Argus, decembrie 1925 (Anul 16, nr. 3786-3808)
1925-12-02 / nr. 3786
ARGUS« COMERȚ-EDILITARE „Argus“ la Geneva [isii temilil al Mar sii — Deja corespondentul nostru GENEVA. — Consiliul Internaţional al Femeilor care era întrunit In Mai la Washington decisese ca subcomisiunea comitetului permanent pentru meserii ei profesiuni să fie instituit ca comitet de legătură la Geneva pentru a servi ca trăsătură de unire între Consiliul Internaţional al Femeilor, Liga Naţiunilor şi Biroul Internaţional al Muncii. Acest comitet de legătură care a chemat a fi izvorul de documentare asupra chestiunilor tratate de Liga Naţiunilor şi de Biuroul International al Muncii, ere prezintă un interes special pentru C. I. F. s’a întrunit pentru întâia oară în luna August, sub preşedinţia ducesei de Aberdeen şi Tymau la Geneva, în localul „Uniunei Mondiale a Femeii pentru Concordie pi Pace Internaţională“. Erau de faţă numeroase reprezintate ale Consiliilor naţionale ale femeilor precum şi prinţesa Radziwill, reprezentanta Societăţii Naţiunilor şi depoara Martha Mundt, reprezintanta Biroului Internaţional al Muncii D-na Alexandrina Cantacuzino, prezidenta Consiliului Naţional al Femeilor Române, pe atuncea grav bolnavă, fu nevoită să scuze prin scrisoarea absenta d-sale involuntară. D-na Elena Romniceanu, secretara generală a Uniunei Mondiale a Femeei, a fost aleasă secretară a comitetului de legătură, cu misiunea de a comunica regulat cu reprezentantele Societăţii Naţiunilor şi Biuroului Internaţional al Muncii pentru a putea ţine regulat informat Consiliul asupra chestiunilor discutate de aceste organizaţiuni ce-l interesează în deosebi. Comitetul de legături a decis să se întrunească regulat în fiecare an, trei zile înainte de întrunirea Adunărei Societăţii Naţiunilor şi să fie şedinţe în tot timpul acestei Adunări Alte reuniuni vor fi convocate când vor fi considerate necesar, fi convetabile. ,Lx *• . Cu ocazia ultimei Adinluţ * Societăţii Naţiunilor din luna Septembrie 1936, comitetul de legătură a organizat pentru prima oară o reuniune în onoarea membrelor sale, care se găseau în trecere prin Geneva fie ca delegate la Societatea Naţiunilor, fie ca reprezentante ale Presei sau ca auditoare la Adunarea Societăţii Naţiunilor. . Invitatele erau: D-na Forchhammer, delegata Danemarcei la S. N., vice-preşedintă a Consiliului International al Femeei; Ducesa de Atholl, delegata Marii Britanii la S. N.; d-poata Elena Văcărescu, delegata României la S. N., delegata permanentă la Paris a Consiliului Naţional al Femeilor române; d-na Mackinson, delegat australiei 1* S. N., din Consiliul Naional australian; d-na Kohlhammer, vice-preşedintă a Consiliului National al Femeilor americane; d-na Tereza Casewitz, din Consiliul National a Femeilor franceze; d-ra Emilie Gourd, secretara Alianţei Internaţionale pentru sufragiul universal; contesa Apponyi, preşedintă a Consiliului naţional al Femeilor ungare; d-na dr. Augusta Rosenberg, vice-preşeditată a Consiliului naţional al femeilor ungare; d-na Fern Andrews, publicistă americană; d-na Mocatta, publicistă engleză; d-şoara Christine Reimann, publicistă daneză; d-şoara Laura Dreyfus-Barney, vice-preşedintă a secţiunei pentru pace a C. I. F.; d-na Victoria Voiculescu, din Consiliul naţional al femeilor române; d-na Leonie Goldschmidt, reprezentantă a diferitelor organizaţiuni feminine importante din Germania; d-na Elena Romniceanu, secretară a comitetului de legătură; Miss Constance Drexel, ziaristă americană și d-soara Rachel Chates, ziaristă română, corespondenta ziarului nostru la Geneva. Mai multe din doamnele prezente au luat cuvântul pentru a expune chestiile sociale şi umanitare tratate de Adunarea Societăţii Naţiunilor precum şi starea actuală şi desvoltarea lucrărilor sociale feminine. Altele au expus scopul comitetului de legătură al C. I. F. care va servi şi ca loc de întâlnire pentru membrele Consiliului Internaţional al Femeei şi al Consiliilor naţionale al femeilor în trecere prin Geneva. D-na Elena Romniceanu, secretara comitetului, a comunicat celor prezente sforţările făcute în timpul din urmă de Consiliul naţional al femeilor române pentru a ajunge la o apropiere cu minorităţile saxone şi ungare din România şi a citit apelul d-nei Alexandrina Cantacuzino, organizatoarea Congresului minorităţilor din Octombrie trecut. D-şoara Elena Văcărescu a vorbit despre Cooperaţiunea Intelectuală, arătând câmpul imens ce se deschide activităţii feminine în domeniul educaţiunii. Comitetul de legătură îşi propune să fie în cursul Adunării Societăţii Naţiunilor şi a Conferinţei anuale a B. I. M., sub auspiciile C. I. F. întruniri publice în care să se trateze chestiile cele mai importante pentru C. I. F. ce se găsesc la ordinea de zi a acestor Adunări. Cronica petrolului piaţa Piaţa este fermă., La export sunt transacţiuni numeroase de benzină uşoară şi grea. La intern atenţia este concentrată asupra petrolului lampantei motorinei. Paritatea mondială, raportată la piaţa noastră este: benzina uşoară 14 lire sterline per tona; benzina grea 8,18 lire per tona; petrolul lampant 80 silingi per tona fi motorina 61 filingi per tona. Preţurile au foşti LA INTERN . Ţiţeiul cotează 28.400—28.500 lei vagonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 23.000—23.200 lei vagonul co de la Moreni neparafinos.-Bfnzina uşoară este cerută la 10.90 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi oferită la 11 Iei kgr. Benzina grea este cerută la 7.10 Iei kgr. loco fabrică fără taxe şi oferită la 7.20 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 3.40 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi oferit la 3.45 lei kgr. Motorina este cerută la 20 Iei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 2.05 lei kgr. Păcura este cerută la 1.55 Iei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 160 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5.30 kgr. loco fabrică fără taxe-Uleiul regal O e cerut la 7.40 Iei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8.30 lei kgr. Iar cel OOO la 11.25 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT : Benzina uşoară este la 12.65 lei kgr. loco fabrică şi 15 05 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7.35 lei kgr. loco fabrică şi 9.55 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 30 lei kgr. loco fabrică şi 4.25 Iei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 180 Iei kgr. loco fabrică şi 3.10 iei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.50 lei kgr. fob Constanţa fără transacţii. VARŞOVIA. Valoarea importaţiunilor române în Polonia In primul semestru al anului crt. au fost de 16,2 milioane zloţi faţă de 8,4 milioane zloţi in perioada corespunzătoare a anului trecut. In schimb, exportaţiunile In România au fost de 43,8 milioane zloţi în perioada Ianuarie-iulie 1924 pe când în semestrul corespunzător din 1925 a fost de 27,6 milioane. Scăderea exportului polonez în România a fost pricinuită de faptul că expansiunea industriilor textilă şi siderurgică pe piaţa românească s-a micşorat. Din contră sporul importului e motivat de faptul că Polonia trebuia să se ravitaieze, și aceasta din cauza relei recolte din 1924. ÁS 3 Insularei fusiei Ultrimare a Bursei Cuvântările de Ior Dr. St. Cerkez şi Ely Berkovitz. Şedinţa. Recomandări de agenţi oficiali In urma disolvărei comitetului Bursei, Camera de comerţ din Bucureşti a procedat ori la instalarea Comisiunei interimare numită de ministerul Industriei, pentru a gira conducerea acestei instituţii până la facerea noilor alegeri- Au luat parte d-nii Ely Berkovitz, M. A. Georgescu, V. T. Proteanu, N. Bălănescu, N- N. Boeru, D. Tănăsescu, Al. Penescu şi I. Gr. Dumitrescu-Se remarcă lipsa d-lor N. P- Ştefănescu şi O. Kaufman. CONSTITUIREA COMISIUNEI D. dr. Stefan Cerkez in calitate de preşedinte al Camerei de Comerţ a procedat la instalarea comisiunei interimare. Intr’o scurtă cuvântare d-sa a spus că felicită pe ministrul industriei pentru alegerea făcută in persoana unor financiari atât de distinşi cari figurează in comisiune şi are convingerea că ca o asemenea comisiune, prestigiul şi autoritatea acestei instituţii va creşte. D-sa mai spune că speră că la viitoarele alegeri, Corporaţia Bursei va alege In comitet aceleaşi persoane cari figurează actualmente in comisiune. După proprnnerea d-îrd Cerkez a fost ales preşedinte al Comisiunei, d. N. Bălănescu, reprezentantul Bancei Nationale iar ca vice-preşedinti d-nii M. A. Georgescu şi Ely Berkovitz. D. ELY BERKOVITZ, luând apoi cuvântul spune că se simte locate onorat de alegerea de vicepreşedinte făcută in persoana d-sale şi işi propune in cazul când ar fi ales şi de corporaţia Bursei să contribue la ridicarea idvevd acestei instaţii. ŞEDINŢA Comisiunea a ţinut apoi şedinţă ocupându-se de recomandarea candidaţilor la postul de mijlocitor oficial devenit vacant prin demisiunea d-lui Q. Căbăşanu. In afară de cei trei candidaţi recomandaţi în şedinţa precedentă au mai fost recomandaţi d-na N. Furcuiescu şi Q. Muşetescu- DEMISIA D-LUI EM. BRANcovia D N. ECONOMU, secretarul comitetului Bursei, citeşte o petitione a d-lui Em. Brancovici care işi înaintează demisia, pentru motive de ordin intim, din calitatea de membru judecător la Camera Arbitrala. Comisiunea In unanimitate, a respins demisiunea d-lui Em. Brancovici. SPORIREA TAXELOR FISCALE S'a luat apoi In discuţie un protest al agenţilor oficiali de schimb şi efecte, faţă de noul proect de lege a timbrului care sporeşte taxele fiscale de înregistrare a tranzacţiinilior de efecte dela două la sută la 2 la mie. Comisiunea în unanimitate a găsit efi cererea agenţilor oficiali e îndreptăţită şi că sporirea acestor taxe va avea o repercusiune defavorabilă asupra mersului Bursei. In consecinţă d. N- Bălănescu a fost Însărcinat să facă demersuri la d. Vintilil Brătianu, ministrul finanţelor, împotriva acestei exagerate sporiri a taxelor fiscale şi propunând ca pe viitor taxele să fie menţinute la 2 la mie la valorile nominative şi sporite la 4 la mie la valorile la purtător. * La sfârşitul şedinţei s’a maî discutat în mod sumar chestiunea obligativităţii înscrierei in prealabil la Bursă a contractelor cari fac obiectul unor litigii în procesele dela Camera arbitrală. Această chestiune va fi discutată pe larg intr’o viitoare şedinţă, Al. P. Ştiri economice Polonia VARŞOVIA. Din datele oficiale, reiese că rezultatele comerţului polono-sovietic in primele 6 luni ale anului crt. au fost următoarele: Importaţiunile la Polonia au fost de 5,7 milioane zloţi, pe când in anul trecut valoarea lor nu era decât 1,8 milioane zloţi. Valoarea exportaţiunilor poloneze in Rusia a atins suma de 164 milioane zloţi in loc de 6,8 milioane in 1924 in aceeaşi perioadă. Diferenţa ce există intre datele statistice poloneze şi cele ale Sovietelor se explică prin faptul că comerţul ilegal dă serviciilor stabilite la ambele părţi ale frontierei cifre deosebite. După păreri competinte, cifrele relative la comerţul ilegal sunt de două ori mai mari ca cele ale comerţului legal. Austria VIENA. — Tratativele pentru încheierea unui cartel al aramei austriacă sunt aproape sfârşite. Scopul acestui cartel este de a se da putinţa industriilor austriace sa lucreze cu cheltueli mai mici. • VIENA. Un director al lui „Dentsch-Austrian Creditanstalt“ însoţit de 2 experţi va pleca la Moscova, în urma unei invitaţii a guvernului rusesc, pentru ca să studieze posibilităţile unei mai mari expansiuni de afaceri pentru industriile austriace. Rusia . BERLIN. — Un conflict a isbucnit între societatea Harriman şi guvernul Sovietelor, din cauza unei noui concesiuni de manganes acordată de guvern unui grup german. Grupul american, care s’a obligat să plătească 3 dolari de tone la o producţie de 800.000 tone realizată, sau nu în cursul unui an, ce găseşte din această cauză într’o situaţie dificilă cu atât mai mult cu cât preţurile raanganesului vor scădea desigur din cauza marei producţiuni a concesiunei germane. Ziarul Financial News scrie . ..In principiu guvernul Sovietelor avea dreptul să acorde această concesiune, deoarece acordul cu grupul american se referea numai la manganesul din Caucas, rămâne însă de văzut dacă a fost de bună credință“. Iugoslavia BELGRAD. — Cu ocazia depunere proectului donateprezecimilor provizorii pentru perioada Decembrie, Martie, ministrul de finanţe Stoyadinovici a făcut o expunere budgetară în faţa comisia nei parlamentare respective. Cifra totala a budgetului pe exerciţiul 1926—1926 reprezintă 13,251 milioane dinar! Gira este în urcare faţă de exerciţiul 1924-1225, dar echilibral budgetar este menţinut graţie măririi veniturilor, impozitele directa au dat in primele noua luni ale anului car. 1173 milioane dinari, faţa de 1086 milioane în epoca corespunzătoare a anului trecut V lmile au dat în primele opt luni 1096 milioane faţă de 909 milioane dinari In perioada corespunzătoare din 1924. Taxele de consumaţie au dat pentru primele pease luni ale anului 382 milioane faţă de 360 milioane dinari pi aceiaşi perioadă. Monopolurile au produs 797 milioane in Interval de patru luni faţă de 785 milioane în perioada corespunzătoare anului trecut. Printre noile cheltueli figurează 11,5 milioane pentru amortizarea titlurilor daunelor de război, 25 milioane pentru creditul agricol şi 83 milioane pentru ajutorarea invalizilor. BELGRAD, 3. (Rador)— Camera a votat tn cursul serei In mod de*finitiv douăsprezecimile provizorii pentru perioada Decembrie-Martie. Ungaria BUDAPESTA. — După cum se știe „Anglo-Persian a semnat un nou contract pe timp de 8 ani pentru foragii în Ungaria. Din nenorocire fomgiile făcute de acesstă societate cum pi de guvernul unguresc n‘au dat pân’acum nici un rezultat. „Anglo-Persian“ a cheltuit în ultimii 8 ani cu lucrările de foragil peste 120000 lire sterline. Date fiind aceste rezultate negative lucrările din districtul Baja au fost întrerupte și numai pe ici pe colo ce mai fac oarecari sondagii. Cu toată această neizbândă, persoanele competente continuă încă să fie de părere că în Ungaria se găseşte petrol Anglia LONDRA. — Discuţiiutile privitoare la elaborarea tratatului comercial anglo-german care au urmat între reprezentanţii ministerelor şi industriei germane şi consilieri experţi din departamentele respective engleze, au luat sfârşit fără ca un acord final să se poată realiza. Delegaţia germană s’a întors la Berlin pentru a face raport guvernului său. Totuş câteva puncte de importanţă secundară s’au putut aranja, mai ales, în ce priveşte uşurările vamale reciproce pentru anumite mărfuri, care au fost garantate de ambele părţi contractante. m LONDRA. — „Financial News“ află că Anglo-Austrian Bank şi British Trade Corporation au acordatAdministraţiei monopolurilor din Iugoslavia un credit de L.st 1.000.000. Creditul este destinat finanţării recoltei de tutun. Germania BERLIN. — Ziarele germane anunţă, că în prima chenzină din Noembrie 684 falimente au fost declarate în Germania şi 459 firme au fost puse sub administraţie judiciară. * BERLIN. — R.Vossische Zeitung” arată că cărbunele din regiunea Ruhr e vândut în străinătate cu 3 sh. mai puţin la tonă decât cel debitat în ţară. Nu se ştie încă la cât se va urca acest preţ în urma sporirii salariilor. I -XX-XX------ Pinntale Pilloil Paris 28 Noembrie. — Aura! titlul 1000/1000: cumpărători, 14700; vânzători 18000 franci pro kilogram. Arginti cumpărători, 565; v&nzfi tori, 620 franci pro kgr. Platină pură: cumpărători, 96.000; vânzători 101000 franci pro kgr. Iridium: 860000 franci pro kgr., Clorură de aur: franci 9.40 gramul, Clorură de platină: cumpărători franci 41.80; vânzători franci 48.95 gramu! Exproprierile pentru utilitate publici Aproape jumătate din imobilele Bucureștilor sunt supuse retragerii, alinierii sau exproprierii parțiale ori totală, conform planului de sistematizare în vigoare, al orașului. Principiul în virtutea căruia comuna e în drept să amputeze sau să exproprieze în întregime pe proprietari desemnaţi prin planul de sistematizare. —stă scris în Constituţiune, şi e prea cunoscut. O lege specială din 1864, modifică parţial ulterior. In mai multe rânduri, reglementează formele de expropriere, şi acelea pentru fixarea, „prealabilei şi justei despăgubiri”. In noul proect de lege al reorganizării Capitalei, s’a introdus un capitol privitor la modul de plată al indemnizaţiei datorită expropriation menit să provoace mari frământări şi să aibă, de ar deveni lege, consecinţe din cele mai nefavorabile. „Comuna“, zice în esenţă, paragraful „nu va mai plăti pe expropriat în monetă ciin obligaţiuni comunale“. Expropriatul prin urmare, contrar dispoziţiunilor constituţionale, în dispreţul hotărâre! de îndemnizare a comisiunei arbitrate care nu poate fixa despăgubirea decât în moneda ţării, va primi în schimbul bunului său de care se desparte forţat, pachete de scrisuri comunale. Nu voi sublinia mai mult aci viciile juridice fundamentale ale unei astfel de măsuri, voi arăta însă alte rele care vor decurge din nou o dispoziţiune. La ce curs sunt astăzi obligaţiunile comunale emise ? Care e valoarea reală a tuturor scrisurilor româneşti cu dobândă fixă ? dar mai ales la ce curs vor mai scădea astfel de titluri, când se vor emite pentru miliardele ce se prezintă partea supusă exproprierii in Bucureşti 1 20—30 la sută cursului normal de emisiune, mai puţin poate. Proectul, bineînţeles nu prevede, că expropriatul va fi plătit ln rentă la cursul real din ziua plăţii. Prin urmare aproximativ jumătate din proprietatea urbană a Capitalei va fi plătită în cel mai bun caz cu 30 la sută din valoarea ei efectivă. Sunt înalţi dregători ai Statului, numai pe str. Eugen Stătescu, unul din principalii miniştri, şi preşedintele Senatului, au proprietăţi supuse exproprierii. Vor tolera dânşii, şi ceialţi de toată mâna dar mii, zeci de mii de expropriat! acest impozit formidabil de 70 la sută asupra proprietatii fondate . Ştim, Primăria a fost la grea încercare cu plata exproprierilor în curs de executare. Ştim că i s’au sugerat multe sisteme spre a scăpa de Meandrul sărăciei . Un impozit în toată ţara pentru înfrumuseţarea oraşului metropolitan, un timbru comunal aplicat pe toate cererile prezintate dregătoriilor publice — nu le-a primit, dar adoptă măsură care va îngrijora o lume întreagă de proprietari mici și mari. * 1) O dispozițiune referitoare la plata exproprierilor nu putea fi bine studiată, atât din punctul de vedere al aplicării cât şi din acel al consecințelor într’o lege cu caracter general, cum este legea comunală. Dispoziţiunile acestea nu puteau figura decât în legea specială de procedură a exproprierilor, unde ar fi făcut obiectul atenţiune! speciale a legiuitorului, chemat înadins să dezvolte și să aplice principiul constituțional atât de delicat, privind exproprierea pentru utilitate publică. Iată un prim cusur adăugat la cel general examinat în partea întâia a articolului: o greșeală de technică legislativă, an arareori observatir la ultimul timp și consistând la a reglementa chestiuni absolut speciale In legi cu caracter general. 2) Planul de aliniere se poate schimba printr’un simplu decret al puterii administrative. Cine garantează imparţialitatea şi obiectivitatea în viitor ale administraţiunilor comunale, armate cu mitraliera înfăţişată sub forma dreptului de a expropria difuzat, unde va voi fi plătind expropriatului, sâ zicem, 30 la sută ad valorem, dacă nu pi mai puţin, dupăt cum obligaţiunile comunale vor fi mai mul sau mai puţin depreciate ? Iată un nepartizan importan, gata decretul, gata alinierea modificată, iată pe cel neagreat supus exproprierii, iată-1 expropriat aan mal bras aia confiscat pentru 70 la sută ! 3) Din punct de vedere fiscal dispoziția ce critic este o enormitate. Este vorba, lucrul e clar, de un impozit leonin pe proprietatea clădită In interesul general al comunei, pentru înfrumuseţare şi facilitarea circulatiuneî. Deformarea hidoasă a acestei preluări asupra capitalului, mai apare nu numai din cota ei exagerată şi variabilă, dar si din faptul CA VA FI DATORITA NUMAI DE O PARTE DIN LOCUITORII COMUNE! anume cei supuşi exproprierii, şi că va fi suportată la mod egal de mărunţii expropriaţi şi de cei posedând imobile expropriabile de mare valoare. 4) Proectul mai însemnează şi o primejdie a economiei private şi periclitarea creditului public al Statului. a) Nu s’a gândit nimeni la miile de creditori chirografari şi ipotecari mai ales, la Societăţile, la Băncile creditoare, la Creditul funciar urban. Ce vor face aceştia toţi când valoarea reală a obligaţiunilor comunale ce se vor datora expropriatului nu vor acoperi sarcinile reale ale imobilului ? După legea de expropriere, imobilul intră liber de orice sarcină. In patrimoniul autorităţii expropriate şi creditorul n’are drept decât la parte din indemnizaţie până la cuantumul creanţei. In eventualitatea din alineatul precedent ce se va Întâmpla ? Indemnizaţia, fixată IN LEI de comisia arbitrală competinte, după valoarea reală a imobilului, acoperea sarcinile, care astăzi când creditorii sunt foarte precauţi, rar se întâmplă sâ ntreacă valoarea bunului ipoteca! Transformată însă în efecte comunale de bună seamă scăzute, indemnizaţia nu va acoperi poate nici creanţa privilegiată din rangul întâia.» Iată de ce creditul privat e grav ameninţa! b) Intr’un timp mai scurt sau mai lung Statul, va mai avea nevoe să recurgă la punga particularilor din tară. Priceapă oricine ce sorţ de isbândă ar mai putea avea un împrumut intern în viitor, dacă piaţa va fi inundată peste cele deja existente, de noul efecte cu dobândă fixă, în valoare de multe, multe miliarde, necesare exproprierilor cerute prin planul de sistematizare. Ar fi după mine mai logic şi mai simplu un împrumut imediat, sincer şi cinstit în toată ţara pentru nevoile Capitalei României mari, şi sunt sigur că, cu o judicioasă publicitate şi cu condiţiuni de emisiune priceput gândite, acest împrumut ar avea succes. HENRI GEORGE MEHANI Avocat --------rro xx------- OiMlMi In corn, Griviţa Ilfov funcţiona tocă dela 1 Sept. a, c, o şcoală elementară de comerţ. Şcoala obţinuse aprobarea de funcţionare a ministerului instrucţiuni! Insă din lipsa fondurilor n’a putut fi trecută In bugetul acelui minister. Comitetul de iniţiativă văzând periclitată funcţionarea şcolii au adresat un mişcător apel Camerei de comerţ din Capitală, la care au răspuns d-nii dr. Cerchez, Chr. Staicovici şi Niculescu-Bietz, promiţând sprijinul efectiv al şcolii până la 1 ianuarie 1926, iar de la acea dată urmând a o trece în bugetul Camerei de comerţ. Duminică 29 cor. ora 10 dim. înfruntadu-se comitetul provizoriu şi părinţii elevilor au constituit un comitet şcolar format din d-nii: Eremia S. Muntenescu ca: preşedinţi şi Petre D. Niculescu ca: vice-preşedinte, ambii consilieri ai Camerei de comerţ. I. Sava: secretar, iar ca membrii d-nii: B. Papăzescu, Mitrei, Morarescu, Gogu Ifiorescu, Paraiescu şi Voicu Tănase. In urma propunerei d-lui E. Muntenescu au fost proclamaţi la prezidenţia de onoare d-nii dr. Cerchez, Chr. Staicovici şi Niculescu- Rietz. La această şcoală vor urma cursurile: 54 eleve şi 66 elevi din cartierele: Puţu lui Crăciun al Bucureştii nou! Argus cultural Cronica teatrala Teatrul Mic »Ion al lll-lea“ de Sacha Guitry D. Ion Iancovescu, directorul teatrului Mic ţine cu orice preţ să-şi creeze o reputaţie pe care n’o merită Şi e păcat. Toată lumea îl Ştie uşuratec, neconştiincios şi vântură-lume când puţini ştiu că de fapt directorul Iancovescu joacă trei sute de ser! Pe ană la rând (plus matineurile ) că repetă în fiecare zi, că face administraţie, că în sfârşit de cinci ani de zile duce întovărăşit numai de o mână de amici, un teatru întreg în spinare. De aceea publicul a găsit ca foarte potrivit cu acestactor, s’o şteargă vineri seara înainte de spectacol şi să lase totul baltă. Dar imediat după ce d. Chamel a anunţat asta, cortina s’a ridicat deasupra sufrageriei menajului Smeurăt unde asistam la o dureroasă dramă. Tânărul Passy Smeurăt (care părea frate gemen cu actorul fugit) e rău maltratat de un tată sever pentru că vrea să se facă actor.. In cele din urmă e pur și simplu nevoit să fugă deacasă. După plecarea lui însă, imediat sosește d. Chamel care disperat roagă pe severul tată să admită ca fiul lui să înlocuiască la Teatrul mic pe d. Iancovescu fugit. Trebua să mai vie şi actriţa Dorina şi actorul Lefter care să aducă vorba şi de „nostimele femeieşti“ de prin culise pentru ca acesta „să se înduplece. In actul doi Pussy Smeurăt după lungi peripeţii ajunge la teatru şi îmbracă un costum de cavaler cruciat. •**•! •• •*?*&&& In actul III, împreună cu Dorina şi Lefter joacă teribila dramă Ion al II- lea, dar cum nu-şi ştie rolul provoacă atâta incidente comice, că în loc să fie înfuriat, publicul din sală râde să se prăpădească. La urmă se îndrăgosteşte de a bine de regina (Dorina). Acesta e subiectul localizat al comediei lui Sacha Guitry. Din el actorii Teatrului Mic scot o seară de petrecere continuă. D. Fotino pe care îl ştiam un excelent actor de atitudine, dovedeşte că e şi un actor de mare compoziţie. Cel puţin noi îl vedem întâia oară compunându-şi rolul cu o grije artistică extraordinară. D-na Dorina Heller a purtat de-a lungul celor trei acte un simț al măsurii, de artista de acum în plină maturitate. împreună cu d. Lefter a contribuit la succesul actului ultim. In actul întâi au complectat frumos ansamblul d-rele Ecaterina Vasiliu și Zoica Manoliu. Actul al doilea a fost puţin dat peste cap la premieră, dar al treilea a fost un formidabil succes. De ani de zile nu l-am văzut pe d. Iancovescu antrenant latr-o asemenea măsură (mai ales că în actul I pierduse o mulţime de „efecte”). E destul să spunem că a fost îndelung ovaţionat la scenă deschisă. Ion al lll-lea pare să fie succesul mare din anul acesta al Teatrului Mic. Camil Petrescu Stiri artistice Pianistul Em. Bernefeld va da un concert Luni 21 Noembrie, ora 9 seara, în sala Mozart. In program: Beethoven, Cesar Franck, Vincent dandy, Maurice Rave Debusey, Mihail. Jora. .Biletele »la „Mozart“. Din cauza unei indispoziţii a baritonului Renato, reprezentaţia operei „Bărbierul din Sevilla“ care urma să aibă loc Dumineca trecută a fost amânată pentru Sâmbătă. Opera Română anunţă pentru Vineri seara „Tosca” cu d-na Laura Kohanska, baritonul Zaleski şi tenorul Giletta. Compania dramatică Bulandra - Manolescu - Maximilian - Storin anunţă pentru Sâmbătă seara premiera piesei ,,Anflsa” patru acte de Leonid Andreiev. In primele roluri vor apare d-na Lucia Sturza Bulandra ?i d-nul G. Storin. Tenorul Petru Raiceff va reveni în Aprilie pentru o nouă serie de reprezentaţii la Opera Română. * . Compania de reviste C. Tănase va deshide stagiunea la Eforie cu o revistă semnată de d- N. Kiriţescu. Din ansamblu fac parte d-rele Marilena Bodescu, Tuchy Eremia, Natalia Pavelescu şi d-nii Pivne, Codruţ, Gheorghiu, Dan Demetre-Safti Teatrul Mic continuă să reprezinte cu mare succes comedia „Ioan al III-lea“ cu d-ra Dorina Heller şi d. I. Iancovescu în rolurile principale. Opera Română reia mâine seară Miercuri baletul ,,Goppelia“ 2 acte de Leo Delibes. Spectacolul va fi complectat cu „Cavaleria rusticană". Baritonul Sigismund Zaleski, va cânta săptămâna viitoare In operele .,Faust“ și „Rigoletto“.x Joi seara are loc la Teatrul Carol cel Mare premiera piesei „Morfina“ 4 acte de Ludwig Herzer. • In primele roluri vor apare d. Aristid Demetriad şi d-ra M. Varvoreanu, de la Teatrul din Brăila. Teatrul Naţional va pune în studiu următoarele piese : „Apostolii“ de d. Uviu Rebreanu, Fedra“ de Racine în vederea reprezentaţiilor cu Marioara Ventura. „Nepoţelul" (Le Secret de Polichinelle) de Pierre Wolf. Cârţi şi Reviste D. I. Alexeanu profesor la Academia de înalte studii Comerciale publică o „Introducere a contrităţei ştiinţifice în administraţiunile publice“. A spus’o I. B. Say: prima regulă a Economiei este o bună contabilitate“. Acest principiu d. Alexen nu îl desvoltă la broşura sa care vine la un moment oportun întrucât gestiunea banului public prestată azi un interes excepțional pentru contribuabilii de toate categoriile sociale; • •