su­perioare ale ţărei şi ale indus­triei. RUTINA ŞI IDEILE PRECON­CEPUTE —■ Dar pentru ce nu s’a făcut până acum această’ revizuire a tarifului vamal, dacă chestiunea reclamă atâta urgență? — am întrebat pa Interlocutorul nostru. — Când e vorba de a ne lua o măsură­ bună — ne-a răspuns d. Schiell — ne lovim totdeauna de rutina și părerile preconce­pute ale unora dintre organele noastre diriguitoare. Astfel ori de câte orî industria­şii s’au adresat autorităţilor în drept, pentru a cere revizuirea tarifului vamal, li s’a răspuns că tarifele vamale nu se pot modi­ficare la o zi la alta şi că, în tot cazul, dacă leul se urcă, ta­riful vamal va fi destul de pro­tector pentru metalurgie. Acest răspuns nu are nici o justificare temeinică și nu cores­punde realităței. DOUA MASURI Atunci când este vorba de spo­rirea veniturilor sal®, Statul mo­difică foarte des taxele da ex­port, fără a se prevala de fap­tul că tariful vamal nu poate fi modificat în fiecare zi. Când este însă vorba d® încu­rajarea şi protecţiunea industriei naţionale, o greşită concepţilun® economică face organele noastre de resort, să vadă în această mă­sură un interes mai depărtat al statului şi în consecinţă refuză să revizuiască la timp tariful va­mal, la capitolul taxelor de­­im­port. Dar argumentul că leul se va ameliora şi taxele vamale de im­port vor deveni astfel destul de protectoare, nu este satisfăcători pentru că industrial nu poate trăi şi prospera nutrind speran­ţe pentru viitor, ci are n­evoe de fapte pozitive. Dar nici urcarea leului nu în­lătură concurenţa străina, pen­­tru că în acest caz, cu un număr redus de lei, un industriaş poa­te cumpăra marfă străină, con­curând pe cel care are aceeaş marfă în depozit, cumpărată mai­ înainte cu mai mulţi lei. Dar dacă, din nenorocire, leul scade încă, nu trebue­ să ne în­trebăm, cu îngrijorare, unde vom ajunge dacă nu se iau la timp măsurile necesare pentru a se evita înăbuşirea noastră com­plectă sub apăsarea concurenţei industriei străine ? * # * Am crezut necesar să redăm aceste observaţiuni judicioase, cari reprezintă punctul de vede­re al industriei metalurgice in general, în dorința de­ a contri­bui la elucidarea unei mari pro­bleme industriale. I. RADU Contractul Chester denunţa! de jure! Constantinoffoî, 29. — Guver­nul din Angola a denunţat con­tractul Chester d® oarece repre­zentanţii­ consorţiului Chester, Kennedy, n’a executat clauzele contractului privitoare la furni­zarea de maşini agricole. Ştiri Artistice _D. A. Barbelian, secietar al Tea­trului Naţional din Bucureşti, ne roagă să anunţăm că d-sa pregăte­şte elevi şi eleve, în vederea concur­sului de admitere la Conservatorul din Bucureşti, pentru clasele de dra­mă şi comedie, înscrierile şi frequentarea cursu­rilor se pot face la domiciliul artis­tului str. Primăverei 46. ... Consiliul de Administraţie al So­cietăţii Român© de Asigurări Gene­rale „GENERALA“ din Bucureşti, anunţă cu mâhnire încetarea din viaţă a prea stimatului său coleg Constantin C. Kien Profesor Universitar, fost Minis­tru, etc. , decedat în ziua de 27 iunie a. c. Prin încetarea sa din viaţă, socie­tatea pierde pe unul din cei mai vechi şi preţioşi colaboratori, căruia îi vom păstra întotdeauna o pioasă amintire.­­ Consiliul de Administraţie al Societăţei Anonime de la Colen­­tina—Fabricii de: Glucoza, Scro­­beală, Dextrină, Spirt, Acid car­bonic — Are durerea a aduce la cuno­ştinţă tuturor marea pierdere ce Societatea a încercat prin înce­tarea din viaţă în ziua de 27 Up­rie a. c. a lui C. C.­irion Administratorul Societăţei. DIRECŢIA I REGIONALA C. F. R. PUBLIGATIUNE In ziua de Joi 5 Iulie 1923, orele 11 se va ţine licitaţie la Direcţia I Re­gională, din Bucureşti a Căilor Fera­te Române, pentru aprovizionarea de 60 cuverturi (pături de lână) de 200 X 130 cm. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi Economat (Gara de Nord) Bucureşti. Direcţiunea­­ Regională C. F. N­. ___________________________ 2486 DIRECTIA I REGIONALA C. F. R. PUBLIGATIUNE In ziua de 4 Iulie 1923, orele 11 se va tine licitaţie la Direcţia I Regio­nală din Bucureşti a Căilor Ferate Române, pentru aprovizionarea de 10.000 Facle parafinate. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi Economat (Gara de Nord) Bucureşti. Direcţiunea I Regională C. F. R. Ad. No. 25773—42609, 2485 F. R. DIRECŢIA I REGIONALA C. PUBLIGATIUNE In ziua de Vineri 6 Iulie 1923, o­­rele 11 se va ţine licitaţie la Direcţia I Regională din Bucureşti a Căilor Ferate Române, pentru aproviziona­rea de: 100 metri conduct ţeavă de aramă, de 2,9 mm. 1500 metri frânghie de sârmă (ca­­blu) de 5,25 mm. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi Economat (Gara de Nord) Bucureşti. Direcţiunea I Regională C. F. R. 48504—29585 ____________________________2487 DIRECŢIA I REGIONALA C. F. R. PUBLIGATIUNE In ziua de 5 Iulie 1923, orele 11 m., se va ţine licitaţie la direcţia I Re­gională din Bucureşti a Căilor Fe­rate Române pentru aprovizionarea de : 25 bucăţi rogojini de 270 x 155 cm. 350 bucăţi rogojini de 230 x 130 cm. 25 bucăţi rogojini de 110 x 100 cm. Papură pentru stere picioarele, 50 bucăţi. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi Economat (Gara de Nord) Bucureşti. Direcţiunea I Regională C. F. R. Ad. No. 28915-4-7252 2488 Călătoria Suveran­l­or Ultimele festivități. — Declaraţiile făcute de d. Duca la Cracovia Părăsind Polonia, suveranul a trimis primului ministru Witos fo­tografia sa cu un autograf în care îşi exprimă toată mulţumirea pen­tru primirea ce i s’a făcut. Regele a donat pentru săracii din Varşovia suma de 20 milioane mărci. Au fost decoraţi cu marele, cor­­­­don al „Stelei României“, d-nii Ra­­taj, preşedintele Dietei, şi Trem­­pinsky, mareşalul Senatului. La Cracovia, d-nii Brătianu şi­­ Duca au depus pe mormântul lui­­ Mickievici o coroană cu următoa­rea inscripţie: „poporul român ma­relui conducător sufletesc al popo­rului polonez“. NOUI DECLARATI ALE D-LUI DUCA Primind pe ziariştii poloni la , Cracovia, d. Duca, ministrul nostru­­ de externe, a vorbit despre relaţiile­­ de frăţietate dintre cele două po-j poare şi despre strânsele interese comune ale celor două țări. A de­clarat că crede în grabnica închee- | re a păcii la Lausanne. Ministrul de externe a spus că a­­lianța româno-polonă are un carac­ter pur defensiv. Cele două guver­ne nu urmăresc deceit consolidarea ] păcii prin pace. | SERATA DE LA CASTELUL PO­TOCKI Plecarea trenului regal din Cra­covia a fost salutată de grandioase manifestaţiuni de simpatie. Mulţi­mea adunată în staţiile Tarnov şi Rescovie a oprit trenul regal pen­tru a saluta pe suverani. Trenul a ajuns cu întârziere la Blancut. Oaspeţii au fost primiţi la gară cu aceiaşi strălucire. Autori­tăţile şi contele Potocki au­ salutat pe suverani la descindere. După ce regele a trecut în revistă compania de onoare s’a formait cortegiul care a condus pe oaspeţi până la cas­telul Potocki. In două landouri re­gele cu contele şi regina cu con­tesa, escortaţi de două plutoane de cavalerie, au parcurs drumul în a­­clamaţiile mulţimei. Seara a avut loc la castel o strălucită serbare. DESPĂRŢIREA Dimineaţa, suveranii au plecat la Lemberg, unde aceiaşi entuzias­tă primire li s’a făcut. Aci suveranii şi miniştrii români s’au despărţit de membrii guver­nului polon. Regele a adresat o te­legramă de călduroase mulţumiri preşedintelui republicei pentru pri­mirea făcută. La cinci seara trenul regal a trecut frontiera română.­­ ék CAILE FERATE ROMANE ; PUBLIGAŢIUNE Se aduce la cunoştinţă amato­­riali­că pentru concesionarea şi darea în exploatare a bufecurii din staţiunea Filaret. S’a decis a se ţine o licitaţie la Direcţiunea I Regională C. F. R. Serviciul P. Gara de Nord, în ziua de 15 Iulie 1923 orele 11, în condiţiunile următoare: 1) Concesionarea acestui bu­fet se va face cu începere dela 1 August 1923; 2) Termenul este de 2 ani; 3) Prețul concesiunei va începe dela 10.000 lei anual; 4) Bufetul nu are­ locuinţă. Ofertele vor fi timbrate, închi­se în plic sigilat și trimise la a­­dresa indicata mai sus, sau de­puse în ziua licitaţiei până la o­­r­ele 10 cu menţiunea pe plic.­ Ofertă pentru Bufetul din sta­ţiunea Filaret Licitaţia din ziua de 15 Iulie 1923 La licitaţie se vor prezenta: 1. Invalizii de profesiune res­tauratori, cari au condus efectiv un restaurant de acelaş rang timp de 3 ani, şi care vor fi pre­feraţi la oferte egale, faţă de alţi restauratori particulari. Participanţii la licitaţie, vor trebui să prezinte următoarele conte: 1. Actul prin care să probeze că sunt români şi această do­vadă se va­ face, fie prin prezen­tarea unui certificat emanat de la primărie din care să rezulte că este român sau naturalizat, fie prin prezentarea oricărui alt act doveditor că este înscris în listele electorale. . 2. Actul de naştere. 3. Actul că nu au suferit nici o condamnare penală şi că nu au fost faliţi, emanat de la tribuna­lele respective. 4. Actul că în prezent se bu­cură de o bună purtare în socie­tate emanat de la autorităţile lor Cell© 5. Acte şi dovezi suficiente, prin care să se dovedească că a­­matorul este de profesiune res­taurator şi că a condus efectiv şi în bune condiţiuni cel puţin trei ani un restaurant de acelaşi rang, cu cel scos la licitaţie. C. O declaraţiune prin care să se arata că a luat cunoştinţă de „Contractul tip de concesiune pentru restaurante şi bufete“ cum şi de „Cadtul de sarcini pentru concesiunea de bufete şi restaurante din staţiile C. F. R.“ 7. Chitanţa Administraţiei fi­nanciare prin, care să se constate depunerea unei garanţii provi­zorii de 10% din suma oferită şi care se va depune în plicul cu oferta 8. Invalizii de război vor mai prezenta: a) Un act cu o bună recoman­­darre din partea Oficiului na­ţional I. O. V. şi o declaraţiune că vor conduce personal restau­rantul. b) Un certificat medical ema­nat de la medicii C. F. R., că să­nătatea îi permite a conduce în persoană­ restaurantul. Actualii concesionari de res­taurante sau bufete de prin sta­ţiunile C. F. R., invalizii sau par­ticulari ale căror contracte sunt în curs până la data licitaţiei, nu sunt admişi a licita. Toate actele enumerate mai sus se vor prezenta separat de ofertă cu cel puţin 5 zile înain­te de data licitaţiei, Direcţiunei I Regionale, Serviciul P. din gara de Nord Bucureşti, adică tot a­­colo unde amatorul va depune oferta, pentru ca Direcţiunea re­gională să poată decide care din­tre concurenţi întrunesc condi­ţiunile de admitere. Nedepunerea în termenul de mai sus a tuturor acestor acte, dă drept Direcţiunei Regionale C. F. R., să excludă dela licitaţie pe cei care nu s’au conformat. Supra oferte nu se primesc. După adjudecarea definitivă, adjudecătorul va depune o ga­ranție definitivă, egală cu chiria pe jum. an ce se va­­oferi, care să se depună la administraţia fi­nanciară, în termen de cel mult 10 zile de la data adjudecărei, în care termen se va autentifica şi contractul. In caz de neconformare, adju­decătorul este considerat de plin drept şi fără nici o formalitate, că a renunţat definitiv şi irevo­cabil la toate efectele adjudeca­­ţiunei, iar garanţia rămâne con­fiscată­ în favoarea Direcţiunei Generale C. F. R. Pentru orice informaţiuni, do­ritorii se vor adresa Biroului M 5 din Direcţiunea I regională în­tre orele 12 şi 13 unde se va pu­tea lua cunoştinţă de contractul tip şi de cadtul de sarcini. Bucureşti, 7 Iunie 1923. DIR. I. REG. ES. F. R. Ad. No. 23760/2765 _ 59958 Ton© br. înreg. Ctul mal modern, mal mare ei mal lux©# transoceanic Cele ma! perfecte realixSri ale Silinței, Capita­­luBuS al Enventiunel și-au găsit întruparea tn acest Vapor minunat. Aranjamente incomparabile ele comode la toate clasele. Primul voiaj la N E­W­ YORK în ziua de 17 Italie 1923 Apoi la 7 August, 28 August, 18 Septembrie, 8 Oc­tombrie, 29 Octombrie ş. a. m. d. la fiecare 3 săp­tămâni Marţi de la Southampton-Cherbourg. Toate,informaţiunile prin adresele jos notate Blemen-taerica repede şi comod cu admirabilele vapoare ale guvernului american United States Lines „George Washington” „President Roosevelt” „President Fillmore” Ocaziune avantajoasă pentru transportul de mărfuri Informaţiuni gratuite pentru bilete de vapor, bani sau documente din America şi viza americană dă Reprezentanta Generală pentru România UNITED STATES LINES (Liniile Statusul aaerican) ,,M E R C U R” Timişoara Bucureşti Cernăuţi Str. Hunyadi No. 8 Calea Moşilor Ol Liliengaeso 10 , Calea Griviţei 161 Cereţi prospecte şi lista de navigaţie No. 247 „Emerl«**» „President Harding” „President Arthur” Consiliul­­de Administraţie a­ So­­cietăţei Anonime Române Miniere „MICA“ are dorerea de a aduce la cunoştinţa tuturor, marea perdere suferită de instituţiune prin înceta­rea din viaţă în ziua de 27 I­unie a lui voi -C. C. ARION vice-Preşedinte al Consiliului de Administraţie Serviciul divin se va oficia Sâm­bătă, 30 Iunie, la orele 3 p. m. la Biserica Albă. 2475 MINISTERUL COMUNICAŢIILOR Direcţiunea Generală a Căilor Fe­rate Române No. 9080 E 923. 45087 PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Marţi, 3 Iulie 1923 se va ţine licitaţie la Direcţia Generală a Căilor Ferate Române pentru a­­provizionarea de materiale pentru întreţinerea liniilor telegrafice. Informaţiunile despre condiţiunile speciale precum carte de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la Direc­ţia Economatului, calea Victoriei 107 unde se vor libera şi formulare pentru oferte. Direcţiunea Generală. „Merinosf# Societate Anonimă pentru industria de tricotaje şi bonetărie Bacău CONVOCARE D-nii acţionari ai societăţii ano­nime „Merinos“ pentru industria de tricotaje şi bonetărie din Bacău sunt convocati în adunare generală extraordinară pentru ziua de 20 Iu­lie 1923, orele 10 dim, la sediul so­cietăţii din Bacău, str. Bacău Ocna No. 20, cu următoarea ordine de zi: 1) Modificarea art. 4 din statute în sensul că se admite emiterea de titluri de 5, 10 şi 20 acţiuni. 2) Modificarea art. 10 din statute în sensul măririi numărului admi­nistratorilor. Acţionării cari voesc a lua parte vor depune acţiunile şi procurile la cassa societăţii cu cel puţin 3 zile înainte de adunare. Dacă adunarea nu va întruni numărul legal de ac­ţiuni depuse, ea se va tine în ziua de 30 Iulie cu aceiaşi ordine de zi şi la aceiaşi oră. Preşedintele Consiliului de Administraţie I D. ISSERSOHN, avocat MINISTERUL COMUNICAŢIILOR Direcţiunea Generală a Căilor Fe­rate Române , 10050/45021 Dg. PUBLIGAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că în ziua de Vineri, 6 Iulie 1923 stil nou, orele 11 a. m. se va ţine lici­taţie la Direcţia Generală a Căilor Ferate Române pentru vânzarea a 965 şepci roşii sistem ungar (M. A. V.). Informaţiunile despre condiţiunile speciale precum carte de sarcini şi orice alte desluşiri necesare se pot lua în toate zilele de lucru la Di­recţia Economatului, calea Victoriei No. 107 unde se vor libera şi formu­lare pentru oferte. Direcţiunea Generală .w- Im .ii .1— -■ ..... Fabrici rare Germani de postav şi noutăţi în haine bărbă­teşti pardesiuri şi paltoane, caută re­prezentant activ pentru Bucureşti şi România, care să cunoască bene lim­­ba germană. Doi ani capabili cari prin profesiune şi legături cu marea clientelă de en-gros pot fi siguri de succes sunt rugaţi să se adreseze pen­tru detalii sub J. D. 5345 la Rudolf Mosse, Berlin S. W. 19. M­EMOBILE LOBEL" LOBEL&UNDEMAN 70 Passas 30 vagoane livrarea imediat total sau parțial preţ redu vinde Banca „Dacia“ Iași 2484 II. NI. DUMITRESCI Ssaesia'JaaS Ea Pârăs­îrs sEq &LMI& și fe©35 Heia consu.tatale Inti o 2­6 p. m. în fiecare zi la Hotel Luvru Calea Victoriei 29 —Telefon 2b164 AKUUS a CASSA MUNCII C. F. R. .. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa amatorilor că, în ziua de 9 Iulie 1923, ora 11 a. m. se va ţine licitaţie publică cu o­­ferte închise la sediul Direcţiunii Casei Muncii C. F. R. strada Barbu Catargiu No. 18 Buc. pentru furni­tura de efecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte necesară pentru copiii de la etatea de 70_15 ani din orfeli­natul C. F. R. şi anume: 200 perechi ghete, 200 paltoane, 200 perechi san­dale, 200 tricouri bust, şi 450 metri stofă groasă pentru paltoane. Ghetele şi paltoanele sunt pentru băieţi iar sandalele, tricourile şi stofa sunt pentru fete. Ghetele vor fi confecţionate din Piele de box şi bine executae cu tal­pa dublă şi ţinte, în proporţia de: 20 pentru 7—8 ani; 20 p. 8—9 ani; 20 pentru 9—10 ani; 40 p. 10—11 ani; 50 pentru 11—12 ani; 30 pentru 12— 13 ani; 20 pentru 13—16 ani; şi cel puţin 6 perechi No. 40. Iar paltoa­nele vor fi confecţionate din postav de lână ser, cafeniu sau bleu­marin, căptuşite cu molton, şi după dimen­siunile ce se vor lua de la Serviciul de Personal al Casei Muncii. Tricourile vor fi confecţionate din lână tricotată. Ofertele vor fi timbrate şi sigilate şi vor fi prezentate de concurenţi, Direcţiunii Cassei Muncii cu inscrip­ţia pe plic „Ofertă pentru furnitura 200 perechi ghete sau 200 paltoane ete., licitaţia din 5 Iulie, până in ziua de 5 Iulie cor. ora 11 a. m. când se vor deschide în şedinţă, publică. Ofertele vor fi însoţite şi de chi­tanţa Casierii Direcţiunii Cassei Muncii pentru depunerea unei ga­ranţii de 5 la sută din valoarea fur­­niturei. Ofertanţii vor depune în ziua lici­taţiei şi modele bine confecţionate. Toate obligaţiunile din legea Con­­fatuităţii publică sunt aplicabile li­citaţiei de faţă. Direcţiunea Cassei Muncii C. F. R. Ad. No. 9121 din 1923 Mc. 2474 DIRECŢIA I REG. C. F. R. PUBLICAŢIE In ziua de Marţi, 3 Iulie 1923, orele 11 se va ţine licitaţie la Direc­ţia I Regională din Bucureşti a căi­lor ferate române, pentru aprovizio­narea de cerneluri şi tuşuri dife­rite. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi E­conomat din gara de Nord Bucu­­reşti. Direcţiunea I Regională C. F. R. No. 27916/40028 DIRECŢIA I REG. C.­­ R. PUBLICAŢIE In ziua de Marţi, 3 Iulie 1923, orele 11 se va ţine licitaţie la Direc­­ţia I Regională din Bucureşti a căi­lor ferate române, pentru aprovizio­narea de diverse obiecte de tinichea şi tablă. Desluşirile necesare se pot lua la Serviciul de Personal, Secretariat şi Economat din gara de Nord Bucu­reşti Direcţiunea I Regională C. F. R. No. 28699/4GS20 FIERĂRIE BIROU, BULEV.eLISAB£TA 12 DED02IT­.SOS BASAPAB 13 rrvcroN a/ia Uirafe85S52W3

Next