Argus, decembrie 1923 (Anul 14, nr. 3184-3210)
1923-12-01 / nr. 3184
Inul XII ro. 3184 ABONAMENTE IN TARA I IN STRĂINATATE On an 6&0 Ini Un an 12oo tel 6 luni 350 „ U 6 luni 700 „ 3 luni 18» N H 3 luni 400 N lei în țară, 4 lei In străinătate 8 PACINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori S. Pauker BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 si 23 69 INDUSTRIEI si FINANȚE! Administrator: H. Fa Valentin Sâmbătă 1 Decembrie 1® * Concesiunea Exclusivă a Socialtâtei Generale de Publicitate Directori : Carol Sebulner şi Berger Sir Karageorgerlel 8, Telefon II184 PUBLICITATEA: Lupta pentru petrolul românesc Politica noastră naţională era petrol ni . a Superioritatea combustibilului lichid asupra cărbunelui dovedită în -------- timpul războiului, mai cu seamă pentru transporturile maritime, a creat necesitatea nouă a unei politici a petrolului pentru statele maritime şi coloniale, şi a pus întreaga problemă a petrolului pe baze cu totul noul înainte de război, petrolul era un simplu articol de mare consumaţiune şi ca atare supus concurenţei mondiale şi loviturilor de bursă, dar cu totul în afară de politica de stat. După război, statele a căror putere este legată de comunicaţiile pe mare, nu numai că nu s’au mai desinteresat de producţiunea şi de comerţul petrolului, dar au făcut un capitol important de politică naţională din acapararea surselor de petrol pentru a înlesni şi asigura circulaţia vapoarelor lor de caportul de război. America pe care natura însăși a Inzestrat-o cu cele mai bogate surse de petrol, nu a avut decât să treacă dela politica ei cu caracter social în contra trusturilor, la politica mondială, menajând și ajutând trustul petrolului ca un auxiliar al statului în politica nnimatimă, pentru a rezolva noua prolemă a combustibilului lichid. Pentru Anglia problema a fost mai complicată, dar graţie puterii ei financiare şi poziţiunei ei în lume, ea a reuşit să-şi asigure consumaţiunea de petrol şi importante rezerve pentru imensa ei marină comercială şi de război. Franţa şi după ea Italia, puteri maritime şi ele, rămase în urmă cu politica petrolului, caută acum să-şi asigure şi ele surse de petrol lin ce a mai rămas disponibil din concurenţa anglo-americană. Convenţia de la San Remo, prevăzând împărţirea achiziţiiunilor noui între Franţa şi Anglia, dădea asigurări de viitor Franţei, dar această convenţie a rămas fără aplicaţiune şi astăzi fiecare cântă să se asigure pe sine. Franţa a reuşit să-şi asigure o poziţiune preponderant în petrolul polonez, şi era pe punctul de a încheia o mare tranzacţiune şi cu noi cumpărând redevenţele de petrol ale Statului, pe un termen de zece ani. Dar dacă statele maritime au astăzi o politică de acaparare de petrol, statele cari nu sunt maritime şi nu au nevoe de o politică de acaparare, dar care deţin surse importante de petrol, cum este cazul nostru, trebue să aibă şi ele o politică a petrolului, dar in sens invers politicei de acaparare, in sensul unei bune comercializări a petrolului lor. Situaţiunea României faţă de statele cu politica acaparatoare, este situaţiunea producătorului faţă de cumpărător. Ar fi o gravă greşală dacă Statul nostru s'ar ingriji in politica Iui petroliferă de constituiri de rezerve peste nevoile consumului intern. Întocmai ca statele maritime, dar ar fi o greşală şi mal mare daci Împinşi de nevoile momentul n! am avea slăbiciunea de a cădea în mrejele poliţiei de acaparare şi de a deveni un obiect în jocul concurenţei pentru petrol dintre statele maritime. Bogăţia noastră petroliferă este garanţia pe care ne-a dat-o natura că noi vom putea eşi din situaţia în care ne-a lăsat războiul şi că vom putea suporta sarcinile noului stat român, cu toată situaţia tulbure de astăzi din Europa. Aceasta însă cu o condiţie. Este evident că nu trebue să ne vindem drepturile pentru un blid de linie acum când suntem înflămânziţi de bani şi de credit, dar nu trebue nici să ne ţinem comoara ascunsă în pământ ca servitorul nevrednic din parabola biblică. Şi trebue să avem în vedere pentru a comercializa această comoară, că Franţa şi Italia ,care pentru a-şi păstra rangul lor de mari puteri, au nevoe de petrolul nostru, figurează printre clienţii noştri cei mai buni. Ultima ofertă franceză pentru dobândirea terenurilor petrolifere ale Statului, ne arată lămurit că lupta pentru petrolul nostru a început. Am arătat, într-un număr precedent, marile avantagii pe care le oferă atât industriei cât şi navigaţiei, acest minunat combustibil şi am subliniat politica petrolului, adoptată mai întâi de Anglia şi apoi, de Franţa, indicând măsurile şi sforţările făcute de aceste două mari puteri pentru a stăpâni o cât maai mare producţiune de petrol. A treia mare putere, care ne poate servi de pildă, sunt Statele Unite ale Americei de Nord. Nu este locul să facem aci o amănunţită cercetare asupra celor ce se petrec din marea democraţie americană, vom spune numai :* America *r, se dă în cantității formidabile combustibilul mineral, sub cele trei forme ale sale: cărbunele de pământ, petrolul, gazul natural. America deţine două treimi din producţiunea mondială a petrolului 80 la sută din producţia totală a cărbunelui şi, dacă nu ne înşelăm, captează anual, peste 2 miliarde metri cubi de gaz natural. Totuşi, America s’a păşit obligată să-şi creese o poliică a petrolului. Odinioară duşmană neîmpăcată a trusturilor, ea le acordă astăzi, o protecţie nemărginită şi intensine ,cu toată greutatea influenţei sale diplomatice, ca ele să obţie sau, să participe la exploatarea terenurilor petrolifere din toate părţile lamei Este adevărat că noi nu suntem, o mare putere. Dar tot aşa de adevărat este că nici nu umblăm să acaparăm petrolul altora. Avem petrolul nostru. Să ne folosim de el, trăgând, din exploatarea lui maximum de beneficii. Trebue dar să avem o politică naţiovală de petrol. Politica noastră de petrol Această clitică guvernul o va statornici prin alcătuirea legei minelor, cher,stă să fixeze viitorul rzr gin* al jaelului. Aşa se explică de sk *p roeetul legei minelor, prag^**'î uMeriatul d-lui Sassu şi publicat de noi, a fost luat în studiu pentru a fi adaptat noul.lor lor împrejurări. Nu avem pretenţia de a preciza, de pe acum ce va cuprinde noua redactare a d-lui ministru de industrie. Socotim, însă, după informaţiile ce avem, că nici actualul titular al departamentului industriei nu se va putea îndepărta, fără consecințe politice, de anume principii conducătoare cari formează crezul eonomic al d-lui ministru de finanţe. Aceste principii, afirmă susţinătorii lor, sunt, de altminteri, adoptate de mult, de legislaţia streină. exo-şl Problema petrolului nostru I—R '■BpR—|—^—*— 1 * 1 mm Statele Unite şi petrolul Prima propunere franceză Suntem în măsură să dăm astăzi, amănunte complecte şi precise asupra primei oferte a grupului financiar francez, în schimbul vânzăria redevenţei de petrol a Statului. Grupul financiar acordă un avans sau un împrumut de : CINCI SUTE MILIOANE FRANCI FRANCEZI, pe termen DE 15 ANI, și cu o dobândă de 5 LA SUTA. Anuitatea acestui împrumut adică amortizarea capitalului, împreună cu dobânzile ar fi ridicat cifra docânzeala 9*6342 LA SUTA, adică anuitatea ar fi fost de : 48.171.000 FRS Modalitățile de plată a acestei anuități ar fi fost : Redevența disponibilă a Statului român, adică cete 4.000 vagoane ţifeiu, din Avans sau împrumut: 500.000.000 fr. Termen 15 ani Dobândă 5 €/p Anuitate pentru capital şi dobânzi cari se pot extrage 2.000 vagoane petrol alb. Socotind preţurile actuale ale benzinei uşoare la lei 10.75 h.gr , a benzinei grele Ia lei 3.60 kgr., a lampantului Ia Iei 4.25 kgr. și a motorinei Ia iei 4.15 kgr , s’a stabilit o medie de lei 6.98 pe kgr., de petrol alb ceea ce face, pentru cele 2.000 vagoane, suma de lei I 139.600.000 sau franci I 12.321.000 Această sumă acoperă numai 30 LA SUTA din totalul anuităţii fixate mai sus rămânând o lipsă de 70 LA SUTA a fi acoperită de redevenţa anuală de 7.500 vagoane ţiţeiu pe care contează Statul şi care este susceptită de a se mări prin creşterea producţii petrolifere. Tabloul de mai jos evidenţiază aceste cifre . Modul de plată Redevenţele petrosau gaj. libere datorite Statului. Situaţia actuală a brut petrol alb redevenţelor 4000 v. 2000 v. Redev. viitoare 7500 v. 3750 v. 9634? «A»1 Adică calculat pe 6.98 Iei kgr. pentru redevenţa existentă: iei 139.600.000, sau 12.321.000 fr. adică 48.171.000 Lipsă 70 la sută 20X0- Viitoarea lege a minelor Aşa, legea austriacă prevedea că nu se pot acorda concesiuni decât numai asupra terenurilor explorate, unde fiinţa zăcămintelor a fost bine determinată. Adop lând acest principiu, se înlătură speculaţia, întreprinderea aventuroasă ori neserioasă şi se evită, mai ales acapararea- O altă legislaţie, cea franceză, ne dă măsura drepturilor pe care şi le poate rezerva Statul, în calitatea lui de cesionar. Această legislaţie acordă atâtea drepturi, încă, noi, mai largi şi orientându-ne după legea minelor din Franţa, amputea scădea drepturile Statului nostru cu 50 la sută şi tot nu am avea de ce să ne plângemîntrucât priveşte exploatarea terenurilor petrolifere, se cuvine să se ia măsuri, fiindcă experienţa nu arată că societăţile de petrol nu se grăbesc să facă cheltueli pentru noui sondaje şi uneori, oricât de ciudat s’ar părea lucrul, interese, dictează să comprime producţia. Obligând pe concesionar să lucreze, nu trebue să uităm nici foloasele pe care ţara are dreptul să le aştepte dela avuţia aceasta. Să nu uităm exemplele din alte ţări, din Chili, din Peru, bunăoară, unde societăţi străine au exploatat, până la secătuire, filoanele miniere de acolo, şi băgând beneficiile în buzunar, au plecat în căutarea altor naivi. Aci se pune problema capitalurilor streine. împrumutul Ungariei Londra, 29 (Rador) — Comitetul financiar de pe lângă Societatea Naţiunilor s’a întrunit la Londra pentru a studia proectul refacerel Ungariei- Comitetul după ce a discutat raportul membrilor secretariatului care s’a reîntors dela Budapesta a dat ascultare expozeului financiar al d-lui Callay, ministrul de finanţe ungar- Au făcut deasemenea expuneri d- Walle, ministru de comerţ şi d- Schänder, subsecretar la ministerul agriculturei- Aceste rapoarte vor fi trimise membrilor consiliului Societăţii Naţiunilor care le vor examina în sesiunea consiliului de la 19 Decembrie discutând şi părţile politice ale problemei- Comitetul financiar se va întruni în acelaşi timp cu sesiunea consiliului- Dacă acest proiect va fi aprobat de către consiliu el va fi trimis Societăţii Naţiunilor a cărei consimtimânt este necesar pentru realizarea proectelor. Citiţi / Răscumpărarea căilor ferate particulare din Basarabia Criza industriei forestiere din Ardeal Comerţul nostru extern pe 1919—1922 (In pag. IlI-a) Evaluarea bogăţiilor petrolifere ale României (In pag. V-a) * întreruperea tratativelor româno-ungare (In pag. VlI-a) Almanachul «kai» ivama cori&mv! /!f mcvsTMR u hnanto 1924 Capitalurile streine Admitem şi solicităm chiar, acest capital, de care avem nevoie. Socotim că politica xenofobă este o rămăşiţă din alte vremuri, incompatibilă cu actuala desvoltare a relaţiilor economice dintre statele civilizate. Înţelegem, însă, că am avuţia minieră exploatată în România, să rămână in larg — un capitol, în proporţie cuviincioasă şi justă, faţă de bogăţia pusă în exploatare. Intâiu: legea minelor apoi, negocieri Aceasta trebuind să fie politica noastră naţională de petrol, cititorii vor înţelege bine, acum, de ce au fost oprite tratativele cu grupul financiar francez, care ne oferea un împrumut de un miliard frauci francezi. Noi nu putem începe nici o negociere, sub orice formă ni s’ar prezenta, cu privire la terenurile noastre petrolifere, înainte de a se fi votat legea minelor, chemată să fixeze politica noastră naţională a petrolului. Cititorii noştri vor mai pricepe încă, de ce, d-l ministru de finanţe, primind propunerea grupului financiar francez de a se avansa Statuia nostru un împrumut de un miliard franci, în schimbul cesiunei terenrilor petrolifere, a răspuns, trimeţând d-lui Victor Antonescu, ministrul nostru la Paris, depeşa următoare: «Sunt surprins că mi se pun condiţii pentru un împrumut pe care nu l-am cerut“. T. PIZANI Convenţia petroliferă anglo-polonă la SG Noembrie s-a semnat la Varşovia tratatul comercial dintre Anglia şi Polonia. Tratatul prevede între altele că firmele petrolifere engleze se vor bucura în Polonia de aceleaşi drepturi şi privilegii, cari au fost acordate până acum oricăror alte întreprinderi străine, și în special întreprinderilor petrolifere franceze. Uneltirile comuniste în Germania Berlin, 29 (Rador) — In şedinţa de eri al Landtagului a luat cuvântul ministrul de interne, d- Severing, declarând că demonstraţiile comuniste de alaltăeri au fost înscenate în urma unei ordonanţe a comitetului executiv din Moscova-D- Severing a citit o scrisoare de la Moscova, pe care a pus mâna poliţia, şi în care se reproşează partidului comunist german că nu este destul de activ îndemnându-l de a provoca scandal în Reichstag pentru a provoca excluderea deputaţilor comunişti din sală Aceasta trebuia să fie semnalul pentru proclamarea revoltei înarmate- Ministerul de interne a declarat apoi că de la 15 Noembrie poliţia a descoperit 4000 de pistoale Mauser, 500 de carabine, 24 de mitraliere grele şi în alte alte arme- Sunt indicaţii că comuniştii mai dispun şi de alte depouri de arme. Situaţia politică INTERMft Public al Capitalei, însetat de senzaţii violente, trăeşte de la o vreme încoace, adevărate zile de sărbătoare. Seara, înghesuit la Circ, el urmăreşte cu înfrigurare luptele între uriaşul Ursus şi ferocele Zumboş, iar a doua zi la amiază, trecând prin zidul de baionete al gărzii parlamentare, ei resimte aceleaşi emoţii, privind cum se răfuesc atleţii din opoziţie cu generalul Mosoiu, şampionul Ardealului şi cu banca ministerială. Invectivele curg, de o parte şi de alta. Cuvântul pungaş e cel mai delicat dintre termenii "obicinuiţi. Calificative mai energice trec fără a fi relevate de nimeni, nici chiar de prezident, resemnat şi blazat. Câteodată întreaga opoziţie revoltată Urlă a moarte. Corul majorităţii răspunde în note grave. Se discută răspunsul la Mesaj. D. Iorga a avut marele merit să înalţe tonul desbaterilor. El a ţinut să vorbească, aşacânt se vorbea pe timpuri in parlament. De aceea cuvântarea sa a fost o decepţie pen Dacă ar fi să credem ziarele din Atena, cele venizeliste-republiceme, căci cele regaliste nu mai apar, nu va trece nici o lună fi regimul republican va fi stabilit în Grecia. In adevăr, stăpâni pe situaţie par a fi rămaşi republicanii, a căror acţiune este patronată de guvern şi de şeful revoluţiei, colonelul Plastiras. Din partidele vechi, cu credinţe monarhice, nu se prezintă la alegeri decât partidul zaimist, care, insă, este foarte redus din punct de vedere electoral. Regaliştiimetaxişti, nu mai luptă, in urma infrângerei ce a suferit încercarea lor revoluţionară şi în urma fugei în străinătate a şefului lor, generalul Metaxas. Grecia va fi clat republică, dacă, în ultimul moment , în politică neprevăzutul joacă mare ral — un fapt nou, nU va interveni ca să dea alt curs evenimentelor trU tribune, unde se aşteaptă cu twk răbdare, o incăerare hotărâtoare. A fost însă o mângâiere pentru acei câţiva democraţi care mai cred încă în democraţie. D-l Iorga a atacat cu bărbăţie probleme economice la ordinea zilei, a înjurat aşa cum se cuvine administraţia noastră păcătoasă din Ardei, din Basarabia, de pretutindeni, şi a făcut un rechizitoriu sever împotriva diferitelor partide. Dar mai presus de toate, marele orator a arătat în cuvinte mişcătoare, cum se destramă sufletul acestei ţări, sub influenţa nefastă a politicianismului. Parlamentul totuşi, l-a aplaudat. La cine s’a gândit însă d. Iorga. Când a vorbit de scindarea partidului conservator, la 190, cândunii au plecat la dreapta pentru că ceilalţi au plecat la stânga !» Dacă aluzia se referea la Nicu Filipescu, ea er de o nedreptate strigătoare, căci nimeni, nici chiar d. Iorga, n'are dreptul să pue In dubiu, sinceritatea convingerilor acestui mare patriot. G. G. EXTERNA Cine va fi primul preşedinte ăl RepUblicel greceștii Asupra acestei întrebări putem destăinui, astăzi, faptul Următor: Acum Un an, după detronarea regelui Constantin, Unul din fruntaşii politicei noastre, a avut prilejul să vadă în străinătate pe d. Venizelos şi să aibă o lângă convorbire cu dânsul. Fostul premier, grec a făcut procesul Dinastiei, pricina catastrofei grecești și nU s’a sfiit să declare încă de atunci că Grecia merge spre republică. — Dar, in lipsa de oameni, de care suferă toate popoarele din peninsula balcanică cine va fi mdcaft primul prezident al Republicei grece? — întrebă fruntașul nostru, bizuindu-se pe declarația d-lui Venizelos că nu se mai amestecă în politica internă a țării sale. — Eu, — răspunse scurt acesta, T P. Viena va deveni porto franc Ideea transformărei Vienei într'un centru de schimb al produselor dintre statele din Occidental şi Orientul Europei devine din ce în ce mai de actualitate. Zilele acestea s’a ţinut la Viena o conferinţă, care avea să hotărască studierea chestiunei de către specialişti în scopul organizărei unei zone libere. Iniţiativa a pornit de la Uniunea industriaşilor din Austria de Jos, la care s’au asociat atât guvernul cât şi primăria Vienei. Din discuţiunile urmate rezul-tă, că afară de puţine excepţiuni, transformarea Vienei în port franc ar fi avantajoasă pentru economia austriacă. Teama de o concurenţă a străinătăţii precum şi de o scădere a veniturilor fiscului a fost apreciată ca nefondată faţă de avantagile ce ar decurge din concentrarea în centrul Europei a mijloacelor de transformare a materiei prune şi tranzitului de mărfuri în Austria S’au numit trei comrsiuni de specialişti pentru a studia chestiunea în detaliu avanund de vedere financiar, economic şi juridic. încasările de timbru şi înregistrare ale Statului Dăm mai jos — după datele adunate de către direcţia generală a timbrului — situaţia de încasările statului provenite din taxele de timbru şi înregistrare dela 1 Aprilie a. c. şi până la 31 Octombrie a. c. încasările dela 1 Aprilie la 31 Octombrie 1923 Comparativul Imsbilsi palesa Octobrie 1922 și 1923 Oet. 1922-1923 Oct. 1923-1924 Vechiul regat . . .......................... 81.384.385]— T02.428.48139 Transilvania......................................... 12.940.848 — 20.744.0241— Basarabia............................................. 3.?25.21d!— 8.028.7 i--; — Bucovina............................................. 1.906,273 - 4.541.298] -Toiai. . . W.MM- Î36.242.526I30