Argus, octombrie 1925 (Anul 16, nr. 3733-3759)
1925-10-01 / nr. 3733
"Anul XVI NOT 3733 6 PAGINI ABONAMENTE: IN TARA IN STREINATATE Un an 800 lei Un an 1800 lei 8 luni 450 „6 luni 1000 „ 3 luni 250 3 luni 600 „ 3 lei in ţară. 6 lei în străinătate, ORGAN ZILNIC INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: 8. Pauker şi H. F. Valentin Director : Grigore Gafencu lâ i«w Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 .... -■.»jiji.. hg BIROU RTLE: P Joi 1 Octombrie 1921 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder «I S. Berger Ir. furii Mi (Inii l»igi«f|MI li Mi n|i Băncile şi dobânzile Congresul bancherilor din Berlin in materie de dobândă, există doctrine mai mult sau mai puţin savante pe care le vom lăsa la o parte în consideraţiunile de mai jos. Vom enunţa numai câteva principii generale, admise de toţi, chiar de acei cari găsesc că comisioanele şi provizioanele cerute de bănci sunt prea umflate. Vom intra apoi în miezul chestiunei. * Oricine analizează producţia va recunoaşte că diferitele elemente ce concurează la formarea ei, au drept la o remuneraţie al cărei quantum depinde de ofertă şi cerere. Orice întreprindere, comercială, bancară, etc., comportă un risc. Nu e destul să munceşti chiar cu inteligenţă şi destoinicie pentru a culege un beneficiu. Rezultatul final poate fi o pierdere. Iată pentru ce orice câştig cuprinde o primă care acoperă riscul. Prima aceasta poate deveni în unele vremuri prea mare şi chiar revoltătoare. Insă şi aci legea ofertei şi a cererii intervine pentru stabilirea unui echilibru. Intervenţia autorităţei publice pentru a reglementa dobânda sau preţul mărfurilor nu poate să aibă niciodată efect, pentru că ea aeare putere asupra cauzelor adânci ce le determină pe amândouă. Ţinând seamă de adevărurile elementare de mai sus, să examinăm curentul ce se manifestă în aproape toate ţările din Europa pentru reducerea dobânzilor atât de împovăratoare pentru comerţ şi industrie. Am înregistrat acest curent şi la noi in România , n’a uitat nimeni circulara d-lui Oromolu, prin care invită Băncile sa scadă ceva din tariful lor, amintindu-le că ele capătă bani dela Banca Naţională cu 6 la sută şi îi plasează cu 18, 20 la sută. Asupra unei teme analoage s'a discutat zilele acestea la congresul bancherilor din Germania şi vom adăuga că desbaterea s’a ţinut la un nivel foarte înalt, prin participarea numelor celor mai cunoscute în înalta finanţă, prin prezenta ministrului economiei şi al directorului lui Reichsbank. Punctul cardinal al desbaterei a fost găsirea mijloacelor pentru reducerea dobânzilor, un subiect ce a fost tratat cu privire la Austria, la ultimele deliberaţiuni din Geneva. Atât ministrul german cât şi dr. Schacht de la Reichsbank au dat să înţeleagă că chiar dacă dobânzile cerute de bănci pot fi legitime din pricina împrejurărilor actuale a preţului de cost, al administraţiei, etc. o oxtenire într’o măsură oarecare se impune pentru a potoli nemulţumirile acelora cari cer credit şi se plâng în toate tonurile de exploatare, uzură, etc. Ministrul Hamm, a pus în vedere băncilor că e prea mare tensiunea între dobânzile debitoare şi creditoare , că tensiunea aceasta a fost în timp de pace de 2 până la 2 jum. la sută, acum e de 9 până la 10 la sută. Cam aceeaş proporţie e şi în piaţa românească Băncile noastre — vorbim de instituţiuni de primul rang — plătesc deponenţilor 6 până la 7 la sută şi cer de la împrumutaţi 18, 20 şi chiar mai mult, depinde de moment şi de risc, adică de suprafaţa aceluia care cere împrumut, de garanţia materială şi morală ce o poate oferi. Acum cinci luni, banul era mai eftin, azi e mai scump. Profanul este evident gata la noi şi aiurea, să pronunţe un verdict de condamnare în contra bancherilor acuzându-i în bloc de cămătărie. Ştim că acest mod simplist şi foarte miop de a vedea lucrurile e foarte răspândit. Cei cari judecă aşa superficial nu ţin seamă de o serie de consideraţiuni pe care le-am enunţat mai sus numai în teorie şi care, în viaţa practică, trag greu la cântar. Evenimentele postbelice au adus cu ele o schimbare extrem de costisitoare in organizaţia internă a Băncilor. Prescriptiunile valutare ale autoritatei, traficul umflat cu efecte pe vremea când acţiunile erau la modă, etc., au pricinuit o istorire enormă a personalului. Vine apoi sarcina fiscală aproape insuportabilă şi care determină în fapt, nerentabilitatea a numeroase întreprinderi. Cheltuielile de regie ale Băncilor sunt foarte mari, retribuţia personalului revine scump şi dacă mai ținem seamă de faptul că afluxul de bani străini, mai eftim încă ca scontul institutului de emisiune, e aproape inexistent în România, tensiunea între dobânzile creditoare și debitoare nu va mai apare atât de exagerată. Că riscurile sunt azi mult mai mari ca înaintea războiului, nimeni nu o va contesta : e destul să citim lista protestelor. * Cu toate acestea în direcţia eftenirei creditului e ceva de făcut şi o izbândă ar fi mai probabilă dacă prin politica lor guvernele — în Germania ca şi in România şi aiurea — n’ar lucra împotriva ţelului dorit. In urma urcărei taxelor vamale asupra cerealelor indexul german s’a scumpit , chiar faptul că băncile germane în loc să scumpească dobânda au redus’o cu unu la sută, dovedeşte că au buna voinţă să urmeze calea sfătuită de autoritate. Vom mai observa că inflaţia funcţionărească ce s’a întins, indată după război, s’a calmat mult. Numeroase concedieri s’au făcut in băncile noastre dela 1924 Încoace, cheltuelile s’au mai redus, astfel că o ușurare în chestia dobânzilor ar fi de dorit. Insă repetăm : chiar numai o încercare din partea stăpânirei de a apăsa asupra hotărârea instituţiilor noastre de credit, ar strica mai mult decât ar drege. Conducătorii băncilor sunt răspunzători de banii pe cari ii administrează in interesul acţionarilor. Acest criteriu e principala lor lozincă şi consideraţiunile de economie generală vin in linia a doua. Creditele ce le acordă trebue să fie asigurate. VIATOR M VARŞOVIA 28 (Rador). — Duminecă la amiază a sosit la Varşovia Cicerin, comisarul Afacerilor Externe ale sovietelor, însoţit de un delegat al Ministerului de externe polonez şi de secretarii Legaţiei sovietice. D-l Cicerin a fost salutat în gară de ministrul de externe Skrzynski, însoţit de ministrul Poloniei la Moscova Ketrsinski şi de înalţi funcţionari din Ministerul de Externe. In cursul zilei Cicerin a făcut o vizită ministrului Skrzynski la locuinţa particulară a acestuia unde a luat şi dejunul. , VARŞOVIA, 28. (Rador). — Ziarele poloneze analizează situaţia internaţională în legătură cu sosirea lui Cicerin la Varşovia. Ziarul „Warszavianka" demonstrează că pacea este mai puţin primejduită din artea Rudei sovietice, că este ameninţată din partea Germaniei, centrul principal al uneltirilor îndreptate împotriva stărei actuale de lucruri în Europa, „Curier Polski" scrie că discuţiunile ivite în toată lumea şi mai ales la Berlin in legătură cu vizita lui Cicerin la Varşovia arată importanţa Poloniei pentru pacea Europei şi pacificarea mondială. Această vizită a fost posibilă date fiind tendințele concrete de pace ale Poloniei. Hifii siimei Maui in BELGRAD, 28. (Rador). — Regele Alexandru şi regina Maria îşi continuă călătoria în Dalmaţia. Suveranii au asistat eri pentru prima oară la manevrele forţelor navale iugoslave, la care participau şase torpiloare şi o escadrilă de canoniere. După manevre regele a sburat cu un hidroavion deasupra golfului Cataro. Textul articolelor modificate. — Discuţia. — S’au votat nouile statute In prezenta d-lui guvernator M. Oromulu, a directorilor, cenzorilor şi a întregului consiliu de administraţie al Băncii Nationale, s’a deschis Duminică dim cea de-a doua adunare generală extraordinară din acest an, la care au fost convocaţi acţionarii primului nostru institut de emisiune. Din totalul de 24.000 acţiuni s-au înscris pentru şedinţa de Duminică un număr de 18600 acţiuni şi au participat deţinători a peste 14.000. D. M. Oromoiu a enunţat încă: Reproducem aci articolele care au suferit cele mai importante modificări. CAPITALUL BĂNCII ȘI PARTICIPAREA STATULUI Art. 6. — Capitalul Băncii va fi de 100.000.000 Iei împărţit în 2oo.ooo acţiuni de câte 5oo lei şi realizat prin subscripţie publică şi participarea Statului. Statul va avea întotdeauna o treime din acest capital reprezentată pentr-o acţiune unică şi inalienabilă. O lege va putea spori acest capital după o prealabilă şi comună înţelegere între Stat şi Banca Naţională, în conformitate cu statutele Băncii şi păstrând Statului aceiaşi proporţie de o treime din capital, iar acţionarilor un drept de preferinţă pentru o treime din sporul de capital. Capitalul de 100.000.ooo lei prevăzut In lege se va realiza In modul următor: 1) Se va atribui Statului valoarea corespunzătoare a 67.000 acţiuni (lei 83.500.000), reprezentate printr’o singură acţiune cum s’a arătat mai sus. Această sumă va fi preluată din fondul actual de rezervă al Băncii. 2) Se vor chema vechii acţionari să complecteze capitalul prevăzut In legea din 1880 de 30.000.000 lei atribuindu-se pentru două acţiuni vechi, trei noui, acţiunea nepereche neprimind decât una nouă. Aceste acţiuni vor fi plătite pe valoarea nominală. Diferenţa rămasă astfel disponibilă din capitalul de 30.000.000 lei, sau nesubscrisă de vechii acţionari, va fi pusă în subscriere publică cum se arată mai jos la punctul 3. 3) Se va da subscripţiei publice realul nesubscris de acţionari, precum şi un număr nou de 73.000 acţiuni pentru o valoarea nominală de 36.500.000 lei. Aceste acţiuni se vor emite pe cursul de lei 500 nominal, însă cu o primă de 5000 lei, din care se va trece la fondul de rezervă statutar o sumă corespunzătoare cu partea ce revine de fiecare acţiune veche din acest fond, după scăderea părţii atribuite Statului; restul se va vărsa la fondul de acoperire al emisiunii. O comisiune, compusă din Primul Preşedinte al Curţii de Casaţie, Guvernatorul Băncii Naţionale sau înlocuitorii lor şi Comisarul Guvernului, va face controlul subscripţiunii şi repartiţia definitivă a acţiunilor. TOATE ACŢIUNILE SUNT NOMINATIVE Art. 11. — Actunile vor fi nominative şi nu vor putea fi posedate decât de cetăţeni români sau de societăţi care îndeplinesc condiţiunile art. 11, al. c, şi art. 18 din legea comercializării bunurilor Statului din 6 Iunie 1924. Acţiunile nu se vor putea transmite decât cu aprobarea Consiliului de Administraţiune al Băncii. Deciziunile Consiliului în caz de respingere, nu vor trebui motivate. Posesorii actuali de acţiuni la purtător, dacă nu vor cere preschimbarea lor în nominative, sau nu le vor fi prezentat pentru opţiune, vor putea păstra acţiunile până la 31 Decembrie 1930, când toate acţiunile vechi la purtător vor trebui să fie schimbate în acţiuni nominative. Acţiunile vor fi tăiate dintr’un registru cu matcă şi vor purta semnătura guvernatorului, a unui director şi a unui cenzor. Se vor putea emite titluri de acţiuni cumulative de 4 acţiuni sau multipli de 4. CESIUNEA ACŢIUNILOR PRIN PROCES Art. 13. — Cesiunea acţiunilor se operează prin o declaraţiune de transmitere înscrisă pe registru, datată şi semnată de cedant şi cesionar, sau de mandatarii lor autorizaţi cu procuri autentice, şi contrasemnate de un director sau de un funcţionar al Băncii, delegat spre acest sfârşit. Menţiune de transfer se va face şi pe titlul acţiunii. OPERAŢIUNILE BĂNCII Art. 24. — Operaţiunile ne carete teva cuvinte scopul nouei adunări generale, care e chemată să pue de acord statutele Băncii Nationale cu noua ei lege organică şi cu dispozitiunile celor două conventiuni cu data de 19 Mai 1925 încheiate cu statul, D-sa indică articolele din statut care au suferit modificări şi roagă adunarea să voteze proiectul de modificări propus de consiliul general al Băncii, poate face Banca sunt următoarele : a) A sconta sau a cumpăra bilete la ordin sau alte efecte, în marginile acestor statute, având de obiect operaţiuni de comerţ, precum şi acelea care prin legi speciale este autorizata a face. .. .. a sitoul b) A sconta bonuri de tezaur până la concurenta de 20% din capitalul vărsat. c) A face comerţul metalelor şi monetelor de aur şi de argint. d) A se însărcina cu încasarea efectelor ce-i vor fi încredinţate de particulari sau de diferite stabilimente, precum şi a organiza serviciul de cecuri şi compensaţiuni fie între particulari, fie cu colaborarea oficiilor poştale. e) A face avansuri de fonduri pe bucăţi sau pe monete de aur ori de argint. f) A primi sume în cont curent şi In depozit, titluri, metale preţioase şi monete de aur şi argint. g) A sconta sau a face avansuri pe recipise şi v^anteliberate conform legii docnilor şi pe recipisele de mărfuri depuse In intrepozite înfiinţate sau care se vor înfiinţa prin legi speciale şi în limita şi forma fixată prin convențiile speciale ce va face cu aceste intrepozite. b) In fine, a face avansuri în cont curent sau a face avansuri pe termene scurte, pe depozite de efecte publice nationale, pescrisuri funciare, sau alte titluri (obligaţiuni) garantate de Stat, ori ale stabilimentelor şi instituţiunilor supuse controlului Statului, în marginile şi condiţiunile ce se vor fixa periodic de către Consiliul General al Băncii cu aprobarea ministerului Finanţelor. „Se derogă în favoarea Băncii Naţionale de la dispoziţiunile art. 1685, 1687 şi 1689 din codul civil”. „Banca prin simpla remitere în mâinile sale a efectului depus, constatat printr’un act sub semnătură privată, este în drept, de îndată după expirarea termenului avansului şi fără să fie trebuinţă de vreo punere în întârziere sau chemare în judecată, să dispună de efectul depus, spre a-şi încasa cu preferinţă avansul făcut pe dânsul cu dobânzile şi celelalte cheltueli. Aceiaşi derogare se aplică oricărui gaj constituit în favoarea Băncii Naţionale a României”. STOCUL METALIC La art. 35 s-au adăugat următoarele: „Trezeci la sută din stocul metalic al Băncii Nationale va putea consta în trate de prima ordine, socotite la valoarea aur, asupra pietelor engleze, germane, franceze, belgiene și Statelor Unite ale Americei de Nord. Până la retragerea complectă a emisiunii de Stat, făcută în termenele și conditiunile legii şi convenţiunii speciale, încheiată in acest scop şi până la reluarea confertibilităţii biletului, Banca Naţională va putea, după normele ce va stabili cu aprobarea ministerului Finanţelor, spori până la 50 la sută din stocul de acoperire al biletului, proporţia faţă de aur a tratelor asupra străinătăţii. Ea va putea socoti la cursul zilei an aceşti 50 la sută şi rente române a căror plată se iace efectiv în montă străină. După acest termen, Consiliul de Miniştri, în urma referatului ministrului Finanţelor, va hotărî proporţia tratelor sau efectelor asupra străinătăţii faţă de aur de admis pentru acoperirea până la sfârşitul privilegiului Băncii. Această proporţie va trebui să fie oricum sub cea fixată mai sus penru prima perioadă. REPARTIŢIA BENEFICIILOR Art. 43. — Din beneficiul net constatat în bilanţul general la finele anului, se va împărţi mai întâi proporţia prevăzută la art. 22 pentru alimentarea fondului de rezervă din rest se va da ca prim dividend acţionarilor, între care şi Statul pentru partea sa, o sumă până la concurenţa de 6 la sută asupra capitalului vărsat. Restul se va împărţi in modul următor: 30 la sută Statului pentru dreptul său regalian. Această sumă va fi în special afectată fondului de lichidare al emisiunii făcută pentru Stat, iar după stingerea acestei emisiuni, partea afectată Statului va fi redusă la 15 la sută. 4 la sută membrilor Consiliului de Administraţiune; 2 la sută cenzorilor; 7 la sută funcţionarilor ca participare la beneficii sub forma care se va prevedea prin regulamentele Interioare ale Băncii; 57 la sută acţionarilor ca al doilea dividend (Stat şi particulari). Când partea de mai sus a Statului se va reduce de la 30 la 15 la sută, Banca Naţională va forma din ceilalţi 15 la sută reduşi un fond care să vie în ajutorul creditului popular (Bănci Populare, Cooperative şi Asociaţiuni muncitoreşti sau săteşti). Administrarea acestui fond se va face conform cu regulamentul ce se va întocmi în înţelegere între ministerul Cooperaţiei, ministerul Finanţelor şi Banca Naţională a României. Fondul se va alimenta de îndată cu suma de 200.000.000 lei pe care Banca Naţională o pune din rezervele sale speciale la dispoziţie pentru a Înlesni Instituţiunile arătate să participe la nouile organizaţiuni economice care răspund menirei cooperaţiei şi în genere creditului popular. Dacă prin împărţirea celui de al doilea dividend, s’ar procura acţionarilor un beneficiu total mai mare ca 10 la sută la cei 5.500 lei vărsaţi de nouii acţionari, beneficiul suplimentar se va împărţi în modul următor: de la 10 la sută până la 18 la sută, tot ce trece peste 10 la sută aş va împărţi Statului şi % acţionarilor; tot ce trece peste 18 la sută până la 25 la sută, jumătate fiecăruia , iar ce depăşeşte 25 la sută va fi dată Statului şi al acţionarilor (Stat şi particulari). Prin art. 49 se prevede un număr de 8 directori In loc de 6 câţi erau până acum dintre care 5 vor fi aleşi de adunarea generală şi 3 numiţi de guvern. VOTUL STATULUI IN ADUNĂRILE GENERALE „Statul va avea o sută de voturi pentru partea sa. El va exercita dreptul său de vot printr’un delegat al ministerului Finanţelor sau prin Comisarul Guvernului. Posesorii actuali de acţiuni, cari nu sunt cetăţeni români sau fiind societăţi nu îndeplinesc condiţiunile cerute de aceste statute, deşi posedă acţiuni ale Băncii Naţionale potrivit art. 6 punctul 2 de mai sus şi şi-au exercitat opţiunea totuşi după 31 Decembrie 1930, nu vor mai putea lua parte în adunările generale, până nu se încetăţenesc sau ca societate nu se conformează dispoziţiilor legii de comercializare” Discuţia statutelor La discuţiunea articolelor din statut au participat d-nii: D. Iarca proprietar şi Spiridon Iacobescu profesor, cari au criticat restricţiunile puse prin statute la transmiterea şi cesiunea acţiunilor, cum şi cursul prea ridicat al nouilor acţiuni subscrise (5.500 lei bucata). La aceste obiecţiuni a răspuns d. M. Oromulu, arătând că restricţiunile prevăzute în statute vor avea darul să împiedice pe viitor instreinarea acţiunilor fără nici un control şi cu prea multă uşurinţă. De aci înainte ele vor fi păstrate în mâini stabile şi nu vor încăpea în mdinele speculatorilor necetăţeni. VOTAREA STATUTELOR S’a declarat apoi închisă discuţia, procediându-se la votare. Scrutătorii au fost d-nii: Frankel directorul general al Băncii „The Bank of Roumania” şi Cornelia R. Manolescu fost prim preşedinte al înaltei Cărţi de Casaţie. Adunarea a adoptat fără nici o schimbare noul proiect de statute al Băncii Naţionale. Modificările esenţiale i Situaţia politica INTERNA Pe când la Bucureşti se consacra, cu solemnitate, înălţarea Bisericei române ortodoxe la rangul de patriarhie, şi se adunau, într'un senin congres, inginerii români şi străini, învăţaţi în materie de sondaje, în provincie se ţineau Duminecă, mai multe întruniri cu caracter politic. Întruniri cuziste, cu şi fără scandal. Banchet la Ploeşti, ca să se pună în evidenţă dezunirea opoziţiei unite din localitate, întrunire la Craiova, unde a vorbit de general Averescu. Regretăm că îndreptarea nu s’a grăbit să publice textul declaraţiunilor d.lui general Averescu, destul de interesante pentru caracterizarea situaţiei politice în care ne aflăm. Suntem, dar, siliţi să ne mulţumim cu dările de seamă publicate de unele ziare, dări de seamă incomplecte şi, uneori, credem, cu totul greşite. După d. general Averescu avem trei forţe politice: guvernul, expo. Prezentând adunării Ligei Naţiunilor raportul comisiunii politice d. Beneş încheia cu constatarea că in politică lupta dintre ideal şi realitate este grea şi brutală. Observaţia spiritului generos şi larg, care este ministrul de externe al Cehoslovaciei era prilejuită de redusele proporţii la care ajunsese, după desbaterile comisiunii, măreţul protocol Herriot-Macdonald, închinat păciii arbitrajului şi dezarmării. Prăpastia dintre ideal şi realitate s’a vădit, in sesiunea acum încheiată a Ligii Naţiunilor, nu numai în privinţa protocolului. Condamnat în trecuta seziune, înmormântarea lui era aşteptată: înlăturarea protocolului, anul trecut salutat cu înflăcărate speranţe ca soluţia mântuitoare a păcii, nu a fost o surpriză. Dar aceiaşi înfrângere a idealului întraripat de către realitatea crudă au suferit-o rând pe rând şi alte postulate din programul Ligii. Dezarmarea, cu toate procesele respective, a fost încuiată un archivalent al partidului liberal, opoziţiaunită şi partidul poporului. Guvernul e muribund. Opoziţia unită nu poate lua succesiunea partidului liberal din pricina deosebirei fundamentale de program dintre partidul naţional şi partidul ţârănesc. Prin această metodă de eliminare d. general Averescu ajunge, dar, la concluzia că partidul poporului reprezintă singura forţă politică, destoinică să ia succesiunea guvernului, fiindcă e un partid omogen şi are un program unitar. Că d. general Averescu vede astfel situaţia, se poate. Se zice, însă, că şeful partidului poporului ar mai fi declarat că „un guvern trebue să fie sprijinit de opinia publică şi de forţa armată” D. general Averescu nu a putut spune una ca asta. Aşteptăm clar, textul declaraţiilor făcute pentru a reveni. C. P. EXTERNA unei comisiuni. In chestiunea Mossul, unde tribunalul Genevei trebuia să nemulţumească sau puternicul imperiu britanic, sau război,nica republică a lui Kemal Paşa, Liga s’a ferit să hotărască. O amenare, care nu ajută cu nimic la tranşarea conflictului, a fost singura scăpare. Idealul de justiţie supremă a cedat în faţa primejdioasei realităţi. Interese particulare au împiedicat realizarea propunerii franceze, care cerea convocarea neîntârziată a unei conferinţe economice internaţionale. Consiliul Ligei va avea să decidă, când oare, dacă o asemenea conferinţă este oportună. Adunarea Ligii Naţiunilor se închee astfel cu un bilaţ destul de slab, lăsând un sentiment de oarecare pesimism. Poate că totuşi acest sentiment nu-i îndreptăţit. Căci, din experienţa dezamăgirilor suferite, se va găsi calea ceaa mai potrivită pentru înarmarea idealului, în lupta cu realitatea, A. Hg. Una sub! nu se Mii PARIS, 29. (Rador). — Havas află că guvernul francez n’a primit nici o propunere pentru amânarea conferinţei pactului de siguranţă, anunţată la Lucerna pentru ziua de 5 Octombrie. Informaţiunile din sursă germană anunţând amânarea conferinţii sunt neîntemeiate. D. Eriand a primit ori pe d. von Hocsch, ambasadorul Reichului, cu care a discutat organizarea acestei conferinţe. Mite ORDONANŢA PRIMĂRIEI CAPITALEI, PRIVITOARE LA ÎNSCRIEREA ALEGATORILOR Primăria Capitalei, în urma unor noui instructe, a dat ori ordonanţă privitoare la alcătuirea listelor electorale pentru viitoarele alegeri comunale. Noua ordonanţă prevede, ca toţi cetăţenii majori, adică de la 21 ani împliniţi, să se înscrie la birourile electorate ce vor funcţiona la comisariatele de poliţie, începând de azi până în seara zilei de 2 octombrie.„ Cei ce vor cere înscrierea, vor trebui să dovedească, că sunt stabili în Bucureşti, de un an împlinit. Această dovadă vor trebui s’o facă prin prezentarea chitanţei percepţiei comunale a taxei de prestaţie anul 1924. Cererile, se vor face pe hârtie simplă , netimbrată în care se va indica numele şi prenumele, domiciliul, vârsta şi ocupaţia. • * începând de la 3 octombrie, un serviciu special, cu funcţionari delegaţi de primărie, va forma birourile electorale, care vor alcătui listele, ce vor fi afişate la 12 Octombrie in tot cuprinsul Capitalei. De la 12 Octombrie şi până la 22 Octombrie, se vor putea face contestaţii la judecătoriile ocoalelor respective. Treizeci de zile, după publicarea listelor, acestea vor rămâne definitive. *eri dimineaţă, prezentându-se din nou, delegaţii birourilor electorale, ale opoziţiei unite, pentru a cere lămuriri cu privire la alcătuirea listelor electorale, li s-a comunicat că se vor face liste noui şi nu se vor folosi de vechile liste din 1919 și 1922. R. C. D. Congresul oraşelor PARIS 28, (Rador). — Luni se deschide la Paris congresul internaţional al oraşelor care va studia cea mai bună gestiune municipală, pentru 10 oraşe mari. 23 naţiuni vor fi reprezentate. Brasiţa PARIS. — Germania a plătit în Septembrie, în pomptul celei de a doua anuităţî a planului Dawes suma de 58.010.776 mărci aur. Airfull LONDRA. — Zvonurile cum că d. Stoyabinovitsch, ministrul de finanţe iugoslav star duce în America pentru a contracta un împrumut sunt neîntemeiate. Delegaţia iugoslavă la Washington are numai misiunea să examineze chestiunea datoriilor iugoslave. Contractarea unui împrumut în Statele Unite nu va fi lută în consideraţie decât la sfârşitul anului viitor. Colonia VARŞOVIA. — Cabinetul a Intcuviintat în ziua de 23 Septembrie încheierea unui contract pe 20 de ani a monopolului chibriturilor Polourze cu International Match Oocporation. Condițiunile sunt următoarele: O plată anuală de 1.000.000 dolari, o plată de 6 milioane dolari pentru cumpărarea fabricilor particulare și un împrumut de 5 milioane v dolari. Corporaţia, până astăzi, a plătit pentru primele istalatii 3.000.000 dolari. # Grecia SALONIC. — Din informatiunile noastre rezultă că capitaliştii italieni s-ar fi hotărât să participe la unele întreprinderi de utilitate publică în Grecia. Pe de altă parte, vechiul plan al creărei unei bănci italiene la Atena ar fi la ordinea zilei; în fine, în vederea îmbunătăţirilor raporturilor economice între ambele ţări, guvernul din Roma ar fi hotărât să reînfiinţeze postul de ataşat comercial la Roma. * SALONIC. — Aranjamentul comercial provizoriu greco-francez fiind expirat, a fost prorogat încă pe 6 luni până la încheierea unui nou tratat de comerţ între cele două ţări.